Adevěrul, septembrie 1905 (Anul 18, nr. 5764-5793)

1905-09-01 / nr. 5764

X ® í ! Septembrie 1905 CONVERSIUNEA Haste­ 5 °/t amortibilă «Un 1881/$ Hi din 1893/3 la Rentă 4 °/» a­­mortibilă Referi­ndu-n­e la publicațiunea Ministe­rului de Finance apărută în Monitorul O­­pcial No. 116 din 25 August 1905 prin care se chiamă la rambursare toate titlu­­rile de Rentă 5 °/C din 1881/8 rămase în circu­­lațiune, oferim detentorilor de Ren­tă 5 °/C amortibilă din 1881/S și de Rentă 5% din 1892/3 încă o dată Conversiunea acestor obligațiuni în următoarele con­diționi modificate: Detentorii sus ziselor Rente care do­resc să facă uz de facultatea de conver­siune trebue să prezinte titlurile de con­vertit cu începere de la data apa­r­­țiunea acestei publicațiuni pînă Joi 15,28 Septembrie 1905 inclusiv la următoarele case: în București: Banca Națională a Romîniei și Banca Generală Romînă la Brăila, Craiova, Galați, Iași, Bacău, Bîrlad, Botoșani, Bu­gău, Călărași, Cara­cal, Constanța, Dorohoi, Fălticeni, Focșani, Giurgiu­, Piatra-N., Pitești, Ploești, l­.-Vil­­cei, Roman,, Slatina, Tecuci, T.-Jiu,, T­­restii, T.-Măgurele, T. Severin, 1­ulrea la Sucursalele și Agențele Băncii Națio­nale în orele obicinuite de serviciu. Conversiunea se efectuează din ordinul Guvernului Român prin aplicarea unei ștampile. Ca primă de Conversiune presentatorul primește 10% din valo­rea nominală a obligațiunilor 5 /6 aduse spre conversiune în obligațiuni 4­/6 ale împrumutului din 190b cu cupoane de dobînzi curgînd de la 1 Octombrie 1905. Primele, care nu se pot plăti în obligațiuni de aceste se vor achita în numerar pe cursul de 91Wb. Obligațiunile 5% ale împrumuturilor din 1­­818, ce urmează a se ștampila, tre­bue să poarte cuponul de 1 Aprilie 1906 iar acelea ale împrumuturilor din 1892 și 1893 cuponul de 1 ianuarie 1906. Depunătorii obligațiunilor vor primi la timp, în conformitate cu publicațiuniie ce se vor face, foi de cupoane împreună cu talonul lor. Depunătorii de obligațiuni din emisiu­nile 1892 și 1893 vor primi, în afară de prima de conversiune mai sus mențio­nată, și dobînda de 5 °/p­­­entru trimestrul de la 1 Iulie pînă la 1 Octombrie 1905. Depunerea titlurilor de convertit se va face, sari, imediat sau­ în termen de patru săptămîni de la espirarea termenului de depunere, în cazul în care purtătorul titlu­rilor ar depune o cauțiune de 5% în nu­merar sau­ la efecte publice admise de Banca Națională la împrumuturi calcu­late după cursul zilei. Presentatorul titlurilor la conversiune primește o adeverință, contra cărei­a se restit­ue după 15 zile, obligațiunile ștam­pilate precum și prima în obligațiuni din noua Rentă 4 °­ 0 și diferența în numerar. Formularele necesare se găsesc la Ban­ca Națională a Romîniei și la sucursalele și agentele ei, precum și la Banca Gene­rală Romînă. București 30 August—12 Sept. 1905. Banca Națională a Comin­ei Banca Generală Romînă. Primăria orașului Călărași PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința generală că marele bileiu, ce are loc în fie­c­re an pe raionul orașului Călărași între 29 August și 10 Septembrie se va deschide anul a­­cesta ca și în cel­eaalți ani la 29 August 1905. Vin­zarea vitel­or în marele obor al hîl­­ciului se v­a începe în ziua de 1 Septem­brie 190­5. Pentru adăpatul vitel , s-au c­nstruit puțuri cu ulucuri îndestulătoare în inte­riorul oborului. Briciul aranjat după un anumit plant­j curat, întreținut, stropindu-se bine aloele In toat­e­lele, va fi bine iluminat, iar paza și ordinea se va ace de soldați, sergenți de stradă și geandarmi rurali in număr îndestulător. Iar interiorul briciului va fi un pavilion pentru expoziție în care se vor expune produsele județului, se vor dacerna pre­mii expozanților în ziua de 8 Septembrie. Vizitatorilor străini li se va permite intrarea în bileiu, fără pașapoarte. Musica militară va d­uta în bileiu în fie­care zi între orele 4—6 și 8—le p. m Primar, C. I­ Nenișoru Secretar, C. Săndielescuî INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE Despina-Doamna Fondat in asini 4888 — BUCUREȘTI — SÎ8. — calea Șerban-Vodă. — »3 ( Baulina l Haralambie Birectoare l­­­ui Ana Hei Petrescu I (născute Bonnis) Curs primar cu învățare obligatorie a a limbilor franceză și germană. Curs secundar și licial cu progra­ma Statului. Curs special pentru limbile streine. 1*iauo după programa conservatorului. Gimnastică, besemnul, Muzica vocală, Lucrul manual (broderie, ta­­piserie, lingerie, croitorie/ obligatoare pen­tru toate elevele. Pictura, Pirogravura, Canto Ralisul, sunt predate de cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat: institutoare fran­ceze, germane engleze. Examenele se trec in institut. Institutul este instalat in vastul palat Bă­­lăceanu, ocupat odinioară de Seminarul Central al Statului, care a fost complect restaurat și înzestrat cu cel mai mare con­fort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală. Parc frumos, curte vastă. Tramwayul Șer­ban-Vodăt trece pe la poarta institutului. 1547 i S Toial abonament cu premii Lela 1 Imit „DIMINEAȚA“ a deschis un nou­ abonament cu premii și anume: în Bani 2000 lei. In obiecte: 1) Una masina­ de scris „TOST46 în valoare de 700 ke”, dela renumita companie engleză The Yost Tipewriter Co. L­td. Sucursala în Bucu­rești, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un stramofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star” fur­nizat de marele magazin de muzică Jean Feder calea Victoriei 54. 3) O mandolina napolitană foarte fină și e­legantă, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Colțel No. 5. — 4) Una mașina de cusut­, de picior, Singel* perfecționat» neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare era mărci» magazin de mașini de cusut Com­pania draericana, piața Sf. Gheorghe, București. A.5) Una pașea de vinatoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țava stingă choke-bore, dela marele magazin de rame B.­­>. Xisiaan» 44, calea Victoriei, Bu­­urești H** rfr fmff *f v ▼v 6) Un binoclu­ de teatru, da sidef. 7) U­n binoclu de piele tot pentru teatru. 8) Un binoclu de piele pentru cîmp, aur etc., etc. 9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trusă de călătorie. 11) O ogrlinulă cu trei fețe 12) Un sac de mină, de piele, cu lănțișor. 13) U­n cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 130 de diferite broge de morale. La aceste premii iau parte atît, vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an ÎL leî, pe 6 luni 9 leî pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11. București. vsf fv? vvrcTvv Trvrni­ f Tvrvm Epitropia Bisericeî Madona-Dudu" UI­­CHASAVA Aducam la cunoștința absolventelor școalelor profesionale de gradu I-iI în în secția croitoriei și a lenjeriei, că de la începutul anului școlar 1906—1906, se va înființa pe lîngă școala noastră profe­sională de gradul I-iI și cu cursul supe­rior practic de gradul al II-lea pentru cele două specialități arătate mai sus, conform programului Ministerului Ins­trucțiunei Publice și cu adăugirea exer­cițiului practic al limbei franceză și ger­mană. Condițiile de admisibilitate în această școală sunt: a) Să posede diploma de absolvire al cursului de gradul I-iü secț­a croitorie sau a lenjeriei a ori­cărei scoale profe­sionale recunoscută de Minister. b) Să nu fi trecut mai mult de 5 ani de la absolvirea cursului de gradul I-iv. c) Să aibă o constituție destul de pu­ternică pentru a rezista greutăților din viața practică a specialității ce și-a ales. d) Să treacă examenul de admisibilitate înaintea comisiunei respective, obținînd minimum la partea teore­ică nota 6, iar la partea practică nota 8. Examenul consistă. Partea teoretică o probă în scris la lim­ba romînă, compoziție din stilul episto­lar, lucrare care va trebui să fie tradusă și în limba franceză. Asemenea o probă în scris la Matema­tici, consistînd dintr’o problemă de con­tabilitate. Oral. La limba Romînă analiza logică și e­­timologică. La matematici, o problemă desvoltată La desemn, o compoziție de monogra­me și desemne după natură. Partea practică . Atît la croitorie cît și la lenjerie o confecțiune în specialitate. Aspirantele vor trebui să-șî adreseze cererile în scris la Direcțiunea școalei în termen de la 25 August curent, pînă la 5 Septembrie viitor inclusiv, alăturând la cereri și diplomile de absolvire. In dimineața zilei de 6 Septembrie la orele 8, toate aspirantele vor fi prezinte la localul școalei, cînd li sa va cerceta actele și li se vor da explicațiuni asupra mersului examenului. Numărul locurilor este limitat la 35 pentru secția croitoriei și 25 pentru sse­ției lenjeriei. No. 659. 20 August 1005 QP inWTIP în Octomiîirie 1905 wh Vxaî&îjCi prin licitație publică la Tribunalul Bunaü, pentru eșire din indivizi­­une, următoarea avere, proprietatea moște­nitorilor defunctului I. atâ&culeauu, I. Somemul jiărcukftî Juă. Ialomița în întindere de 11350 pogoane, dintre cari cam 1000 pogoane pădure dife­rite esențe, iar restul arabile, avînd gara Măr­­culești, de pe linia București-Cons­tanța, la trei minute departe de conac și magazii, ecareta noul, mai mult de­cît suficiente. Moară cu turbină pe rit și Ialomița cu 6 perechi pietre. Afectat la credit (ratele la zi). I­. Casele din Buzău, odăi, avînd grajd cu dependința parc­ei­ grădină de flori. HI. Casele din Buzău, în Ed. I. C. Brătianu, locuite actualmente de d-na Gherman. IV. Casele cu prăvăliile din Buzău, ființa Unirei (vechea Primărie), unde se afl­ibrăria Davmescu. V, Locul viran și prăvălia, d­. Îul Str. Uni­rei cu piața Dacia (Ma­gazina Jupovici). Pentru info­rmațitne­a se adresa la : D-na Elena Căpitan Idolban. Bulev. Ghica No 29­ în Sinaia sau în București Str. Romană No.­ 103 1754 Institutul de Domnișoare BOLINTINEANU FONDAT IN ANUL 1874 Proprietate;a și direcțiunea B-nei MARIA ANGELESCU (Născută Bolintineanu) INTERNAT și ESTERRAT Cursuri primare și liceale complecte Elevelor care fac cursurile particulare în limbi streiste li se predau după programele țărilor respective, muzica se predă după progr­­amul Fortservatorsle»! unde se și depune examenul. Lucrul de mînă ca: lingerie, croi­torie, broderie de lux, etc., i se dă o deosebită atențiune. n­esemnul pictau­a, pfrogrravu­ra, etc, se predau­ în institut. Localul este pe șoseaua Jianu, lângă șoseaua ICiseleff situat în partea cea mai ridicată, fru­moasă și sănătoasă a Capitalei, cu aerul cel mai curat, fiind înconjurat numai de grădini. Insttutul posedă un parc întins cum nu se găsește la nici o altă școală similară. Prețul ca la celelalte institute. * LICEUL „LOLLIOT“ București. 5 Str. Italiană, 5 (Anul V) INSTITUT BRODEî. D33 BAST S­ub patronagiul și supravegherea moralo-educa­­tivă a 1*. $. Arhiereu. Nifon N. Soloes­teams. Institutul are CLASELE PRIMARA, GIMNAZIUL, LICEUL COMPLECT, SECȚIUNEA COMERCIALA și o sec­țiune specială pentru elevii urmînd la Stat. Ca de obieciu, rezultatul examenelor generale a fost din cele mai strălucite. Reproducem ultima constatare a d-lui In­spector al Ministerului Cultelor: „întregul local se întreținem cea mai per­fectă curățenia­ a sălii, ve­stualü și dor­mitoarele au: spațiu și lumină suficiente; bucătăria in perfectă stare de curățenie ; — starea sanitară a elevilor excelentă din toa­te punctele de vedere. Dr. N. Drugescu PREȚURI FOARTE MODERATE Prospectul se trimite la cerere Director : HENRY L. LOLUOT Profesor la „Liceul Lázár stagiari” înscriși în tablou și va func­ționa patru ședințe. Avocații cari au­ funcționat vor fi dis­pensați de această sarcină pînă la epu­izarea tabloului. Nu vor avea drept la asemenea con­­sultațiuni de­cît persoanele lipsite cu totul de mijloace; starea de scăpătă­­ciune este lăsată la aprecierea biroului. La finele fiecărei săptămîni, biroul va prezenta o listă de persoanele, a că­ror cauze le va găsi bine fondate ; de­canul va desemna pe avocații, cari vor trebui să se însărcineze cu apărarea în­­naintea instanței respective. Refuzul avocatului de a-șî îndeplini sarcina de care tratează dispozițiunea de față, fără o cauză bine­cuvîntată, a­­preciată de decan, constitue o abatere, care va atrage imputarea. Secretarii de avocați Art. 54.— Avocatul care va voi­a-și atașa un secretar" în serviciul lui, va trebui să adreseze decanului o cerere, prin care să indice numele, pronumele, studiile făcute sau funcțiunea ocupată și domiciliul. Consimțim­întul clientului e presupus dacă el a fost față la judecată și nu s’a opus la înlocuire. In caz de transacția sau de desistare, dacă avocatul a făcut oarecare lucrări, onorariul i se cuvine în proporție cu lucrările îndeplinite. Art. 39.—Nu este permis avocatului a impune clientului obligația de a nu se putea împăca fără consimțimîntul să îi­ atari convențiuni ilicite compromit demnitatea profesiunii de avocat și con­­stituesc niște abatori cari atrag pedepse disciplinare. Onorariile avocaților Art 40.­—Avocatul nu va putea nici într’un caz și sub nici un cuvînt, de a refuza să restitue clientului său, la ori­ce cerere, actele ce i-au fost încredințate. In acest caz, decanul va soma ca a­­vocat să restitue actela și dacă el va persista în refuzul său, se va pedepsi cu interdicțiunea. Art. 4L—Avocatul care după ce se va fi angajat să asiste pe parte sau să-i facă, ori să introducă vreo reclamațiune, opoziție, apel sau recurs, nu se va pre­zintă la înfățișare, deși a avut cunoștință de termen, sau nu va face ori nu va introduce actele de mai sus, deși a avut cunoștință de data expirărea ter­­menelor prescrise de lege pentru ast­fel de acte și din aceasta va rezulta vreun prejudiciu pentru clientul găti, se va pedepsi cu imputare, interdicțiune sau ștergerea din tablou. Art. 42.—Este cu totul interzis avo­catului de a divulga actele sau confi­dențele ce­­ i se vor fi făcut de vreun client, fie că va fi pledat în proces sau va fi fost numai consultat. Este asemenea interzis avocatului de a pleda contra clientului care a cerut și a primit de la el consultațiuni, asu­pra mijloacelor de apărare și de con­ducerea proceselor. Este absolut interzis avocaților de a pleda sau reprezenta fie direct fie indi­rect intereseu­­ vreunei persoane în con­tra statului, județului, comunei sau a vreunei instituțiuni oarecare, al cărei a­­vocat sau funcționar a fost, în afacerile de care a putut lua cunoștință din cauza funcțiunei ce ocupa. Violarea secretului profesional va a­­trage pedeapsa imputare­ sau interdic­­țiune­i după gravitatea cazului. Consiliul de disciplină apreciind și găsind cererea admisibilă, va libera car­tea de secretar, care să justifice călita­tea sa și va ține o listă specială de se­cretari. Nici un avocat nu va putea avea de­cît un singur secretar. Art. 55.—Secretarii nu se vor putea amesteca în afaceri stăine decît acele ale avocatului pe lingă care este alipit. Art. 56.—Consiliul de disciplină va interveni pe lingă tribunalul de Iași de a nu se numi ca curatori giranți, consi­lieri judiciari, sechestru, etc. sau alte însărcinări ce se dau din oficiu în dife­rite cazuri prevăzute de codul de pro­cedură civilă sau comercială, decît din­tre avocații sau stagiarii înscriși in tab­lou, aleși­­ din lista ce se va forma de consiliul de disciplină și care sa va tri­mite la fiecare secțiune. Pentru avocați Chestiunea fiind de mare interes pen­tru avocați, ar fi nimerit ca toate ba­rourile din țară să studieze chestiunea și fiecare să conlucreze la noua re­formă. Vechea lege nu mai corespunde tim­pului în care trăim și modificarea ei a fost un deziderat și al d-lui Eugen Stă­­tescu, fost ministru de justiție sub gu­vernul Lidera. D. Bădărău are intențiunea de a su­pune proectul modificator corpurilor le­giuitoare, in apropiata seziune parla­mentară. E deci timpul ca avocații să înceapă a lucra. Just. Axa as­­a IN CUVÂND: prun cucigașa nevinovată Luiza cea frumoasă — MARE ROMAN DE SENZAȚIE LUAT DIN VIA­ȚA ADEVĂRATĂ — JURNALUL­ FEMEEI O stare de lucruri E a treia parte a răspunsului ce-i datorez d-lui profesor Scriban. D-sa, în scrisoarea publicată mai zi­lele trecute la această rubrică, face o aluzie ușoară la un ziar care, în a sa „Mică publicitate“, înlesnește corespon­dențe amoroase între fete și băeți, fă­­cînd prin aceasta un trafic cit se poate de scandalos. In această privință sunt și eü de comun acord cu d. profesor de la Buzău. In adevăr, e scandalos să exploatezi nervii publicului, pentru a-ți umple, pur și simplu, buzunarele. Dar cui ii revine vina în toată această stare de lucruri? Eu cred că tot societățel. Societatea noastră e nevrozată , ne­vroza a pătruns pînă și în cele mai tainice colțuri ale ei și o roade, o zbu­ciumă, o frămîntă poate spre regene­rarea viitoare a ei. Sîntem in declin. A­­ceasta se întîmplă cu toate precocită­­țile și societatea noastră nu-i mai mult decit o precocitată. Am făcut salturi prea mari în toate domeniile de activitate cerebrală, am voit să pătrundem tot, să cunoaștem tot, nimic să nu scape cer­cetărilor noastre. Dar toate acestea nu am voit să le săvîrșim încet și treptat, dar practic și cu statornicie, ci ne-am pel­furcat în toate direcțiunile pierzînd din vedere adevăratele noastre inclina­tion­. Rezultatul ! O oboseală prea mare de nervi, o surmenare teribilă ne-a co­­prins. Am devenit neurastenici; cel mai mic zgomot în jurul nostru ne su­pără, cea mai neînsemnată plăcere ne exaltă; simțirea ne - subtilizată, pro­porția dorințelor exagerată, nesatisfa­­cerea acestor dorinți ne covîrșește, ne doboară. Și totuși, sîntem urmașii Romei !? Desigur, urmașii Romei insă ai Ro­mei decadente ! Sufletul nostru a ajuns un fel de locaș de putrefacție morbidă, un conglomerat de patimi a căror ne­mulțumire ne provocă durere, ne face să suferim. Vedem la o vitrină un tablou în ulei, un nud. Ne exaltă, ne duce pînă la delir, contemplăm tabloul cu ochii injectați de patimi bolnave, facem reflexii în care viciul arde în­tr’un­­ amestec sălbatic de decrepitu­dine ljjorală și de blazare—și cu toate acestea, ne felicităm că facem artă, iar artiștii, la rîndul lor, se felicită că ne-au brodit preferințele. Teatrul so­cial, din care cea mai fină psih­ologie respiră fin și delicat, nu ne place, îl respingem Sau ne manifestăm dispre­țul către el prin aceea că-1 evităm, preferind trupele străine cari ne aduc surprize de artă de la „dames costu­­­mees” din Paris. Iar trupele noastre ce fac ? Să moară de foame ? O ! Lupta pentru existență primează orice sacri­ficiu moral ! Afișele ne anunță piese numai pentru doamne și bărbați, piesele au o premieră strălucită, uneori două­­trei piese alcătuesc o stagiune căci pu­blicul e dornic de ele ; o nervo beție de oriental stăpînă toată pe ființa lui. Revistele literare nu se citesc, dintre cele francez „Sans Gone“ e „en vogue“, publiciștii mor de foame. La ce să moară da foame ? Nervii publicului sunt mi­niera cea mai bună din care se pot ex­trage mijloacele de a învinge acest ne­îndurător struggle for life. Și iată-le apă­­rînd revistele pornografice, khioskurile sunt asaltate de public, fiecare să silește să ia mai de grabă revista. Un carica­turist cu bun simț ar putea simboliza foarte fin această năvălire a publicului după mîncarea ce-i place mai mult. La toate acestea bietul Gerber al or­dinei publice e somnoros iar poliția de moravuri ne dă dovada celei mai exce­lente moralități. O, temporal O, mares? Ce vreți să facă actorii, publiciștii, pictorii ? — Și mai vă mirai­ că educațiunea e atît de neglesă la noi, că odraslele ni-s lăsate la voia întimplărei ? Cine sind educații ? Cine educatorii ? Cine dă nota fundamentală în toate aceste manifestațiuni ? Ar trebui o coa­­lițiune puternică a voitorilor de bine, o societate de profilaxie contra moravuri­lor proaste de la noi, o societate care să procedeze cu multă tragere de inimă și cu multă energie. Fixarea unei directive nouă în edu­­cațiune, se impune , vorbe s’au spus de ajuns, a venit—gîndesc—­și vremea fap­telor. Pentru ajungerea idealul e nevoe însă de elemente bune, sincere și co­n­­știente. In „Samaritaine“, Edmond Ros­tand ne redă, în luminoase contururi, sufletul unei femei — Fotina — o pro­stituată din care Christ își crează un apostol pentru răspindirea bunei vestiri. I-a dat acestei femei să bea din cupa nemurirei lumină și sublima femee ră­­mîne uimită de perfecțiunea ideală a omului din a cărui întreagă ființă res­pira numai iubire, iubire, iubire... Urmați pilda acestei femei! Inițiativa bunei educațiuni de la femee trebue să pornească. Leonia POȘTA MEA. D. Lcav. Loco.— Mulțu­miri sincere. Scrisoarea dv. e pentru mine un îndemn la luptă. SAU Avem drepturi­ istorice în Macedonia? — Presei grecești — Se credea mai de demult că in O­­rient sînt față in față numai două blo­curi. Islamizmul, reprezintat prin rasa dominantă, turcii și creștinătatea, re­­prezintată prin greci, considerați ca descendenți direcți ai vechilor heleni, a căror artă și literatură au stîrnit ad­mirația lumei întregi. Așa că vedem mulți istorici chiar, înșelați în aprecie­rile lor, confundînd pe romani cu grecii, în timp ce grecizarea era numai su­perficială întru­cît nu putea eși din marginile bisericei și școalei spre a se întinde mai departe în viața socială și intimă a romînilor. Acele vremuri erau o epocă frumoasă pentru grecism în care putea să con­ceapă o idee mare și la care un atare plan nu li se părea cu­ totul chimeric, de a restaura într’o zi imperiul creștin de Orient, sau mai bine, un imperiu mare care să cuprindă toate țările din peninsula Balcanică și o bună parte a Asiei minore. Visafi pe atunci delenii Atena capitală a literelor, Constanti­­nopol capitala politică și Ierusalimul capitala religioasă. Acest plan gigantic părea un moment realizabil, și chiar opinia publică euro­peană, și în mod particular lumea lite­relor, artelor și a științelor era cîști­­gată pentru cauza grecească. Perspec­tiva zilelor frumoase ale Elaflei de odi­nioară și amintirile vremurilor mitolo­gice și clasice ale Greciei obsedau pe toată lumea entuziasmată pentru greci și în avîntul imaginațiunea lor ce nu mai cunoștea margini nu vedeau departe realizarea planurilor lor atît de mărețe. In atitudinea lor, grecii apareau ca moș­tenitori ai Eladei, Macedoniei și ai im­periului de orient, a căror drepturi le fuseseră usurpate de dominațiunea oto­mană. In susținerea acestor drepturi grecii vorbeau în numele creștinătății și a ci­­vilizațiunii. Și nutreau cele mai fru­moase speranțe pentru viitor. Astfel se explică cum faimoasa insurecțiune gre­cească, o dată isbucnită, ea electrizase nu numai populațiunile creștine din pe­ninsula Balcanici, ci și lumea euro­peană , însu­și Byron se duce în Gre­cia și moare în lupta pentru apărarea grecizmu­lui. Astfel se explică cum La­martine Hugo și mulți trubaduri ai Eu­ropei Intonează imnurile lor cela mai frumoase în cinstea eroilor cari redeș­­teptau vremurile glorioase de odinioară de la Marathon și Salamina. După ce Franța, Anglia și Rusia își unesc forțele lor navale și sdrobesc flota lui Ibrahim pașa la Navarin, visul secular al grecilor se realisează și se pun temeliile unui regat grecesc. Acest regat insă, așa cum se înjghebă, nu poate mulțumi ambițiunile grecilor și-l face să-și frămînte mintea cu ideia unei Grecii mari și să privească viitorul cu foarte multă încredere. Bucurîndu-se de Simpatiile lumei civilizate, grecii ur­măresc o politică de expansiune. Dar tocmai această încercare de a constitui un stat mare grecesc, a făcut un ri­u imens, însă­ și cauzei grecești. Regatul grecesc a nimicit elenismul. Rînd pe rind elenizmul suferă lovi­turi din ce în ce mai tari prin scoate­rea domnilor fanarioți, din Moldo-Vla­­hia, prin înființarea exarh­atului bulgă­resc care amenința autoritatea spiri­tuală a patriar­hatului ecumenic, și prin creearea de școli și biserici romînești. Acest din urmă fapt constituia pentru dînșii cel m­ai serios pericol, căci deș­teptarea națională a romînilor din Tur­cia spulbera ultimele iluziuni ce le mai aveau­ grecii, pentru viitorul politic al regatului grecesc. Vin apoi slavii și dispută terenul grecilor în Macedonia, contestîndu-le drepturile chiar în Epir și în Tesalia, cari — fără niciun drept motivat — erau considerate ca țări curat grecești, încît lumea a început să priceapă și cu oarecare mirare, că ele­nismul nu a fost decît o ficțiune. ________ C. M. N. Manifestația anti-grecească din Focșani Era seară, 30 August, a avut loc în grădina publică o adevărată mani­festație anti-grecească. D. V. Diamandi, profesor macedo­nean, și-a dezvoltat conferința sa des­pre „Romîniî macedoneni“. Cel d’întiia a luat cuvîntul d. L. Crai­nic, directorul liceului „Unirea“, rugind pe azistențî să dea ascultare luptătoru­lui pentru națiune, profesorului Dia­mandi. Luind cuvîntul d. Diamandi, și abia rostind cîteva fraze, strigăte de „jos grecii“, „afară cu el din țară“ răsu­nată din piepturile tuturor. D. Diamandi, într’o formă oratorică aleasă, făcînd istoricul documentar al originei și dreptului de existență a na­țiunei romîne din Macedonia expune în mod călduros și clar, suferințele ce îndură frații noștri din partea bande­lor grecești, întreținute cu bani strînși din sudoarea săteanului romîn și roagă cu căldură pe frații din patria mumă să nu uite că cei 800 de mii de ro­mâni din Macedonia înoată în sîngele ce zilnic se scurge din cadavrele copii­lor, părinți și fraților lor sti spurse fără milă de iataganele grecilor criminali, pe cînd compatrioții lor de aci, se pre­umblă nesupărați și sug ca niște lipi­tori, ogoarele muncite cu sîngele sătea­nului din această bine­cuvîntată țară. Valorosul patriot a expus destul de bine caracterul caravanilor, începînd cu cei din vechime, făcînd o superbă com­­­parație cu cel de astăzi, și a conchis, că deși îi se trimit scrisori de amenin­țare cu moartea, deși de multe ori a fost expus să-și piardă viața, pleacă fe­ricit din țara-mamă, unde a găsit atîta dragoste, și merge la frații noștri de dincolo să-l îndemne să lupte pînă la ultima picătură de sînge, murind cu el, pentru libertatea și drepturile ei. Ultimele cuvinte ale naționalistului înfocat, au fost subliniate de numeroase aplauze și­­ strigăte: jos țîm­î! trăiască Rominia ! trăiască Diamandi! Nu trebuie să uit aci să aduc mul­țumiri d-lui președinte al comisiei in­terimare, care a pus la dispoziție gră­dina publică, și d-lui Crainic care a în­curajat pe conferențiar. Publicul focșănean a rămas entuzias­mat de vorba caldă a lui Diamandi, și se putea constata că un curent foarte defavorabil grecilor s-a pronunțat în o­­r­așul nostru. Numeroși tineri cari simt romînește au ținut să conducă po­d. Diamandi la gară, în perfectă liniște, ceia ce a con­veni desigur grecilor speriați de cu seară că va fi o manifestație ostilă contra lor. La gară d. Cerchez funcționar la poștă și student, a ținut o mică cuvîntare, mulțumind d-lui Diamandi pentru mun­ca ce o depune și unindu-i succes și drum bun, dîndu-I un frumos dar, ca amintire. Nu ne îndoim că d. Diamandi va îm­părtăși dragostea focșânenilor pentru romînii macedoneni și aiurea. Manrico Primcu­cigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă Cel mai mișcător roman de senzație, care s-a scris vreo­dată e fără îndoială Pruncucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă. Autorul, care e un profund cunoscător al tuturor straielor sociale, ne descrie cu măestrie viața, așa cum e, destăinuindu-ne tainele nepătrunse ale bogătașilor. Luiza cea frumoasa a existat în rea­litate și căzind victimă desfrîului celor bogați, dar trândavi, suferințele ei au înduioșat pînă la lacrimi întreaga Ger­manie. Niciodată nenorocirile unei femei nu a fi fost mai grozave decît ale Luizei celei frumoase, fata preotului din Tau­benheim. Prima fasciculă a frumosului roman Prunc ucigașa nevinovată sau­ Luiza cea frumoasă se va distribui gratuit tuturor cititori­lor ziarelor „Dimineața“, „Adevărul“ și al romanului „Răzbunătorul săracilor“. ADEVERUL Față cu reînvierea brutală a taților în poliție, rugăm pe toți cititorii noștri să ne de­­nunțe, f­ie prin scrisoare sem­nată cu numele și adresa e­­x­ictă, fie prevem­înduse per­­­sonal la redacția ziarului nos­tru, orice bătae sau alt arbi­trarii­ comis de funcționarii polițienești. E în interesul opiniei publi­ce și chiar al ale acelora din­­tre polițiști cari dezaprobă sis­temul sălbatic de a face uz de brutalitate față de cetățenii ca asemenea procedări,pe cari cu toții le-am crezut uitate, să fie date la lumină, iar cei vinovați să fie pedepsiți cu cea din urmă severitate. SPECTACOLE Mere­uri 31 August Parcul Oteteleșcanu.—Compania lirică­­romînă de sub direcția d-lui Const. Grigoriu va cînta Moștenitorii veseli, o­ pretă în 3 acte. Grădina Rașca. — Trupa romînă da operete de sub direcția d-lui N. Poe­­naru va juca Mița Tirbușon, farsă lo­calizată în 3 acte. Grădina Hugo.— Car­pă tirolezii. Grădina Mihai­ Viteazu.—Ia toate se­rile teatru popular român. Grădina B­anduziei.— Teatru de va­rietăți în fiecare seară. Grădina Lieblich (Jignița). — In­dio— care seară teatru popular. IN CUR­IND: prun cucigașii nevinovați SAU Luiza cea Inimoasă — MARE ROMAN DE SENZAȚIE LUAT DIN VIAȚA ADEVĂRAT! — Telegrame din țară Spargere.—Tîlhărie.—Crimă.— Furt Bătaie mortală —Atentat împotrivă unui secretar comunal CRAIOVA, 31 August.—Niște necu­noscuți au spart astă noapte ușa unei camere din dosul caselor d-lui Ștefan Dinulescu, din strada Petru Rareș, și au încercat să se introducă înăuntru spre a fura. Fiind surprinși, spărgătorii au dispă­rut fără a fi putut săvirși furtul. —• Pe cînd femeia Elvira C. Văt­­ceanu, din comuna Băileșui, se înapoia din comuna Tălpaș, a fost atacată în drum de către individul Gheorghe Tîn­­dălescu, care, după ce a bătut, o mor­tal, a jefuit-o de banii și de toate lu­crurile pe cari le avea cu dînsa.­­ In complicitate, locuitorii Ion St. Andrei și M. S. Salam, din comuna Drabova, au tăiat cu topoarele pe con­săteanul lor Patru M. Niță. Victima o­in agonie. Criminalii, cari au săvîrșit condamna­bila lor faptă din răzbunare, au fost­ arestați.­­ Niște făcători de rele au spart în noaptea precedentă prăvălia comer­ciantului Costică P. Ion, din comuna Georocu-Mare. Prin acea spargere, s’a furat suma de 420 lei, mai multe lucruri de va­loare și o cantitate însemnată de măr­furi. In urma cercetărilor făcute de către autorități, s’a stabilit că autorii spar­gere­ sunt indivizii Stan N. Terței, Mi­­trică St. Gogoșoiu și Tudor Popa Țenea. Ei au fost înaintați parchetului. — Pentru că săteanul Ion Preda, din comuna Cordești, îșî cerea "înapoi calul care fusese închis la oborul de gloabă, guardul cîmpean Ion Popescu l’a bătut mortal, cu patul poștei. Victima s’a plîns autorităților. — Săteanul Mihail I. Nărînzovu, din c.° EUIla T‘u» avea nevoie de niște cer­tificate false și a cerut secretarului co­munal sa ’i se producă. Deoare secre­tarul nu s’a învoit la asemenea fals — mare minune !­­— Nătămzoiu­ I-a zdrobit capul cu o lance de fier. Victima e pe moarte. Scînteia Numirile în magistratură. — Zvon neîn­temeiat IAȘI, 30 August. — Spre seară au sosit decretele de numire in magistra­tură întocmai după cum a arătat ziarul Adeverul. — Zvonul despre amînarea alergărilor de cai este absolut neîntemeiat. Dor Fapte diverse Copil părăsit. — Azi dimineață fe­meia Zamfira Albu, din str. Kitila 18, a găsit un copoil părăsit în apropierea azilului „Leagănul“, in vîrstă ca de 2 —3 săptămîni. FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 15 — DIAMANTUL NEGRU Roman de senzație de FR. IMLLMER CAP. 8 Monk vrea să plece la America Arestare — Așa e, dar cine dracu ar fi crezut că... — Da, da, ai dreptate, dar cum se face că nu l-a urmărit tovară­șul d-tale ? — Să vedeți , el a văzut o birjă în curtea hotelului, a întrebat cine­ pleacă și ’i s’a răspuns că pleacă ministru­l. Cînd a văzut pe mo­șul cu favoriți albi urcîndu-se în trăsură, el nu s’a mișcat de lîngă hotel ca să nu-î scape pungașul. — Bine, dar a trebuit să o recu­noască după cutia ce avu în mină. Și apoi portarul nu s’a mirat cînd a văzut plecînd un moșneag în Io­­cul unui tînăr ? — Ah, nu v-am spus tot! As­cultă, el, pungașul și-a schimbat mutra in trăsură pe cînd s’a dus la hotel. In cutie avea barba falsă, așa că intrînd în hotel fusese de­ghizat. Nu ne venise în gînd a întreba ce mutră avea străinul cînd a in­trat în hotel. — Dar cutia ? — Cutia a lăsat-o în trăsură cu ordinul de a ducea-o înapoi acasă. Azi dimineață am putut găsi bir­jarul care mi-a spus că i-a părut cam ciudat faptul că omul se de­ghizase în trăsură, dar după cît pot înțelege vizitiul a fost cam afu­mat și fiind­că i-a dat două coroane bacșiș, nu s’a mai inte­resat. Vedeți dlar domnule comi­sar cum am fost eu tras pe sfoară de acel hoț de actoraș și cum... Nu i-am dat­ timp a mai pălâuri mult ci l-am concediat. Chiar în acea zi actorul fu arestat în Gote­borg, printr-o cerere telegrafică din partea mea. Se găsi la el o sumă neînsemnată și fu trimes în Cas­­tiania, unde am aflat că fusese lo­godit cu Evelina, că cheltuise ba­nii în ajunul plecărei, dar nu l-am putut dovedi că a luat parte la furtul diamantului. După cîteva zile îi se dete dru­mul, dar îl fu interzis de a părăsi orașul, căci trebuia să fie martor în procesul Evelinei. * Trebue să mai spun ca a fost în ziua cînd m’a sculat din somn agentul păcălit. După cum am mai spus aveam de gînd s’o arestez în acea zi pe Evelina. A mai aștepta era timp pierdut după ce fugise actorul. Și fiind­ că agenții îmi comunicară că ea plecase la mamă-sa mă decise­­sem a profita de această ocazie pentru a o aresta, scutindu-l pe Erik de neplăcerea de a avea scan­dal în casa lui. Eu n-am fost și nici nu sunt par­tizanul acestor fel de ocupații, dar eu m’am hotărît a o aresta, din mai multe motive. Eram sigur că Evelina furase diamantul numai din cauza acto­rul­ui îmi era milă de dînsa și doream ca să nu fie arestată cu brutali­tate. Eram apoi sigur că și mamă sa știa despre furtul comis. Voiam deci să le arestez pe amîndouă și speram s’o fac pa bătrîna să vor­bească dacă o voi învinge prin sur­prindere. Eraț­ orele 9 dimineața cînd am placat cu birja însoțit de un agent îmbrăcat civil. Ajuns la locuința bătrînei, am spus birjarului să stea acolo, pe polițist l-am lăsat în cur­te și eu singur m’am urcat sus Lîngă ușă m’am oprit ascultînd dar vocile ajungeau nelămurite și deschizînd ușa am văzut că odaia era goală, tocmai în camera cea­laltă vorbea cineva. — Să fi făcut cum ți-a zis mama ta nenorocit-o, ți-ar fi fost și ție bine și ni! ea n’așî fi suferit. Era glasul furios al bătrînei Rai­­sen, întrerupt de un plîns înăbușit apoi un glas tînăr răgușit de pa­timă și durere. TuF­ar a apropiat mai mult de ușă deși’mî fu scîrbă de încercarea mea. —^Nu mai vorbi mamă ! Tu știi că n'ași fi făcut nici­odată pentru nimic în lume, ori ce ași fi tăcut înainte, dar nu se mai poate schim­ba. Acum nu’mi rămîne de­cît să mă ucid.... ah de ași avea puterea.. Aci glasul îl se stinse în hohote de plîns și de exclamația furioasă a bătrînei. Imediat ușa se deschise și pe prag văzut pe scîrboasa bătrînă pe cînd fică­ sa ședea culcată pe pat cu capul ascuți î­­n pervis. Nici odată nu m’am simțit mai râu de­cît atunci. Blestemele unei mame inconști­ente și datoria de și polițist, astea nu le luam eu în seamă , nu ve­deam de­cît pe nenorocita față, cu fața galbenă ca de­ cadavru, cu ochii măriți de spaimă și de desnădejde. Dar ea avea o energie cum nu mi se întîmplase să mai văd. Se sculă de pe pat, își netezi părul și începu ea întîi a vorbi. Ig­lasul îi era stins, dar liniștit, pe cînd tot sîngele ii dispăruse din față. — Ați venit pentru a mă aresta, domnule Monk, fiind­că am furat diamantul lui Erik. Da v-am aș­teptat eri și azi. Eri poate că ași fi negat dar azi nu mai neg. Eu am luat diamantul! Duceți-mă la închisoare și condamnați-mă — dar iute ! Bătrîna se roși ca focul la auzul acestor cuvinte ale ficei sale. Ea încercă de cîteva ori s’o întrerupă dar în atitudinea și cuvintele neno­rocitei fete era o demnitate cărui nici bătrîna nu putu rezista. —Nu pierde curajul, Evelino,i-am răspuns eu plin de compătimire. Se vor găsi circonstanțe atenuate pentru vinovăția dumitale dacă vei fi sinceră și vei mărturisi totul, pe­deapsa va fi ușoară, se poate chiar că.... Tînăra fată mă întrerupse . — Vă mulțumesc pentru amabi­litatea dumneavoastră d-le Monk, sunteți om de treabă eu nu doresc să mi se micșoreze pedeapsa. V-am spus că eu am furat diamantul. Mai mult nu voi­ spune chiar de m’ați supune turturei. — Pentru D-zeu n’o lua atît de tragic, Evelino... Acum bătrîna nu se mai putu stăpîni. — Ah, ce înseamnă asta, Eve­lino, tu măr.... Proast­a ! Nu asta n’o îngădui pe ea! Să spui astfel de minciuni ! Vedeți, domnule co­misar că e nebună și nu știe ce spune ! — Mai bine ai face să te îngri­jești de d-ta, madam Raisen, și ai mărturisi unde sunt banii ce ați luat pe diamantul vîndut cu 5000 coroane. Poate că banii sunt 1&, dumneata. Scumpe amice, nu te voi obosi, nici nu mă voi mai chinui descri­­indu-ți această scenă. E destul să-țî spun că bătrîna părea o furie , min­țea strigînd că nu știe nimic nicî de bani amei de diamant. Fata nu mai rosti nici o vorbă de atunci și pînă la proces. Pe bă­­trîna am urcat-o în birje și ea nu se opuse. In fața judecătorului, scena se repetă. Fata mărturisi fur­tul, dar nu voi să mai dea alte de­talii, ci se rugă să fie cît mai cu­­rind condamnată. Bătrîna din contră declară că fica­ sa e nebună și susținea că nu știe nimic, și la percheziție nu sa găsi In casa lor nici un ban. Printr’o scrisoare i-am comuni­cat lui Fink găsirea diamantului și arestarea Evelinei cum și declara­ția ei. (Va urma X

Next