Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)

1905-11-08 / nr. 5831

fișam­.mi» " Marți S Noembrie 1905 D-rul Mirineseu Madie primar la Spitalul de Copil S’A MUTAT Strada Spătarului No. 54 — TELEFON No. 221 — 105 CASA DE SCHIMB NL FUELS București. Strada LIPSCANI No. S Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 6 Noem. 1905 I CW/i­j rând i4/oj Rentă amortiküä.j 92|75 §350 4%| Renta Afflcrtiüila 190 91 6o 92 — 4wc Rentă convertită­ 91,25 91,75 Obl. jud. Comun.­ 101 25 101 75 5^/â Scris. Func.­liur. 103|50 104 — *°/o Obl. Corn. Bucur —I—----­>»/C , „ „ 96 25 97­5»/P . „ Urb. I 99 50 100 25 „ „ „ Iași 95 50 96 25 Acțiuni B.Națion 3080,— 3100 — n „ Agric. 408,­ 414 — B . Scomp. Bu 1801— 190 — Cor. val. austriac. 105 — 105 50 Mărci germane 1231— 124 — Bancnote franc. 10­25 101­­ , italiene 99­— 1­0 — î'bl' hirsci. 265­- 268 -TEATRUL EDISON Sub o nouă direcțiune ILnnî 7 Noembrie 1005 Program cu totul noii Artiști de primul rang M-me­NADINE ETOILE PARISIEIVE la BELLE GUES CHA BILL et WILL Blansche et Davis Sol«do» Zaidee — ra­r et M-me de Spierre — Orchestra sub conducerea d-nului W. STRAUSS — Biletele se găsesc la Independance — »11 Doamna Doctor Kosa £ non (jul BOALE de FEMEI și COPII No. 37 Str. Academiei No. 37 pătrare și prin Calea Victoriei No. 74 Consultațiuni de la 10—12 a. ____ m. și 4—6 p. m. Cerban în Drept de la Facultatea din Pont Fost judecător la Tribunalul Ilfov agocat al Eforiei Spitalelor Civile S’A MUTAT SO, Strada Alex. I.aho vart, 20 yeorges Jecker Are onoare de a informa nume­roasa sa clientelă că a deschis un ma­gazin de : PĂLĂRII BLĂNĂRII CANOTIERE pentru DARIE Chapellerie Arnauld 61, Calea Victoriei (Casa Török) — BUCUREȘTI — DEPOZITUL de­ CHERESTEA din Str. Vaselor No. 61 proprietatea d-nului Isidor Feldstein, este asortat cu tot felul de lemnărie pentru­ Tâmplărie și Construcțiunîși vin­de cu prețurile cele mai avan­tajoase. Economie 8000 lei ce am avut cheltuială anuală, timp de 10 ani, in magazinul de flori vis- a­­yis de palatul regal, cu ocaziunea d&rămă­­rei saselor am luat deciziunea a nu mai deschide alt magazin și această sumă las in favoarea clienților mei. Buchete de nuntă, jerbe pentru ovaziuni coșuri jardiniere precum și decorațiuni de­­ lapte de salon cel mai­eftin vind la Gră­dina I. S. Németh, Str. Clemenței 14 vis-a-vis de palatul regal curtea bisericei, Comandele din provincie promt și exacte 1*legi ; Florăria Németh, București 2012 sub firma tru a parveni mai repede fi acel pen­tru cari modestia este ultima dintre preocupațiunile viețiiî »u gî-ar per de vremea fără de folos dacă ar întreprinde un studiu comparativ asupra lui Emi­­nescu și ar vedea prin ce etape a tre­cut cel mai mare poet al țării noastre pentru a străbate drumul da la poeziile din tinerețe pînă la poeziile cari am­ulg admirația unui popor întreg. Studiul comparativ l-ar învăța să fie mai rezer­vați­a și aceasta ar fi mult în folosul lor, dar și mai mult în al nostru. Spartacus Liberalismul in Rusia Partide și ziare noue — Nouile partide: Osvobojdeniștii și constituționaliștii-democrați.— Dis­cuțiile urmate. — Un nou ziar so­cialist.—„Viața nouă".— Cine’l re­­ditează.—Un alt ziar revoluționar : „începutul“.—Programul lor. Corespondentul lui „Frankfurter Zei­tung“ la St. Petersburg publică niște amănunte foarte interesante asupra a­­cestei teme. In ziua de 8 Noembrie st. n. a avut loc o ședință a grupului petersbugian al „Asociației Oswobojdenie“. Gruparea fusese convocată pentru a discuta ati­tudinea ce va trebui să ia față de par­tidul constituțional-democrat din nou în­ființat la Moscova. Dol­dinții vorbi profesorul Miljukov care propuse ca partidul osvobojdemi­­știlor să sa alipească de noul partid constituțional-democrat din Moscova. In același sens vorbi docentul J. Gessen. Scriitoarea Gu­bovoi Gurevicî se pro­nunță însă contra acestei idei, pe mo­tiv că partidul din Moscova, de­și are un program frumos, nu va fi însă decît un partid de opoziție pe cînd oswoboj­­demiștii sunt un partid revoluționar. Os­wobojdeniștii, a spus d-na Gurewici, trebue să rămîe partid aparte, care, prin meetinguri, broșuri, ziare etc., să caute a lumina poporul și a forma inelul de trecere între partidul constituțional-de­mocrat și partidele radical-socialiste. D. Peter Struve, care fusese exilat de Plehwo și acum s-a reîntors în Rusia, combătu cele spuse de d-na Gurewici, alăturîndu-se de părerea profesorului Miliukov. La urmă, adunarea votă în unanimitate, minus 5 voturi, ca parti­dul Osnobojenie să rămîe mai departe ca partid distinct. De la o vreme se remarcă că socia­liștii caută să capete influență în „aso­ciația țăranilor“. Socialiștii au întocmit și publicat un program agrar, care de­sigur că va place mult țărănime. . Zilele acestea a apărut primul număr din „Novoja Skisu“ (Viața nouă), pri­mul ziar al partidului social-democrat legal, redactat de cunoscutul poet Min­­ski și editat de cunoscuta artistă de la teatrul artistic din Moscova, Andrejeva, care s-a declarat de mult ca social-de­­mocrată convinsă. Artista Andrejewa o bună prietenă cu Gorki, care a promis colaborarea lui la noul ziar și a și pu­blicat un articol asupra burgheziei mici. Sub inscripția : Pi­oletari din toate ță­rile uniți-vă".“ ziarul a publicat progra­mul partidului social-democrat rusesc. Pînă aseară tirajul a fost cu totul e­­puizat. Tîrziî seara s’a plătit o rublă de exemplar. Numai In Moscova s’au trimis 80000 exemplare. Zilele acestea va apare un ziar și mai radical numit „Natschals“ (începutul), ór­an­g al proletariatului revoluționar „și reditat de Plekhanov, Vera Sassulici, Axelradjam­ Acest ziar ca și„Viața nouă“ de altfel își impune ca o datorie ca „fără a se declara satisfăcută de vreo concesiune să caute din contră a se fo­losi de fiece concesiune pentru a mări armata revoluționară și a lărgi cererile revoluționare“. JURNALUL FEMEEI Știri fem­enine Cel mai tînăr avocat din Franța.­­ După cum se știe, în Franța este per­mis femeilor cari au obținut titlul de licențiate sau doctor să profeseze me­seria de avocat. In această țară nu s’a întîmplat ea la noi, să se prezinte fe­meile cu diploma obținută și să nq so fie permisă calea avocaturei. Actualmente, palatul justiției din Pa­ris și din celelalte orașe are foarte multe femei ce nu apără pe inculpați și nu puține au un frumos succes. Dintre toate aceste femei-avocat, cea care a obținut un succes neîntrecut e d-ra Iséé Martin, care e și cel mai tinăr avocat din toată Franța. Ea are numai virata de douăzeci și doi de ani și s-a căsătorit mai zilele trecute cu inginerul Vialla. Femeile elvețiene.­ Uniunea femeilor elvețiene și-a serbat a douăzecea sa e­­xistență printr-o ședință festivă lu care a luat cuvîntul întriu d-na Parke, pre­­ședinta societății, care arată că, dacă uniunea a făcut progrese atît de mari, încît astăzi constitue o putere în El­veția, aceasta se datorește solidarității. Femeile, zice d-na Parke, găsesc în „Uniune“ un puternic sprijin și ținta­ noastră este ca să atragem pe toatei femeile din republică la acțiunea noas­tră. D-ra Schuman își dezvoltă apoi con­ferința sa despre „Rolul femeei în școală“. D-sa arată că r­­efozul princi­pal în educațiunea nn.., ciz­ nl e numai femeea. Chiar băeții r a tos învățămîn­­tul școlar mult mai ;­șor dacă primele clase le-a fost prexube de profesoare, iar nu de profesori. Femeea, zice dom­nișoara Schuman, e preotul școalei primare. Numai ea poate pregăti pe copil pentru studii mai înalte. Femeea are răbdarea ca să poată învăța pe copil orice, lucru care lipsește bărba­ților. După ce domnișoara Schuman ter­mină conferința sa, comitetul votează 20.000 lei pentru ajutorarea copiilor săraci și ședința sa ridică. A. Regulamentul inspecțiilor militare — Cînd trebuesc făcute inspecțiile — Dintre toate regulamentele de ordine și administrație militară cel mai impor­tant este acel al inspecțiilor, căci dînsul constată progresele, lacunele și dă nor­mele pentru ca diferitele grade supe­rioare din armată să-și poată exercita acțiunea de direcție și de control asupra corpurilor și serviciilor în subordine. Ori, nici odată un regulament de in­­recție n'a fost întocmit pe baze judiciare și în raport cu organizarea noastră mi­litară și nici cu mijloacele de care dis­punem ; de altă parte nici odată aceste regulamente, căci s’au schimbat foarte des, după cum s’au schimbat și miniștrii, n’au produs vreun efect salutar asupra oștirei, căci nici au fost înțelese, nici a­­plicate cum le era coprinsul și ținta. Regulamentul actual, bun în unele privințe, în altele neînțeles, și în multe părți neaplicabil, a stabilit o normă de inspecții, zise în vederea pregătirea de războiă. * Dar știți ce sunt aceste inspecții? Am putea spune, că sunt numai niște repre­zentanți de formă. Iată un exemplu și cel mai bătător la ochi și cel mai con­trar cu bunul simț: De cum începe primăvara, auzi prin jurnale : „Astăzi ați sosit în garnizoană d-nn. general comandant al corpului de ar­mată, însoțit de d. general comandant de divizie, însoțit și de d. general sau co­lonel, comandant al brigăzei, (trei gene­rali), pentru a trece în inspecție regimen­tul cu care, după care urmează: obiectul inspecției, adică: s’au văzut recruții sau altă clasă de oameni la instrucția indi­viduală, sau­ la școala de companie și lupte, etc., după care urmează că seara a avut loc un mare banchet la hotelul cutare, etc. Faptul se repetă și cînd se isprăvește luna Iunie, pentru a reîncepe cu aceeași îndîrjire după terminarea manevrelor de toamnă, cînd iarăși pornesc în vizită cu mare pompă generalii comandanți, cînd maî sînt și însoțiți și de cite un ajutor. Mai ales după întoarcerea de la mane­vre, și pe cînd încep să sosească bieții recruți, corpurile de trupă sînt asaltate de aceste inspecții generale , absolut contrare și regulamentului și bunului simț, căci regulamentul nu le prevede, și bunul simț, indică, că generalii n’au ce vedea nici ce judeca la timp după manevre. N’aț­ avut oare ocazii în tim­pul acestora să aprecieze pe subordona­ții lor ? N’aț­ putut să constate instruc­ția, echipamentul etc. a unei trupe în timpul manevrei ? Dar, la toate inspecțiiie din cursul primaverei și vere! n’ați putut să vadă în amănunt și pe soldat și pe ofițerul cel inferior ? Dar.... ce este de zis mai mult, decit că vechiul obiceiu nu se poate lepăda, a face inspecție generală ! Ori, după manevrele de toamnă, este arb­iștiut că nu este ce constata ; cazăr­mile sunt sau fără oameni, fiind un con­tingent, trecut î­n concedi­i, iar celelalte două abea ajung pentru gărzi, corvezi, serviciu, etc., ori sînt abia veniți recru­ții și de la aceștia încă nimic nu se poate constata. Și totuși se fac inspecții generale, pon­tru­ a pune ca un ofițer superior să co­mande 20 de soldați. Și de aci să de­ducă­ capacitatea lui. Să viziteze o ca­­­zarmă dacă e bine îngrijită, ca și cum în cursul anului, până atunci n’a fost prilej de a face aceasta. Ba, să mai vadă vreo magazie și altele, adică să noteze pe ofițer. Credința tuturor celor inspectați e st­insă că asemenea mare operație nici e reglementare, nici folositoare și prin ur­mare că a sosit timpurile a scuti corpu­rile de o rătăcire care persistă cu încă­­păținare de mai bine de un sfert de se­col. D. ministru de război și în interesul or­dinei și al bunului mers al serviciului, va face o operă salutară pentru oștire dacă va suprima așa zisele inspecții generale, în plus, prin această măsură va ecoupa mici o sumă frumoasă, care astăzi se chel­­tuește cu misiile inspectorilor și a tutu­ror însoțitorilor lor. Să fie știut că manevrele de toamnă sunt ultima judecată și control la care și trupa și ofițerii sunt supuși­ generalii să caute ca de la aceste manevre să-și facă judecata asupra valoarei trupelor ce comandă și a subordonanților lor. Notările în memorii și propunerile de tot soiul să se facă cum prescrie regula­mentul inspecțiilor generale art. 24 ANGHELĂIȘ DINICU . r­o••ni­.­­ zile ce Ecaterîna a II-a a dat amanți­lor săi, strigă delegatul Moscovei. Un altul cere să se dea o pensiune monarh­ilor' în vreme ce tovarășul «Sa ÎȘ răspunde, că țăranii trebuesc încura­jați, ci sunt albine, iar călugării trnntori. Ei trăeac numai în beție, sa nu se lase mînăstirilor maî mult pămînt decît a­­cela ce se găsește cuprins între zidurile bisericilor și caselor lor. Revenind la rescumpărarea pămîntu­­rilor, delegatul du­mrei spune pentru ca să se cumpere pămîntul în vreme ce el nu a fost vîndut de ei, bogătașilor. După lungi dezbateri se i-au urmă­toarele rezoluțiuni: 1. Proprietatea par­ticulară să se nimicească. 2. Proprieta­tea mînăstirilor, țarului sa se seculari­zeze. Modul cum vor fi luate pămîntu­­rile din mîinile particularilor se va ho­tărî într’o ședință viitoare, cind se va formula și un proect de lege. Luptă contra proprietarilor Din Prusia orientală se anunță că trenurile cari sosesc din Rusia sînt pli­ne de fugari, mai ales proprietari ru­rali printre care numeroși germani. Ei s’au instalat toți în provincia Bal­ticei și declară că starea de lucruri a devenit n­etolerabilă. Proprietarii sunt expuși la agresiuni, șantaje și asasi­nate. Țăranii și lucrătorii se bucură de o libertate absolută, guvernul neîndrăz­­nind să se atingă de el. Proprietarii văd cu teroare apropiindu-se perioada electorală, care va desfășura un adevărat infern în Rusia; nu este posibil, după părerea lor ca guvernul să aibă succes. Spiritul de opozițiuni este peste tot a­­tît de violent că mainistorul nu va pu­tea obține nicăeri majoritate. Descoperire senzațională După cum se anunță din Riga, un întins complot a fost descoperit-La locuința preotului Garșeff s-au găsit trei lăzi cu materii explosibile. Preotul fiind arestat a declarat că un oarecare Bamhoff a depus acele lăzi la locuința sa. Preotul spune că la înce­put s’a opus, dar atunci Bamhoff i-a arătat un pumnal Spuntndu-i că dacă nu va primi lăzile în casa sa el va fi emo­­rit cu acel pumnal. Bamhoff, după cercetările poliției, e profesor de istorie la gimnaziul din Riga și se crede că el voia să întrebuințeze materia sa explozibile pentru răpunerea vieții guvernatorului general. Bamhoff n’a putut fi arestat, fiindcă a dispărut. După cum am anunțat, decanul lău­tarilor romîni, Angheluș Dinicu, a în­cetat din viață zilele trecute din cauza boalei de astm, in vîrstă de 67 de ani. Angheluș Dinicu a fost fundator și pre­ședinte al „Societăței lăutarilor“. El a fost cel mai talentat „muscalagiu“ al nostru și a ilustrat cu verva-i artistică și foarte originală muzica națională ro­­mînească nu numai in țară, dar și în străinătate.­­..........­­ -­ ■ ■ ■ mi să se aplice acel regulament așa după cum trebue, căci astăzi i se dă fel oe fel de interpretări; prin urmare e nevoe de o decizie sau instrucție ministerială care să limpezească întunecimele regula­mentului. Și în orice caz, inspecții gene­rale după manevrele de toamnă să nu mai existe, căci regulamentul le oprește; cele cuprinse în art. 13 sînt destul de clare spre a se modela aceasta. Regele dorește ca în oștirea sa, să se respecte regulamentele, prin urmare e­­xemplul să vie de sus, de la a’cei cărora li s’a delegat puterea de a o comanda. Dragon CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut No. 10 din apreciata „Revis­ta Judiciara“, cu următorul bogat sumar: Bustul lui M. Korné de „Revista Judi­ciară“; Efectul divergenței în corecțional de Mihail D. Korné; Reforma organizărei corpului de avocați de d.Honoriu P. Bă­­nescu; C. Gr. Disesscu intim, de Stagiar; Titlurile pierdute sau furate de d. E­­ugeniu Costinscu; Lichiderea succesiuni­lor în dreptul internațional privat de d. Jean Zacharoff; situația politică în An­glia de I. G. Duca; Efectele economice ale împrumuturilor de stat de d. Al. E­­remia.i Ilustrații, d-niî. Em. Porumbaru­, Matei Corbescu, Codin Crăsnaru, Al. G. Rado­­vici, O. G. Disesscu, A. Betolian și A. Min­cu. Supliment gratuit Legea contenciosu­lui administrativ (fascicula 7). Redacția și administrația: Str. Smîrdan No. 51. ---------- «ma­i B1M H (JIU Congresul sătesc din Moscova „Ruskoie Slovo“ publică darea de seamă de la congresul sătesc din Mos­cova. Fiind extrem de interesantă, o reproducem și noi! „ Delegatul guvern­ămîntului Orlov, cere cu inzistență să se împartă păm­în­­tul Rusiei țăranilor. Nouă nu trebuesc două lucruri: libertate și pămînt. Dacă autocrația ne va opune piedici, o vom nimici și vom pune în locul ei pe dele­gații oamenii și aleșii noștri.“ „Delegatul Harcovului spune : „astăzi nimic nu este bun în Rusia.“ In primul rînd se cere reprezentanța națiunei, dar populațiu a sa nu dorește republica, ca vrea să-și apere țarul.“ „Nu de despotism suferim noi, spune reprezentantul Vladimirului, ci de lipsa de pămînt pentru cultură. El trebue să fie proprietatea acelor ce au nevoe să o lucreze. Delegatul din Skutzk, este contra propunerea de a se răscumpără pămîn­­turile de la proprietarii actuali. Pentru aceasta ar fi nevoe de mulți bani și făcînd împrumuturi, păm­întul va deveni iarăși proprietatea bogătașilor. Un alt delegat al aceluiași oraș, vor­bește despre necesitatea de a sa plăti păm­irntul, căci de la aceia de la cari îl iau, el a fost stăpinit și el au fabrici și alte stabilimente construite pa teren, ceea ce­î costă bani. In această rubricii nu trebuesc trecute domeniile Coroanei, statului și mănîstirilor. Un delegat face un istoric al pămîn­­­totul spunînd că păm­întul e res publius și că trebue să fie stăpînit de acela care are nevoie. Țăranului ii folosește pentru ța­rină, bogatului pentru vite, iar călugă­rilor să li se lase un petec de pămînt, căci el se roagă pentru norod. Chiar la cazul cînd un țăran are mai mult pă­mînt, trebue să­ I se ia o parte și să se dea celor ce nu au. In acest sens un țăran delegat din Harcov spune că pă­­mîntului nu e opera omului ci a spiri­tului sfînt și deci nu poate fi obiectul unei viuzări. „Dacă eu îmi fac o casă, îi împrejmuesc curtea asta este altceva, asta e operă bună.“ Dacă pămîntul din timpuri aparține țarului și bogătașilor aceasta nu înseamnă nimic. Să împărțim fără scrupul, pămîntu­ Evenimentele din Rusia Noul tulburări în Ismail Ismail 6 Noembrie.— Temerea ge­nerală că noul tulburări amenință acest mult încercat orășel s’a adeve­rit din nenorocire. Garnizona de aici a fost foarte redusă, căci puținele trupe din cari se compune au fost trimise să restabilească liniștea la Bern­ și în alte localități. In acest timp au sosit recruții. Astăzi fiind în oraș vreo trei mii de recruți, s-a început o mare agi­tație care a răspîndit panica prin­tre locuitori. Micile conflicte au de­generat în răscoală și căpitanul a fost grav bătut. Sute de persoane s’au refugiat la Satu-Nou ; vapoarele sunt pline cu familii cari se refugiază la Galați și în alte părți. S’au luat măsuri foarte severe. Prăvăliile sunt închise. Pe stradă nu circulă nimeni, afară de patru­lele de cavalerie. Rebeliunile din Char din Londra, 6 Noembrie. — Re­beliunea trupelor deaci a fost mult mai gravă de­cât cea din Vladivostok. S’au produs fapte rușinoase de nedescris. Mulți ofițeri au fost uciși. Germania se eschivează Londra, 6 Noembrie.—Se afirmă că Germania nu va lua parte la demonstrația navală. Încetarea grevei . Petersburg, 6 Noembrie. — Co­mitetul greviștilor a hotărit să invite pe lucrători să reia lucrul la 7 (20) Noembrie. Pod de drum de fier distrus cu dinamită Petersburg, 6 Noembrie.—Pe linia Kolynszky-Stu­rczynska podul drumu­lui de fier a fost aruncat în aer prin dinamită. Firma Nobel victima unei în­drăznețe tîlhării Petersburg, 6 Noembrie. — In orașul Pskov comptuarul cunos­cutei case de comerț de petrol Nobel a fost invadat de o bandă de tîlh­ari înarmați. Procuristul general și un lucră­tor au fost omorîți, iar alți doui funcționari ai firmei au fost grav răniți. Tiîharii au jefuit cu totul casa de bani și au dispărut fără a li se fi putut da pînă acum de urmă. Sfîrșitul apropiat al grevei . Petersburg, 6 Noembrie.—Con­siliul delegaților lucrătorilor a a­­doptat o propunere făcută eri de de comitetul greviștilor de a se ter­mina greva in ziua de 20 Noem­­­brie st. n. Witte optimist.—Măsuri straș­nice în­potriva tulburătorilor. Berlin, 6 Noembrie.—Lui „Ber­liner Tageblatt“ îi se telegrafiază din St. Petersburg că primul-mi­­nistru Witte, în ciuda tuturor e­venimentelor grave ce se desfă­șoară acum în Rusia, privește to­tuși viitorul cu încredere și este de părere că tranziția nu a fost po­sibilă fără sacrificii; el socoate chiar că pînă acum sacrificiile au fost relativ neînsemnate. Contele Witte este zilnic la țar și se bucură de cea mai mare în­credere a lui. In consiliul de miniștri ținut­eri subt președenția țarului la Țarskoie-Selo,­marele duce Nico­­lae Nicolaevici a fost cit să recurgă la cele roase măsură militare tulburătorilor ordinei publice. Holera în Rusia . Petersburg, 6 Noembrie.—Pe te­ritoriul­­ istulei s’a produs 249 ca­zuri de holeră dintre care 136 fără consecințe. In cîteva locuri de pe stepele Kirghise, guvernămîntul As­­trah­anulu, s’au constatat 58 cazuri de ciumă. Lipsa de cărbuni la Varșovia Varșovia, 6 Noembrie.­După cum este informat ziarul „Kurier Polski provizia de cărbuni existentă în Var­șovia va mai ajunge numai încă pen­tru cîteva zile. Autoritățile militare refuză de a da comitetului cetățenesc cărbuni din proviziile lor, f­iindcă administrațiile căilor ferate declară că din cauza grevei vor înceta de a mai furniza cărbuni autorităților militare. Situația claselor sărace ale popa­­țiunei este disperată. Dezertori amnistiați . Tiflis, 6 Noembrie.—Soldații cari au­ dezertat în anii din urmă, cu deosebire din motive politice, au fost ertați, garantîndu-li-se impunitatea dacă nu au comis nici o crimă și dacă se întorc la regimentele lor pînă la 14 Ianuarie 1906. Partid politic rus * Dorpat, 6 Noembrie.­ Agenția „Westnic“ află că este vorba să se formeze aci o secțiune a partidului constituțional din Baltica. Ultima oră telegrafică De la coresi, noștri din: Londra,Paris,Berlin, Viena și Buda­ Pesta împuterni­­mai rigu­ri contra Naufragiu: 123 morți * Saint Servan, 6 Noembrie Va­porul englez Hilda, venind din Sou­thampton s'a izbit de o stîncă lingă Cezembre din cauza, ceței și a fur­­tunei. Au fost 123 de morți, nu au putut fi salvați decît 5 oameni. Participarea Bucovinei la expoziția din București - Cernăuți. 6 Noembrie Depu­tatul Nicolae Vasilco a depus pe bi­roul Dietei o moțiune de urgență pentru participarea Bucovinei la Expozițiunea din București. Conflict între principele moș­tenitor sîrbesc și guverno­­rul său Belgrad, 6 Noembrie.—Levasseur, guvernând principelui de coroană sîrbesc, a plecat definitiv din Serbia. La despărțire s’a certat cu elevul său, fiindcă principele moștenitor la ofensat. Simpatie n’a existat niciodată în­tre ei amîndoi. ADEVERUL Eftin, variat, interesant „DUMINECA“ — 5 Imni­e —­­ EXCELENTĂ REVISTA A apărut No. 45 cu o bogată și interesantă materie. In pribigtre, nuvelă de Jean de Meredi. Noaptea la arie, pastel de I. Ieronim. Fugarul, schiță de Stefan. Inii plîng, poezie de I. Aslan. Pagini intime, de Ecaterina D. Ionescu. Zi de toamna, poezie de Narcisa. Acuarelă de Petre Gideiu. Din școală, schiță de Fortunio. Toamnă și singurătate, poezie de Codino. Doină, poem în proză de Mistral. Rapoarte oficiale, schițe vechi, de Radu Stîncă. Ai Văzut?... poezie de N.Pastia-Norian, Ciuma (de pe vremuri), de N. Popiș­­teanu. L’am făcut chiar eu la Șatră, anecdotă populară de Christian G. Goiciu. Tezaurul femeilor. Coafuri moderne. Gura și temperamentul omului. Din lar­­gul lumei: Vîrsta și cititul. O pungă de bani în stomacul unui pește. Medicul ca­sc!: îngrijirile de dat mîinilor. Ecouri an­tistice. Mici glume, (de P. Pepi). Jocuri Telefonul nostru. Ideal greșit, nuvelă de Cornelia Dră­­gănescu. Ilustrațiuni: Alphonse Allais, Automo­bil uriaș, Coafuri moderne, Elisabeth Kuyper­ — 5 bălti­­ — încă îndată după vacanță Levas­­seur nu mai vroia să se întoarcă. Principele de coroană s’a prezen­tat la garda pieței și a început să-și facă arestul ce i s'a dat ca pedeapsă de regele Petru. Excese grecești contra aromînilor *Constantinopol, 6 Noembrie In timpul din urmă o­ bandă grecească compusă de 40 in­divizi a ars cărțile bisericești ale romînilor din mai multe sate din districtul Grevena, vilaetul Monastir. Se pare că patriarhiștii din satul Papa­­dopole a luat parte la aceste isprăvi. O anchetă severă și urmărirea bandiților­ a fost ordonată de autorități. Extrădarea unor falși fieatori de bancnote Viena, 6 Noembrie.— Se telegra­fiază din Londra . Tribunalul din Londra a decis extrădarea lui Nahham Schapira pentru falsificarea de bancnote aus­­tro-ungare. „Zeii“ află că tot îi audiența de er­ a tribunalului lon­donez s’a hotărît asemenea și ex­trădarea a două complici ai lui Nacham Schapira, anume Butter­weich și Fisch către tribunalele austriace. In ce privește alțî două indivizi bănuiți de complicitate, a­­nume Kupferschmied și Fenerber, judecata urmează a se pronunța în curînd. Afabilitatea regelui Alfons Tiena, si Noembrie.—In zilele pa cari le-a petrecut în Viena regele Alfons al Spaniei, se remarcă prin­­tre doamnele ambasadei spaniole o blondină foarte elegantă, care purta pe jacheta ei de blană o medalie mare de aur, atîrnată de o pan­glică stacojie. Dama cea blondă era vienazs Paula Czerny, guvernanta surorilor regelui în societatea cărora dînsa a petrecut zece ani. După ce regele Alfons a primit omagiile oficiale de bună-venire, păși­ către domnișoara Czerny, îi întins» amândouă mâinile și exclamă in limba germană: „Grüss dich Gott, Paula I* (Bine te-am găsit, Paula !). După salut, cea de întâia întrebare a regelui către fosta institutoare a fost dacă ea va veni să ia ceaiul la un­chiul Fritz, adică la ar­hiducele Fre­deric; d-ra Czerny răspunse în mo­d respectuos că nu este invitată la Alteța Sa imperială arehiducele Frederic. — Ah ! Vino tu numai la un­chiul Fritz­ replică atunci regele și strânse încă odată cu cordialitate mâna domnișoarei. Câteva ore mai în urmă domni­șoara Czerny și fu în adevăr invi­tată la palat la un ceaiL pe rampa Albrecht; toți o tratară cu o mare distincțiune, iar regele Alfons a convorbit cu dîesa mult timp. Incident între deputați români * Cernăuți, 6 Noembrie. — In șe­dința Dietei de ori un incident s’a petrecut între deputații romîni Onciul­­,­­ FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ CAIN SAU FRATELE UCIGAȘ — Ilis mana din viaț« reiată — CAP. 3 In patria de voci Erau legate cu o panglicuță ro­șie și întrebîndu-1 odată mi-a răs­puns că prin acele scrisori va ob­ține o avere mare de­și nu crede că va fi nevoe să se servească vre­odată de ele. — Hm, așa­dar se poate presu­pune că cine va putea avea interes de a dobîndi acele hîrtii ? — Nu știu, de oare­ce nu mi-a spus ce conțineazt. — Nu se poate să nu le fi avut la el plecând de acasă? Ar fi ciu­dat ca să­ i se fi furat numai acel­­fără ca să ia și banii și noi tree­bite să admitem astfel că n’a fost comisă o crimă ci e numai un ac­cident nenorocit. Sau aveți d-v vr’o bănuială d-ră? Avea tatăl d-v vr’un dușman? — Ola, de­sigur că nu, răspunse Elena că convingere, era cel mai generos om din lume și toți cuno­scuții lui n’aveau pentru el de­cît cuvinte de laudă. Apoi acî nici nu-i cunoștea nimeni, cum putea avea dușmani? — Vă mulțumesc d-ră ! Permi­­teți-mî încă o întrebare: negustorul englez cu care a plecat de acasă totul d-v e un vechiu cunoscut al d-r ? — Am făcut cunoștință cu el pe vapor și îi devenise foarte simpatic tatei. Polițistul apăsă pe butonul sone­riei și Mister Parker fu introdus. El răspunse în limba germană că e comersantul Wilian Parker din Londra și cînd polițistul îi spuse că fiind străin trebue să’și arate actele de ‘legitimație, englezul fără a ezista scoase dintr’un carnet cîte­va acte ștampilate. Polițistul văzu imediat că actele sunt in bună regulă și’l le redete mulțumindu-i. — Ce’mi puteți spune spre lă­murirea întimplărc! nenorocire! ? zise el. Dar d-l Parker nu știa să-i dea alte lămuriri de­cît celei ce I spu­sese și Elenei, [adică vizitarea tea­trului apoi rătăcirea sa la eșire din teatru fără ca să-l mai fi putut regăsi. — O­e timp l-ați căutat ? — Vr’un sfert [de oră sau o ju­mătate, nu’mi pot aduce bine a­­minte. — Apoi v-ațî întors direct la hotel ? Englezul nu răspunse ca și cînd n’ar fi înțeles bine întrebarea. După ce comisarul repetă cele spuse el răspunse încet : — Nu, nu mă îngrijam de dis­pariția d-lui Springher. M-am dus și am mîncat ceva în­­tr’un birt. — In care birt ? — Intr’o berărie — chiar în strada știu ce firmă avea. — La ce oră vați hotel. d-le, am uitat teatrului,nu reîntors la — După miezul nopț­ii. — Restul îl cunoștea ! Acum fiți buni și urmați-mă zise polițistul. Cadavrul b­ătrinului Springher era întins pe o masă de piatră și aco­perit cu un cearșaf și cele două lămpi își aruncau lumina pe fața lui senină ce nu semăna cu a unul mort ci mai lesne ar fi zis ori­cine că omul era adormit. Doar cearcănele vinete din jurul ochilor și paliditatea tradau că somnul acesta era mai adînc de­cît liniștea trecătoare ce odihnește corpul cîteva ceasuri. Sărmana Elena plingînd cu la­crimi ferbinți cazü lingă masa pe care tatăl ei dormea somnul de veci, și cei doi bărbați nu îndră­zni a-i tulbura durerea stintă. Polițistul nu mai avea de ce să o întrebe dacă îl recunoaște pe mort și îl întrebă încet numai pe englez pentru a-și inplini datoria. Parker rămăsese pe pragul ușei și privea spre zidul din fața lui ea și cînd ar fi evitat de a-i vedea mortul. — Da­­c-le îl recunosc răspun­se el în șoaptă dar aerul aci e în­ăbușitor, permiteți-mi de a mă re­trage. Polițistul n’avea nici un motiv de a-1 reține și d-l Parker e și aște­­ptînd-o în grădină pe Elena. După un sfert de oră veni și dînsa cu ochii roșiți de plîns cu fața descompusă de durerea oaa nu putea fi exprimată prin cuvinte. Ea nu răspunse cuvintelor de mîngîiere cu cari o conduse po­lițistul pînă la trăsură și tu mulțu­mită că în tot timpul drumului nu-i adresă nici o vorbă. La hotel il găsiră pe bătrînul Franz în aceiași stare nervoasă în care îl părăsiseră. Isi făcu cele mai aspre imputări fiindcă nu o însoțise pe Elena la morgă asigurînd-o că el îi va fi ca un adevărat părinte și toate văică­relile sale sfîrșiră prin aducerile aminte pline de dragoste despre fratele sau. Prin autopsie se putu constata că moartea bătrînului Springher provenise din în care­ nici o urmă de violență nu fusese găsită. Atît hainele sale neatinse cum și aflarea suimei ce avusese la el întări convingere poliției că moartea străinului nu provenise decît din­tr’un accident care prin declarați­­unile sale în prăștia puțin misterul acelei morți. Martorul era un bixtas din carti­­erul portului care de­și nu se bu­cura de o reputație strălucită, nu putu fi bănuit de nimic în afacerea asta. El venise de bună voe să decla­re că un domn ale cărui semnal­mente fuseseră descrise prin ziare, venise în noaptea fatală pe la ore­le unsprezece foarte obosit în lo­calul său cerînd un pahar de Vi­­sky-Grog. Fiindu-i circiuma plină de ma­­teloți și lucrător­ de prin port, l-a poftit pe elegantul străin în propia sa cameră, iar dînsul i-a spus că în ajun abia sosise din America și că fusese la teatru cu un amic pe care l-a pierdut în îmbulzeală și că rătăcindu-se prin străzile asemănă­toare ajunsese pînă la birtul său. După un ceas abia a plecat bă­trînul după ce dormise acolo pen­tru a se mai odihni. Era mai bine dispus la plecare dar de sigur că în loc să apuce spre oraș a pornit spre cheia și a alunecat în apă, de­și el nu putea înțelege cum s’a fă­cut de nu’șî regăsise bătrînul ho­telul ce-i ar fi putut arăta oricare polițist. Toate aceste mărturisiri se po­­triveau atît de bine cu cele ce-i spuseseră Elena și Parker încît șeful poliției secrete, notă mărturia birtașului și a soției lui fără a la mai cere și alte dovezi. Totul trecu drept un accident nenorocit și orfana fu încunoștin­­țată că rămășițele pămîntești pot fi Înmormîntate de­oare­ce toate cer­cetările se sfârșiseră. Unchiul Frantz dori să-i facă o înmormîntare pompoasă fratelui sau, care fusese secerat de indura­ta moarte în ceasul cînd abia pă­șise pe pămîntul patriei sale, Elena însă îl rugă să nu facă nimic de­oare­ce tatălui ei nu-î plăcea fap­­tul. Unchiul nu așteptă să fie mult mgat și promise că-l va face o în­mormântare cît de modestă. CAP. 4 Drăguțele rubedenii Mister Parker spre marea sa pă­rere de räu nu putuse aștepta ziua înmormîntăre, de­oare­ce o afacere foarte urgentă îl rechema la Londra, dar printr’o scrisoare tot atît de concisă cum îi era și vorba o asigură de adîncul regret ce simțea plecind. (Va urma | Y ^ ^ /■

Next