Adevěrul, octombrie 1905 (Anul 18, nr. 5794-5823)

1905-10-01 / nr. 5794

SimBată 1 Octom­bre 1805- 111­ nirea în Dobrogea a luptătorilor din răz­boiul 1877—78. Duminică 2 Octombrie a. o. orele 2 p. m. în marea sală a băilor Eforiei, va a­­vea loc o mare și importantă conferință sionistă prezidată de către d. Heinrich Rosenbaum, membru al marelui comitet de acțiune, membru în consiliul de supra­veghere și fost director al băncei colo­niale din Londra. Vor lua cuvântul mai mulți însemnați oratori. Toate societățile evreești de orice na­tură sunt rugate a asista în corpore. D. silvicultor cl. IL Gogulescu, șeful ocolului Trivaiea-Argeș, a fost permutat în aceeași calitate la ocolul Nucet-Dîm­­bovița, în locul d-lui silvicultor clasa I Aurel Antonescu, care trece la ocolul Lucia din același județ, în locul d-lui silvicultor cl. II Popescu, care trece la ocollul Trivalia. Astăzi de dimineață s’a întrunit la ministerul de domenii comisia indus­trială. La lucrările comisiei au participat și d-nii Ion N. Lahovary, ministrul de do­menii, și N. Cosăcescu, secretarul ge­neral al acestui departament. D. dr. Duma, inspector general al școalelor române din Macedonia, a sosit în Capitală spre a lucra ca d. ministru de instrucție la întocmirea nouilor ta­blouri de numiri ce urmează să se facă în corpul profesoral din Macedonia. Azi vor începe în toată țara să lu­­creze comisiile de apel însărcinate cu judecarea contestațiilor­ contra impuneri­lor comisiilor cari au făcut recensămîn­­tul contribuțiilor directe. Ministerul lucrărilor publice a cerut ministerului de război și să-i cedeze șle­pul No. 5 al Marinei militare pentru prțtd de 5000 lei spre a servi navi­­gațiilnei fluviale române. Acest șlep fusese cedat navigațiunei fluviale pînă acum numai în mod pro­vizoriu­. Marți 27 Septembrie a. c., în urma u­­nei grele suferințe a încetat din viață la Cîmpina, unde a și fost înmormîntat. GL Constantineanu din Roșiorii-de-vede, a înfvent al facultăței de drept, publi­cist și fost membru în comitetul asocia­ției V generale a studenților romîni, lăsînd adînci regrete printre colegii și cunoscu­ții săi. D. Ion N. Lah­ovary, ministrul de domenii, însoțit de d. G. Nicoleanu, di­rectorul agriculturei, a inspectat pepi­niera Istrița din jud. Buzăi­. A se citi în pag. IV anunciul „Lăp­­tăria și Pepiniera Paianu“. Numiri.­D. Ion N. Grecescu a fost numit agent de control cl. III pe lîngă fabricele supuse controlului ministerului de finanțe, în locul decedatului P. Pe­­trescu. Aflăm cu plăcere căsătoria gentilei domnișoare Elena M. Georgescu cu d. medic veterinar Simion M. Cordanski, care va avea loc Duminică 2 octombrie 905 orele 8 jum. seara, în biserica O­­larî;­nași vor fi d-na și d. Ion. Th. Fio­­rescu. Primejdia holerei, un model de stil parlamentar în materie de dragoste, re­levarea unui geniu­ necunoscut, vorbe na­ționale străbune, o culme a chimiei și tot soiul de alte prăpăstii în proză și ver­suri, plus două gravuri. Audiență la d. Vlădescu și caricatura d-lui Max Ro­­setti—iată cuprinsul No. 87 din Belgia Orientului, apărut­era. Prima pagină din Belgia Orientului are gravura în culori, 5 bani exemplarul. No. 40 al revistei Duminica, care va apare Duminică 3 Octombrie, va con­ține, între altele, o duioasă nuvelă de reputatul scriitor italian Gabiel d­’An­­nunzio, întitulată Clopotele, și o prea interesantă schiță a unui­­ tînăr talent român, care se relevă ca un puternic e­­vocator al vieței de la țară, Stancii Po­­pescu-K­liom­an, întitulată O întîmplare. Trupele de infanterie din brigada 8-a cari sau înapoiat din manevre, au ata­cat di­ forturile Jilava și Bercenî, cari au fost apărate de regimentul 2 artile­rie cetate. Atacul a fost respins și trupele de infanterie și-au continuat drumul spre București.* Minio regimentul 2 de cetate va în­cepe tirul său de războiu în sectorul compus din forturile Jilava, Berceni și baton­a intermediară. Tirul va dura Sîmbătă, Luni, Marți, Miercuri și Joi, Miercuri sau Joi va asista la acest tir și d. general Manu, m­­inistru de răz­­boiu. Vineri se vor trimite la vetre con­cediații și rezerviștii concentrați pentru acel tir, iar la 10 Octombrie se vor concedia oamenii din contingentul 1903. La banchetul oferit era atașaților mi­litari străini, la Botoșani, cu ocazia în­­c jm­eierei manevrelor d. general Manu, ministru de război­, a ridicat următo­rul toast : Domnilor camarazi, Armata domina o foarte măgulită de onoarea pe care î-o faceți, asistînd la închiderea instrucțiunei sale militare a­­nuale. Auguștii voștri suverani și șefi de stat v’au dat astfel ocaziunea de a fi martori oculari și de a vă asigura că armata noastră s­e silește să fie emula și de a urma exemplul propriilor lor armate. Permiteți-mi, în numele întregei ar­mate romîne, da a exprima gratitud­­­inea sa și de a vă ruga să ridicați pa­­­harul dv. spre a striga împreună cu noi din adîncul inimei: Trăiască ma­iestățile lor! Trăiască președintele re­­publicei ! Ora 1 numită pe ziția de 1 Oct. institutoare supt. la școala de fete din Isaccea la catedra d-rei M. Gologan, detașată la Tecuciu. Oculta și concesia iluminatului Sintem­ informați că mai marii din Ocultă au decis să adopte ftața de chestiunea concesiei iluminatului, a­­ceeași tactică pe care au adoptat-o față de chestiunea terenurilor petro­lifere ale statului. Ni se afirmă că chiar azi, proba­bil, o comisiune se va prezenta d-lui Mihail Cantacuzino, primarul Capi­talei, arâtîndu-i că, dacă e vorba ca iluminatul să nu se facă în regie de către primărie, apoi să se prefere la acordarea concesiei o societate româ­nească, înființată de cei din Ocultă. Este vorba ca primarul Capitalei să dea un răspuns... cam energic o­­fertanților din Ocultă, al căror scop este de a opri pe această cale orice act de administrație a actualului regim.* In vederea acestor demersuri, u­­nul din partizanii devotați ai actu­alului primar al Capitalei, d. Pas­cal Toncescu, deputat de Ialomița, unde conduce politica locală sub șefia d-lui Mihail Cantacuzino, a și publicat în „Conservatorul” de acum cîteva zile un articol semnat de d-sa și din care extragem următoa­rele ca fiind foarte semnificative pentru intențiunile primarului Ca­pitalei : „...Atîta timp est e vorba de a se da concesiunea unei societăți străine, zice d. Toncescu, d-lor (adică ocultiștii, N. „Ad.“) strigă că aceasta este o crimă, că suntem destul de maturi pentru a ne administra și exploata noi­singuri bunurile , cînd însă ar fi posibilă o ex­ploatare în care oculta să aibă rolul hotărîtor, n ! atunci concesia devine o operă nu numai utilă și conformă cu interesele comunei, ba chiar o opera națională. „Sînt pur și simplu ridicoli. „Nu înțelegem aceste două politici în cari judecata să ne fie falsificată prin situațiunea din care judecăm lucrurile. „Să vedem într’un fel cînd suntem­ la guvern, într’altul cînd e vorba de a ciștiga sau monopoliza ceva sau să con­siderăm ca ceva inadmisibil și odios a­­tunci cînd nu ne aflăm în nici una din aceste situațiuni. „Dacă partidul liberal dorește însă cu tot dinadinsul să se preocupe de inte­resele comunei—uitînd pe ale d-lor—să aștepte. Și atunci cînd vor fi cunoscute intențiunile primăriei și condițiunile în cari s’ar putea da o concesiune, dacă se va în­­tîmpla să fie, să o discute. „Să intre opozițiunea liberală pe o cale mai serioasă, încetînd cu ridicula a­­menințare ce o face de a nu respecta nici un fel de concesiune ce s’ar face de către conservatori. „Nici copiii nu maî dau crezare a­­cestei politici anarhice, nici cei mai naivi nu maî pot socoti ca ceva serios asem­enea amenințări. „Că liberalii nu pot vedea cu inima ușoară cum le scapă monopolul tuturor exploatărilor, aceasta o înțelegem, dar în afară de dînșii mai există in această țară și alte voințî și alte concepții“. Așteptăm să vedem care va fi rezultatul intervențiuneî pe față a mai marilor din Ocultă în chestia i­­lu­minatului. R. ȘCOLARE Cursurile azilului „Elena Doamna“ se vor deschide în ziua de 9 Octomb. c. și conform noulor dispozițiuni, se vor preda tot după vechiul program. — D. G. Iorga, licențiat al școalei superioare de comerț din Anvers, doc­tor în drept, a fost numit profesor de limbile franceză și română la liceul Șin­­cai, secția divizionară din nou înfiin­țată. —D-ra Elena Diaconescu, înv., a ob­ținut concediu de un an cu începere de la 1 Octombrie 1905—1906 din cauză de boală. —D-ra Natalia Grigoriu, abs. de ex­ternat, se numește pe ziua de 1 Oct. supl. la școala de fete No. 1 din Că­lărași în locul d-rei Parhon, detașată în București. — D-ra Eugenia Șerbănescu a fost tmutofi&® 3013E&g; ADEvulu­i „M. EMINESCU“ j Im Moldova Botoșani.— In ziua sosirea suveranu­lui era o vreme superbă. Cerul însem­nat. Se credea că și zilele următoare vor fi de asemenea favorizate de un timp agreabil pentru ca mane­vrele să se facă­­ cu ușurință. In cursul copiei însă cerul începu să se inoureze în mijlocul unei cețe care în­tuneca orice lumina și o ploae măruntă și deasă căzu în abundență, făcînd a­­proape imposibilă circulația pietonilor. Ploua din ce în ce mai puternic și in mod torențial. Dimineața ploaia conti­nua de asemenea, din care cauză stră­zile se aflau acoperite cu noroii în can­titate considerabilă. Pe această vreme nefavorabilă și mi­zerabilă s’au făcut primele manevre ale corpului 4 armată în fața suveranilor. Suveranii la manevre La ora 10 dimineață regele Carol îm­preună cu principele Ferdinand, într’o trăsură trasă cu patru caii, doi înain­tași, au luat drumul spre comuna Orla­­tești, depărtare de peste 15 k­ilometri, însoțit de d-nii I. Văsescu prefectul ju­dețului, Moruzzi prefectul poliției Capi­talei. Deși turna cu găleata, vorba rominu­­lui, totuși pe strada Mare pe ambele trotuare staționa o imensă mulțime, care aștepta cu nerăbdare trecerea cortegiu­lui regal. In momentul trecerea cortegiului re­gal mulțimea izbucni­ri urale. Atît regele cît și principele mulțu­meau și ducînd la manifestația de sim­patie a populației. •1. După un drum de o oră și jumătate cortegiul regal ajunse la Cristești pe câmpia manevrelor. Suveranii fură primiți de generalii, d. general Manu ministru de războiu, mi­tropolitul Parthionie, atașații militari, sta­­tul-major și ofițerii superiori toți călări. La Cristești pe platoul Bălușenilor se afla divizia a 8 sub comanda gene­ralului Tell. Regele și principele Ferdinand sa dă­dură jos din trăsură și încălecînd au plecat în mijlocul generalilor, atașați­lor militari, a statului major și ofițerilor superior. Escorta regală era compusă dintr-un escad­ron de călărași. Se mai aflau aco­lo numeroase trăsuri aduse de mai multe persoane marcante. Ploaia con­tinuă să cadă în abundență, era rece și umezeala pătrunsese pe fiecare pînă la piele. Atacul După cum am spus, divizia 8 sub comanda generalului Tell ocupase po­ziția platoului Bălușani pentru apăra­rea Botoșanilor de inamic. Divizia 7 sub comanda generalului Beller luase poziția Coșuleî, situată la o depărtare de cîțiva km. Această din urmă divizie luase ofen­siva dînd la un moment dat semnalul de atac și deschise un foc viu de pe colinele Coșuleî. Artileria diviziei 8, care stătea în defensivă, a ripostat cu perseverență pe cînd regimentele de infanterie îna­­intau în linie de bătie desfășurată în coloane și una contra alteia. Scopul inamicului era de a face o mișcare de înconjurare ca să împiedice retragerea diviziei 8 și a pătrunde în urmă în Botoșani. Pentru a zădărnici acest plan, generalul Tell trimise cava­leria la aripa stingă, iar la cea dreaptă se întărea cu un batalion din regimen­tul 15 comandant de d. maior D. Kir­­culescu. Orele înaintau și­­ atacul devenea mai violent, în vreme ce trupele diviziei 8 se retrageau mereu spre Cristești în apropierea Botoșanilor. La ora 3 p. m. se dădură semnalele de încetare. In tot timpul atacului regele însoțit de principele Ferdinand, de generali, a­­tașați­ militari și întregul stat m­ajor vizită minuțios pozițiile. Suveranul se întreținu în chip cordial cu însoțitorii, comentînd în diferite chipuri desfășu­rarea luptelor. Regele a stat împreună cu princi­pele cîteva ore într’o ploae mare și într’un frig pătrunzător, urmînd de a­­proape mișcările trupelor. Suveranul luă apoi loc în trăsură lîngă principele Ferdinand și porni la palat unde luă dejunul. Reîntoarcerea trupelor și apele diviziei a opta plecară în o­­raș, iar divizia 7 a fost încartierată prin comunele de acolo. Atît ofițerii cît și soldații erau udați pînă la piele­gi și 37 Septem­brie 1905 plini de noroi, obosiți peste măsură și într’un hal de nedescris. Spre ceară ajunseră în oraș și înce­pură să se împrăștie, fiecare la casele unde fură încartierați. Te índuiosau grozav figurile obosite ale bieților oameni cari de abia își tî­­rau picioarele, zdrobiți cu desăvîrșire de o muncă insuportabilă, nemîncați și ducînd în spate o greutate enormă. Mulți dintre ofițeri nu-și avea și ba­gajele și își poate ori și cine închipui halul neplăcut in care se aflau în urma unei manevre friguroase și atît de plo­ioase. Fură nevoiți să rămîie în casă pu­­nînd să-și usuce hainele. Scene mișcătoare Mai mulți soldați învinși de oboseală căzură pe cîmpul de manevre, fură ri­dicați și trimiși la spitalul militar. Re­lativ, numărul celor căzuți este însă foarte mic. Aseară, cînd ploaia continua să-și urmeze cursul ei regulat în mijlocul unei cete dese care făcea să nu-ți poți zări vecinul, veneau pe șoseaua care duce la Botoșani, doi soldați tăcuți, li­niștiți, ducînd pe o targă pe un neno­rocit camarad al lor, însingerat și in­­tr’o stare de nedescris. Din cînd în cînd nenorocitul scotea cite un oftat lung, în vreme ce condu­cătorii lui căutau să-l mîng­e prin cu­vinte duioase. Intrebați pe cine întilneau în cale unde se află spitalul militar și dacă mai e mult de mers pînă acolo. Scena aceasta a mișcat profund pe toți acei cari au văzut-o. Am­­­ația In toate părțile orașului nu se văd decît militari. Străzile, localurile publice sînt tixite ziua și seara de ofițeri, cari compun majoritatea, deoarece sunt un număr considerabil. In timpul mesei cele cîteva birturi ce se găsesc în lo­calitate sînt literalmente pline și dacă nu ocupi un loc înainte, riscî să aș­tepți cîteva ore ori ci­ de foame țî-o fi. Evenimentele le-au surprins cu un per­sonal infim, astfel că serviciul e destul de prost. Pe lîngă militari au mai venit mulți din împrejurimile Botoșanului ca : Bu­­cecea, Ștcefănești, Săvenî, S­îrîău, Do­­rohoia etc De dimineață pînă noaptea târziu lu­mea circulă pe străzile principale aș­teptând mereu că poate va trece re­gele. Seara întregul oraș e frumos ilumi­nat cu lampioane în diferite culori și numeroase luminări. E o mișcare și animație pretutin­deni. Vizitele Astăzi dimineață corul înseninîndu-se și timpul devenind frumos regele înso­țit de principele Ferdinand și d. Isă­­cescu primar într’o trăsură și urmați de d. general Manu, ministru de razboiu, d. I. Văsescu, prefectul județului, d. ge­neral Vartiade și alții au vizitat mai multe instituțiuni, între cari biserica is­torică Popăuți, spitalul militar unde au fost primiți de d. general dr. Demostene vizitînd toate apartamentele și punînd întrebări la mai mulți bolnavi, cazarma , călărași, sosind neanunțat și în mod incognito, spitalul sf. Spiridon unde fură primiți de medicul primar al spitalului dr. Antonescu, grădina publică Belve­dere, exprimîndu-șî admirația de frumu­sețea ei, liceul Laurian unde suveranii fură primiți de d. Niculescu, directorul liceului, împreună cu profesorii și elevii, în vreme ce corul intona sub conduce­rea maestrului de muzică Fleuri, imnul regal. Regele a pus mai multe întrebări elevilor după care s’a retras mulțumind pentru frumoasa primire ce i s’a făcut. Apoi au vizitat școala de băețî No. 1 Marchian unde fură primiți de d-nii Mă­­năstireanu revizor școlar, I. Popovicî directorul școalei și Ficșinescu institu­tor, iar corul școalei sub conducerea d-lui Popovicî-Puiu a intonat diferite imnuri naționale. După amiază suveranii vizitară ex­ternatul secundar de fete, spitalul de copii „Filantropia“, școala de meserii, școala No. 2 de fete, batalionul 8 vî­nători și primăria. Diverse Regele Carol a mulțumit călduros d-lui V. Isăcescu, primarul orașului, pentru frumoasa primire ce i s’a făcut de că­tre întreaga populație. Suveranul a ră­mas încîntat. — Din eroare am omis în darea de aîpiă clism­a recepția de la gară pe d-ni. Th. Silion, fost prefect, Leon Ko­­pelovici și Osias Segal reprezentanții comitetului școlar. Leonescu Furtul d­e la Atelierul militar Bandă organizată? — Ancheta par­chetului militar.— Arestarea unui ofițer.— Convorbire cu d. Chiriță Constantinescu. In vremea din urmă s’au comis mari furturi la Atelierul central de confecțiuni al armatei. Se spune, că furturile ar fi păgubitoare statului mai ales, pentru că ar fi sistematic organizate. Aflind, că în această privință mî-ar putea da interesante amănunte d. Chi­riță Constantinescu, comerciant, din șo­seaua Mihai Bravu, 44 și 50, am cău­tat să-l văd. Transcriu mai la vale în mod exact convorbirea, ce am avut-o cu d-sa, ră­­mînînd d. Chiriță Constantinescu singur răspunzător, pentru exactitatea spuse­lor d-sa!e. — încă din anul expirat—îmî spuse d. Chiriță Constantinescu,—am denun­țat d-lui ministru de războiu, că un comerciant din șoseaua Mihai Bravu No. 31, anume Gh. N. Dumitrescu, confecționează haine din postav și dril fu­rat de la atelierul de confecțiune ; ca acel postav și TM dril îl cumpăra, nu știu de la cine, prin intermediarul croi­torilor civili Tudor Dumitrescu și că, în asociație cu un alt negustor anume Mayer Astalovici, a confecționat peste 300 costi­ne. „Ca consecință a denunțerei mele a fost delegat pentru cercetare și instrucțiune d. căp. Topoloveanu. Ancheta militară „Chemat într’o zi—ne spune interlo­cutorul nostru— de către numitul domn căpitan, am rămas surprins, cînd am văzut că d-sa, în loc de a mă întreba și a-mi cere lămuriri, începe a mă a­­menința și insulta, adăogînd că de nu voiü renunța de a mai calomnia oameni mă va aresta și băga la pușcărie. „Această atitudinea a d-lu’ căp. Topo­­loveanu m’a pus cu totul înt uimire și am plecat pentru a reclama d-luî ministru „In urma reclamațiuneî m­ele, d. că­pitan Topoloveanu a fosti înlocuit din această însărcinare cu d­. căpitan Li­pan. Instrucție sumară „D. căpitan Lipan se mărginește insă a face o instrucție sumară și a trimite în judecată și la pușcărie pe niște bieți soldați, ca fiind descoperiți ca autori ai unui furt de trei baloturi de postav. „Va să zică: pe cînd d. Constanti­­nescu denunța că din magaziile atelie­rului s’a furat postav și dril de o în­semnată valoare și că acel postav și dril s’a vindut pomenitului negustor Gh. N. Dumitrescu, d. căpitan Lipan și d. comisar Cireșanu, comisar regal, restrîng cercetările și mărginesc fur­tul la 3 baloturi de postav și la cul­pabilitatea unor soldați, fără a dispune sesizarea parchetului civil, ca împre­ună să instruiască și să descopere pe autori civili și militari, fără a veri­fica registrele atelierului și facturile delicventului comerciant, fără măcar a face o descindere spre a surprinde cor­purile delicte la domiciliu, fără a as­culta pe d. Constantinescu asupra in­diciilor ce vroia să dea spre a călăuzi instrucțiunea către descoperirea fur­tului. Și tocmai după ce d. căp. Lipan termină instrucția și dă o ordonanță, atunci de abia sesizează parchetul ci­vil, lăsînd cu chipul acesta timp hoți­lor să ia precauțiuni și descoperirea lor să fie foarte grea, ba chiar imposi­bilă. Continuarea furtului — Și care a fost efectul anchetei parchetului militar ? am întrebat: — Voiți să știți ce rezultat a dat a­­ceasta instrucțiune ! A dus fatal la con­tinuarea furtului pînă maî zilele trecute cînd, grație împrejurărilor, s-a constatat că denunțul meu era plin de temei, căci a avut da rezultat parțial arestarea locot. V. Niculescu însărcinat cu ges­tiunea materialelor de la atelierul de confecțiune. „Dacă însă s’ar fi procedat de la înce­put—zice d. Constantinescu—după cum ar fi trebuit, sunt sigur că s’ar fi desco­perit că furtul este fabulos, că autorii lui sunt foarte numeroși, și că, fie ei militari, fie ei civili, nu trebuiau lăsați liberi de a-și continua încă un an de zile operațiunile în paguba armatei. „Și ca dovadă că așa este, e faptul că, anul trecut nu s’a găsit, ori nu a voit să se găsească nici un furt altul, afară de trei baloturi de postav, și nici un autor civil și militar afară de sol­­dații citați mai sus, iar astăzi, se con­stată o lipsă de 18.000 lei și un ofițer la autor. Pentru care considerațiuni anul tre­nd nu s’a permis d-lui Constantinescu să aducă dovezile ce le avea, că furtul­­ considerabil, că autorii lui sînt mai mul­ți și că ei sínt în asociație cu ne­gustorii C. N. Dumitrescu și Mayer I­scalovici? —Pentru că credeți că instrucția par­­chetului civil nu s’a făcut deodată cu i militarilor și pentru că nici azi nu este terminată această instrucție ? am ntrebat po d. Chiriță Constantinescu, — Asta e o taină! îmi răspunse d-sa. „Văzînd că astfel merg lucrurile am ost nevoit să fac însumi ceea ce nu s’a ăcut de coi în drept, adică să adun orpurile delicte, să adun probele după are cu ușurință s’ar putea restabili și lam­a și responsabilitățile, dar ce folos­eacă nimeni nu s’a ostenit de a mi le ere ? ”„Este cert că furtul de la atelierul [o­elecțiuni este ob ágit mai eogst­— Gardiști hoți — De un timp încoace primim dese ori plîngeri împotriva unor gardiști de prin mahalale, cari profitînd de întu­necimea străzilor se dedau la prăda­rea rarilor trecători. De­sigur, că publicînd amănuntele de mai la vale nu vrem să aducem in­sultă întregului corp de gardiști, unde găsim militari vechi și oameni devo­tați, gata la sacrificiu și cu conștința datoriei. Se prea poate chiar, ca denunțurile ce ni s’au făcut să nu privească pe gardiști și ca unii pungași să se de­ghizeze ca gardiști pentru a comite mai ușor hoțiile. Fapt e însă, că toc­mai din acele mahalale, unde numărul gardiștilor e mai mic și unde paza Ca­pitalei e mai neglijată, tocmai din a­­ceste cartiere ne sosesc plîngeri, cum că gardiștii, in loc să păzească pe ce­tățeni împotriva pungașilor, se dedau ei înșiși la prădăciune. D. Dim. P. Moruzzi, prefectul poli­ției Capitalei, și d. căp. Ralet, coman­dantul gardiștilor, cari știm că-și dau cea mai mare osteneală ca să purifice corpul gardiștilor, eliminînd elementele rele, vor face de­sigur o anchetă și vor dovedi pe gardiștii hoți. Deocamdată, pentru a înlesni inves­tigațiile și în același timp pentru a da satisfacție cititorilor noștri, cari ne-au adus numeroase fapte la cunoștință, publicăm următoarele cazuri mai pre­cise. In seara de 26 Septembrie d. C. Con­­stantinescu, telegrafist, fiind însoțit de o verișoară a sa, a fost maltratat de gardiștii cu numerele de 841, 900 și 800. Cu cîteva zile înainte gardistul cu No. 841 a arestat pe d. G. Constanti­­nescu în dreptul Filaretului, cerîndu-i apoi bani, ca să-i dea drumul. D. G. Constantinescu refuzînd cu in­dignare această propunere și amenin­­țînd pe gardist că-l va reclama pre­fectului de poliție, gardistul a lăsat în mijlocul drumului pe „arestatul“ său și a luat-o la goană. D. Constantinescu reuși totuși să-i ia numărul. Alt caz . In seara de 16 Septembrie, pe la ora 8 și luni, gardistul cu No. 436 și împreună cu un agent au bătut in mod sălbatic pe stradă pe un domn. Sălbă­­tăcia aceasta a indignat toată maha­laua, care vorbește multe pe socoteala acestui gardist. Alt caz, Comisionarul Popa Savu, cu No. 31, fiind trimis seara în strada Orzarî, a fost atacat de gardistul din post, cu numele Nae. Acesta l-a amenințat cu bătaia, l’a silit să-l cinstească la o cir­ciumă și la urmă l’a buzunărit. Ne-au mai sosit și alte plîngeri în­potriva gardiștilor, dar fără a se sem­nala numărul și fără a da alte sem­nalmente. Pentru aceste motive ne abținem de a le da publicităței. Rămine ca an­cheta d-lui prefect de poliție și a d-lui comandant de gardiști să stabilească, dacă denunțurile de mai sus au bază și dacă mai există și alți gardiști hoți. Mi Spargerea din str. Muzelor.­­ Po­liția de siguranță a arestat pe Alexan­dru Georgescu zis Strîmbu, în d­ate de 33 ani, autorul spargerea din str. Mu­zelor 7, de unde s’au furat bani și giu­­vaericale. Furt din tejghea. — Costică Săndu­­lescu zis Cirnat, în etate de 14 ani, a fost arestat pentru furt. Emi­po­la 2 și jum.p.m. s’a introdus la simigeria d-lui Costică Popa și a jefuit tejgheaua, pe cînd nu era nimeni în prăvălie. Furtul din bulevardul Golescu. — Dumitru Dumitrescu, zis Giurgiuveanu în etate de 17 ani, a comis un furt în prejudiciul d-lui Dum. Popescu, din bulev. Golescu 23. Poliția de siguranță l’a arestat. Furt de 4000 lei. — Azi dimineață a fost comis un furt de 4000 lei la Nae P. Dumitrescu, comersant de băuturi spirtoase, din calea Griviței 290. Acest furt e o severă lecție pentru d. Nae P. Dumitrescu, care a luat în ser­viciu acum cîteva zile pe hol, fără ca acesta să aibă condicuță de servitor, sau alte acte în regulă și fără ca mă­car să știe cum­ îl chiamă. Cînd î-au dispărut banii, d-sa a re­clamat circumscripției 21-a polițienești, ca un individ Constantin—și atîta tot— î-a furat 4000 lei. Poliția de siguranță fiind sesizată a stabilit identitatea hoțului. El se nu­mește Constantin Leahu și are un ca­zier în arh­ivele poliției de siguranță. Iată semnalmentele lui Constantin Leahu, care pînă în acest moment n’a fost arestat încă. Hoțul are 18 ani, o de stat mărunt, spătos, brun, cu fața rotundă, ochii că­­pri, mustața mică. ULTIMA ORA Prin fir special de la cores­pondenții noștri din: Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Evenimentele din Misia Situația gravă la Moscova Moscova, 29 Sept. — Situația e foarte gravă. Zilnic au loc sîngeroase ciocniri cu ar­mata și poliția. De o săptămînă de zile comunica­ția cu tramvaele electrice e suprimată. De cinci zile nu mai apare nici un ziar. Se așteaptă proclamarea stârii de asediu. Ziua de eră a fost din nou sînge­­roasă. La o fabrică de velocipede în care se lucra, s-a prezentat o dele­gație de lucrători de la doua alte fa­brici și au cerut încetarea lucrului. Lucrătorii tineri erau imediat gata la aceasta; cei bătrini însă vo­iau să continue a lucra. Direcțiunea fabricei a cerut ajutor de la autorități. Imediat sosiră trupe de cazaci și polițiști cari încercară să pătrundă în curtea fabricei. Aceasta nereușindu-le însă, cazacii și polițiștii traseră salve din stradă în­lăuntrul fabricei. Un lucrător, doi birjari și un stu­dent au fost grav răniți. Poliția și armata au suferit puțin. Lupta a durat timp de o oră. Sîngeroase ciocniri între greviști și trupe Moscova, 20 Septembrie. — In jural biuroului telegrafic al statului din Moscova, pe care greviștii vroiau să puc stăpînire pentru a împiedica expedierea depeșilor guverna­torului la Petersburg, s-a is­cat o luptă crîncenă. In cele din urmă infanteria reuși să ocupe toate intrările. Telegrafiștii lucrează sub protecția imediată a soldați­lor, cari sunt cu totul sleiți de sforțările din timpul zilei și de serviciul de noapte. Sosirea amiralului Noel . Tokio, 29 Sept.—Vice-amiralul Noel cu statul-major, 1000 oameni, escadra engleză au sosit erî și au fost primiți la gară de către mi­niștri și amirali; dînșii au fost a­­clamațî de populațiune. Redeschiderea universităței.—Nouă trupe în Moscova * Moscova, 29 Septembrie.—Uni­versitatea a fost era redeschisă . Sîmbătă se va ține o nouă adu­nare de către studenți. Poliția și cazacii continuă să procedeze con­tra greviștilor. Două sotnii au sosit spre a în­tări garnizoana și se așteaptă sosirea de trupe ulterioare. Greva la fabricile de zahăr Varșovia, 30 Septembrie. — In fabricile de zahăr din Polonia a în­ceput greva generală ; în șase fa­­brici mari, lucrul a încetat deja. Tulburările din Tiflis * Tiflis, 29 Septembrie.—Agenția „Westnik“ comunică că, în oraș, o­­piniunea publică este penibil impre­sionată ; pe strade nu circulă decît foarte puțină lume ; porțile, feres­trele, ele la toate casele sînt închise; numeroase patrule circulă pe strade. In urma atentatului comis de curînd contra cazacilor, panica domnește în cazărmile cazacilor. G­uvernatorul general a emis un avis ordonînd ca trupele să despartă orice adunare și în caz de rezistență să facă uz de Originalele acestor telegra­me sînt expuse la magazinul de muzică Jean Feder din calea Victoriei. SCHIMB PINKEL, București, Strada LIPSCANI No. S \ Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Sept. 1905 Dr.G( specialist în Boale de Ochi și Urechi Consult, de la 11—12 a. m. 4—6 p. STR. DOAMNEI % (Casa Alimă- 1624 niște anu) Grand Etablissement Edison în­dic­care seară Reprezentație Debutul EDITH HELENA SLift Bebie Bzik­a și întreaga trupă angajată PROJECTOGRAF1 CU VEDERI NOI Orchestra va fi condusă de capelmaistrul Ed. W. STRAUSS Biletele se găsesc spre vînzare la Hall de I Independance Romaine, iar seară la Casa Teatrului. Duminică 2 Octombre la orele 3 p. m Reprezentație Matineu cu prețurile scăzute JEL­­­IO Aducem la cunoștința ono­ratei noastre clientele, atît din Capitală cît și din toată țara, că am încredințat Depositul general a­ tuturor tacurilor noastre „LA ELEFANȚII“ Salt Zimmer S Co. București, Str. Lipscani, 88 (Vis-a-vis de Biserica Sf. Gheorg­he) unde sa vor vinde cu prețurile originale alt pâriceî — atît en gros cît și en detail — Cu tocită st­ma IOBLE & HORRS L­O IN­­O­H 2407 1 Institutul ifesei Calea Dorobanților 13 și 13 Bucureșt­in destul de bine cunoscut și reputat. Rezultatul examenelor din acest an sînt:­­>in 139 cît vi presen­tiscp fia examen un singur repetent și cîți­va corigenți, restul promovați. Toți elevii claselor primare promovați. Toți elevii claselor comerciale promovaui. Toți elevii prezentați la examenele de ab­solvire clasele IV și VIII toate secțiunile dera­­­movați. s'rospecte se srnsau­ La cerere ! Directorul și proprietarul institutului I.­OTESCU Profesor și fost timp de 12 ani director, al liceului Mihai Viteazul, fost membru în consiliul permanent al instrucțiunei lilice. 1752 Doctorul C Neumann a fost asist. al Prof. Dr.B. Baginsky din Berlin specialist , boale și operațiuni de bas, și Üreeias S'a reîntors din Berlin unde a freguentat clinicele și operațiunile Docentului Jansen și al Prof. N­. Krausse. I Corectează defectele nasale prin Parafină. Execută și bronh­oscopia. Consultațiuni de la 1—5 p. m. Vo. is, Strada Cabroveni, Wo. 18 1968 anevre de toamnă De la trimisul nostru special — ipif|s> VINDEM MAI EFTIN CA ORI­UNDE Magazinei „LA..TREI STELE ALBASTRE“ STRADA ȘELARI No. 3 . BJCV B fi S € 1 STRADA ȘELARI No. 3 B țJ € U VECHI?A CASA DE ÎNCREDERE EM GROS ȘI DETAIL LCHIJI AȚI ^4++ WOUTA Pentru sesoanele de TOAMNA și IARNA au sosit din Străinătate Ultimei« CreaționX în tot felul de mărfuri moderne calorii, cele mai noui, deserturile cele mai alese, precum: i, Catifele, postăvari, icoane, flanele, Cișmnit­uri de BOCSILEÎ, Articole­­ rle MOBE și CROITORII! PREȚURILE NOASTRE FABULOS DE .«nM rlonlina » ____________________________, satisfacție a numeroasei noastre clientei.^ VINDEM~MATEFIINGAWrONDir^EA^BS etc. cu EFTIN G­eorgesiu SIP? e . INSTITUTUL POMPILLAN .... Sub direcțiunea doamnei C. ZOSSIMA, Licențiată în matematici (București și Paris) I­UCUBISCI.­® MIEA BABOVEI ©O. 63, 64, 66 Redeschide cursurile la 5 Septembrie. — Conferințele in Octombrie Pentru a memține nivelul studiilor școalei, se vor face cursuri de pregătire elevele noi, avind cunoștințe insuficiente, in matematici limba latinii sau o <»«>< lisafeei inacest. 5 CURSURILE Dü PREISA’irSpIR Vft» S.TCäEPäC u­t­­ît s’a aflat pînă acum... sânt acele probe, pe camc durabil decît — Și cari le-ați cules ? — Sper că articolul, ce-i veți scrie, va atrage atenția celor în drept și a­­tunci, in fața autorităților, sunt gata să arăt probele mele. Rep. Pungașii mahalalelor 47a 6% 6% ?!< Vii *% 5 °/. Rentă amortiloolă. Renta 1901 s-a a și e QÜ. jud. Comun Obl. Com. Bucur Scris. Func. Eur. B „ Urb. ». » ■» ^ Acțiuni B.Națion : o» A^b­< „ Scomp. Bu Cor. val. austriac. Mărci germane Bancnote franc. „ italiene . rubl. Qusn^ăr Fand Tsj­­ 91 — 102 — 100 25 91 50 102 75 9S1 25 98 50 95 —­­30S0­- 4001— 160.- 1051- 1231— 10 99:- 26? 3SR 93 50 61 50 102 50 1.00,75 92 50 103,50 97- 99 - 95 50 3100 403 170 106 124 100 100 268 75 to — i Topsel&rla

Next