Adevěrul, octombrie 1905 (Anul 18, nr. 5794-5823)
1905-10-01 / nr. 5794
Sîmbătă 1 Octombrie 1905 ml ii | -------a ss^f eatîi de bandiți, fiul țăranului din Sabar, caută să txpozize, maî rau ca fanarioții, brațele și munca consîngenilor săi. Rustic JURNALUL FEMEEI .................................. ADEVERUL TEATRU NATIONALE OPEREI Stagiunea lampa Lir. 3 (ÎS) OcMia 19031 Sue ISng și artiștii obicinuiți, se asontă și următorii artiști Eroiles: D-na Caligaris-Marti Roșă — Soprano dramatica absoluta — D nra I*aciria S Regina — Soprano legera absoluta — B-ra Verlct Alice — de la „Marea Operă din Paris“ — B>ra Santori Elidea •— prima balerină etoile de la „Opera Comică din Paris“ -One de Mérode — de la „Opera din Paris pentru dansurile de caracter — Prima reparaputațime Luni 8 (10) Octombrie 1109 cu opera „MEPAST ©IPMISKE« 2043 99^ SUMO Sanatoriul și BĂILE „STRUNGA“ ; Ungă Tg. Frumos, o oră cu trenul de la IAȘI Pozițiune frumoasă și sănătoasă, adăpostită de vînt și curenți printr’o pădure seculară. Instalațiuni de Hăl Snîîntroase și de hidroterapie care sancționează iarna, în interiorul sanatoriului. Isvoare de apă sulfuroasă și feruginoasă pentru băut. Instalațiuni de aer comprimat, inhalații, electrotherapie, masagiu manual și vibrator, gimnastică, etc. Medicii băilor :D-nii dr. Koska și «Ir. dreieriei.*. In SAîtA’fIORSLUI STRUăCIA care a deschis la 15 Septembrie a. c. se tratează : boale nervoase , isterie, neurastenie, paralizii, nevralgii, manii, etc. ; bolle interne cronice : anemie, scrofulosă, sifilis, arterioscleroza, reumatism, etc. : reciile de piele, eczeme, fronculoză, urticarii etc. Medic - director al Sanatoriului: Dr. P. ZOSINIA SI Prospeche se trimit la cerere NOTIFICARE D-lui Director al Creditului Funciar Urban din București. Miercuri noapte 4 Octombrie 1900 niște făcători de rele spărgînd casa tatălui meu Dumitru Gangaciu, au furat douăzeci cupoane de cite 125 lei fiecare ale scrisurilor funciare urbane București 5% de Cîte 5000 lei scrisul. Aceste cupoane erau din ianuarie 1901 și purtau următoarele numere: 6020, 23.409, 26.700, 31.886, 43.889, 48.812, 52.515, 53.777, 54.606, 116.807, 116.808, 117.698, 128.997,158.598, 160.710, 160.835, 161.280, 161.344 și 161.345 în valoare totală de 2500 lei. In consecință, defunctul med tată Dimitre Gangaciu, v’a rugat încă din Octombrie 1900 prin notificarea No. 3747 și azi și subsemnatul Anastasie Gangaciu, ca moștenitor și ca cesionar al moștenitorilor tăi în basa actului de cesiune autentificat de Tribunalul Ilfov secția de Notariat la No. 54K 1903 notificat deja D-voastră, vă rog a lua măsurile necesare pentru ca să nu se achite aceste cupoane pînă la tranșarea cestimnei prin justiție. Cu sumă A. I. oangaeli Comersant Soseaua Comtina junto. CORPUL PORTĂREILOR Trib. ILFOV Prezența s’a făcut prin intermediul Uostru azi la 26 Septembrie 1905. p. Șeful Portăreilor N. V. Georgescu (Sigiliul Credit Funciar Urban din București). Am primit-o azi. 28/11 Septembre 1 905 Mih. N. Belitoreanu. Dată de noi Agent N. Părvulescu. _____ ARENDĂRI La 1 Octombrie a. c. se va ține licitațiune prin oferte scrise și sigilate la epitropia spitalului «Bârlad și Elena Beldiman» pentru arendarea pe un period de 5 ani de la 1 Aprilie 1907 a moșiilor: Ciocani, Bădeana și hlizele din Podeni, și pe un period de 5 ani începător la 1 Martie 1906 a Hrizelor de pămînt din com. Bogdănița, toate în jud. Tutova^. 1748 pă Ii “I” funcțiune la wAU I wocietate de Q CT TP si București, cu I Ll I 3 "IU L. nose Romina, Francosa, Germana, Italiana, Greaca, Contabilitatea și toate orașele Romîniei. Posed cunoscințe practice de Comerciu, Industrie și Tehhnică. A se adresa „Redacția Adevărului pentru Felie!“ «HAIE DE Ulii! GERMANDRER în PRAF, FOI si PASTA Bravați» 9. O. p. U Secretul frumuseții de de parfum ideal, de o aderența absoluta salutara și discreta, d9 pielei HIGIENA și FRUMUSEȚE Se gaseste pretutindeni, zi ce cutie vîndută sub» L. 2.5 tei consideratä ca contrafaceri MIGNAT B&tren EB •9, flue Vivienne, Paris. locuri de închiriat și de vînzare, situate la intrarea Exposiției dominind în vedere toată exposiția și tot orașul, foarte potrivite pentru întreprinderi de petrecere în vremea Exposition . Locuri mari pentru fabrici avind apă, canal, gaz, înlesnire de racordare cu linia ferată, apă de izvor abundent Locuri tic case în diverse cartiere ale orașului, toate în vagonul al Ill-lea pe 61 străzi diferite, recunoscute de Primărie. Diverse case mări și mici cu preț foarte redus. Loc arabil de 40 pogoane la periferia orașului, traversat de linia ferată, potrivit pentru făbrici și plantație de vie, înlesniri de plată. Informații la C. A. SUTER București, Str. Suter No. 9 Dr.smiEIN. biUiUlU IX, Pelikangasse No. 10-- Viena. Consultațiuni cu celebritățile medicale Specialiștii de la facultatea de medicină Vipns fPoLifl- 1 igr~o Apel către macedonenii I din tataia Banditismele continuă. — Arominii fără pîine—Datoria macedonenilor din țară.—Un frumos exemplu: — Cuptoarele de pîine ale comunităților romînești. Primim din partea inimosului și curagiosului român macedonean dr. Pucerea următoarea scrisoare-apel, la care ne asociăm din tot sufletul: Domnule director. Astăzi este înde obște cunoscută, nu numai pentru frații noștri din regat și țările învecinate, ci și pentru întreaga lume civilizată, încercarea excepțional de grea și de periculoasă pentru existența noastră ca neam, prin care trecem noi rominii aflători în provinciile supuse Sultanului. Lupta înfiorător de sălbatică, pe care guvernul din Atena, în tovărășie cu Patriarhatul de la Constantinopole au deslănțuit-o în timpii din urmă în contra noastră a stirnit, ce e drept, indignarea întregei lumi culte. Această atmosferă de revoltă sufletească și de reprobare unanimă pe care guvernul elin și Patriarhul ecumenic au creat-o prin procedeele lor demne de alte timpuri, atît aci în țară cit și in afară, ar fi fost pentru greci o suficientă pedeapsă morală, iar pentru noi o consolare și alinare față de cruzimile îndurate numai în cazul în care războiul de exterminare prin bandiți și ucigași declarat în contra noastră s’ar fi sfirșit odată cu producerea primelor manifestațiuni ale acestei indignări generale. Din nenorocire, atît telegraful cit și poșta ne aduc zilnic știri din ce în ce mai îngrozitoare, din ce în ce mai alarmante, știri cari ne arată pînă la evidență, că lupta lașă și sălbatică începută acum 5—6 luni continuă și azi pe o scară din ce în ce mai întinsă și ce-î mai grav, că ea amenință să continue fără răgaz și chiar cu mai mare înverșunare, încă multă vreme. Atît guvernul din Atena, cît și Patriarhatul ecumenic, se vede clar, sînt hotărîți să continue cu făptuirile lor banditești încă atîta vreme, cîtă necesară va fi, pentru ca tot ce e romînesc în Macedonia, școală, biserică, popor, sau să dispară sau să se lepede de iubirea către neam și limba strămoșească. Ei bine, față de această stare de lucruri, care amenință în cel mai înalt grad existența noastră națională, indignarea fraților din domenia liberă, compătimirea sumei civilizate din Europa, evit lucruri, cari — să nu ne facem iluzie — nu ne pot împodica peirea. Gei expuși urgiei și gloanțelor grecești, nepăstuiți din Macedonia, au, în mod imperios și urgent, nevoc de ceva mai mult, pentru ca desnădejdia să nu cuprinză sufletele și inimele lor. Ei au nevoe de o mină de ajutor eficace și întinsă la vreme oportună, pentru ca să li se dea putința de a nu șovăi, de a rămîne neclintiți în credințele lor. Și această mină de ajutor eficace și la vreme, cine altul le-o poate întinde mai curînd și mai cu tragere de inimă decît tot compatrioții lor macedo-românî stabiliți fie definitiv, fie numai cu afacerile, aoi în țară. Macedo-românilor din țară dar le incumbă în primul loc datoria simtă de a face pentru aî lor ceea ce le stă în putință, pentru a le procura ușurare la suferințe și deci pentru a le da îmbărbătare în luptă. In împrejurările actuale eî, și numraî dînșiî sînt datori să'șî strînga rîndurile și să se hotărască pînă mai e vreme, ca prin eî înșiși să dea sprijinul atît moral, cît și mai ales material, conaționalilor lor din Macedonia , cî să devie stînca de granit, de care izbindu-se să se prăbușească toate valurile furiei grecești, oricît de înverșunate ar fi ele. De aceea, d-le director, îmi fac o plăcută datorie să comunic cititorilor stimabilului d-voastre ziar, că un început demn de toată lauda în acest sens l’a și făcut colonia macedo-romînă din județul Constanța. La strigătul de desnădejde al compatrioților noștri din comunele Tîrnova și Magarova, de lângă Bitolia, iată cum au știut să răspundă deja aceștî fii aleși ai patriei, acești valoroși și luminați patrioți. Acum zece zile eî au adresat următoarele două scrisori Ex. Sale d-lui Al. Em. Lahovari, ministrul țării la Constantinopol: a) Excelență, Subsemnații macedoneni, orginari din Scopia, stabiliți cu afacerile noastre în Constanța, cu onoare vă aducem la cunoștință următoarele: ■ Aflînd de la diferiți compatrioți ai noștri și acum in urmă și de la d. dr. Pucerea, în trecerea d-sale prin orașul nostru, despre situațiunea cu adevărat excepțional de dificilă, pe care oamenii propagandei grecești au creat-o tuturor bunilor romîni din Macedonia, dar mai ales locuitorilor comunei Magarova, de lingă Bitolia, unde bieții romîni sînt prigoniți cu o furie și o sălbăticie fără exemplu, refuzîndu-li-se pînă și coacerea pîinei zilnice în cuptoarele publice, existente în comună,—în dorința noastră de a ușura cu slabele noastre puteri, suferințele compatrioșilor noștri din Magarova, am hotărît să facem să se clădească cu spesele noastre un cuptor, care să fie și să rămîe proprietatea comunității romînești. In vederea aceasta ne grăbim a vă trimite, aci alăturat, un cec în valoare, de o mie (1000) franci, pe care vă rugăm respectuos să bine-voiți a-1 transmite cît de curînd comunității romînești din Magarova, pentru ca lucrările de cădire a cuptorului să poată fi începute cît mai de grabă. Dorința noastră este ca pe frontispiciul cuptorului ce se va clădi să figureze o placă cu numele subsemnaților ca donatori. In credința că procedînd astfel obolul nostru vine la timp și cu folos să ușureze suferințele fraților noștri năpăstuiți, vă rugăm, excelență, să binevoiți a primi asigurarea profundei noastre stime. Constanța, 12 Septembrie 1905. B) Excelență, (s. s.) Anton Radu Petre Gh. Radu Adin e mișcați și zguduiți in suflet de situațiunea excepțional de tristă și dureroasă, pe care oamenii propagandei grecești au creat-o tuturor bunilor romîni și in deosebi consîngerilor și rudelor noastre de aproape din Tîrnova, de largíi Bitolia—teatrul luptei dintre romînism: grecism—unde bieții romîni sînt prigoniți cu o furie și o sălbătăcie fără seamăn, refuzîndu-li-se pînă și coacerea pîinei zilnice în cuptoarele publice existente în comună,—în dorința noastră de a ușura cu slabele noastre puteri suferințele fraților noștri din Tîrnova, am hotărît să facem să se clădească un cuptor, cu spesele noastre, și anume : 1 ° C. Theohari Militari continm... 500 lei 2 ° Frații M. și V. Cota „ .. .>00 . 3 ° „ Constantin Niculau „ , 100 „ ‘rv* V Q,V”,—. 11 P cuptor, care să rămîe proprietatea comunităței romînești. In vederea aceasta, ne grăbim a va trimite aci alăturat un coc în valoare de una mie (1000) lei, pe care vă rugam respectuos a-1 transmite cît mai curmei comunităței romînești din Tîrnova pentru ca lucrurile de clădire a cuptorului să poată începe cît mai de grabă. In credința, că procedînd astfel obolul nostru, venit la timp, va ușura suferințele consîngenilor noștri năpăstuiți, respectuos vă rugăm, Excelența, să binevoiți a primi asigurarea profundului nostru respectat. Constanța în 12 Sept. 1905. (ss.) Teohari Militari Frații N. și V. Cotta Costică Niculan 1). Sf. Șuieri La cele expuse de semnatarii acestor două adrese, găsesc că e cu totul de prisos să mai adaug ceva, spre a releva însemnătatea nemăsurat de prețioasă a faptelor generoase și cu adevărat patriotice. Ramine însă, ca sutele de Magaroveni și Tîrnoveni cari se găsesc stabiliți ca afacerile în diferite alte parți ale țării, să nu se lase mai prejos, ci să î imiteze, răspunzînd cu aceiași măsură de dărnicie întru ușurarea și sprijinirea compatrioților lor. Primiți, vă rog, domnule director, expresiunea prea distinsei mele considerațiuni. Pr. Pucerea Vineri 30 Septembrie Sala Edison. — In fiecare seară reprezentație a teatrului de varietăți. Sala Hugo.—Capelă napolitană. Satrapii țăranilor Frații Săbăreanu.—Nesocotirea legei tocmelelor agricole. — Nesocotirea legei poliției rurale.—Jefuirea țăranilor de ultimul bob rle griü.— Un bandit din ceata lui Stancu Lupu, ca administrator de moșie — Santagiu. — Abrogarea art. 33 din legea tocmelelor agricole. — Inchcere: Dacă la vechii Perși cuvîntul satrap se dădea ca titlu guvernatorilor de provincie, noi suntem siliți, de însuși faptele lor, să dăm acest titlu, măgulitor poate, fraților Săbăreanu. Unul, Ilie Săbăreanu, arendașul moșiei Măgura; altul, Radu I. Săbăreanu, arendașul moșiei Drăgănești, ambele comune în jud. Vlașca. Cind scrim articolul de față, ca să nu se creadă că pornim ca patimă în contra cinstei și corectitudine, avem, pe masă acte și notițe ale fraților Săbăreanu. Din aceste notițe reese limpede ca lumina zilei că bieții țărani, căzuți in raionul moșiilor acestor frați, o duc mai rau ca cei vinduțî prin timpurile robiei. Legea tocmelelor agricole și legea asupra poliției rurale, în ceia ce privește ispasele pentru stricăciunile cauzate de vite, o nesocotită. Nu se liberează nici o vită dela oborul primărie, fără bilet dela curtea arendașului Săbăreanm. Tondă avnmuiau uscrisele arendașului, dat următorilor locuitori, în luna August c.: „V. Boengiu, să se libereze 2 caî“ cît î-a luat de vită, nu ,se știe. „C. Sîrbu, să se libereze 3 caî“ idem cît î-a luat, nu.se știe. „Radu Lișei, să se libereze un calu la partidă, fără să-î spună eu cît. „Crăciun Tudorache, să i se libereze 4 viteI-a luat 6 lei de vită. „Preda Albu, să se libereze doi boi.u Sease lei de vită. „S Niculae, să i se libereze un cal." Nu se știe cu cît a fost notat la partidă. De cîte ori a căutat autoritatea comunală să facă ispasă, i-a fost imposibil, căci arendașul a amenințat-o prin influența lui, învoiala între Săbăreanu și locuitori a fost făcută în 3 condiții: In dijmă, in parte și în parale. Deși, din primăvară pînă în toamnă, învoitoriî au fost hărțuiți într’una de arendaș, dar pe cînd învoitoriî făceau ogoare arendașului, acesta, aduce țigani și alți oameni străini, ii fac munca și toamna, la dijmuit griul, le ridică din arip cel de pe urmă boli sub motiv că li dator și că nu s’au ținut de învoială, învoitoriî, foarte amărîțî și revoltați, au dat prefectului o telegramă, însă lucrurile s’au făcut apă cu draga... Lasă că pogoanele ce se dau desăvîrșite locuitorilor se fac de 1440 stînjeni pătrați, în loc de 1296, cît o pogonul real. Apoi și pogoanele ce se dau cu dijmă sînt de 1400 st. p.* Un locuitor din Drăgănești-Vlașca care a trebuit să facă ocnă pe nedrept și căruia în urmă chiar i s’a recunoscut nevinovăția, rai-a declarat verbal că administratorul lui Săbăreanu, anume Neagu Carastascu e un vechili pușcăriaș și care a făcut chiar parte și din banda vestitului jefuitor și bandit Stancu Lupu. Că slugile lui Săbăreanu sunt niște căpcăuni puși pe capul țăranilor; cititorii noștri și-au putut face idee din cele două articole, intitulate Isprava isprăvniceilor publicate prin Dimineața și Adevărul.* Țăranii sunt necontenit jupuiți și năpăstuiți. O probă de pantogist, e următorul bilețel: „Domnule primar, „Maria C. Satalan a arat două (2) pogoane de ogor pentru porumbul furat din țarină". N Carastascu 1903 August 11 Unde sînt probele, actele ? Cînd s’a făcut cercetarea faptului, numai părtașul lui Stancu Lupu știe. Art. 33 din legea tocuițelor agricole zice : „Cînd munca nu se poate face din cauze independiente de voința părților, locuitorul va fi obligat a face în același an alte munci agricole echivalente, dacă nu va fi angajat aiurea, sau va resti: ’ l .niî dați pentru acea muncă fără dubindă, fiind datoria considerată ca personală“. Ei acest articol e abrogat prin contractul arendașului Săbăreanu cu drăgăniștenii. In contract sunt prevăzute dări cari nu sunt produsu pământului, ca pui de găină, ouă, brânză, etc. Toate aceste se arătăm în speranță că vom mai stîrpi întru citva răul și sperămăo. Lahovari va ști să mai înstriumze setea de avere a arendașului Mai sus de lut Banală e viața, banali sunt și oamenii cari o alcătuesc. Da, dar această banalitate devine sfîntă atunci cînd lutul are tăria să se ridice mai presus de el. Sînt lupte în societate, lupte mari, unele mai aspu„mai fioroase, altele mai indiferent, mai reci. Toate însă au la baza lor același substrat scîrbos egoismul. Dragostea de oameni, desăvîrșita dragoste de aproapele tău nu înfioară niciodată văzduhul și glodurile curate, neîntinate încă de mizeria prea omenească, se cutremură în fața acestei crude realități. Așa a fost în toate vremurile și niciodată nu va fi altminteri. Au existat totuși, cînd și cînd, suflete mari, bucăți mamoreane de superioritate adîncă, inimi care au purces pină dincolo de lut, mai sus, tot mai sus, excelsior!... Acestor inimi generoase și sfinte, în care asturei î-a plăcut uneori să soncentreze tot ce există în sînul eî mai frumos, laudă se cuvine, cîntece de biruință și îngenunchieri ca la altare. Mai sus de lut ! Dar care e calea cea mai dreaptă pe care se poate merge pînă aci « Banal»* e viața, firește, dar trebue s’o trăim și dacă scopul vieții e tocmai moartea, e bine ca fiecare clipă, care e încă un pas spre a nu fi, s’o împodobim numai cu ce-i frumos alungind tot ce-a urît din noi. Să fim buni și drepți, infinit de buni, să fim niște marmore ale bunătății celei mai curate. Tendința ne fie spre perfecțiune, spre superioritate lăuntrică, mereu dar niciodată să nu ne socotim perfecți sau superiori căci atunci am pornit-o spre început pe cînd tendința noastră e către sfîrșit. Pe căi întortochiate și întrîmbe nu vom ajunge niciodată acolo unde ne poartă și gîndul și darul. Nu număm să ne arătăm că nu suntem perfecți ci perfectibili dar noi înșine să fim convinși de aceasta. Să revărsăm in jurul nostru binele din belșug și nu cu vanitate, nu în speranța unei manifestări de recunoștință mai mult sau mai puțin îndepărtată, ar pierde mult din valoarea ei opera noastră. Ar fi, desigur, o subtilizare prea necomformă cu putința de a se ridica a omului, pretențiunea de a nu da fire omenești, ca sancțiune morală în faptele bune, măcar aceia ce se chiamă mulțumire sufletească. E și acesta un egoism măgulit, o reciprocitate de servicii : faci om bine lui X, mulțumirea lăuntrică e plata ce ți se cuvine pentru serviciul făcut lui X. Serviciul n’a fost car lipsit de interes. A cere chiar negarea acestei mulțumiri, ar fii să ceri imposibilul ceia ce e prea mult pentru un hîrb de lut. Ceia ce Contestă orice merit personal și lucrează^ numai așa, pentru că trebue să pronunț>’ ***»» uxuZc Dino în societate^A^foia sîntc mtr’adevar oameni superiori, s upraoameni cari se ridică mai sus fstiut. Suflete mari există și în vulg ; s’au văzut femei care merg foarte departe cu abnegația lor, cu dragostea către soț, femei din vulg, inculte, care fac acte sublime în viața lor. Ele fac binele aproape fără a-și da seama de aceia ce sînt, de acela ce fac, fac binele inconștient. Omul cult e însă conștient de actele lui căci lui a dat controlul asupra vieții sale lăuntrice. El își cumpănește actele sale, pas cu pas, clipă cu clipă, și niciodată nu va da înapoi din fața unui lucru de bine întrucît binele ar fi directiva propriei sale vieți. Luminați-vă dar spre a deveni buni, siliți-vă a tinde mereu spre perfecțiune, lepădați tot ce v-ar măguli firea căci aceasta scormonește egoismul și face să se dezvolte patima și deci bestia umană. Numai astfel veți fi priviți drept oameni superiori și veți merge pe calea cea dreaptă care duce mai sus de lut. Leoala din lumea largă Situație gravă în Ungaria Cititorii noștri știu din telegrame că contele Iulius Andrassy, care trecea drept unul dintre cei mai moderați bărbați politici ai Ungariei și foarte atașat de Coroană, a ținut un vehement discurs în Cameră, acum cîteva zile, în care a negat Coroanei orice drept de a pune pedică voinței majorităței parlamentare și a spus că nu se mulțumește numai cu scordarea limbei de comandă, ci cere ca întreaga armată ungară să capete o organizațiune național-ungară. Discursul acesta a făcut senzație și a provocat o impresiune dureroasă în Austria. „Neue Freie Presse“ spune că o asemenea cerere înseamnă încetarea dualismului și despărțirea Ungariei de Austria, fiindcă în aceste condițiuni nu poate exista o armată comună. Comentînd de aproape acest discurs, marele ziar vienez spune: Coroana are acum numai doua drumuri: lupta sau cedarea. Ea nu se poate hotărî decît sau pentru propunerile baronului Fejervary sau pentru acelea ale coalițiunea. Cine citește discursul contelui Andrassy, nu poate admite că condițiunea o să renunțe la limba de comandă ungară. Contele vorbește cu Coroana ca odată marii baroni cu regele englezesc, plin de încrederea și mîndria acelui conducător de armată care, sub formele cele mai politicoase, nu poate ascunde că nu vrea să tolereze un superior în țara sa. Din fiece frază a discursului contelui Andrassy se poate citi afirmarea pasionată că majoritatea n’o să renunțe la cererile militare. După acest discurs, contele Andrassy nu mai poate fi ministrul-președinte al unui cabinet de împăcare. El a trecut peste chestiunea limbei de comandă, susținînd că Coroana trebue să se supun voinței țărei. El nu permite Coroanei nici o influență asupra conducerei națiunei, nici chiar atunci cînd soarta ambelor state ale monarhiei atîrnă de nervozitatea unei majorități. Pentru dînsul nu există decît un domn, un stăpîn, un judecător, voința majoritățeî parlamentare. Coroana trebue să se plece în fața majorității chiar atunci cînd hotărîrile ei nu atinge numai poporul unguresc. Contele Andrássy concepe parlamentarismul unguresc ca un parlamentarism într’un stat pe o temelie națională unitară. Dar Ungaria este oare un stat național unitar, poate ca singură să aibă siguranța că n’o să-și piarză terenul de sub picioare ? Ajung oare puterile ungare ca să se apere de înconjurarea rusească și să înlăture pericolele cari se nasc din frămîntările balcanice ? Interview cu contele Wachtmeister „Le Temps“ publică un interview cu contele Wachtmeister, ministrul de externe al Suediei, asupra tratativelor în urma cărora Uniunea dintre Norvegia și Suedia s’a declarat ruptă. — Nu sînt un soldat, a declarat contele Wachtmeister, dar, după părerea autorităților celor militare, este inexact de a crede că armata suedeză nu era actualmente în stare de a face războiul. Aș» mai stopî oarî ore. c>•« în £ olog CAOU de la Carlstadt nu este decît un armistițiu, care ascunde gînduri ascunse din partea noastră, adică gîndul ca să ne întărim armata și apoi să cucerim Norvegia, se inșală foarte rău. Dacă am voit pacea, este fiindcă tn războiu ne-ar fi slăbit foarte tare, ar fi slăbit ambele țări, ar fi cauzat ruine peste ruine. Contele Wachtmeister a declarat apoi că nimeni în Suedia nu are intențiunea să se mai amestece, cîtușî de puțin, in afacerile norvegiene. In Norvegia apoi a început să se desemneze un curent care este favorabil aducerea pe tron a prințului Carol de Suedia. Mulți suedezi sînt și ei pentru acest proect, fiindcă n’ar voi ca norvegienii să proclame republica, școala din com. Slobozia-Mîndra jud. Muscel în locul d-lui C. Popescu. D. Sandu I. Stănciulescu se numește învățător la școala din comuna Netoți, județul Teleorman, în locul d-lui Al. Marinescu. D. I. Șerbănescu învăț., a fost reintegrat la școala din com. Necșești, județul Teleorman. D. C. Nichifor a fost numit învățător la școala din com. Garanasuf, jud. Tulcea, post nou înființat. D. Caramfil Popa se numește înv. la școala din comuna Bas-Chios în locul d-nei Cornelia Mihăilescu transferată la Tulcea. D. Mihai D. Niculescu se numește învățător la școala din comuna Copăceni- Adunați, județul Vlașca, în locul d-lui Ion Popescu, trecut la Dobronî. Rep. Ultime informații Marți se va ține în Capitală un consiliu de miniștrii, sub preșidenția d-lui Cantacusino. In acel consiliu se va decide, între altele altele, asupra numirilor ce mai sunt de făcut în magistratura inamovibilă. D. Pariano, fostul prefect de Constanța, a terminat raportul sau asupra Dobrogei și a dobrogenilor, cerut de d. Cantacuzino. D. Pariano se va prezenta Duminică d-lui prim-ministru, spre a-i înmâna acel memoriu. Epoca dezminte știrile publicate de noi asupra campaniei politice pe care d. Carp și cu amicii săi au proectat s'o întreprindă în toamna aceasta. Am afirmat că se va ține un nou congres junimist, că junimiștii sunt deciși să lupte împotriva tuturor miniștrilor, părăsind tactica de pînă acum de a face intrigi între miniștri, și în fine că pe viitor junimiștii vor lupta contra guvernului paralel cu liberalii, iar nu cartelați ca pînă acum. Admițînd că dezmințirea Epocei exprimă adevărul și nu cele spuse de noi—deși lucrul e contrariu— ar reeși după dezmințirea Epocei că junimiștii nu vor ține nici o consfătuire, că vor continua să menajeze pe unii miniștri, atacând pe alții, pentru a face intrigă în guvern și că pe viitor, ca și în trecut, va funcționa cartelul liberalo-junimist. Iată la ce concluzii ajunge Epoca atunci cină ține să ne dezmintă cu orice preț. Presa oficioasă confirmă știrea dată de noi că Luni 3 Octombrie vor începe tratativele pentru încheerea convenției comerciale cu Anglia. Primarul orașului Dorohoiu a dat delegație ajutorului său să-l reprezinte la solemnitățile ce vor avea loc cu ocazia vizitei regelui în acel oraș. Fostul președinte de consiliu al Olandei, dr. Kuyper, se află în Capitală, și eri la orele 3 p. m., a fost primit în audiență de d. general Lahovary, ministru de externe. Viitorul consiliu de miniștri se va ocupa de nouile numiri ce se vor face în magistratura inamovibilă. Citim în „Conservatorul" cu data de 30 Septembrie, cum că știrea despre închiderea farmaciei doctorului Pucerea de la Bitolia este neexactă. Doctorul Pucerea nu a avut și nici nu are o farmacie la Bitolia, dat fiind că după legile turcești nu poate avea farmacie decît un licențiat în farmacie. Adevărul e însă că farmacia care a fost închisă este a d-lui Tașcu Pucerea, licențiat în farmacie. Dar grație interveniri d-lui Conțescu, consul român la Bitolia, s’a dat voe ca farmacia să mai rămînă deschisă 10 zile, iar nu 40 de zile, căci d. Pucerea Tașcu avea concediu în regulă pentru o lună atît de la valid, cît și de la d. primar al orașului. Aflăm cu plăcere că ministerul cultelor a acordat o bursă d-lui Diamandi, fost profesor la școala comercială din Salonic, aprigul și inimosul conferențiar care a cutreerat țara spre a demasca urgiile asasinilor d-lui Ballys. D. Diamandi va urma cursurile școalei comerciale superioare din Anvers. D. Kuyper, fost prim-ministru al Olandei, care a sosit erî în București a vizitat azi mai multe instituțiuni din oraș, condus fiind de d. Trăsnea Greceanu, șeful cabinetului politic și al biroului presei din ministerul de externe. D. Kuyper fiind sosit în Romînia spre a cunoaște țara și obiceiurile ei, va vizita și unele localități din provincie, unde sunt lucruri remarcabile de văzut. „Voința Națională“ publică o scrisoare de insult cu a unui individ inventat, ca și plagiatul lui Caragiale, cu privire la o comisie de participare a evreilor la expoziția națională, în urma invitațiunei d-lui dr. Istrati, comisarul general. Fiindcă „Voința Națională“ prenumără și pe d. Emil D. Fagure, ca făcind parte din acea comisie, sintem rugați a arăta că d. Fagure a primit acum vre-o trei saptămini invitațiunea de a face parte dintr’o astfel de comasiune, dar, mulțumind de atențiune, a răspuns că nu poate primi această sarcină. Un tinăr artist, d. C. T. Ștefănescu, originar din Ploești, expune în Sala noastră de depeși, un foarte artistic tablou în peniță, reprezentînd o hîrtie de o sută de lei, perfect imitată, pe fondul ziarului Dimineața. Tînărul pictor a pus la loterie acest curios tablou, a 1lea biletul, bilete cari se pot procura la administrația noastră. Cu privire la importul vitelor din Algeria, ministerul de domenii a mai dispus că toate actele dresate de agenții autorizați ai serviciului filoxeric algerian (certificate de origină) precum și celelalte acte ce urmează a însoți expedițiunile de vite din Algeria în Romînia, urmează să poarte și viza consulatului nostru din Algeria (Oran). Mitropolitul primat va înainta zilele acestea o adresă ministerului de interne prin care cere a se lua măsuri ca legea asupra repaozului în zilele de Duminica și sărbători, astăzi aproape căzută în desuetudine, să fie serios aplicată. De către medicul punctului de observație Ungheni s’a telegrafiat direcțiunea sanitare că acel caz suspect de dizenterie, despre care s'a mai vorbit, s’a ameliorat, iar analiza bacteriologică a dovedit că nu e nimic periculos. Următoarele numiri s’au făcut la expoziția națională : D. I. Loser, grădinar cu 150 lei lunar, d. I. Marinescu, supraveghetor cu 80 lei lunar, d. Franz Maucher grădinar cu 80 lei lunar, d. Emil E. Manguș controlor cu 200 lei lunar, d. E. D. Enescu, desenator cu 160 lei lunar, d. I. O. Antoniade supraveghetor cu 90 lei lunar, d. David Giuseppe, mecanic cu 150 lei lunar. Primăria orașului Giurgiu a cerut ministerului de interne de a se întocmi o lege pentru răscumpărarea viilor de la izlazul acelui oraș. Primăria orașului Craiova a cerut ministerului de interne modificare a budgetului sau comunal. In urma intervențrei direcțiunei generale a serviciului sanitar din Capitală directoratul spitalului de copii „ Caritas“ din Iași, dirijat de principesa Moruzzi și profesorul Russ, au hotărît a face non- sacrificii și a deschide un nou pavilion rezervat exclusiv copiilor scarlatinoșî. Pe de altă parte nouă măsuri de combatere a scarlatinei din acel oraș vor fi luate, pentru care scop d. dr. Obregia directorul general al serviciului sanitar, împreună cu d. inspector sanitar Culianu, vor avea o consfătuire cu medicii locali. Prefectura Dorohoiu a înaintat ministerului de interne proectul de pavare a străzei Carol I din orașul Herța. Consiliul tehnic superior a și luat în discuțiune acest proect. Era la primăria Capitalei trebuia să se întrunească comisia pentru aranjarea din oficiu a pensiunei d-lui Ion Rîmniceanu, actualul casier. In locul d-luî Rîmniceanu se dă ca sigură numirea d-lui I. Mărnoî (ajutor casier) și în locul d-luî Mărnoî va fi numit d. Sfetculescu, șeful biroului de licitații de pe lîngă primăria Capitalei. D. C. Mantu, inspector zootehnic, va pleca Duminică în Romania, spre a cumpăra o nouă serie de berbeci de rasă friză, pentru reproducție. In urma ridicărei măsurilor excepționle la punctele de frontieră despre Bucovna și Galiția, deoarece ceste puncte orice epidemie a încetat s’a stabilit un punct de observație la Molnița pentru prevenirea epidemiei care ar trece din Rusia în țara noastră prin Bucovina sau Galiția. Mîine vom publica un foileton „Avocați și magistrați datorit colaboratorului nostru d. F. Emilian. Cu începere de la 3 Octombrie a. a., și pînă la alte dispozițiunî, orele de serviciu la vama București-Intrepozite vor fi între 10 a. m.—4 p. m. fără întrerupere. Ministerul de domenii, în urma articolelor noastre asupra orelor de serviciu în administrațiile publice, a dat zilele acestea o deciziune prin care orariul da cancelarie în acel minister e fixat de azi înainte între orele 8—1 jum. p. m. Sub preșidenția d-lui M. G. Cantacuzino, primarul Capitalei, s-a întrunit zilele trecute, comitetul de inițiativă pentru strîngerea unui fond de ajutor victimelor cutremurului din Calabria (Italia), și a hotărît să trimită o circulară prefecților de județe și primarilor de orașe prin care să fie rugați de a-șî da toate silințele ca să se adune cît mai multe ajutoare. De asemenea s-a hotărît și darea unei reprezentațiuni extraordinare la Teatrul Național, în același scop. Mîine, la ora 9 a. m., va avea loc, în localul serviciului veterinar central, o consfătuire a d-nor inspectori veterinari, sub preșidenția d-lui I. St. Furtună. Se va discuta asupra participarea serviciului sanitar veterinar la expoziția națională din 1906. D. inspector veterinar Jecu va pleca miine la Ploești pentru a vizita abatorul comunal din acel oraș. Starea sanitară din județul Botoșani este actualmente cît se poate de bună. Mercurî 5 Octombrie se va ține la primăria Capitalei licitații pentru închirierea diferitelor bunuri comunale. i.mp mu»ei«BUMa Prefectura R.Sărat a cerut ministerului de interne un credit de 1000 lei pentru repararea localului său. Mîine seară se va întruni la d. av. C. Romanescu, în str.Rahovei No.4, un mare număr de avocați în vederea reînoirea consiliului de disciplină al baroului Capitalei. Comisiunile de apel incepîndu-și lucrările la 1 Octombrie a. c. se atrage atențiunea contribuabililor din Capitală și a d-lor proprietari de imobile rurale din județul Ilfov că prin Biroul de Contencios și Informațiuikî al ziarului „Adevĕrul“ își pot îndrepta cu multe șanse de reușită apelurile împotriva impunerilor la plata fonderei, patentei și a celorlalte dări prevăzute în procesele, verbale ale comusiunilor de recensămînt și do cari ar fi nemulțumiți. A se adresa d-lui L. Voinea, directorul biroului, palatul „Adeverului“ 11 str. Sărinar, între orele 8—10 a. m. și 5—7 p. m. ; D-ui C. Niculescu-Dorobanțu și inginer C. Stoianescu, membri în consiliul general al județului Ilfov, au fost numiți membri onorifici în consiliul de •giona și salubritate publică al acestui județ. In „Monitorul Oficial“ de astăzi a apărut regulamentul de aplicare a legei din 2 Aprilie 1903 pentru improprieta 5'«îți DE VANZARE in tara dar 1» *0- datona sfînta do Lisrare-Artistice-Științifice Tabloul „Cina de seară“ a lui Leonardo.—Celebrul tablou al lui Leonardo da Vinci Cina de seară se află într’o stare foarte rea. Starea lui este așa de deplorabilă încît nu mai poate fi expus. Deputatul Ramassi din Milan are acum intențiunea să interpeleze guvernul pentru a cere o restaurare grabnică a tabloului. Specialiștii, pictorii și artiștii, spun însă că tabloul nu se mai poate restaura și că se va ruina cu desăvîrșire, despedicindu-se mereu. * Drepturile criticei. — Un incident foarte cumis pasionează acum cercurile teatrale din Paris. D. Antoine, cunoscutul director de teatru, a refuzat să dea bilete de intrare unui critic, d-lui Francois de Nbn, sub cuvînt că aceste critici dăun cliză intereselor materiale și morale ale teatrului pe care-l conduce. Mai mult decît atîta, d. Antonie a declarat că dacă d. de Nion, cumpărîndu-șî un bilet ca oarecare alt vizitator, va veni să asiste la reprezentațiuni și să facă apoi critici, îl va da în judecata tribunalului comercial, cerîndu-i daune interese pentru pagubele ce-î aduc criticile sale. Refuzul acesta al d-lui Antonio de a primi ca un critic să vorbească de piesele ce reprezintă, pune în discuțiune chestiunea drepturilor criticei asupra operelor de artă, literatură, teatru, etc. D. Antonie se pune pe terenul comercial. El susține că fiind în capul unei afaceri comerciale — teatrul — are dreptul să ia toate măsurile pe cari le crede compatibile cu succesul afacerilor sale. D. da Nion aducîndu-i pagube—morale—prin criticile sale negative, îl Îndepărtează. Cercul criticilor teatrali din Paris a intervenit pe lîngă d. Antonie ca sa cedeze, dar pînă acum acesta, pare că e dispus a duce räzboiu cu toți criticii; d. de Nion și ceilalți nu vor mai veni la teatrul lui. Vom ține în curent pe cititorii noștri cu desfășurarea acestui incident curios.* Un premiu pentru d-rul Behring.— Un american bogat, care vrea să rămîe ascuns sub anonimat a oferit d-rului Behring suma de 250.000 lei, cu condițiunea ca să dea imediat în vileag secretul preparațiunea remediului său contra tuberculozei. D-rul Behring a refuzat însă. Sub cuvînt că remediul nefiind experimentat nu poate să-l supun Știri test frate Teatrul Național. — Nevestele vesele va ține afișul Teatrului Național toată săptămâna aceasta, iar Marți 4 Octombrie vom avea premiera piesei—Instinctul de Kystemaeckers, care a obținut anul trecut la Paris un succes foarte mare. Sperăm că la noi piesa va fi primită cu căldură dat fiind că e pusă în scenă cu o îngrijire deosebită, că are decoruri noi și că interpretarea nu lasă nimic de dorit, rolurile principale fiind încredințate d-nelor L. Costescu și El. Mihăilescu și d-lor Sturdza, Liciu, Maximilian și Ciucurette. * „Reprezentație de binefacere“ e titlu unei comedii localizate de d. Emil D. Fagure, care se repetă acum la Teatru. Rolurile principale sunt încredințate primilor artiști și cei cari cunosc piesa se exprimă asupra ei în termeni foarte elogioșî. Opera. Deschiderea stagiunei de Operă are loc Luni 3 Octombrie cu Mefistofele frumoasa operă în 4 acte și 6 tablouri de Arigo Boito. Debutul d-nei Maria Calvi soprano lirica asolută a d-nei Amelia Lucenti Tirpo mezzosoprano și al d-loi Cav. Ernesto Colli prim tenor liric asolut și Luigi Lucenti prim bas asolut. Novelli. — Iată turneul lui Novelli: La 10 Oct. la Reggio Emilia, la 11 și 12 la Panna, la 13, 14 și 15 Spezia, la 16 —30 la Genua, la 1—10 Noembre, la Florența, la 11—15 la Lucea, apoi la Monaco, Vicna, Belgrad, Constantinopol, Romînia. Ungaria și Triest. Datele sînt în stil nou. SEHism Numiri, mutări în învățămîntul primar D-na Elena Stoenescu, institutoare la școala de băuțî Hîrșova se transferă, la atelierul profesional din Caracal iar în locul d-nei Stoenescu la Hîrșova va trece d-ra Anastasescu, jud. Constanța. D. P. Cosmulescu se numește învățător la școala din comuna Iormănești jud Mehedinți în locul vacant. D. V. Pîrvulescu se numește învățător la școala din comuna Gogoși în locul d-lui Petre Niculescu, jud. Mehedinți. D. I. Gimescu se numește înv. la școala din comuna Balotești jud. Mehedinți în locul vacant. învățătorii Ion și Elena Teodorescu de la școala din Broșteni se numesc la școala de cooperative, consumație și producte din acea comună jud. Mehedinți. D. Petre Bălănescu se numește înv. la școala din comuna Cotiugarî jud. Suceava în locul d-lui Petre Gheorghiu. D. Simion Teodorescu se numește înv. la școala din com. Broșteni jud. Suceava în locul d-lui G. Teodorescu. - - : T ' - la I