Adevěrul, octombrie 1905 (Anul 18, nr. 5794-5823)

1905-10-01 / nr. 5794

Sîmbătă 1 Octombrie 1905 ml ii | -------a ss^f­­­­ eatîi de bandiți, fiul țăranului din Sabar,­­ caută să­ txp­ozi­ze, maî rau ca fanari­oții, brațele și munca consîngenilor săi. Rustic JURNALUL FEMEEI .................................. ADEVERUL TEATRU NATIONAL­­E OPER­EI Stagiunea lampa Lir.­ 3 (ÎS) OcMia 19031 Sue ISng și artiștii obicinuiți, se a­­sontă și urmă­torii artiști Eroiles: D-na Caligaris-Marti Roșă — Soprano dramatica absoluta — D nra I*aciria S Regina — Soprano legera absoluta — B-ra Verlct Alice — de la „Marea Operă din Paris“ — B>ra Santori Elide­a •— prima balerină etoile de la „Opera Co­mică din Paris“ -­On­e de Mérode — de la „Opera din Paris pentru dansurile de caracter — Prima reparaputațime Luni 8 (10) Octombrie 11­09 cu opera „MEPAST ©IPMISKE« 2043 99^ SUMO Sanatoriul și BĂILE­­ „STRUNGA“ ; Ungă Tg. Frumos, o oră cu tre­nul de la IAȘI Pozițiune frumoasă și sănătoasă, adă­postită de vînt și curenți printr’o pă­dure seculară. Instalațiuni de Hăl Snîîntroase și de hidroterapie care sancțio­nează iarna, în interiorul sanatoriului. Isvoare de apă sulfuroasă și feruginoa­­să pentru băut. Instalațiuni de aer comprimat, inhala­ții, electrotherapie, masagiu manual și vibrator, gimnastică, etc. Medicii băilor :D-nii dr. Kosk­a și «Ir. dreieriei.*. In SAît­A’fIORSLUI STRUăCIA car­­e­ a deschis la 15 Septembrie a. c. se tra­tează : boale nervoase , isterie, neu­rastenie, paralizii, nevralgii, manii, etc. ; bolle interne cronice : anemie, scro­­fulosă, sifilis, arterioscleroza, reuma­tism, etc. : reciile de piele,­ eczeme, f­ronculoză, urticarii etc. Medic - director al Sanatoriului: Dr. P. Z­O­SIN­IA SI Prospeche se trimit la cerere NOTIFICARE D-lui Director al Creditului Funciar Ur­ban din București. Miercuri noapte 4 Octombrie 1900 niște făcători de rele spărgînd casa tatălui meu­ Dumitru Gangaciu, au furat două­zeci cupoane de cite 125 lei fie­care ale scri­surilor funciare urbane București 5% de Cîte 5000 lei scrisul. Aceste cupoane erau din ianuarie 1901 și purtau următoarele numere: 6020, 23.409, 26.700, 31.886, 43.889, 48.812, 52.515, 53.777, 54.606, 116.807, 116.808, 117.698, 128.997,158.598, 160.710, 160.835, 161.280, 161.344 și 161.345 în valoare to­tală de 2500 lei. In consecință, defunctul med tată Di­­mitre Gangaciu­, v’a rugat încă din Oc­tombrie 1900 prin notificarea No. 3747 și azi și subsemnatul Anastasie Ganga­­ciu, ca moștenitor și ca cesionar al moș­tenitorilor tăi în basa actului de cesiune autentificat de Tribunalul Ilfov secția de Notariat la No. 54K 1903 notificat deja D-voastră, vă rog a lua măsurile nece­sare pentru ca să nu se achite aceste cu­poane pînă la tranșarea cestimnei prin justiție. Cu su­mă A. I­. oangaeli Comersant Sosea­ua Co­mtina ju­nto. CORPUL PORTĂREILOR Trib. ILFOV Prezența s’a făcut prin intermediul Uostru azi la 26 Septembrie 1905. p. Șeful Portăreilor N. V. Georgescu (Sigiliul Credit­ Funciar Urban din Bu­curești). Am primit-o azi. 28/11 Septembre 1 905 Mih. N. Belitoreanu. Dată de noi Agent N. Părvulescu. _____ ARENDĂRI La 1 Octombrie a. c. se va ține licitațiune prin oferte scrise și sigilate la epitropia spitalului «Bârlad și Elena Beldiman» pentru arendarea pe un period de 5 ani de la 1 Aprilie 1907 a moșiilor: Ciocani, Bădeana și hlizele din Podeni, și pe un pe­riod de 5 ani începător la 1 Martie 1906 a Hrizelor de pă­­mînt din com. Bogdănița, toa­te în jud. Tutova^. 1748 p­ă I­i “I” funcțiune la wAU I wocietate de Q CT T­P si­ București, cu­ I Ll I 3 "IU L. nose Romina, Francosa, Germana, Italiana, Grea­ca, Contabilitatea și toate orașele Romîniei. Posed cunoscințe prac­tice de Comerciu, Industrie și Tehh­­nică. A se adresa „Redacția Adevărului­­ pentru­­ Felie!“ «HAIE DE Ulii! GERMANDRER în PRAF, FOI si PASTA Bravați» 9. O. p. U Secretul frumuseții de de par­fum ideal, de o aderența absoluta salutara și discreta, d9 pielei HIGIENA și FRUMUSEȚE Se gaseste pretutindeni, zi ce cu­tie vîndută sub» L. 2.5 te­i­ consideratä c­a contrafaceri MIGN­AT­ B&tren EB •9, flue Vivienne, Paris. locuri de închiriat și de vînzare, situa­te la intrarea Exposiției dominind în ve­dere toată exposiția și tot orașul, foarte po­trivite pentru întreprinderi de petrecere în vremea Exposition . Locuri mari pentru fabrici avind apă, canal, gaz, înlesnire de racorda­re cu linia ferată, apă de izvor abundent Locuri tic case în diverse cartiere ale orașului, toate în vagonul al Ill-lea pe 61 străzi diferite, recunoscute de Primărie. Diverse case mări și mici cu preț foar­te redus. Loc arabil de 40 pogoane la peri­feria orașului, traversat de linia ferată, po­trivit pentru făbrici și plantație de vie, în­lesniri de plată. Informații la C. A. SUTER București, Str. Suter No. 9 Dr.smiEIN. biUiUlU IX, Pelikangasse No. 10-- Viena. Consultațiuni cu celebritățile medicale Specialiștii de la facultatea de medicină Vipns fPoLifl- 1 igr­~o Apel către macedonenii I din tataia Banditismele continuă. — Arominii fără pîine—Datoria macedonenilor din țară.—Un frumos exemplu: — Cuptoarele de pîine ale comunită­ților romînești. Primim din partea inimosului și cura­­giosului român macedonean dr. Pucerea următoarea scrisoare-apel, la care ne aso­­ciăm din tot sufletul: Domnule director. Astăzi este în­de obște cunoscută, nu numai pentru frații noștri din regat și țările învecinate, ci și pentru întreaga lume civilizată, încercarea excepțional de grea și de periculoasă pentru exis­tența noastră ca neam, prin care trecem noi rominii aflători în provinciile supuse Sultanului. Lupta înfiorător de sălbatică, pe care guvernul din Atena, în tovărășie cu Pa­triarhatul de la Constantinopole au­ des­­lănțuit-o în timpii din urmă în contra noastră a stirnit, ce e drept, indigna­rea întregei lumi culte. Această atmosferă de revoltă sufle­tească și de reprobare unanimă pe care guvernul elin și Patriarhul ecumenic au creat-o prin procedeele lor demne de alte timpuri, atît aci în țară cit și in afară, ar fi fost pentru greci o sufici­entă pedeapsă morală, iar pentru noi o consolare și alinare față de cruzimile îndurate numai în cazul în care războiul de exterminare prin bandiți și ucigași declarat în contra noastră s’ar fi sfirșit odată cu producerea primelor manifes­­tațiuni ale acestei indignări generale. Din nenorocire, atît telegraful cit și poșta ne aduc zilnic știri din ce în ce mai îngrozitoare, din ce în ce mai alar­mante, știri cari ne arată pînă la evi­dență, că lupta lașă și sălbatică înce­pută acum 5—6 luni continuă și azi pe o scară din ce în ce mai întinsă și ce-î mai grav, că ea amenință să continue fără răgaz și chiar cu mai mare înver­șunare, încă multă vreme. Atît guver­nul din Atena, cît și Patriarhatul ecu­menic, se vede clar, sînt hotărîți să con­tinue cu făptuirile lor banditești încă atîta vreme, cîtă necesară va fi, pentru ca tot ce e romînesc în Macedonia, școală, biserică, popor, sau să dispară sau să se lepede de iubirea către neam și limba strămoșească. Ei bine, față de această stare de lu­cruri, care amenință în cel mai înalt grad existența noastră națională, indig­narea fraților din d­omenia liberă, com­pătimirea sumei civilizate din Europa, evit lucruri, cari — să nu ne facem ilu­zie — nu ne pot împodica peirea. Gei expuși urgiei și gloanțelor gre­cești, nepăstuiți din Macedonia, au, în mod imperios și urgent, nevoc de ceva mai mult, pentru ca desnădejdia să nu cuprinză sufletele și inimele lor. Ei au­ nevoe de o mină de ajutor eficace și întinsă la vreme oportună, pentru ca să li se dea putința de a nu șovăi, de a rămîne neclintiți în credințele lor. Și această mină de ajutor eficace și la vreme, cine altul le-o poate întinde mai curînd și mai cu tragere de inimă decît tot compatrioții lor macedo-românî stabiliți fie definitiv, fie numai cu afa­cerile, aoi în țară. Macedo-românilor din țară dar le in­cumbă în primul loc datoria simtă de a face pentru aî lor ceea ce le stă în putință, pentru a le procura ușurare la suferințe și deci pentru a le da îmbăr­bătare în luptă. In împrejurările actuale eî, și numr­aî dînșiî sînt datori să'șî strînga rîndurile și să se hotărască pînă mai e vreme, ca prin eî înșiși să dea sprijinul atît moral, cît și mai ales material, conați­onalilor lor din Macedonia , cî să devie stînca de granit, de care izbindu-se să se prăbușească toate valurile furiei gre­cești, oricît de înverșunate ar fi ele. De aceea, d-le director, îmi fac o plăcută datorie să comunic cititorilor stimabilului d-voastre ziar, că un înce­put demn de toată lauda în acest sens l’a și făcut colonia macedo-romînă din județul Constanța. La strigătul de des­­nădejde al compatrioților noștri din co­munele Tîrnova și Magarova, de lângă Bitolia, iată cum au știut să răspundă deja aceștî fii aleși ai patriei, acești va­loroși și luminați patrioți. Acum zece zile eî au adresat următoarele două scri­sori Ex. Sale d-lui Al. Em. Lahovari, ministrul țării la Constantinopol: a) Excelență, Subsemnații macedoneni, orginari din Scopia, stabiliți cu afacerile noastre în Constanța, cu onoare vă aducem la cu­noștință următoarele: ■ Aflînd de la diferiți compatrioți ai noș­tri și acum in urmă și de la d. dr. Pu­cerea, în trecerea d-sale prin orașul nos­tru, despre situațiunea cu adevărat ex­cepțional de dificilă, pe care oamenii pro­pagandei grecești au creat-o tuturor bu­nilor romîni din Macedonia, dar mai ales locuitorilor comunei Magarova, de lingă Bitolia, unde bieții romîni sînt prigoniți cu o furie și o sălbăticie fără exemplu, refuzîndu-li-se pînă și coacerea pîinei zil­nice în cuptoarele publice, existente în co­mună,—în dorința noastră de a ușura cu slabele noastre puteri, suferințele compa­­trioșilor noștri din Magarova, am hotărît să facem să se clădească cu spesele noas­tre un cuptor, care să fie și să rămîe proprietatea comunității romînești. In vederea aceasta ne grăbim a vă tri­mite, aci alăturat, un cec în valoare, de o mie (1000) franci, pe care vă rugăm respectuos să bine-voiți a-1 transmite cît de curînd comunității romînești din Ma­garova, pentru ca lucrările de cădire a cuptorului să poată fi începute cît mai de grabă. Dorința noastră este ca pe fron­tispiciul cuptorului ce se va clădi să fi­gureze o placă cu numele subsemnaților ca donatori. In credința că procedînd astfel obolul nostru vine la timp și cu folos să ușureze suferințele fraților noștri năpăstuiți, vă rugăm, excelență, să bine­voiți a primi asigurarea profundei noastre stime. Constanța, 12 Septembrie 1905. B) Excelență, (s. s.) Anton Radu Petre Gh. Radu Adin e mișcați și zguduiți in suflet de situațiunea excepțional de tristă și du­reroasă, pe care oamenii propagandei grecești au creat-o tuturor bunilor romîni și in deosebi consîngerilor și rudelor noastre de aproape din Tîrnova, de largíi Bitolia—teatrul luptei dintre romînism­­: grecism—unde bieții romîni sînt prigoniți cu o furie și o sălbătăcie fără seamăn, refuzîndu-li-se pînă și coacerea pîinei zil­nice în cuptoarele publice existente în comună,—în dorința noastră de a ușura cu slabele noastre puteri suferințele fra­ților noștri din Tîrnova, am hotărît să facem să se clădească un cuptor, cu spe­­sele noastre, și anume : 1 ° C. Theohari Militari con­tin­­­m­...­ 500 lei 2 ° Frații M. și V. Cota „ .. .>00 . 3 ° „ Constantin Niculau „ , 100 „ ‘rv* V Q,V”,—. 11­ P cuptor, care să rămîe proprietatea comu­nităței romînești. In vederea aceasta, ne grăbim a va trimite aci alăturat un coc în valoare de una mie (1000) lei, pe care vă­ rugam respectuos a-1 transmite cît mai curmei comunităței romînești din Tîrnova pen­­tru ca lucrurile de clădire a cuptorului să poată începe cît mai de grabă. In credința, că procedînd astfel obolul nostru, venit la timp, va ușura suferin­țele consîngenilor noștri năpăstuiți, res­pectuos vă rugăm, Excelența, să bine­voiți a primi asigurarea profundului nos­tru respectat. Constanța în 12 Sept. 1905. (ss.) Teohari Militari Frații N­. și V. Cotta Costică Niculan 1). Sf. Șuieri La cele expuse de semnatarii acestor două adrese, găsesc că e cu totul de prisos să mai adaug ceva, spre a releva însemnătatea nemăsurat de prețioasă a faptelor generoase și cu adevărat pa­triotice. Ramine însă, ca sutele de Magaro­­veni și Tîrnoveni cari se găsesc stabi­liți ca afacerile în diferite alte parți ale țării, să nu se lase mai pre­jos, ci să­ î imiteze, răspunzînd cu aceiași măsură de dărnicie întru ușurarea și sprijinirea compatrioților lor. Primiți, vă rog, domnule director, ex­­presiunea prea distinsei mele considera­­țiuni. Pr. Pucerea Vineri 30 Septembrie Sala Edison. — In fiecare seară re­prezentație a teatrului de varietăți. Sala Hugo.—Capelă napolitană. Satrapii țăranilor Frații Săbăreanu.—Nesocotirea legei tocmelelor agricole. — Nesocotirea legei poliției rurale.—Jefuirea ță­ranilor de ultimul bob rle griü.— Un bandit din ceata lui Stancu Lupu, ca administrator de moșie — Santagiu. — Abrogarea art. 33 din legea tocmelelor agricole. — In­­ch­cere: Dacă la vechii Perși cuvîntul satrap se dădea ca titlu guvernatorilor de pro­vincie, noi suntem­ siliți, de însu­și fap­tele lor, să dăm acest titlu, măgulitor poate, fraților Săbăreanu. Unul, Ilie Să­­băreanu, arendașul moșiei Măgura; al­tul, Radu I. Săbăreanu, arendașul mo­șiei Drăgănești, ambele comune în jud. Vlașca. Cind scrim articolul de față, ca să nu se creadă că pornim ca patimă în contra cinstei și corectitudine­, avem, pe masă acte și notițe ale fraților Să­băreanu. Din aceste notițe reese limpede ca lumina zilei că bieții țărani, căzuți in raionul moșiilor acestor frați,­­ o duc mai rau ca cei vinduțî prin timpurile robiei. Legea tocmelelor agricole și legea asupra poliției rurale, în ceia ce pri­vește ispasele pentru stricăciunile cau­zate de vite, o nesocotită. Nu se li­berează nici o vită dela oborul primă­rie, fără bilet dela curtea arendașului Săbăreanm. Tondă avnm­­uiau uscrisele arendașului, dat următorilor locuitori, în luna August c.: „V. Boengiu, să se libereze 2 caî“ cît î-a luat de vită, nu ,se știe. „C. Sîrbu, să se libereze 3 caî“ idem cît î-a luat, nu.se știe. „Radu Lișei, să se libereze un calu la partidă, fără să-î spună eu cît. „Crăciun Tudo­­rache, să i se libereze 4 viteI-a luat 6 lei de vită. „Preda Albu, să se libe­reze doi boi.u Sease lei de vită. „S Ni­­culae, să i se libereze un cal." Nu se știe cu cît a fost notat la partidă. De cîte ori a căutat autoritatea co­munală să facă ispasă, i-a fost imposi­bil, căci arendașul a amenințat-o prin influența lui, învoiala între Săbăreanu și locuitori a fost făcută în 3 condiții: In dijmă, in parte și în parale. De­și, din primăvară pînă în toamnă, învoitoriî au fost hărțuiți într’una de arendaș, dar pe cînd învoitoriî făceau ogoare arendașului, acesta, aduce țigani și alți oameni străini, ii fac munca și toamna, la dijmuit griul, le ridică din arip cel de pe urmă boli sub motiv că li dator și că nu s’au ținut de învoială, învoitoriî, foarte amărîțî și revoltați, au dat prefectului o telegramă, însă lucrurile s’au făcut apă cu draga... Lasă că pogoanele ce se dau desă­­vîrșite locuitorilor se fac de 1440 stîn­­jeni pătrați, în loc de 1296, cît o po­gonul real. Apoi și pogoanele ce se dau cu dijmă sînt de 1400 st. p.* Un locuitor din Drăgănești-Vlașca care a trebuit să facă ocnă pe nedrept și căruia în urmă chiar i s’a recunoscut nevinovăția, rai-a declarat verbal că administratorul lui Săbăreanu, anume Neagu Carastascu e un vechili pușcăriaș și care a făcut chiar parte și din banda vestitului jefuitor și bandit Stancu Lupu. Că slugile lui Săbăreanu sunt niște căp­căuni puși pe capul țăranilor; cititorii noștri și-au­ putut face idee din cele două articole, intitulate Isprava isprăv­­niceilor publicate prin Dimineața și Adevărul.* Țăranii sunt necontenit jupuiți și nă­păstuiți. O probă de pantogist, e următorul bilețel: „Domnule primar, „Maria C. Satalan a arat două (2) pogoane de ogor pentru porumbul furat din țarină". N Carastascu 1903 August 11 Unde sînt probele, actele ? Cînd s’a făcut cercetarea faptului, numai părta­șul lui Stancu Lupu știe. Art. 33 din legea toc­uițelor agricole zice : „Cînd munca nu se poate face din cauze in­dependien­te de voința părților, locuitorul va fi obligat a face în același an alte munci agricole echivalente, dacă nu va fi angajat aiurea, sau va resti­­: ’ l .niî dați pentru acea muncă fără dubindă, fiind datoria considerată ca personală“. Ei acest articol e abrogat prin contractul arendașului Săbăreanu cu dră­găniștenii. In contract sunt prevăzute dări cari nu sunt produsu­ pământului, ca pui de găină, ouă, brânză, etc. Toate aceste se arătăm­ în speranță că vom mai stîrpi întru citva răul și spe­răm­ă­o. Lahovari va ști să mai în­­striumze setea de avere a arendașului Mai sus de lut Banală e viața, banali sunt și oame­nii cari o alcătuesc. Da, dar această ba­nalitate devine sfîntă atunci cînd lutul are tăria să se ridice mai presus de el. Sînt lupte­ în societate, lupte mari, unele mai aspu­„mai fioroase, altele mai in­diferent­, mai reci. Toate însă au la baza lor același substrat scîrbos e­­goismul. Dragostea de oameni, desăvîrșita dra­goste de aproapele tău­ nu înfioară nici­odată văzduhul și glodurile curate, ne­­întinate încă de mizeria prea omenească, se cutremură în fața acestei crude rea­lități. Așa a­ fost în toate vremurile și nici­odată nu va fi altminteri. Au existat totuși, cînd și cînd, suflete mari, bu­căți mam­oreane de superioritate adîncă, inimi care au purces pină dincolo de lut, mai sus, tot mai sus, excelsior!... Acestor inimi generoase și sfinte, în care asturei î-a plăcut uneori să son­­centreze tot ce există în sînul eî mai frumos, laudă se cuvine, cîntece de bi­ruință și îngenunchieri ca la altare. Mai sus de lut ! Dar care e calea cea mai dreaptă pe care se poate merge pînă aci « Banal»* e viața, firește, dar trebue s’o trăim și dacă scopul vieții e tocmai moartea, e bine ca fiecare clipă, care e încă un pas spre a nu fi, s’o împodo­bim numai cu ce-i frumos alungind tot ce-a urît din noi. Să fim­ buni și drepți, infinit de buni, să fim niște marmore ale bunătății ce­lei mai curate. Tendința ne fie spre perfecțiune, spre superioritate lăuntrică, mereu dar niciodată să nu ne socotim per­fecți sau superiori căci atunci am por­nit-o spre început pe cînd tendința noastră e către sfîrșit. Pe căi întorto­­chiate și întrîmbe nu vom ajunge nici­odată acolo unde ne poartă și gîndul și darul. Nu num­ăm să ne arătăm că nu sun­tem perfecți ci perfectibili dar noi în­șine să fim convinși de aceasta. Să re­­vărsăm in jurul nostru binele din bel­șug și nu cu vanitate, nu în speranța unei manifestări de recunoștință mai mult sau mai puțin îndepărtată, ar pierde mult din valoarea ei opera noastră. Ar fi, de­sigur, o subtilizare prea necomformă cu putința de a se ridica a omului, pretențiunea de a nu da fi­re­ omenești, ca sancțiune morală în faptele bune, măcar aceia ce se ch­iamă mulțumire sufletească. E și acesta un egoism măgulit, o reciprocitate de ser­vicii : faci om bine lui X, mulțumirea lă­untrică e plata ce ți se cuvine pentru serviciul făcut lui X. Serviciul n’a fost car lipsit de interes. A cere chiar negarea acestei mulțu­miri, ar fii să ceri imposibilul ceia ce e prea mult­­ pentru un hîrb de lut. Ceia ce Contestă orice merit personal și lucrează^ nu­mai așa, pentru că tre­­bue să pronunț>’ ***»» uxuZc Dino în societate^A^f­oia sîntc mtr’adevar oameni superiori, s upraoameni cari se ridică mai sus fstiut. Suflete mari există și în vulg ; s’au văzut femei care merg foarte departe cu abnegația lor, cu dragostea către soț, femei din vulg, inculte, care fac acte sublime în viața lor. Ele fac bi­nele aproape fără a-și da seama de a­­ceia ce sînt, de acela ce fac, fac binele inconștient. Omul cult e însă conștient de actele lui căci lui a dat controlul asupra vieții sale lăuntrice. El își cumpănește actele sale, pas cu pas, clipă cu clipă, și nici­odată nu va da înapoi din fața unui lucru de bine întru­cît binele ar fi di­rectiva propriei sale vieți. Luminați-vă dar spre a deveni buni, siliți-vă a tinde mereu­ spre perfecțiune, lepădați tot ce v-ar măguli firea căci aceasta scormonește egoismul și face să se dezvolte patima și deci bestia u­­mană. Numai astfel veți fi priviți drept oa­meni superiori și veți merge pe calea cea dreaptă care duce mai sus de lut. Leoala din lumea largă Situație gravă în Ungaria Cititorii noștri știu din telegrame că contele Iulius Andrassy, care trecea drept unul dintre cei mai moderați băr­bați politici ai Ungariei și foarte atașat de Coroană, a ținut un vehement dis­curs în Cameră, acum cîteva zile, în care a negat Coroanei orice drept de a pune pedică voinței majorităței par­lamentare și a spus că nu se mulțu­mește numai cu scordarea limbei de comandă, ci cere ca întreaga armată ungară să capete o organizațiune na­­țional-ungară. Discursul acesta a făcut senzație și a provocat o impresiune dureroasă în Austria. „Neue Freie Presse“ spune că o asemenea cerere înseamnă încetarea dualismului și despărțirea Ungariei de Austria, fiindcă în aceste condițiuni nu poate exista o armată comună. Comen­­tînd de aproape acest discurs, marele ziar vienez spune: Coroana are acum numai doua dru­muri: lupta sau cedarea. Ea nu se poate hotărî decît sau pentru propunerile baro­nului Fejervary sau pentru acelea ale coalițiunea. Cine citește discursul con­telui Andrassy, nu poate admite că condițiunea o să renunțe la limba de comandă ungară. Contele vorbește cu Coroana ca odată marii baroni cu re­gele englezesc, plin de încrederea și mîndria acelui conducător de armată care, sub formele cele mai politicoase, nu poate ascunde că nu vrea să tole­reze un superior în țara sa. Din fiece frază a discursului contelui Andrassy se poate citi afirmarea pasi­­­onată că majoritatea n’o să renunțe la cererile militare. După acest discurs, contele Andrassy nu mai poate fi mi­­nistrul-președinte al unui cabinet de îm­păcare. El a trecut peste chestiunea limbei de comandă, susținînd că Co­roana trebue să se supun voinței țărei. El nu permite Coroanei nici o influență asupra conducerei națiunei, nici chiar atunci cînd soarta ambelor state ale monarh­iei atîrnă de nervozitatea unei majorități. Pentru dînsul nu există decît un domn, un stăpîn, un judecător, vo­ința majoritățeî parlamentare. Coroana trebue să se plece în fața majorității chiar atunci cînd hotărîrile ei nu atinge numai poporul unguresc. Contele Andrássy concepe parlamen­tarismul unguresc ca un parlamentarism într’un stat pe o temelie națională uni­tară. Dar Ungaria este oare un stat național unitar, poate ca singură să aibă siguranța că n’o să-și piarză terenul de sub picioare ? Ajung oare puterile un­gare ca să se apere de înconjurarea rusească și să înlăture pericolele cari se nasc din frămîntările balcanice ? Interview cu contele Wachtmeister „Le Temps“ publică un interview cu contele Wachtmeister, ministrul de ex­terne al Suediei, asupra tratativelor în urma cărora Uniunea dintre Norvegia și Suedia s’a declarat ruptă. — Nu sînt un soldat, a declarat con­tele Wachtmeister, dar, după părerea autorităților celor militare, este inexact de a crede că armata suedeză nu era actualmente în stare de a face războiul. Aș» mai stopî oarî ore. c­­­>•« în £ olog CAOU de la Carlstadt nu este decît un armis­tițiu, care ascunde gînduri ascunse din partea noastră, adică gîndul ca să ne întărim armata și apoi să cucerim Nor­vegia, se inșală foarte rău. Dacă am voit pacea, este fiindcă t­n războiu ne-ar fi slăbit foarte tare, ar fi slăbit ambele țări, ar fi cauzat ruine peste ruine. Contele Wachtmeister a declarat a­­poi că nimeni în Suedia nu are inten­­țiunea să se mai amestece, cîtușî de puțin, in afacerile norvegiene. In Norvegia apoi a început să se de­semneze un curent care este favorabil aducerea pe tron a prințului Carol de Suedia. Mulți suedezi sînt și ei pentru acest proect, fiindcă n’ar voi ca norve­gienii să proclame republica, școala din com. Slobozia-Mîndra jud. Muscel în locul d-lui C. Popescu. D. Sandu I. Stănciulescu se numește învățător la școala din comuna Netoți, județul Teleorman, în locul d-lui Al. Ma­­rinescu. D. I. Șerbănescu învăț., a fost reinte­grat la școala din com­. Necșești, județul Teleorman. D. C. Nichifor a fost numit învățător la școala din com. Garanasuf, jud. Tul­­cea, post nou­ înființat. D. Caramfil Popa se numește înv. la școala din comuna Bas-Chios în locul d-nei Cornelia Mihăilescu transferată la Tulcea. D. Mihai D. Niculescu­­ se numește în­vățător la școala din comuna Copăceni- Adunați, județul Vlașca, în locul d-lui Ion Popescu, trecut la Dobronî. Rep. Ultime informații Marți se va ține în Capitală un consiliu de miniștrii, sub preșidenția d-lui Cantacusino. In acel consiliu se va decide, în­tre altele altele, asupra numirilor ce mai sunt de făcut în magistr­atura inamovibilă. D. Pariano, fostul prefect de Con­stanța, a terminat raportul sau asu­pra Dobrogei și a dobrogenilor, ce­rut de d. Cantacuzino. D. Pariano se va prezenta Du­minică d-lui prim-ministru, spre a-i înmâna acel memoriu. Epoca dezminte știrile publicate de noi asupra campaniei politice pe care d. Carp și cu amicii săi au proec­­tat s'o întreprindă în toamna a­­ceasta. Am afirmat că se va ține un nou congres junimist, că junimiștii sunt deciși să lupte împotriva tuturor mi­niștrilor, părăsind tactica de pînă a­­cum de a face intrigi între miniștri, și în fine că pe viitor junimiștii vor lupta contra guvernului paralel cu liberalii, iar nu cartelați ca pînă a­­cum. Admițînd că dezmințirea Epocei exprimă adevărul și nu cele spuse de noi—­deși lucrul e contrariu— ar reeși după dezmințirea Epocei că junimiștii nu vor ține nici o consfă­tuire, că vor continua să menajeze pe unii miniștri, atacând pe alții, pen­tru a face intrigă în guvern și că pe viitor, ca și în trecut, va funcționa cartelul liberalo-junimist. Iată la ce concluzii ajunge Epoca atunci cină ține să ne dezmintă cu orice preț. Presa oficioasă confirmă știrea dată de noi că Luni 3 Octombrie vor începe tratativele pentru în­­cheerea convenției comerciale cu Anglia. Primarul orașului Dorohoiu a dat delegație ajutorului său să-l repre­zinte la solemnitățile ce vor avea loc cu ocazia vizitei regelui în a­­cel oraș. Fostul președinte de consiliu al Olandei, dr. Kuyper, se află în Ca­pitală, și eri la orele 3 p. m., a fost primit în audiență de d. ge­neral Lahovary, ministru de ex­terne. Viitorul consiliu de miniștri se va ocupa de nouile numiri ce se vor face în magistratura inamovi­bilă. Citim în „Conservatorul" cu data de 30 Septembrie, cum că știrea despre închiderea farmaciei docto­rului Pucerea de la Bitolia este ne­exactă. Doctorul Pucerea nu a avut și nici nu are o farmacie la Bitolia, dat fiind că după legile turcești nu poate avea farmacie decît un li­cențiat în farmacie. Adevărul e însă că farmacia care a fost închisă este a d-lui Tașcu Pu­cerea, licențiat în farmacie. Dar gra­ție interveniri d-lui Conțescu, con­sul român la Bitolia, s’a dat voe ca farmacia să mai rămînă deschisă 10 zile, iar nu 40 de zile, căci d. Pucerea Tașcu avea concediu în re­gulă pentru o lună atît de la va­lid, cît și de la d. primar al ora­șului. Aflăm cu plăcere că ministerul cultelor a acordat o bursă d-lui Diamandi, fost profesor la școala comercială din Salonic, aprigul și inimosul conferențiar care a cutree­­rat țara spre a demasca urgiile a­­sasinilor d-lui Ballys. D. Diamandi va urma cursurile școalei comerciale superioare din Anvers. D. Kuyper, fost prim-ministru al Olandei, care a sosit erî în Bucu­rești a vizitat azi mai multe insti­­tuțiuni din oraș, condus fiind de d. Trăsnea Greceanu, șeful cabinetului politic și al biroului presei din mi­nisterul de externe. D. Kuyper fiind sosit în Romî­nia spre a cunoaște țara și obiceiu­rile ei, va vizita și unele localități din provincie, unde sunt lucruri re­marcabile de văzut. „Voința Națională“ publică o scrisoa­re de insult cu a unui individ inventat, ca și plagiatul lui Caragiale, cu privire la o comisie de participare a evreilor la expoziția națională, în urma invita­­țiunei d-lui dr. Istrati, comisarul gene­ral. Fiindcă „Voința Națională“ prenu­mără și pe d. Emil D. Fagure, ca fă­­cind parte din acea comisie, sintem ru­gați a arăta că d. Fagure a primit a­­cum vre-o trei saptămini invitațiunea de a face parte d­intr’o astfel de com­a­siune, dar, mulțumind de atențiune, a răspuns că nu poate primi această sar­cină. Un tinăr artist, d. C. T. Ștefănescu, o­­riginar din Ploești, expune în Sala noas­tră de depeși, un foarte artistic tablou în peniță, reprezentînd o hîrtie de o sută de lei, perfect imitată, pe fondul ziarului Dimineața. Tînărul pictor a pus la loterie acest curios tablou, a 1­lea biletul, bilete cari se pot procura la administrația noastră. Cu privire la importul vitelor din Algeria, ministerul de domenii a mai dispus că toate actele dresate de a­­genții autorizați ai serviciului filoxeric algerian (certificate de origină) precum și celelalte acte ce urmează a însoți expedițiunile de vite din Algeria în Romînia, urmează să poarte și viza con­sulatului nostru din Algeria (Oran). Mitropolitul primat va înainta zilele acestea o adresă ministerului de in­terne prin care cere a se lua măsuri ca legea asupra repaozului în zilele de Duminica și sărbători, astăzi aproape căzută în desuetudine, să fie serios a­­plicată. De către medicul punctului de obser­vație Ungheni s’a telegrafiat direcțiunea sanitare că acel caz suspect de dizente­rie, despre care s'a mai vorbit, s’a ameliorat, iar analiza bacteriologică a dovedit că nu e nimic periculos. Următoarele numiri s’au făcut la ex­poziția națională : D. I. Loser, grădinar cu 150 lei lu­nar, d. I. Marinescu, supraveghetor cu 80 lei lunar, d. Franz Maucher grădi­nar cu 80 lei lunar, d. Emil E. Man­­guș controlor cu 200 lei lunar, d. E. D. Enescu, desenator cu 160 lei lunar, d. I. O. Antoniade supraveghetor cu 90 lei lunar, d. David Giuseppe, meca­nic cu 1­50 lei lunar. Primăria orașului Giurgiu a cerut m­i­­nisterului de interne de a se întocmi o lege pentru răscumpărarea viilor de la izlazul acelui oraș. Primăria orașului Craiova a cerut ministerului de interne modificare a bud­getului sau comunal. In urma intervențrei direcțiunei ge­nerale a serviciului sanitar din Capitală directoratul spitalului de copii „ Caritas“ din Iași, dirijat de principesa Moruzzi și profesorul Russ, au hotărît a face non- sacrificii și a deschide un nou pa­vilion rezervat exclusiv copiilor scarla­­tinoșî. Pe de altă parte nouă măsuri de com­batere a scarlatinei din acel oraș vor fi luate, pentru care scop d. dr. Obregia directorul general al serviciului sanitar, împreună cu d. inspector sanitar Cu­­lianu, vor avea o consfătuire cu medi­cii locali. Prefectura Dorohoiu a înaintat minis­terului de interne proectul de pavare a străzei Carol I din orașul Herța. Consiliul teh­nic superior a și luat în discuțiune acest proect. Era la primăria Capitalei trebuia să se întrunească comisia pentru aranjarea din oficiu a pensiunei d-lui Ion Rîm­­niceanu, actualul casier. In locul d-luî Rîmniceanu se dă ca sigură numirea d-lui I. Mărnoî (ajutor casier) și în locul d-luî Mărnoî va fi numit d. Sfetculescu, șeful biroului de licitații de pe lîngă primăria Capitalei. D. C. Mantu, inspector zooteh­nic, va pleca Duminică în Romania, spre a cumpăra o nouă serie de berbeci de rasă friză, pentru reproducție. In urma ridicărei măsurilor excep­­ționle la punctele de frontieră despre Bucovna și Galiția, deoarece ceste puncte orice epidemie a încetat s’a stabilit un punct de observație la Molnița pentru prevenirea epidemiei care ar trece din Rusia în țara noastră prin Bucovina sau Galiția. Mîine vom publica un foileton „Avocați și magistrați datorit cola­boratorului nostru d. F. Emilian. Cu începere de la 3 Octombrie a. a., și pînă la alte dispozițiunî, orele de ser­viciu la vama București-Intrepozite vor fi între 10 a. m.—4 p. m­. fără între­rupere. Ministerul de domenii, în urma arti­colelor noastre asupra orelor de serviciu în administrațiile publice, a dat zilele acestea o deciziune prin care orariul da cancelarie în acel minister e fixat de azi înainte între orele 8—1 jum. p. m. Sub preșidenția d-lui M. G. Cantacu­zino, primarul Capitalei, s-a întrunit zi­lele trecute, comitetul de inițiativă pen­­tru strîngerea unui fond de ajutor vic­timelor cutremurului din Calabria (Ita­lia), și a hotărît să trimită o circulară prefecților de județe și primarilor de orașe prin care să fie rugați de a-șî da toate silințele ca să se adune cît mai multe ajutoare. De asemenea s-a hotărît și darea unei reprezentațiuni extraordinare la Teatrul Național, în același scop. Mîine, la ora 9 a. m., va avea loc, în localul serviciului veterinar central, o consfătuire a d-nor inspectori veterinari, sub preșidenția d-lui I. St. Furtună. Se va discuta asupra participarea serviciu­lui sanitar veterinar la expoziția națio­nală din 1906. D. inspector veterinar Jecu va pleca miine la Ploești pentru a vizita abato­rul comunal din acel oraș. Starea sanitară din județul Botoșani este actualmente cît se poate de bună. Mercurî 5 Octombrie se va ține la primăria Capitalei licitații pentru închi­rierea diferitelor bunuri comunale. i.mp­ mu»ei«BUMa Prefectura R.­Sărat a cerut ministe­rului de interne un credit de 1000 lei pentru repararea localului său. Mîine seară se va întruni la d. av. C. Romanescu, în str.Rahovei No.4, un mare număr de avocați în vederea reînoirea consiliului de disciplină al baroului Ca­pitalei.­­ Comisiunile de apel incepîndu-și lu­­crările la 1 Octombrie a. c. se atrage a­­tențiunea contribuabililor din Capitală și­ a d-lor proprietari de imobile rurale din județul Ilfov că prin Biroul de Con­tencios și Informațiuikî al ziarului „Adevĕrul“ își pot îndrepta cu multe­ șanse de reușită apelurile împotriva im­­­punerilor la plata fonder­ei, patentei și­ a celorlalte dări prevăzute în procesele­, verbale ale comusiunilor de recensămînt și do cari ar fi nemulțumiți. A se adresa d-lui L. Voinea, direc­torul biroului, palatul „Adeverului“ 11 str. Sărin­ar, între orele 8—10 a. m. și 5—7 p. m. ; D-ui C. Niculescu-Dorobanțu și in­giner C. Stoianescu, membri în consi­liul general al județului Ilfov, au fost numiți membri onorifici în consiliul de •giona și salubritate publică al acestui județ. In „Monitorul Oficial“ de­ astăzi a a­­­părut regulamentul de aplicare a legei din 2 Aprilie 1903 pentru improprieta 5'«îți DE VANZARE in tara dar 1» *0- datona sfînta do Li­srare-Artistice-Științifice Tabloul „Cina­­ de seară“ a lui Leo­nardo.—Celebrul tablou al lui Leonar­do da Vinci Cina de seară se află în­­tr’o stare foarte rea. Starea lui este așa de deplorabilă în­cît nu mai poate fi expus. Deputatul Ramassi din Milan are acum intențiunea să interpeleze guver­nul pentru a cere o restaurare grabnică a tabloului. Specialiștii, pictorii și artiș­tii, spun însă că tabloul nu se mai poate restaura și că se va ruina cu desăvîr­­șire, despedicindu-se mereu. * Drepturile criticei. — Un incident foarte cum­is pasionează acum cercurile teatrale din Paris. D. Antoine, cunoscu­tul director de teatru, a refuzat să dea bilete de intrare unui critic, d-lui Fran­cois de Nbn, sub cuvînt că aceste cri­tici dăun cliză intereselor materiale și morale ale teatrului pe care-l conduce. Mai mult de­cît atîta, d. Antonie a dec­larat că dacă d. de Nion, cumpărîndu-șî un bilet ca oarecare alt vizitator, va veni să asiste la reprezentațiuni și să facă apoi critici, îl va da în judecata tribunalului comercial, cerîndu-i daune interese pentru pagubele ce-î aduc cri­­ticile sale. Refuzul acesta al d-lui An­tonio de a primi ca un critic să vor­bească de piesele ce reprezintă, pune în discuțiune chestiunea drepturilor cri­ticei asupra operelor de artă, literatură, teatru, etc. D. Antonie se pune pe te­renul comercial. El susține că fiind în capul unei afaceri com­erciale — teatrul — are dreptul să ia toate măsurile pe cari le crede compatibile cu succesul afacerilor sale. D. da Nion aducîndu-i pagube—morale—prin criticile sale ne­gative, îl Îndepărtează. Cercul criticilor teatrali din Paris a intervenit pe lîngă d. Antonie ca sa cedeze, dar pînă acum acesta, pare că e dispus a duce räzboiu cu toți criticii; d. de Nion și ceilalți nu vor mai veni la teatrul lui. Vom­ ține în curent pe cititorii noș­tri cu desfășurarea acestui incident cu­rios.* Un premiu pentru d-rul Behring.— Un american bogat, care vrea să rămîe ascuns sub anonimat a oferit d-rului Behring suma de 250.000 lei, cu con­­dițiunea ca să dea imediat în vileag secretul preparațiunea remediului său contra tuberculozei. D-rul Behring a re­fuzat însă. Sub cuvînt că remediul ne­­fiind experimentat nu poate să-l supun Știri test frate Teatrul Național. — Nevestele vesele va ține afișul Teatrului Național toată săptămâna aceasta, iar Marți 4 Octom­brie vom avea premiera piesei—Instinc­tul de Kystemaeckers, care a obținut anul trecut la Paris un succes foarte mare. Sperăm că la noi piesa va fi pri­mită cu căldură dat fiind că e pusă în scenă cu o îngrijire deosebită, că are decoruri noi și că interpretarea nu lasă nimic de dorit, rolurile principale fiind încredințate d-nelor L. Costescu și El. Mihăilescu și d-lor Sturdza, Liciu, Ma­ximilian și Ciucurette. * „Reprezentație de binefacere“ e titlu unei comedii localizate de d. Emil D. Fagure, care se repetă acum la Teatru. Rolurile principale sunt­ încredințate pri­milor artiști și cei cari cunosc piesa se exprimă asupra ei în termeni foarte elo­­gioșî. Opera.­­ Deschiderea stagiunei de Operă are loc Luni 3 Octombrie cu Mefistofele frumoasa operă în 4 acte și 6 tablouri de Arigo Boito. Debutul d-nei Maria Calvi soprano lirica asolută a d-nei Amelia Lucenti Tirpo mezzoso­­prano și al d-loi Cav. Ernesto Colli prim tenor liric asolut și Luigi Lucenti prim bas asolut. Novelli. — Iată turneul lui Novelli: La 10 Oct. la Reggio Emilia, la 11 și 12 la Panna, la 13, 14 și 15 Spezia, la 16 —30 la Genua, la 1—10 Noembre, la Florența, la 11—15 la Lucea, apoi la Monaco, Vicna, Belgrad, Constanti­nopol, Romînia. Ungaria și Triest. Datele sînt în stil nou. SEHism Numiri, mutări în învățămîntul primar D-na Elena Stoenescu, institutoare la școala de băuțî Hîrșova se transferă, la atelierul profesional din Caracal iar în locul d-nei Stoenescu la Hîrșova va tre­ce d-ra Anastasescu, jud. Constanța. D. P. Cosmulescu se numește învăță­­tor la școala din comuna Iormănești jud Mehedinți în locul vacant. D. V. Pîrvulescu se numește învățător la școala din comuna Gogoși în locul d-lui Petre Niculescu, jud. Mehedinți. D. I. Gimescu se numește înv. la școa­la din comuna Balotești jud. Mehedinți în locul vacant. învățătorii Ion și Elena Teodorescu de la școala din Broșteni se numesc la școala de cooperative, consumație și producte din acea comună jud­. Mehedinți. D. Petre Bălănescu se numește înv. la școala din comuna Cotiugarî jud. Suceava în locul d-lui Petre Gheorghiu. D. Simion Teodorescu se numește înv. la școala din com­. Broșteni jud. Suceava în locul d-lui G. Teodorescu. - - : T ' - la I

Next