Adevěrul, aprilie 1905 (Anul 18, nr. 5620-5646)

1905-04-01 / nr. 5620

Vineri 1 Aprilie 1905 D’ASEARA PINÁ AZI Reorganizarea ministerului, domeniilor.— Moartea colonelului Aronovici.— O căsătorie de milionari.—O h­otărîre a cenzu­­riei rusești—Clima unui poștal.­— Noua rentă rom­ână 4 la sută.—Lupta navală de lingă insulele Ananibas La Viena s’a celebrat căsătoria d-rei Maria Springer, care a primit o zestre de 60 milioane lei, cu m­lii-m­­­lionarul Fould. — Intr’o mină belgiană,­­ in urma u­­nei explozii de grifa, au fost uciși șapte mineri. — Poliția din Hanovra a arestat pe un postav Ruether, care a tăiat în bu­cățele pe o fetiță de 5 ani și a răspîn­­dit părțile cadavrului în diferite zi­­țî. — La Casa de economii din A șj­­via domnește panică, din cauză că cei mai mulți depozitari vor să șî retragă economiile. — Maiorul Exarcu, atașat militar ro­mîn la Viena, a fost rechemat. — La Petersburg a fost arestat Le­­ontien tatăl împreună cu doi fii ai săi, pentru că în casa lor s-au­ găsit materii explozibile. Studenta Leontien fusese arestată mai înainte.­­ Noua rentă română 4 la sută a fost preluată de un sindicat com­­pus din „Disconto“, Bleichroeder, un grup de bănci franceze în frunte cu „Comptoir Național d­e l’Escompte“ precum și din Banca Națională și ban­ca generală romînă. (RĂZBOIU). Ziarul „Handelsblad“ publică o telegramă a corespondentului său din Batavia după care o luptă na­vală între flota japoneză și rusă s-ar fi dat lîngă insulele Anambas. Amă­nuntele lipsesc ; cinci vase de războiu olandeze se aflau prezente la acea luptă. Lupta aceasta, după ultimele telegrame, pare a fi o luptă decisivă. IN ȚARA Ministerul instrucțiunei a hotărât *U nu sa maî fie anul acesta obicinui­tele conferințî ale învățătorilor. — O delegațiune de locuitori din str. Vînători se va prezenta primarului Ca­pitalei, pentru a-i cere să execute lu­crări de îmbunătățire absolut necesare acestei străzi. — Ministrul domeniilor va depune o lege prin care se modifică în parte le­gea de organizare a acestui departa­ment, desființîndu-se postul de director al industriei, minelor și comerțului și reorganizîndu-se aceste trei servicii. — La conferința de aseară de la cer­cul militar a asistat și regele. — In onoarea d-lui general Manu se va da un banchet la 4 Aprilie, în sala de marmoră a hotelului Bulevard. — Totalul reducerilor în bugetul mi­nisterului de interne este de 53048 lei. — Eri au avut loc în Capitală mai multe întruniri ale diferitelor corpo­rat'o- Ó T — Colonelul Aronovici din Iași a murit. IN STREIN AT ATE (DIVERSE). Din telegramele noastre. Comisiunea cenzurei ruse a hotărit să se suprime cenzura pentru telegra­mele private adresate ziarelor. — împăratul Franz Iosef va veni după Paște la Budapesta. — O ambasadă germană specială va pleca la Fez să viziteze curtea maro­cană. înscris un club Perseverent în ideia de a pătrunde in cluburi, am făcut tot ce mi-a stat prin putință ca să fiu introdus. Profesiunea mea de ziarist, a fost o piedică, dar am înlăturat’o și înscriin­du-mă în două cluburi, am putut apoi freqventa și celelalte localuri de joc In contact cu jucătorii am putut lesne pătrunde viață intimă a jucătorilor de cărți, am putut aprecia consecințele grave la care dă loc patima jocului. Zile și nopți întregi am urmărit viața jucătorilor, am calculat rezultatele jocu­lui făcând tablouri de câștiguri și pier­deri, pentru ca să pot trage o conclu­zie justă. M Serialul odată adunat, am așteptat un fapt caracteristic, un eveniment ca să­ î zic așa, în lumea jucătorilor de cărți... pentru­­ ca să­ pot da la iveală misterele cluburilor și tot odată artico­lele să fie in nota actualitățeî. Ultima victimă a jocului de cărți, funcționarul Stavri de la Casa de depu­neri, pe care l’am cunoscut și văzut jucin­ i, a readus în discuție chestiunea jocului de cărți și a dat nota actuali­tate­ anchetei noastre. Cluburile Capitalei In toiul carnavalului au avut în Ca­pitală ș­ase cluburi accesibile jucători­lor și anume cluburile: Pensionarilor, Burs;­, Comercial, Intim, Sport, și Re­zerviștilor. Cu celelalte cluburi de eliță ca Jo­ke­ club, Tinerimea, Liberal, Conser­vator, Agricol, Junimist, Medical, etc. de­și jocul a fost destul de animat, nu m­am­ ocupat, căci persoanele cari al­­cătuesc aceste cluburi sunt o garanție că nimic nepermis sau­ exagerat nu se petrece la jocurile îngăduite membrilor. M’am ocupat în ancheta mea, după cum se va vedea, numai de cluburile de speculă, unde membrii (??) nu se a­­dună decit pentru joc, unde orice ju­cător mai bine zis orice naiv bogat e primit cu brațele deschise, fără a se discuta persoana, moralitatea persoanei și condiția sa socială. Contraste ciudate Ca să-și poată face cineva o ideie de seriozitate a cluburilor noastre, e des­­tul să spunem că între membrii clubului numit al Pensionarilor, figureaza un mare număr de... minori, nu însă mi­nori de cei jerpeliți fără flanc în pungă, ci minori cu pungă groasă, cu moște­niri încasate sau cu moșteniri in­spe. Acelaș contrast se poate observa la celelalte cluburi unde se văd alături, grupați în jurul sportului, funcționari, sau­ in jurul com­erciului spre toment, ofițeri și avocați, cu un cuvînt clubu­rile nu au un caracter distinct de omo­genitate, cum au cele serioase, ci au numai o deviză sfintă și anume : „Ori­cine are bani, să vie la noi ! Banul e viața clubului și am obser­­vat în cursul anchetei cum evoluează un club, cum ajunge la succese neaș­­teptate grație unei singure persoane, cel mult două, cel frequenta. Imediat ce acești douî membrii au schimbat clubul, celalalt a decăzut, și după puțin timp s’a închis. Misterele cluburilor In puținele localuri consacrate jocu­­lului, se desfășură o viața cu totul alta de cit ne închipuim noi că s ar putea trăi, se vorbește o limbă neîn­țeleasă de noi, se admit practice ne­­admise de muritorii nejucători, se dă banului alta valoare, ca în afară din club. Așa­dar în cluburi nu numai atmos­fera o alta, o atmosferă plină de fum și grea, nu numai omul e altfel, adică fără simț, fără măsură, fără logică con­dus numai de patimi, dar și obiceiu­rile sunt altele așa că cu drept cuvînt putem spune că există o viață a clu­burilor. Ancheta „Adevărului“ Această viață a cluburilor de spe­culă ca să nu zic de jaf; obiceiurile ju­cătorilor de profesie, a catifelelor a „găș­­telor“; urmările dezastoase ale acestei pasiuni ruinătoare și ucigătoare; iată ce vom descrie în articolele ce vor urma. De­oarece jocul de cărți e conside­rat degradator chiar de însăși jucătorii pasionați, ne vom feri să spunem nume, scopul articolelor noastre nefiind de a face rău­ acestor victime ale pasiunea ce-i stăpînește, ci din potrivă de a-i readuce fie de voe, fie de nevoe, prin intervenția celor în drept, oprindu-se jocul, la o altă viață mai liniștită, mai frumoasă și mai cinstită. Vom­ continua. F. Emilian SP­ECTAC­OLE Retâzî Joi 31 Martie Teatrul Naniodoi.­r subchrteriea dra­matică.—Pentru închiderea stagiune! se va juca pentru a douăzeci și șasea oară Manasse, dramă în patru acte de d. Ronetti-Romae. Circa­ Sideii. — Reprezentație ex­traordinară cu program variat. Ateneul.— Expoziția „Tinerime­ arti­stice“. JURNALUL femeei Femeile In Noua Zelandă ! Cînd vorbim de țările australiene, toată lumea își închiipue că pe acolo lucrurile sînt cu totul dimpotrivă ca la noi, că obiceiurile, legile civilizația, e cu totul altfel ca în continentul nostru. Și întru cîtva, au oarecare dreptate : civilizația, în noua Zelanda de pildă, e cu mult m­ai înaintată ca la noi. Să luăm, de exemplu, situația femeilor din Noua Zelandă: acolo, din ziua de 23 Noembrie 1893, toate femeile au dreptul de vot. Iată o măsură cu care nu se poate lăuda încă nici un stat eu­ropean. In această țară, nu numai bărbații sînt egali între ei, dar s’a mers și mai departe : s’a proclamat egalitatea tuturor femeilor. Și din această cauză, în Noua Iolandă e o mare lipsă de servitoare. Nici una nu vrea să fie servitoare sau să fie considerată ca atare. Se povestește, în această privință, o întîmplare hazlie , o fată care a publicat prin ziare un anunț, prin care spunea că caută un loc de servitoare, a primit, a doua zi, peste trei sute de scrisori dela femeile cari voiau­ să fie stăpînele acestor rara avis... Rolul servitoarelor, în Noua Zelandă, e cu mult mai complicat ca în conti­nentul nostru. In această privință, con­tele de Courte, care a publicat o inte­resantă lucrare asupra Nouei Zelande, povestește următoarle : „Prînzeam, într’o seară, într’o familie. După circa, stăpîna casei îl rugă pe bărbatul ei ca să evite. „Cu plăcere", răspunse el, mă duc s'o chem pe Jana ca să mă acompanieze. Eu, care n’o cunoșteam pe Jana, am rămas foarte surprins văzind că se așează la piano fata care servise pînă atunci la masă“. Situația aceasta excepțională a servi­toarelor,—situația creată prin lipsa unui număr suficient de servitoare, — le-a făcut să aibă pretențiuni exagerate. Intr’o cronică viitoare voiți vorbi de un demers făcut de servitoarele din Noua Zelandă pe lîngă primul ministru de acolo. Varia Știri judiciare —Supralicitațiuni imobiliare— Tribunalul Nota­rat Ilfov . Sîmbătă 2 Aprilie.—Casele din București str. st. Ionică 6, averea Maria R. C. Monk­­ton, scoase în vînzare pentru 10.000 lei, dos. 428 [ 98. Idem calea Văcărești 27, averea Ma­ria V. Ignat, idem pentru lei 17.000 lei dos 1635 [ 902. Idem str. Primăverei 15, averea Mi­hail Const. Scaris, licitația se va începe de la suma de lei 30.150, dos. 4747 din 1903. Idem str. Vesparilor 37, averea Andreiü Lorentz, scoase în vînzare pen­tru lei 870, dos. 1573 J­904. Idem str. Polonă 204, averea moșt. G. Meșota, idem pentru lei 2400, dos. 21 I 903. Idem str. Teiul Doamnei 20 și 22, verea Matei Angliei, idem pentru 710 lei, dos. 664 I 900. Idem str. Sborului 15, averea Ecat. Iliescu, idem pentru lei 90000, dosa­rul 4763 I 903.­­ Idem str. încurcată 10, averea G. Șerbănescu, idem pentru lei 5000 do­sarul 1889 1­92. Idem str. Bibescu-Vodă 13 și strada Fraților 125, colț cu str. Micșunelelor prelungită, averea moșt. I. Georgescu, licitația se va începe de la sumele de 12040 și 4760, dos. 996­­. 904. Idem str. sf. Gheorghe Nou 9 și te­renul din str. Pătrașcu Vodă, averea moșt. C. Crăciunescu rămas moșt Sta­tului, idem de la suma de lei 67­647, dos. 2775 I 98. Idem str. Păunari 41, averea Ani­ca Panait scoase în vînzare pentru 2000 lei dos. 1753 1 99. O vilă din com. Telega jud. Prahova și un teren de- 2 șirumui pag. averea col. Mihail Capșa, idem­ pentru 7000 lei dos. 502 1­904. Casele din Buc. str. Triumfului 6, a­­verea Nae P. Manu, scoase în vînzare pentru 2000 lei, dos. 5142 | 900. Idem str. Raionului 40 bis, averea Sofia Osfeld, idem pentru lei 507, dos. 3138 1 904, noii ocupîndu-se cu bugetul maturului corp.c D. Radu Odobescu a fost numit se­cretar al comisiei de indigenare, in lo­cul d-lui I. Popescu-Pion. Trupa nouei scene din Atena, de sub direcția d-lm Chastomanos, s’a mani­festat la Teatru Lyric, in 3 reprezen­­tațiuni, cu piese din repertoriul come­diei moderne, franceze și germane, ca o trupă bine înjghebată Succesul ci a fost remarcabil și colonia elină din Ca­­­­pitală a asistat un mare număr. D. deputat Nestor Cincu­, care a fost cîte­va zile bolnav, a putut părăsi casa și se află azi pe deplin restabi­it. Mai zilele trecute am reprodus in co­loane,a Adeverului, o carte de judecată­­ cu privire la un proces de insultă prin­­ telefon, admirabil documentată și al­ INFO­RM­A­TICM­ D. Ioan Lahovary ministrul do­meniilor se va duce zilele acestea la Giurgiu, unde va avea o consfătuire cu amicii săi politici între cari e mare neînțelegere. Unii cer dizolvarea consiliului ju­dețean, alții cer înlocuirea prefec­tului, dar d. L Lahovary imește să-l convingă că n’au dreptate. Nemulțumiții amenință cu publi­carea unei gazete. Camera a votat ori fără discuție în ședința de noapte toate buge­tele afară de apel al instrucțiunei publice. Acest budget va da loc azi la oarecare discuțiuni. Din partea opoziției liberale va vorbi d. dr. Anghelescu și va râs­punde d. ministru Vlădescu D. ministru al domeniilor va veni cu o lege prin care să modifice în parte legea de organizare a­­ acelui departament. Se va desființa postul de direc­tor al industriei, minelor și comer­țului și se vor reorganiza celer trei servicii respective. Budgetele fiind la ordinea zilei, Belgia Orientului nu putea să nu se ocupe în proză și ilustrații de această chestiune de­­ iCluailitate. Numărul acesta al Belgiei Orientu­lui, apărut azi, este tot ce poate fi mai antidot in contra somnolenței, sau a unui discurs asupra budgetelor ! Numeroase sînt victimele jocului de cărți, atît de mult răspîndit în Capi­tală cît și în întreaga țară. Un redactor al nostru, avînd adunat un material bogat asupra jocului de cărți și urmările sale, va începe astăzi tot în Adevărat ; publicarea unei serii de articole, în cari va da pe față viața din cluburi și localurile de joc, localuri unde se distrug atîtea vieți, unde se ruinează atîtea familii. Toți cititorii Adevarului vor urmări cu un vădit interes, aceste articole, nu de teorie ci de fapte și constatări. Biroul Senatului s'a întrunit era dro­cumentată de către eminentul magis­trat d. Constantin Orănescu, ajutor de judecător la judecătoria ocolului Simila din Bîrlad. Strecurîndu-se două erori de tipar, una asupra numelui, tipărin­du-se Orăscu, în loc de Orănescu și a doua judecător în loc de ajutor de judecător, ne facem o datorie a le rectifica prin aceste rîn­­duri. Credem că facem o plăcere cititorilor anunțind, pentru zilele acestea, apariția ia editura Socec, a volumului Soț­ițe.— 30 de zile la Paris, datorit colabora­torului nostru, d. Emil D. Fagure. Con­fert»ii­n­ea­ u natural ca întreaga opinie pu­­blică să nu fie preocupată în acest moment de­ altăceva decit de ches­tiunea conversiune! rentei noastre. Suma de convertit este de 422 milioane lei. Se convertesc emisiu­nile anilor 1881 pînă la 1889 și 1892 pînă la 1893. Cursul de emisiune indicat este de 87 și lunn. la sută. E de notat însă că d. Take Ionescu a preferat să arate Camerei cursul net, iar nu cum, se obicîmita înainte, un curs în care intra și timbrul german resp. francez, care este de unu la o bu­cata de o sută de lei. Cursul de emisiune, dacă se ur­mează obiceiul stabilit, este deci de 88 juni., iar nu de 87 luni, cum s’a arătat Cameră.* Pentru a se putea aprecia cit de favorabil este acest curs trebuesc avute în vedere următoarele date : Titlurile de convertit deși cu do­­bîndă de 5 la sută, au fost emise cele din 1881—82 la cursul 82 la sută; cele din 1882—1883 la cur­sul 90 pînă la 92 și jumătate. Cele din 1883—­1884 la cursul 90 și ju­mătate pînă la 94, fără a se realiza insă decît maximum 93.23.­­.Și așa înainte cursul cel mai mare de emi­siune la o dobîndă de 5 la sută a fost de 91. Emisiunea de titluri 5 la sută din 1892— va facut la cursul de 93 75—94.50, fără a se realiza însă decît 93.69. * Cifrele acestea arată că în împru­muturile noastre pe cari d. Take Ionescu le convertește, n’au fost e­­mise la vremea lor, în medie la un curs mai mare decît acela la care se emit astăzi cînd nu oferă detentorilor de bani decît patru la sută. Ace­asta arată și cît a crescut cre­ditul țară, dar și cît de bună e o­­perația d-lui Take Ionescu. Dar și o altă serie de cifre do­cumentează aceasta, anume cursu­rile la cari au fost emise rentele noastre patru la sută și mai ales cursurile cari au fost realizate. La 1889—­90 rentele noastre patru la sută s’au­ emis la cursul 79 pînă la 83 la sută, realizîndu-se 79.68 pînă la 82.19 la sută. La 1890 -91 renta patru la sută s’a emis cu 84.25 la sută. La 1­894—­95 c­u 81 pînă la 82 și un sfert la sută, nerealizîndu-se decît 81.71. Cu alte cuvinte emisiuni prime, nu o conversiune, care e o operație mult mai dificilă, n’au obținut în medie cu dobînda 4 la sută cursuri atît de mari ca aceal pe care d. Take Ionescu l’a obținut pentru conversiunea ce a propus-o spre votare Camerei. Br­camrrilor citim în pag. 31, budgetul în­treținerei ș­coalei de g­­spodărie casnică Principesa Maria din Ieși pusă sub di­recția d­ueî Eet. Prob­­lin institutoare. După budgetul propus suma cha­t­te Iilor «o ridică la 18000 f­t, sumă subpt adevăr, dacă luăm în soluțiă că, direc­toare, care e și institutoare cu 4 ter­mene de gradație, o plătită de mi as­terul curți­lor, cu suma g­obidă de 3840, iar încălzitul care e plătit tot de minis­terul școalelor poate fi cel puțin 2000 leî, turnează că totalul cheltuelilor e de 23840 leî pentru această modestă școli’d', de gospodărie. Fondul­­ acesteî școale e de 255.500 lei, care cu soldul presumptiv de 500-l dă un venit anual din cu­porne de 19000 lei, exact cit­e budgetul ch­el­­tue­lilor. Cite eleve are această școală? După însuși budgetul propus se vede că la nutriment elevele interne socotit pe 365 zile a 50 bani pe zi vine 11 e­­leve interne. De fapt școala n’a numă­rat de cît 7 eleve, ziceți șeapte eleve. Cît costă aceste 11 eleve interne ? Nu mai puțin 2180 lei pe an ! ! In asemenea condițiuni se naște în­trebarea : cum se face că o școală de gospodărie să coste pe stat așa de mult, mai mult chiar de­cît o elevă normalistă, un seminarist, un student chiar. Scandalul cu această școală merge și mai departe . Budgetul spune la pa­­ragrafele 16 și 17 că a rămas de plată din exercițiul precedent 2084 lci și că pentru diferite cheltueli neprevăzute în interesul bunei administrațiuni se pre­vede 3225 lei și bani 23. Noi protestăm contra unei asemenea conduceri de școală, care sim­tă toate veniturile fondu ue așa de greu­ strîns pentru creearea acestei școale, întru­cit conducerea acestei modeste școale lasă de dorit sub toate raporturile. Rugăm pe d. ministru să mediteze de aproape la această școală și să nu treacă ușor peste o așa frumoasă sumă și așa de rău întrebuințată și risipită. Rep. Azi Joi 31 Martie a apărut FASCICOLA GG­ a Skbttîtătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mi­­ne Vineri 1 Aprilie va apare FasciCola 2.2-a fișierele parisului — MARE ROMAN SOCIAL — 5 bani fascicula în toată țara dar voia­ consiliului comunal prin care o autoriza facerea contractului, n'a fost trans în condica de decizii și nici publi­cat u­l „Monitorul comunal“ fără de care acel vot n’are valoare“. La primăria Capitalei am găsit și po­d. colonel Gaman, consilier comunal, însărcinat cu supravegherea serviciilor exterioare ale comunei. Intrebîndu-l asupra chestiei care mă interesa, d-sa a binevoit să’mi dea ur­mătoarele lămuriri: — Cele ce ști sînt perfect adevă­rate și cât țin să-ți complectez informa­țiile. Fosta administrație comunală a pro­cedat contra legi­i contabilitățoi publice cînd a contractat pentru 95.000 leî. Ea n’are dreptul să contracteze după bună învoială decît pînă la 10.000 leî. Pentru o furnitură mai mare trebue să se fie licitație publică și în cazul nostru lici­tație nu s’a ținut. Apoi s’a contract în Decembrie, în timpul de complectă lipsă de furaj, pen­tru a se aproviziona furajele în cursul ve­rei la Iunie. La Decembre trecut s'a socotit fînul pe 14 bani kgr. și astfel s’a trecut în contract, iar atunci cînd se va preda furnitura, fînul se va vinde cu 6 și chiar cu 4 bani kgr. Cu modul acesta s’a păgubit comuna cu cel puțin 40.000 lei, la o furnitură de 95.000 lei. Actuala administrație comunală vă­­zînd procedarea nelegală a liberalilor, a dispus ca să se ceară reziliarea con­tractului, pe motiv că actul consiliului nu există și chiar de-ar exista, acel vot ar fi lovit de nulitate, căci e în contra dispozițiilor lege! contabilitățor. ț La judecată desigur că furnizorul va explica afacerea, căci dînsul n'are nici o vină, dacă administrația comunală li­berală i-a aprobat cererile sale“. <• 1 După cum se vede „afacerea" aceasta nu pare de­loc curată și cei indicați ar face bine să se explice. R. P. Pentru d. ministru al instrucțiune! Atragem atențiunea d-lui ministru al instrucțiun­ei publice a cultelor asupra următoarelor: In budget-ul casei școalelor prezentat Eșuarea vaporului „Constanța” — Dela coresp. nostru — După cum v’am comunicat telegrafic vaporul „Constanța“ al S. M. R., a e­­șuat, pe uscat, într-un golf mic din Dardanele. Cauza acestei eșuări ar fi o manevră, absolut necesară de altfel, făcută de maiorul Demetriade, comandantul va­porului spre a evita o ciocnire cu un alt vas turcesc de pasageri, care venea cu toată viteza spre vaporul „Constanța“, mascat de un cap din apropiere. Prezența vaporului Constanța în a­­cest golf neînsemnat se explică prin aceea că, obținînd patenta de călătorie, din portul „Azekiai“ pe înserat, nu a p­­ut trece Dardanelele, ci a fost silit să ancoreze la un adăpost natural pină la ziuă. După ridicarea ancorei, și tocmai in momentul cînd se pregătea de plecare, „Contanța“ a fost silit să execute o mișcare neobișnuită, dar im­pusă de împrejurări spre a putea salva o ciocnire altfel inevitabilă. După cîteva ore sosind un vapor de salvare englez, acesta a pretins 50000 lei spre a despotiaoli vaporul „Cons­tanța“; suma pretinsă fiind exagerată, comandantul Demetriade a făcut toate încercările posibile spre a salva vasul cu proprie­ e-i forța. După încercări și manevre iscusite cari au durat peste trei ore, vaporul „Constanța“ a putut eși la larg, relu­­îndu-și drumul spre portul „Constanța“ unde se află acostat actualmente, des­­cărcind marfă. Vestea ac­estei întîmplări a produs aci o profundă împresiune. Vaporul „Constanța“ a fost așteptat de un numeros public care sosise în port. D-l maior Demetriade a­­ fost viu felicitat pentru modul iscusit cu care a evitat o ciocnire care ar fi adus peirea sigură a vasului. O dovadă încă și mai mult de dibăcia acestui marinar — bine apreciată de persoanele competente—este despotmo­­lirea făcută cu mijloace ingenioase și numai cu forțele proprii ale vapo­rului. Marina noastră militară, din care d-l maior Demetriade face parte, se poate făli cu comandanți de talia d-nale. Nici o „afacere” la primăria Capitalei — Convorbire cu d. colonel Gaman — Am fost­ informat că la primăria Ca­pitalei nu s’ar găsi votul consiliului co­munal prin care s’a autorizat trecuta administrație comunală de a contracta pentru aprovizionarea furagiului necesar cailor primăriei dela 1 Aprilie 1905— Aprile 1906. Dorind explicații la primăria Capita­lei, în această privință ni s’au spus ur­mătoarele : „Fostul consilier comunal a autorizat in ultima sa ședință dela 18 Decembrie 1904 pe fosta administrație comunală să contracteze cu d. Bîrsan de la obor pentru aprovizionarea furagiului necesar în valoare de 95.000 lei. La 20 De­cembrie guvernul liberal a demisionat. Con­tractul a fost­ încheiat cu d. Bîrsan, Roumaine“ și în seara reprezentației la Ch­Sil. — La Tre­­nul Ud­er din Pitești, ar­tiștii Teal alui Național din București vor da Mei­cori 6 Aprilie 190» o re­­prezentații­ e­xt­raordin«m­i. S» va juca pentru prima oară : Mgșl.’t­im­’-i’., r­tm­e­­dio în 3 a-.-te d- A. fii lui, cu­­ 1. Nica. h-scu in Is­dor Girodot, o strălucită­­ creație a sa. Biletele se g­­se­sc de vînzare de pe neam la Mag­­zinul Au­lion Gott.. Moartea președintelui trib. Constanța dri dimineață la ora 8, a încetat aci din viață Gli Zottu, președintele tri­bunalului Constanța, de un atac de a­­nevrizm. Vestea aceasta a străbătut ca un ful­ger în tot orașul și nimănui nu-i venea să creadă deoarece defunctul a­ fost văzut în ajun sănătos și radios în fața palatului prefecturei, îndreptîndu-se spre tribunal. Zottu era o figură simpatică, un re­prezentant­ Uemn al justiției, care a făcut onoare magistraturei in Dobro­­gea, prin caracterul său pururea real și cavaleresc, prin simțul de dreptate și adevăr, prin luminele sale, prin spi­ritul său­ de sociabilitate și prin blîn­­dețea firei sale de elită, figura aceasta, va străluci pururea in mintea noastră. Tînăr și în putere încă, numai de 46 ani, moartea neîndurată răpește so­­cietăței pe unul dintre cei mai integri membrii ai săi, tribunalului nostru pe eminentul său­ președinte, familiei pe scumpul și neprețuitul tovarăș. Ilustrul defunct a fost decorat cu Coroana Romîniei în gradul de ofîcer, comandor ord. Osmanlia, comandor ord. Francisc­ Iosef, ofîcer Steaua Romîniei, etc. A fost magistrat timp de 23 ani. Durerea e cu atît mai simțită de toată lumea cu cît el n’a făcut de nici o boală și nu se poate nimeni deprinde cu ideea că Zottu e dus din mijlocul nostru în lumea celor ce nu se mai întorc. Cu inima îndurerată scrim aceste rînduri, trimițînd onor familiei ilus­trului defunct sincerile noastre condo­leanțe. __________ Ovidiu TEATRE-CONCERTE Sala băilor Eforiei.— Duminică 3 A­­prilie 1905, mare reprezentațiune popu­lară în matinett la ora 2 jut­. p. m. Se va reprezenta „Horia, Cloșca și Cri­­șan“, dramă istorică în 5 acte de P. Ionescu. — La Teatrul Bulevard, Vineri 8 Aprilie 1905, mare reprezentație extra­ordinară in beneficiul d-nelor Al. Ale­­xandrescu și Ad. Mărculescu cu con­cursul artiștilor Teatrului Național. Se va juca o idee năzdrăvană, come­die în 4 acte, localizată după Carl Laufs de Biletele se găsesc de vînzare chiar de acum la „Hal de I­ndépendance Adevărul ” ' Ultime inform­atiuni Am anunțat cel dintîiu că ministerul de finanțe va or­ganica o loterie de stat pe close.­­ Beneficiul net al acelei lo­terii va forma un fond de a­­s­istență medicalii cu ajutorul căruia se va organiza servi­­ciul medicul rural. Se vor­ face vreo nol­ cir­cumscripții­­ medicale, înfiin­­țîndu-se pentru fiecare cir­cumscripție cite un spitalaș cu un medic și personalul sa­nitar inferior. Ministerul de finanțe va cumpare hitrepozitele comunale d­in Giagoga­;­ din Capitală, politm local de vamă cu prețul de 2.000.000 lei. Această sumă se va plăti î n două rate și va servi puhunici Capitalei pentru formarea unui buget extraor­dinar din care se vor face lucrări de canalizare și alinieri. Comisiunea bugetară a primăriei Capitalei a terminat cu alcătuirea proectului de buget pe exercițiul 1905—1906. Acel proect de buget se prezintă la cheltueli cu suma de 12 milioane lei. Veniturile între cheltuelile cu 135000 lei. Proectul de buget va fi adus în discuția consiliului comunal în șe­dința de mine, Vineri 1 Aprilie. Raportor al conversiunei a fost ales d. Dimitrie Nenițescu. Mîine d-sa va depune raportul. Camera a votat azi proectul de lege citit de d. raportor Lascat Antoniu, deputat de Iași, prin care se înființeaază următoarele catedre universitare : De limba și literatura germană la facultatea de litere din Bucu­rești ; De limba și literatura romînă­ la facultatea de litere din Iași; De istoria dreptului public și privat în general și cu referință la vechiul drept roman, la facultatea de drept din Iași. De botanică pentru anatomia și fiziologia vegetală la facultatea de științe din București. D. D. I. Gh­ica, ministrul­ țărei la Atena, a fost pus în disponibi­litate. D. I. Papiniu, ministrul țăres­n Haga, a fost transferat la Atena. D. Eduard Mavrocordat, ministru plenipotențiar cl. II, a fost înaintat cl. I și trecut dela Belgrad . Haga. D. C. I. Nanu a fost numit mi­nistru plenipotențiar la Belgrad. D. N. I. Gh­ica, consilier de le­gație și secretar general la externe, a fost înaintat ministru plenipo­tențiar cl. N­. D. Radu Sturdza a fost numit consul general de l­a categorie Ia C­onstantinopol. Muncitorii din portul Brăila cari lu­crează la încărcatul și descărcatul va­goanelor in docurî s’au­ constituit­e sindicat. 3 Comisiunea farmaceutică se va în­truni Sîmbătă 2 Aprilie, sub președen­ția d-lui Gregoriade. Mercurea viitoare comisiunea nu va mai ține ședință. R-gluma VIII-a silvică de la Slatina își va strămuta reședința dela sf. Ge­­orgh­e, în orașul R.-Vilcea. D-ni. Bab­iș, prefect de Roman și d Alexandrașcu prefect de R.­Sărat, au sosit în Capitală. Toate funcțiunile de inspector pre­văzute în bugetul ministerului instruc­țiunei și desființate de com­isiunfta bu­getară, au fost prevăzute in budgetul Casei școalelor. Aflăm cu plăcere că Duminică 3 A­prilie se va oficia în templul coral spa­niol din Viena cununia d-rei Elvire Făreanu, fiica d-liî Honny Arditti. I. Fanau'», cu d PAUL BLUMENREICH BANI ȘI IUBIRE Mare roman criminal Destul că fata Hollmann numără banii, îî puse iar la loc în plic, pe care era însemnată suma, în co­roane și helerî, în cuiă, banii și hîr­­tiile intr’un sertar, și concedia pe soldat. Numai prizonierul și sergentul mai rămăseseră. Cînd zgomotul pașilor austriacului dispăruse în curte, polițistul se a­­dresă către bătrînul Hollmann, în­soțind, ca adineauri, vorbele sale cu gesturi expresive: — Domnul e flămînd și însetat! — Știtt ! asigură Hollmann, care de data asta pricepuse într’adevăr. Dar și acesta era un caz foarte critic. — Mai aveți și alți bani­l întrebă el pe fostul consul general. Sărmanul trebui să răspundă ne­gativ. In zadar încercă el să lămurească banii din sertar erau proprieta­tea lui, că i se luaseră numai mo­mentan,—deoarece un prizonier nu trebue să aibă bani la dispoziție— în zadar făgădui el ca a doua zi, la interogatoriu, să stărue ca să i se restitue toate ch­eltuelile ce le-ar face acum. Bătrînul Hollman își cunoștea prescripțiile serviciului său — cazul acesta nu era prevăzut. El ridică din umeril­e largi. In acelaș fel se exprimă și ser­gentul, care își luă apoi rămas bun, cu un „somn bun“ și plecă. Doamna Hollmann dispăruse. Supraveghetorul își mai aduse încă odată aminte de suferința cor­porală a prizonierului, dar nu știa cum să'î ajute. — Mîine dimineață, îi mîngîetor la ureche Apoi colosala-î statură citor, el indică nu și lumină într’acolo, cu un ac un gang S striga ei ridicând r ]iorm­­ul u:­dr.ie Gerold pricepu, însemna să pe­treacă noaptea flămînd și însetat. Dar nu fu chiar așa de rău, căci bătrînul urmă acum cu un ulcior plin cu apă proaspătă. La rîndul său­, și el îî dori oas­­petul său noapte bună și lăsă apoi să cadă în urma lui o poartă de fier mare și grea. Un aer teribil, care strîngea res­pirația lovi pe prizonier în celula întunecoasă. Cam tot așa trebuia să fie atmos­fera și în canalele de scurgere ale capitalei. Era oare cu putință aceasta în vremea lui Pettenkofer, în vremea în care conductele de apă și ven­tilația treceau drept ceva de la sine înțeles ? Căzi, în nici un grajd nu se putea să miroase mai rău, ca în această închisoare a poliției! Singuratecul nu îndrăznise încă să facă nici un pas înnainte în a­­cest mormmnt-ploacă — era încreme­nit de groază și de desgust. Vroia să­ strige, să cheme într’a­­jutor, dar glasul îî rămase în gu­ler. De­odată el își aduse­ aminte că mai pos­ta cît­e-va chibrituri de co-î-i ,î. La tribunalul din Viena, unde fu­­sese ținut pînă la extrădarea sa,, i se îngăduise să fumeze. Firește, ultima țigară o fumase era în timpul călătoriei. Dar putea să facă lumină — deși numai pentru o clipă—pentru a ve­dea, cum mai era în iadul acesta. Cu un strigăt disperat el aruncă jos lumănărica care era pe isprăvite. Era atât de grozav acolo — amin­tea de închisorile rusești, așa cum auzise adesea cu groază descriin­du­se acestea! O încăpere joasă de abia doi me­tri lungime și pe jumătate atît de largă. Sus, sub tavan, în fața ușei de fier, o ferestruică cu zăbrele de fier, mare de vre-o jumătate metru pătrat. Geamurile mici erau­ văpsite cu văpsea albă și de-asupra acesteia o coajă groasă de praf. Tocmai sub fereastă, într'un colț al dușumelei pietruită cu cărămizi, un sac cu pae, frămîntat și putred și’n fața acestuia un scăunel pe care supraveghetorul pusese ulciorul. Asta era tot. Și aci, în această gaură murdară, și desigur pline de insecte, să pe­treacă o noapte un om bine îmbră­cat și bine deprins? Aceasta era de neînchipuit, cu neputință. Toate că vagaboasa bețivî, indi­vizii declasați erau­ în stare să se deprindă cu gîndul de-a dormi aicea. El insă, astăzi încă un om bogat cu deprinderile cele mai îngrijite, un om, care avea un desgust înnăs­cut pentru murdărie, el mai bine s'ar fi sugrumat cu batista de­cît să'și întindă spre odihnă aicea pi­cioarele­­ zdrobite aproape de lunga și incomoda călătorie. O furie nesocotită îl cuprinse, o adevărată exaltare —• unul din acele accese de mînie, care avusese deja odată în viața lui o înrîurire teri­bilă, fatală... El pipăi ca să ajungă pînă la ușă și începu să ciocănească la ușa de fier, cu pumnii încleștați și cu căl­­cîele, așa de tare încît zgomotul ră­sună în întreaga casă. Și nu era să înceteze cu acest zgomot, pînă ce nu va fi auzit și liberat din această groapă de mur­dării. Nu-i vorbă, fata Hollmann era surd, dar alții aveau­ să-l audă. Și, într'adevăr nu trecu mult și pași greci se auzeau­ coborînd de sus, ușa cu luminarea aprinsă in mină, „gar­dianul mchi­­orel“. Fața-î lată și roșie nu avea de loc înfățișarea severă sau mînioasă, cine­va scotpeia în gaura cheiei, se deschise cu zgomot, și apăru cum se temuse; din potrivă, fata Hollmann părea blind de tot, cînd strigă către Gerold, care se dădu totuși înapoi. — Știtt ! Știtt! Eștți de acolo! In timp de Gerold, respirînd a­dînc, puse mîna pe bastonul și gea­mantanul său­ de mîn­ă, care-i scă­paseră mai înnainte, tata Hollmann, care părea foarte bine dispus, păși înnainte și intră total. — Știu ! Știtt! asigură el din nou­ —am greșit. Sunt așa de obicinuit cu poarta asta, de cum se face noap­te... Asta­ î celula pentru bețivi ! Și pentru aceștia, doar nu se poate ține un salon. Dar dincoace ve­deți, dincoace—o să meargă. El desernase o ușă de fier nu mai puțin grea și lumină încăperea. — Luați-vă acum o saltea nouă, zise el bine-voitor, de colo din strigă, — luați-vă și cîte-va pături — și as­­tea’s curate de tot — și apoi veți putea... Ultim­ul cuvînt îî fu tăiat de ju­mătatea lui, care fără să se fi au­zit, resări din nott aicea și prezentă uimitului Gerold o ulcică de pămînt cu ceau­t fierbinte și cîte-va felii de pîine cu unt. — Asta­, din partea noastră, de­clară tata Hollmann, poliția n’are ce să se amestece aici! Și el apucă sfeșnicul, pentru a evita ori­ce mulțumire. — Lasă bucățica de laminare domnului, zise soția sa, domnul vrea doar să știe, unde să se culce. Noi vom nimeri înnapoi și în în­tuneric Și adresîndu-se către prizonier, care adine mișcat, îngîna acum cu­vinte de mulțumire, brava femeii zise : — Intenția e bună, draga dom­nule... Noi singuri n'avtau nimic Acum, somn ușor! TM In fine, surdul gardian de ope­retă și bătrîna lui femeiașcă, bună, discretă și înțelegătoare părăsiră celula. Milionarul insă căzu grămadă pe scăunașul de lîngă masa de lemn ordinară și dete liber frîu­ lacrimi­lor sale. Mirosul din ulcica cu ceaifi, pu­ternicul miros de pîine, înfiripară pe sărmanul om, care era cu totul descompus. (Va urma­ 43) într’un gang la­

Next