Adevěrul, aprilie 1905 (Anul 18, nr. 5620-5646)
1905-04-01 / nr. 5620
Vineri 1 Aprilie 1905 D’ASEARA PINÁ AZI Reorganizarea ministerului, domeniilor.— Moartea colonelului Aronovici.— O căsătorie de milionari.—O hotărîre a cenzuriei rusești—Clima unui poștal.— Noua rentă română 4 la sută.—Lupta navală de lingă insulele Ananibas La Viena s’a celebrat căsătoria d-rei Maria Springer, care a primit o zestre de 60 milioane lei, cu mlii-mlionarul Fould. — Intr’o mină belgiană, in urma unei explozii de grifa, au fost uciși șapte mineri. — Poliția din Hanovra a arestat pe un postav Ruether, care a tăiat în bucățele pe o fetiță de 5 ani și a răspîndit părțile cadavrului în diferite zițî. — La Casa de economii din A șjvia domnește panică, din cauză că cei mai mulți depozitari vor să șî retragă economiile. — Maiorul Exarcu, atașat militar romîn la Viena, a fost rechemat. — La Petersburg a fost arestat Leontien tatăl împreună cu doi fii ai săi, pentru că în casa lor s-au găsit materii explozibile. Studenta Leontien fusese arestată mai înainte. Noua rentă română 4 la sută a fost preluată de un sindicat compus din „Disconto“, Bleichroeder, un grup de bănci franceze în frunte cu „Comptoir Național de l’Escompte“ precum și din Banca Națională și banca generală romînă. (RĂZBOIU). Ziarul „Handelsblad“ publică o telegramă a corespondentului său din Batavia după care o luptă navală între flota japoneză și rusă s-ar fi dat lîngă insulele Anambas. Amănuntele lipsesc ; cinci vase de războiu olandeze se aflau prezente la acea luptă. Lupta aceasta, după ultimele telegrame, pare a fi o luptă decisivă. IN ȚARA Ministerul instrucțiunei a hotărât *U nu sa maî fie anul acesta obicinuitele conferințî ale învățătorilor. — O delegațiune de locuitori din str. Vînători se va prezenta primarului Capitalei, pentru a-i cere să execute lucrări de îmbunătățire absolut necesare acestei străzi. — Ministrul domeniilor va depune o lege prin care se modifică în parte legea de organizare a acestui departament, desființîndu-se postul de director al industriei, minelor și comerțului și reorganizîndu-se aceste trei servicii. — La conferința de aseară de la cercul militar a asistat și regele. — In onoarea d-lui general Manu se va da un banchet la 4 Aprilie, în sala de marmoră a hotelului Bulevard. — Totalul reducerilor în bugetul ministerului de interne este de 53048 lei. — Eri au avut loc în Capitală mai multe întruniri ale diferitelor corporat'o- Ó T — Colonelul Aronovici din Iași a murit. IN STREIN AT ATE (DIVERSE). Din telegramele noastre. Comisiunea cenzurei ruse a hotărit să se suprime cenzura pentru telegramele private adresate ziarelor. — împăratul Franz Iosef va veni după Paște la Budapesta. — O ambasadă germană specială va pleca la Fez să viziteze curtea marocană. înscris un club Perseverent în ideia de a pătrunde in cluburi, am făcut tot ce mi-a stat prin putință ca să fiu introdus. Profesiunea mea de ziarist, a fost o piedică, dar am înlăturat’o și înscriindu-mă în două cluburi, am putut apoi freqventa și celelalte localuri de joc In contact cu jucătorii am putut lesne pătrunde viață intimă a jucătorilor de cărți, am putut aprecia consecințele grave la care dă loc patima jocului. Zile și nopți întregi am urmărit viața jucătorilor, am calculat rezultatele jocului făcând tablouri de câștiguri și pierderi, pentru ca să pot trage o concluzie justă. M Serialul odată adunat, am așteptat un fapt caracteristic, un eveniment ca să î zic așa, în lumea jucătorilor de cărți... pentru ca să pot da la iveală misterele cluburilor și tot odată articolele să fie in nota actualitățeî. Ultima victimă a jocului de cărți, funcționarul Stavri de la Casa de depuneri, pe care l’am cunoscut și văzut jucin i, a readus în discuție chestiunea jocului de cărți și a dat nota actualitate anchetei noastre. Cluburile Capitalei In toiul carnavalului au avut în Capitală șase cluburi accesibile jucătorilor și anume cluburile: Pensionarilor, Burs;, Comercial, Intim, Sport, și Rezerviștilor. Cu celelalte cluburi de eliță ca Joke club, Tinerimea, Liberal, Conservator, Agricol, Junimist, Medical, etc. deși jocul a fost destul de animat, nu mam ocupat, căci persoanele cari alcătuesc aceste cluburi sunt o garanție că nimic nepermis sau exagerat nu se petrece la jocurile îngăduite membrilor. M’am ocupat în ancheta mea, după cum se va vedea, numai de cluburile de speculă, unde membrii (??) nu se adună decit pentru joc, unde orice jucător mai bine zis orice naiv bogat e primit cu brațele deschise, fără a se discuta persoana, moralitatea persoanei și condiția sa socială. Contraste ciudate Ca să-și poată face cineva o ideie de seriozitate a cluburilor noastre, e destul să spunem că între membrii clubului numit al Pensionarilor, figureaza un mare număr de... minori, nu însă minori de cei jerpeliți fără flanc în pungă, ci minori cu pungă groasă, cu moșteniri încasate sau cu moșteniri inspe. Acelaș contrast se poate observa la celelalte cluburi unde se văd alături, grupați în jurul sportului, funcționari, sau in jurul comerciului spre toment, ofițeri și avocați, cu un cuvînt cluburile nu au un caracter distinct de omogenitate, cum au cele serioase, ci au numai o deviză sfintă și anume : „Oricine are bani, să vie la noi ! Banul e viața clubului și am observat în cursul anchetei cum evoluează un club, cum ajunge la succese neașteptate grație unei singure persoane, cel mult două, cel frequenta. Imediat ce acești douî membrii au schimbat clubul, celalalt a decăzut, și după puțin timp s’a închis. Misterele cluburilor In puținele localuri consacrate joculului, se desfășură o viața cu totul alta de cit ne închipuim noi că s ar putea trăi, se vorbește o limbă neînțeleasă de noi, se admit practice neadmise de muritorii nejucători, se dă banului alta valoare, ca în afară din club. Așadar în cluburi nu numai atmosfera o alta, o atmosferă plină de fum și grea, nu numai omul e altfel, adică fără simț, fără măsură, fără logică condus numai de patimi, dar și obiceiurile sunt altele așa că cu drept cuvînt putem spune că există o viață a cluburilor. Ancheta „Adevărului“ Această viață a cluburilor de speculă ca să nu zic de jaf; obiceiurile jucătorilor de profesie, a catifelelor a „găștelor“; urmările dezastoase ale acestei pasiuni ruinătoare și ucigătoare; iată ce vom descrie în articolele ce vor urma. Deoarece jocul de cărți e considerat degradator chiar de însăși jucătorii pasionați, ne vom feri să spunem nume, scopul articolelor noastre nefiind de a face rău acestor victime ale pasiunea ce-i stăpînește, ci din potrivă de a-i readuce fie de voe, fie de nevoe, prin intervenția celor în drept, oprindu-se jocul, la o altă viață mai liniștită, mai frumoasă și mai cinstită. Vom continua. F. Emilian SPECTACOLE Retâzî Joi 31 Martie Teatrul Naniodoi.r subchrteriea dramatică.—Pentru închiderea stagiune! se va juca pentru a douăzeci și șasea oară Manasse, dramă în patru acte de d. Ronetti-Romae. Circa Sideii. — Reprezentație extraordinară cu program variat. Ateneul.— Expoziția „Tinerime artistice“. JURNALUL femeei Femeile In Noua Zelandă ! Cînd vorbim de țările australiene, toată lumea își închiipue că pe acolo lucrurile sînt cu totul dimpotrivă ca la noi, că obiceiurile, legile civilizația, e cu totul altfel ca în continentul nostru. Și întru cîtva, au oarecare dreptate : civilizația, în noua Zelanda de pildă, e cu mult mai înaintată ca la noi. Să luăm, de exemplu, situația femeilor din Noua Zelandă: acolo, din ziua de 23 Noembrie 1893, toate femeile au dreptul de vot. Iată o măsură cu care nu se poate lăuda încă nici un stat european. In această țară, nu numai bărbații sînt egali între ei, dar s’a mers și mai departe : s’a proclamat egalitatea tuturor femeilor. Și din această cauză, în Noua Iolandă e o mare lipsă de servitoare. Nici una nu vrea să fie servitoare sau să fie considerată ca atare. Se povestește, în această privință, o întîmplare hazlie , o fată care a publicat prin ziare un anunț, prin care spunea că caută un loc de servitoare, a primit, a doua zi, peste trei sute de scrisori dela femeile cari voiau să fie stăpînele acestor rara avis... Rolul servitoarelor, în Noua Zelandă, e cu mult mai complicat ca în continentul nostru. In această privință, contele de Courte, care a publicat o interesantă lucrare asupra Nouei Zelande, povestește următoarle : „Prînzeam, într’o seară, într’o familie. După circa, stăpîna casei îl rugă pe bărbatul ei ca să evite. „Cu plăcere", răspunse el, mă duc s'o chem pe Jana ca să mă acompanieze. Eu, care n’o cunoșteam pe Jana, am rămas foarte surprins văzind că se așează la piano fata care servise pînă atunci la masă“. Situația aceasta excepțională a servitoarelor,—situația creată prin lipsa unui număr suficient de servitoare, — le-a făcut să aibă pretențiuni exagerate. Intr’o cronică viitoare voiți vorbi de un demers făcut de servitoarele din Noua Zelandă pe lîngă primul ministru de acolo. Varia Știri judiciare —Supralicitațiuni imobiliare— Tribunalul Notarat Ilfov . Sîmbătă 2 Aprilie.—Casele din București str. st. Ionică 6, averea Maria R. C. Monkton, scoase în vînzare pentru 10.000 lei, dos. 428 [ 98. Idem calea Văcărești 27, averea Maria V. Ignat, idem pentru lei 17.000 lei dos 1635 [ 902. Idem str. Primăverei 15, averea Mihail Const. Scaris, licitația se va începe de la suma de lei 30.150, dos. 4747 din 1903. Idem str. Vesparilor 37, averea Andreiü Lorentz, scoase în vînzare pentru lei 870, dos. 1573 J904. Idem str. Polonă 204, averea moșt. G. Meșota, idem pentru lei 2400, dos. 21 I 903. Idem str. Teiul Doamnei 20 și 22, verea Matei Angliei, idem pentru 710 lei, dos. 664 I 900. Idem str. Sborului 15, averea Ecat. Iliescu, idem pentru lei 90000, dosarul 4763 I 903. Idem str. încurcată 10, averea G. Șerbănescu, idem pentru lei 5000 dosarul 1889 192. Idem str. Bibescu-Vodă 13 și strada Fraților 125, colț cu str. Micșunelelor prelungită, averea moșt. I. Georgescu, licitația se va începe de la sumele de 12040 și 4760, dos. 996. 904. Idem str. sf. Gheorghe Nou 9 și terenul din str. Pătrașcu Vodă, averea moșt. C. Crăciunescu rămas moșt Statului, idem de la suma de lei 67647, dos. 2775 I 98. Idem str. Păunari 41, averea Anica Panait scoase în vînzare pentru 2000 lei dos. 1753 1 99. O vilă din com. Telega jud. Prahova și un teren de- 2 șirumui pag. averea col. Mihail Capșa, idem pentru 7000 lei dos. 502 1904. Casele din Buc. str. Triumfului 6, averea Nae P. Manu, scoase în vînzare pentru 2000 lei, dos. 5142 | 900. Idem str. Raionului 40 bis, averea Sofia Osfeld, idem pentru lei 507, dos. 3138 1 904, noii ocupîndu-se cu bugetul maturului corp.c D. Radu Odobescu a fost numit secretar al comisiei de indigenare, in locul d-lui I. Popescu-Pion. Trupa nouei scene din Atena, de sub direcția d-lm Chastomanos, s’a manifestat la Teatru Lyric, in 3 reprezentațiuni, cu piese din repertoriul comediei moderne, franceze și germane, ca o trupă bine înjghebată Succesul ci a fost remarcabil și colonia elină din Capitală a asistat un mare număr. D. deputat Nestor Cincu, care a fost cîteva zile bolnav, a putut părăsi casa și se află azi pe deplin restabiit. Mai zilele trecute am reprodus in coloane,a Adeverului, o carte de judecată cu privire la un proces de insultă prin telefon, admirabil documentată și al INFORMATICM D. Ioan Lahovary ministrul domeniilor se va duce zilele acestea la Giurgiu, unde va avea o consfătuire cu amicii săi politici între cari e mare neînțelegere. Unii cer dizolvarea consiliului județean, alții cer înlocuirea prefectului, dar d. L Lahovary imește să-l convingă că n’au dreptate. Nemulțumiții amenință cu publicarea unei gazete. Camera a votat ori fără discuție în ședința de noapte toate bugetele afară de apel al instrucțiunei publice. Acest budget va da loc azi la oarecare discuțiuni. Din partea opoziției liberale va vorbi d. dr. Anghelescu și va râspunde d. ministru Vlădescu D. ministru al domeniilor va veni cu o lege prin care să modifice în parte legea de organizare a acelui departament. Se va desființa postul de director al industriei, minelor și comerțului și se vor reorganiza celer trei servicii respective. Budgetele fiind la ordinea zilei, Belgia Orientului nu putea să nu se ocupe în proză și ilustrații de această chestiune de iCluailitate. Numărul acesta al Belgiei Orientului, apărut azi, este tot ce poate fi mai antidot in contra somnolenței, sau a unui discurs asupra budgetelor ! Numeroase sînt victimele jocului de cărți, atît de mult răspîndit în Capitală cît și în întreaga țară. Un redactor al nostru, avînd adunat un material bogat asupra jocului de cărți și urmările sale, va începe astăzi tot în Adevărat ; publicarea unei serii de articole, în cari va da pe față viața din cluburi și localurile de joc, localuri unde se distrug atîtea vieți, unde se ruinează atîtea familii. Toți cititorii Adevarului vor urmări cu un vădit interes, aceste articole, nu de teorie ci de fapte și constatări. Biroul Senatului s'a întrunit era drocumentată de către eminentul magistrat d. Constantin Orănescu, ajutor de judecător la judecătoria ocolului Simila din Bîrlad. Strecurîndu-se două erori de tipar, una asupra numelui, tipărindu-se Orăscu, în loc de Orănescu și a doua judecător în loc de ajutor de judecător, ne facem o datorie a le rectifica prin aceste rînduri. Credem că facem o plăcere cititorilor anunțind, pentru zilele acestea, apariția ia editura Socec, a volumului Soțițe.— 30 de zile la Paris, datorit colaboratorului nostru, d. Emil D. Fagure. Confert»iinea u natural ca întreaga opinie publică să nu fie preocupată în acest moment de altăceva decit de chestiunea conversiune! rentei noastre. Suma de convertit este de 422 milioane lei. Se convertesc emisiunile anilor 1881 pînă la 1889 și 1892 pînă la 1893. Cursul de emisiune indicat este de 87 și lunn. la sută. E de notat însă că d. Take Ionescu a preferat să arate Camerei cursul net, iar nu cum, se obicîmita înainte, un curs în care intra și timbrul german resp. francez, care este de unu la o bucata de o sută de lei. Cursul de emisiune, dacă se urmează obiceiul stabilit, este deci de 88 juni., iar nu de 87 luni, cum s’a arătat Cameră.* Pentru a se putea aprecia cit de favorabil este acest curs trebuesc avute în vedere următoarele date : Titlurile de convertit deși cu dobîndă de 5 la sută, au fost emise cele din 1881—82 la cursul 82 la sută; cele din 1882—1883 la cursul 90 pînă la 92 și jumătate. Cele din 1883—1884 la cursul 90 și jumătate pînă la 94, fără a se realiza insă decît maximum 93.23..Și așa înainte cursul cel mai mare de emisiune la o dobîndă de 5 la sută a fost de 91. Emisiunea de titluri 5 la sută din 1892— va facut la cursul de 93 75—94.50, fără a se realiza însă decît 93.69. * Cifrele acestea arată că în împrumuturile noastre pe cari d. Take Ionescu le convertește, n’au fost emise la vremea lor, în medie la un curs mai mare decît acela la care se emit astăzi cînd nu oferă detentorilor de bani decît patru la sută. Aceasta arată și cît a crescut creditul țară, dar și cît de bună e operația d-lui Take Ionescu. Dar și o altă serie de cifre documentează aceasta, anume cursurile la cari au fost emise rentele noastre patru la sută și mai ales cursurile cari au fost realizate. La 1889—90 rentele noastre patru la sută s’au emis la cursul 79 pînă la 83 la sută, realizîndu-se 79.68 pînă la 82.19 la sută. La 1890 -91 renta patru la sută s’a emis cu 84.25 la sută. La 1894—95 cu 81 pînă la 82 și un sfert la sută, nerealizîndu-se decît 81.71. Cu alte cuvinte emisiuni prime, nu o conversiune, care e o operație mult mai dificilă, n’au obținut în medie cu dobînda 4 la sută cursuri atît de mari ca aceal pe care d. Take Ionescu l’a obținut pentru conversiunea ce a propus-o spre votare Camerei. Brcamrrilor citim în pag. 31, budgetul întreținerei școalei de gspodărie casnică Principesa Maria din Ieși pusă sub direcția dueî Eet. Problin institutoare. După budgetul propus suma chatte Iilor «o ridică la 18000 ft, sumă subpt adevăr, dacă luăm în soluțiă că, directoare, care e și institutoare cu 4 termene de gradație, o plătită de mi asterul curților, cu suma gobidă de 3840, iar încălzitul care e plătit tot de ministerul școalelor poate fi cel puțin 2000 leî, turnează că totalul cheltuelilor e de 23840 leî pentru această modestă școli’d', de gospodărie. Fondul acesteî școale e de 255.500 lei, care cu soldul presumptiv de 500-l dă un venit anual din cuporne de 19000 lei, exact cite budgetul cheltuelilor. Cite eleve are această școală? După însuși budgetul propus se vede că la nutriment elevele interne socotit pe 365 zile a 50 bani pe zi vine 11 eleve interne. De fapt școala n’a numărat de cît 7 eleve, ziceți șeapte eleve. Cît costă aceste 11 eleve interne ? Nu mai puțin 2180 lei pe an ! ! In asemenea condițiuni se naște întrebarea : cum se face că o școală de gospodărie să coste pe stat așa de mult, mai mult chiar decît o elevă normalistă, un seminarist, un student chiar. Scandalul cu această școală merge și mai departe . Budgetul spune la paragrafele 16 și 17 că a rămas de plată din exercițiul precedent 2084 lci și că pentru diferite cheltueli neprevăzute în interesul bunei administrațiuni se prevede 3225 lei și bani 23. Noi protestăm contra unei asemenea conduceri de școală, care simtă toate veniturile fondu ue așa de greu strîns pentru creearea acestei școale, întrucit conducerea acestei modeste școale lasă de dorit sub toate raporturile. Rugăm pe d. ministru să mediteze de aproape la această școală și să nu treacă ușor peste o așa frumoasă sumă și așa de rău întrebuințată și risipită. Rep. Azi Joi 31 Martie a apărut FASCICOLA GG a Skbttîtătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — Mine Vineri 1 Aprilie va apare FasciCola 2.2-a fișierele parisului — MARE ROMAN SOCIAL — 5 bani fascicula în toată țara dar voia consiliului comunal prin care o autoriza facerea contractului, n'a fost trans în condica de decizii și nici publicat ul „Monitorul comunal“ fără de care acel vot n’are valoare“. La primăria Capitalei am găsit și pod. colonel Gaman, consilier comunal, însărcinat cu supravegherea serviciilor exterioare ale comunei. Intrebîndu-l asupra chestiei care mă interesa, d-sa a binevoit să’mi dea următoarele lămuriri: — Cele ce ști sînt perfect adevărate și cât țin să-ți complectez informațiile. Fosta administrație comunală a procedat contra legii contabilitățoi publice cînd a contractat pentru 95.000 leî. Ea n’are dreptul să contracteze după bună învoială decît pînă la 10.000 leî. Pentru o furnitură mai mare trebue să se fie licitație publică și în cazul nostru licitație nu s’a ținut. Apoi s’a contract în Decembrie, în timpul de complectă lipsă de furaj, pentru a se aproviziona furajele în cursul verei la Iunie. La Decembre trecut s'a socotit fînul pe 14 bani kgr. și astfel s’a trecut în contract, iar atunci cînd se va preda furnitura, fînul se va vinde cu 6 și chiar cu 4 bani kgr. Cu modul acesta s’a păgubit comuna cu cel puțin 40.000 lei, la o furnitură de 95.000 lei. Actuala administrație comunală văzînd procedarea nelegală a liberalilor, a dispus ca să se ceară reziliarea contractului, pe motiv că actul consiliului nu există și chiar de-ar exista, acel vot ar fi lovit de nulitate, căci e în contra dispozițiilor lege! contabilitățor. ț La judecată desigur că furnizorul va explica afacerea, căci dînsul n'are nici o vină, dacă administrația comunală liberală i-a aprobat cererile sale“. <• 1 După cum se vede „afacerea" aceasta nu pare deloc curată și cei indicați ar face bine să se explice. R. P. Pentru d. ministru al instrucțiune! Atragem atențiunea d-lui ministru al instrucțiunei publice a cultelor asupra următoarelor: In budget-ul casei școalelor prezentat Eșuarea vaporului „Constanța” — Dela coresp. nostru — După cum v’am comunicat telegrafic vaporul „Constanța“ al S. M. R., a eșuat, pe uscat, într-un golf mic din Dardanele. Cauza acestei eșuări ar fi o manevră, absolut necesară de altfel, făcută de maiorul Demetriade, comandantul vaporului spre a evita o ciocnire cu un alt vas turcesc de pasageri, care venea cu toată viteza spre vaporul „Constanța“, mascat de un cap din apropiere. Prezența vaporului Constanța în acest golf neînsemnat se explică prin aceea că, obținînd patenta de călătorie, din portul „Azekiai“ pe înserat, nu a put trece Dardanelele, ci a fost silit să ancoreze la un adăpost natural pină la ziuă. După ridicarea ancorei, și tocmai in momentul cînd se pregătea de plecare, „Contanța“ a fost silit să execute o mișcare neobișnuită, dar impusă de împrejurări spre a putea salva o ciocnire altfel inevitabilă. După cîteva ore sosind un vapor de salvare englez, acesta a pretins 50000 lei spre a despotiaoli vaporul „Constanța“; suma pretinsă fiind exagerată, comandantul Demetriade a făcut toate încercările posibile spre a salva vasul cu proprie e-i forța. După încercări și manevre iscusite cari au durat peste trei ore, vaporul „Constanța“ a putut eși la larg, reluîndu-și drumul spre portul „Constanța“ unde se află acostat actualmente, descărcind marfă. Vestea acestei întîmplări a produs aci o profundă împresiune. Vaporul „Constanța“ a fost așteptat de un numeros public care sosise în port. D-l maior Demetriade a fost viu felicitat pentru modul iscusit cu care a evitat o ciocnire care ar fi adus peirea sigură a vasului. O dovadă încă și mai mult de dibăcia acestui marinar — bine apreciată de persoanele competente—este despotmolirea făcută cu mijloace ingenioase și numai cu forțele proprii ale vaporului. Marina noastră militară, din care d-l maior Demetriade face parte, se poate făli cu comandanți de talia d-nale. Nici o „afacere” la primăria Capitalei — Convorbire cu d. colonel Gaman — Am fost informat că la primăria Capitalei nu s’ar găsi votul consiliului comunal prin care s’a autorizat trecuta administrație comunală de a contracta pentru aprovizionarea furagiului necesar cailor primăriei dela 1 Aprilie 1905— Aprile 1906. Dorind explicații la primăria Capitalei, în această privință ni s’au spus următoarele : „Fostul consilier comunal a autorizat in ultima sa ședință dela 18 Decembrie 1904 pe fosta administrație comunală să contracteze cu d. Bîrsan de la obor pentru aprovizionarea furagiului necesar în valoare de 95.000 lei. La 20 Decembrie guvernul liberal a demisionat. Contractul a fost încheiat cu d. Bîrsan, Roumaine“ și în seara reprezentației la ChSil. — La Trenul Uder din Pitești, artiștii Teal alui Național din București vor da Meicori 6 Aprilie 190» o reprezentații extraordin«mi. S» va juca pentru prima oară : Mgșl.’tim’-i’., rtmedio în 3 a-.-te d- A. fii lui, cu 1. Nica. h-scu in Isdor Girodot, o strălucită creație a sa. Biletele se gsesc de vînzare de pe neam la Magzinul Aulion Gott.. Moartea președintelui trib. Constanța dri dimineață la ora 8, a încetat aci din viață Gli Zottu, președintele tribunalului Constanța, de un atac de anevrizm. Vestea aceasta a străbătut ca un fulger în tot orașul și nimănui nu-i venea să creadă deoarece defunctul a fost văzut în ajun sănătos și radios în fața palatului prefecturei, îndreptîndu-se spre tribunal. Zottu era o figură simpatică, un reprezentant Uemn al justiției, care a făcut onoare magistraturei in Dobrogea, prin caracterul său pururea real și cavaleresc, prin simțul de dreptate și adevăr, prin luminele sale, prin spiritul său de sociabilitate și prin blîndețea firei sale de elită, figura aceasta, va străluci pururea in mintea noastră. Tînăr și în putere încă, numai de 46 ani, moartea neîndurată răpește societăței pe unul dintre cei mai integri membrii ai săi, tribunalului nostru pe eminentul său președinte, familiei pe scumpul și neprețuitul tovarăș. Ilustrul defunct a fost decorat cu Coroana Romîniei în gradul de ofîcer, comandor ord. Osmanlia, comandor ord. Francisc Iosef, ofîcer Steaua Romîniei, etc. A fost magistrat timp de 23 ani. Durerea e cu atît mai simțită de toată lumea cu cît el n’a făcut de nici o boală și nu se poate nimeni deprinde cu ideea că Zottu e dus din mijlocul nostru în lumea celor ce nu se mai întorc. Cu inima îndurerată scrim aceste rînduri, trimițînd onor familiei ilustrului defunct sincerile noastre condoleanțe. __________ Ovidiu TEATRE-CONCERTE Sala băilor Eforiei.— Duminică 3 Aprilie 1905, mare reprezentațiune populară în matinett la ora 2 jut. p. m. Se va reprezenta „Horia, Cloșca și Crișan“, dramă istorică în 5 acte de P. Ionescu. — La Teatrul Bulevard, Vineri 8 Aprilie 1905, mare reprezentație extraordinară in beneficiul d-nelor Al. Alexandrescu și Ad. Mărculescu cu concursul artiștilor Teatrului Național. Se va juca o idee năzdrăvană, comedie în 4 acte, localizată după Carl Laufs de Biletele se găsesc de vînzare chiar de acum la „Hal de Indépendance Adevărul ” ' Ultime informatiuni Am anunțat cel dintîiu că ministerul de finanțe va organica o loterie de stat pe close. Beneficiul net al acelei loterii va forma un fond de asistență medicalii cu ajutorul căruia se va organiza serviciul medicul rural. Se vor face vreo nol circumscripții medicale, înființîndu-se pentru fiecare circumscripție cite un spitalaș cu un medic și personalul sanitar inferior. Ministerul de finanțe va cumpare hitrepozitele comunale din Giagoga; din Capitală, politm local de vamă cu prețul de 2.000.000 lei. Această sumă se va plăti î n două rate și va servi puhunici Capitalei pentru formarea unui buget extraordinar din care se vor face lucrări de canalizare și alinieri. Comisiunea bugetară a primăriei Capitalei a terminat cu alcătuirea proectului de buget pe exercițiul 1905—1906. Acel proect de buget se prezintă la cheltueli cu suma de 12 milioane lei. Veniturile între cheltuelile cu 135000 lei. Proectul de buget va fi adus în discuția consiliului comunal în ședința de mine, Vineri 1 Aprilie. Raportor al conversiunei a fost ales d. Dimitrie Nenițescu. Mîine d-sa va depune raportul. Camera a votat azi proectul de lege citit de d. raportor Lascat Antoniu, deputat de Iași, prin care se înființeaază următoarele catedre universitare : De limba și literatura germană la facultatea de litere din București ; De limba și literatura romînă la facultatea de litere din Iași; De istoria dreptului public și privat în general și cu referință la vechiul drept roman, la facultatea de drept din Iași. De botanică pentru anatomia și fiziologia vegetală la facultatea de științe din București. D. D. I. Ghica, ministrul țărei la Atena, a fost pus în disponibilitate. D. I. Papiniu, ministrul țăresn Haga, a fost transferat la Atena. D. Eduard Mavrocordat, ministru plenipotențiar cl. II, a fost înaintat cl. I și trecut dela Belgrad . Haga. D. C. I. Nanu a fost numit ministru plenipotențiar la Belgrad. D. N. I. Ghica, consilier de legație și secretar general la externe, a fost înaintat ministru plenipotențiar cl. N. D. Radu Sturdza a fost numit consul general de la categorie Ia Constantinopol. Muncitorii din portul Brăila cari lucrează la încărcatul și descărcatul vagoanelor in docurî s’au constituite sindicat. 3 Comisiunea farmaceutică se va întruni Sîmbătă 2 Aprilie, sub președenția d-lui Gregoriade. Mercurea viitoare comisiunea nu va mai ține ședință. R-gluma VIII-a silvică de la Slatina își va strămuta reședința dela sf. Georghe, în orașul R.-Vilcea. D-ni. Babiș, prefect de Roman și d Alexandrașcu prefect de R.Sărat, au sosit în Capitală. Toate funcțiunile de inspector prevăzute în bugetul ministerului instrucțiunei și desființate de comisiunfta bugetară, au fost prevăzute in budgetul Casei școalelor. Aflăm cu plăcere că Duminică 3 Aprilie se va oficia în templul coral spaniol din Viena cununia d-rei Elvire Făreanu, fiica d-liî Honny Arditti. I. Fanau'», cu d PAUL BLUMENREICH BANI ȘI IUBIRE Mare roman criminal Destul că fata Hollmann numără banii, îî puse iar la loc în plic, pe care era însemnată suma, în coroane și helerî, în cuiă, banii și hîrtiile intr’un sertar, și concedia pe soldat. Numai prizonierul și sergentul mai rămăseseră. Cînd zgomotul pașilor austriacului dispăruse în curte, polițistul se adresă către bătrînul Hollmann, însoțind, ca adineauri, vorbele sale cu gesturi expresive: — Domnul e flămînd și însetat! — Știtt ! asigură Hollmann, care de data asta pricepuse într’adevăr. Dar și acesta era un caz foarte critic. — Mai aveți și alți banil întrebă el pe fostul consul general. Sărmanul trebui să răspundă negativ. In zadar încercă el să lămurească banii din sertar erau proprietatea lui, că i se luaseră numai momentan,—deoarece un prizonier nu trebue să aibă bani la dispoziție— în zadar făgădui el ca a doua zi, la interogatoriu, să stărue ca să i se restitue toate cheltuelile ce le-ar face acum. Bătrînul Hollman își cunoștea prescripțiile serviciului său — cazul acesta nu era prevăzut. El ridică din umerile largi. In acelaș fel se exprimă și sergentul, care își luă apoi rămas bun, cu un „somn bun“ și plecă. Doamna Hollmann dispăruse. Supraveghetorul își mai aduse încă odată aminte de suferința corporală a prizonierului, dar nu știa cum să'î ajute. — Mîine dimineață, îi mîngîetor la ureche Apoi colosala-î statură citor, el indică nu și lumină într’acolo, cu un ac un gang S striga ei ridicând r ]iormul u:dr.ie Gerold pricepu, însemna să petreacă noaptea flămînd și însetat. Dar nu fu chiar așa de rău, căci bătrînul urmă acum cu un ulcior plin cu apă proaspătă. La rîndul său, și el îî dori oaspetul său noapte bună și lăsă apoi să cadă în urma lui o poartă de fier mare și grea. Un aer teribil, care strîngea respirația lovi pe prizonier în celula întunecoasă. Cam tot așa trebuia să fie atmosfera și în canalele de scurgere ale capitalei. Era oare cu putință aceasta în vremea lui Pettenkofer, în vremea în care conductele de apă și ventilația treceau drept ceva de la sine înțeles ? Căzi, în nici un grajd nu se putea să miroase mai rău, ca în această închisoare a poliției! Singuratecul nu îndrăznise încă să facă nici un pas înnainte în acest mormmnt-ploacă — era încremenit de groază și de desgust. Vroia să strige, să cheme într’ajutor, dar glasul îî rămase în guler. Deodată el își aduse aminte că mai posta cîte-va chibrituri de co-î-i ,î. La tribunalul din Viena, unde fusese ținut pînă la extrădarea sa,, i se îngăduise să fumeze. Firește, ultima țigară o fumase era în timpul călătoriei. Dar putea să facă lumină — deși numai pentru o clipă—pentru a vedea, cum mai era în iadul acesta. Cu un strigăt disperat el aruncă jos lumănărica care era pe isprăvite. Era atât de grozav acolo — amintea de închisorile rusești, așa cum auzise adesea cu groază descriinduse acestea! O încăpere joasă de abia doi metri lungime și pe jumătate atît de largă. Sus, sub tavan, în fața ușei de fier, o ferestruică cu zăbrele de fier, mare de vre-o jumătate metru pătrat. Geamurile mici erau văpsite cu văpsea albă și de-asupra acesteia o coajă groasă de praf. Tocmai sub fereastă, într'un colț al dușumelei pietruită cu cărămizi, un sac cu pae, frămîntat și putred și’n fața acestuia un scăunel pe care supraveghetorul pusese ulciorul. Asta era tot. Și aci, în această gaură murdară, și desigur pline de insecte, să petreacă o noapte un om bine îmbrăcat și bine deprins? Aceasta era de neînchipuit, cu neputință. Toate că vagaboasa bețivî, indivizii declasați erau în stare să se deprindă cu gîndul de-a dormi aicea. El insă, astăzi încă un om bogat cu deprinderile cele mai îngrijite, un om, care avea un desgust înnăscut pentru murdărie, el mai bine s'ar fi sugrumat cu batista decît să'și întindă spre odihnă aicea picioarele zdrobite aproape de lunga și incomoda călătorie. O furie nesocotită îl cuprinse, o adevărată exaltare —• unul din acele accese de mînie, care avusese deja odată în viața lui o înrîurire teribilă, fatală... El pipăi ca să ajungă pînă la ușă și începu să ciocănească la ușa de fier, cu pumnii încleștați și cu călcîele, așa de tare încît zgomotul răsună în întreaga casă. Și nu era să înceteze cu acest zgomot, pînă ce nu va fi auzit și liberat din această groapă de murdării. Nu-i vorbă, fata Hollmann era surd, dar alții aveau să-l audă. Și, într'adevăr nu trecu mult și pași greci se auzeau coborînd de sus, ușa cu luminarea aprinsă in mină, „gardianul mchiorel“. Fața-î lată și roșie nu avea de loc înfățișarea severă sau mînioasă, cineva scotpeia în gaura cheiei, se deschise cu zgomot, și apăru cum se temuse; din potrivă, fata Hollmann părea blind de tot, cînd strigă către Gerold, care se dădu totuși înapoi. — Știtt ! Știtt! Eștți de acolo! In timp de Gerold, respirînd adînc, puse mîna pe bastonul și geamantanul său de mînă, care-i scăpaseră mai înnainte, tata Hollmann, care părea foarte bine dispus, păși înnainte și intră total. — Știu ! Știtt! asigură el din nou —am greșit. Sunt așa de obicinuit cu poarta asta, de cum se face noapte... Asta î celula pentru bețivi ! Și pentru aceștia, doar nu se poate ține un salon. Dar dincoace vedeți, dincoace—o să meargă. El desernase o ușă de fier nu mai puțin grea și lumină încăperea. — Luați-vă acum o saltea nouă, zise el bine-voitor, de colo din strigă, — luați-vă și cîte-va pături — și astea’s curate de tot — și apoi veți putea... Ultimul cuvînt îî fu tăiat de jumătatea lui, care fără să se fi auzit, resări din nott aicea și prezentă uimitului Gerold o ulcică de pămînt cu ceaut fierbinte și cîte-va felii de pîine cu unt. — Asta, din partea noastră, declară tata Hollmann, poliția n’are ce să se amestece aici! Și el apucă sfeșnicul, pentru a evita orice mulțumire. — Lasă bucățica de laminare domnului, zise soția sa, domnul vrea doar să știe, unde să se culce. Noi vom nimeri înnapoi și în întuneric Și adresîndu-se către prizonier, care adine mișcat, îngîna acum cuvinte de mulțumire, brava femeii zise : — Intenția e bună, draga domnule... Noi singuri n'avtau nimic Acum, somn ușor! TM In fine, surdul gardian de operetă și bătrîna lui femeiașcă, bună, discretă și înțelegătoare părăsiră celula. Milionarul insă căzu grămadă pe scăunașul de lîngă masa de lemn ordinară și dete liber frîu lacrimilor sale. Mirosul din ulcica cu ceaifi, puternicul miros de pîine, înfiripară pe sărmanul om, care era cu totul descompus. (Va urma 43) într’un gang la