Adevěrul, noiembrie 1905 (Anul 18, nr. 5831-5853)
1905-11-25 / nr. 5848
vern a lăsat cu comisiunile de recenscmînt să impus pe țărani la aceleași impozite funciare ca și pe marii proprietari și arendași. Pînă acum pămînturile țărănești secătuite erau evaluate la 20 lei falcea, comisiile de recensâmînt dă urcat evaluarea la 80 lei hectarul, adică la 45 lei falcea. Oare această urcare face numai doi fei anual ? Toate aceste amănunte întăresc părerea ce am emis îndată, că poate alte reforme ale guvernului să aibă vreo importanță, — aceasta însă a reducerei impozitului personal nu are nici una, absolut nici una. Chestia țărănească, ce-i drept nu se poate rezolva prin măsuri fiscale,dar reforme fiscale ar putea ușura pe țărani, nu însă asemenea pseudo-reforme cari nu fac nici cald nici rece țărănimii. Po Arm al XVII-lea.•No 5848 FONDATOR Alex. V. J Seldimann PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telefon 84 EHTEÜ AUSTRA, DHSAEIA si GEE1ARTI Are adresa la: Mii Itsshi. Mn EtgiliffMi Esenth lessner. — vim concesiune exclusivă Vineri 25 Noembrie 1905 DIRECTOR POLITIC CONST. MIJLO E ABONAMENTE Un an ... . . lei 16.— 6 Idii. * ’• « • 6 « 8.—. 8 luni............................... 4.— • lună............................ 1.50 In străinătate Indoll älpáttortAMENTE COMBINATE Apare zilni © la ora & seara î n ultimele știri ale zilei Telefon 260, <isrourile ziarului: Str. Sărindar, 11 & tuani Its toata fara Pac Guvernal și țăranii Ceva despre chestia reducerea birului îndată ce s’a anunțat că guvernul reduce impozitul personal pentru țărani de la șase la patru lei pe zn, — am arătat că această reformă este fără nici o importanță reală și nu vă ușura pe loc pe sătean. Am arătat atunci, cit și ess ocazia articolelor ce am publicat asupra tastei de cinci la sută pe leturi, că numai o reformă radicală a impozitelor, în primul rând a celor directe, inlocâindu-le printr’un impozit unic, proporțional și progresiv, cu exceptarea veniturilor mici, poate aduce o ușurare pentru populația sa rocä, din care din inférjerie face paria și țărănimea. Iatără ca un cititor din WaShiU ne adresează o interesantă scrisoare, în care pune într’o curioasă lumină solicitnthtea guvernului actual pentru [UNK] țărănime. Cutii — esclamă acest cititor — să iei în serios propunerea guvernului cînd pe de o părte reduce impozitul personale a doi El mari filap pe an, iar. .pe de altă parte a dncărcat și .încarcă pe «3- tenl, cu tot ferid de biruri ? Și Cititorul nostru »«. ceminteasA fapte concrete. Anul trecut guvernul a pus o fastă de 8 bani pa litrul ie tin, ceea ce face 45 de bani pe vadră, o fastă ce lovește cu țăranii viticultori, chiar cînd au în proprietație numeai o sută de ttre de vie. Anul acesta același cu 6 milioane pentru expoziție Eri s’a depus la Cameră de către d. ministru de domenii un proect pentru acordarea unui nou credit — de astă dată de 8 milioane — pentru lucrările expozitiunei. In expunerea de motive se face socoteala că in total se va fi cheltuit cu lucrările expoziției o sumă de 4 milioane și jumătate. A lua drept definitivă această cifră ar fi tot atît de naiv pe cit ar fi fost dacă se lua de definitivă cifra primului Credit care s’a cerut. Suntem optimiști dacă credem că creditee se vor opri la suma de 6 miioane—și facem Această evaluare, fiindca vedem ce s’a făcut pină acum după ce S’au angajat 4 milioane și jumătate, deoarece trebue să se știe că inainte de a se cere noul credit de trei milioane, vechiul credit de un milion cinci sute de mii de lei ént sleit și Se scolapta Cel viitor! In fața acestui dans de milioane, eimi neginstim că acum trei ani eram cu finanțele pe marginea prăpăstiei, nu Se supane.Intrebarea; nu <oare prea mult pentru puterile noastre £! Ad. D.Cantacuzino și iunimiștiii-proectel ~PROECTELE DE U CHEM BIÎ s’au depus la Cameră cinci proecte de legi. D. Ioan Lahovary a cerut un credit de 2.900.000 lei pentru expoziție D. Take Ionescu a depus trei proecte și d. I. Gr.dișteând un proect privitor la modificarea legei drumurilor. Fiecare proect e însoțit de o lungă expunere de motive. Vom releva, în rezumat, aceste expuneri și nouăle proecte. Creditul pentru expoziție Prin expunerea de motive se arată că în luna Main era alcătuit un plan in linii mari, dar un studiu complect nu era gata. Natura terenului a dat șas* proporțiuni mari expoziției Pe platoul Filaretului, propriu expoziției, trebue sa se facă canalizări, plantațiuni și lucrări de artă și regiunea aceasta mocirloasă și insalubră va deveni o podoabă a Capitalei, un parc admirabil situat. O parte mare din clădiri vor rămînea definitiv. Pentru complecta înființare a expoziției e nevoe de 3.719.090 lei, pentru întreținerea epoziție în timpul cit va fi deschisă, 7&1.000 lei. Se mai arată că expoziția va aduce și oarecare venituri prin taxele de intrare Pentru a se justifica proporțiunile mari ce se dă expoziției jubilare a cărei înființare a fost aprobată de toate partidele, se mai spune că relativ cheltuelile nu vor fi exagerate ținându-se seamă că pentru pavilionul român la Paris s’au cheltuit două milioane lei. Acești bani s’au cheltuit toți în străinătate, pe cînd acum se vor cheltui în țară, în Capitală. In total expoziția va costa 4.500.000 lei, cuprinzînd și creditul ce se cere acum de 2.900.000 lei. Procclele d-lai Take Ionesco Ministrul de finanțe a depus trei proecte. Intre aceste trei unul are și un caracter național, anume cel privitor la procurarea de tutunuri orientale. D. Take Ionescu aflînd că în Macedonia mulțî romînî se ocupă cu cultivarea tutunului, a venit ca o modificare a legei de aprovizionare autorizînd regia să-șî procure direct tutunul turcesc și grecesc din Macedonia. Iată proectul ministrului de finanțe : Art. 1. — Administrația B. M. S. pe viitor va face aprovizionările sale de tutunuri brute orientale, zise turcești și grecești, direct și prin licitație restrînsă, sau prin bană învoiată la locurile de producțiune, printr’o comisie formată din funcționarii săi superiori, cari se vor propune de directorat general al regiei și cu avizul consiliului de administrație. Art. 2.— Administrația B. M. S. este autorizată să întrebuințeze , drept comisionar pentru aceste cumpărături o bancă romînă din Salonic, căreia îi poate acorda un comision de cel mult cinci la sută din valoarea tutunurilor prevăzute la art. 1. Administrația B. M. S. este autorizată să îndice în această privință un contract cu zisa bancă pe termen de cel mult zece ani și în condițiile ce va găsi cu cale. Fixarea taxei la mărfurile tarifate pe greutate Al doilea proect al ministrului de finanțe este privitor la stabilirea numelor după curi urmează a se cîntări diferite mărfuri, la import și export și se fixează greutatea la suta de chilograme ce trebue scăzută pentru învelișul obicinuit în care se importă sau exportă mărfurile tarifate pe greutate, raportate la articolele din noul tarif general, înființarea controlului asupra obiectelor fabricate din metale prețioase Prin al treilea proect al ministrului de finanțe se înființează un control sever asupra obiectelor fabricate din motive prețioase și se prevede ca obiectele necontrolate ce se vor găsi în viitor in depozite, să fie considerate ca contrabandă vamală și să se aplice legile în vigoare. Legea drumurilor D. I. Grădișteanu a depus procetul pentru modificarea legei drumurilor. Din expunerea de motive rezultă că proectul de modificare păstrează principiul legei actuale, adică prestația în natură, dar asigură o mai bună întrebuințare a zilelor de lucru și a fondurilor pentru dramuri . Dacă zilele dș> lucru s’ar fi înlocuit printr'o dare echivalentă, ea s’ar fi ridicat la 12.000.000 anual, echivalentul prestației. Deci nu se putea accepta aceasta nouă impunere. Ce se propune acum ? Se propune ca zilele de prestație să co postă întrebuința fără deosebire și după trebuință la toate șoselele județene, vestiale și comunale. Să ea stîrpească abuzurile care se făceau la întocmirea rolurilor de prestație*, grătarii foind o reali răspundere a prins arilor și notarilor. Sra reglementat apoi timpul în care prestatorii au dreptul de a declara prestația în natură. Repartițiueea vă trece la corpul zec&fiic. Tablourile vor fi supuse aprobarei alhisterolal lucrărilor publice. Ca excepție în principiul lege! s’a prevăzut că în acela comune cari ar fi la o depărtare mai mare de 15 km„ de o carieră de piatră sau pietriș, locuitorii au vite să poată fi îndatorați a plăti pînă în maximum de trei din cinci zile. in schimb, se statornicește un preț foarte redus pentru acești locuitori lipsiți de dreptul de a alege totre natură și plata în bani. Legea contopește apoi budgetele comun ale rurale de drumuri, în fiecare județ, cu budgetul județean. S’au mai contopit serviciile teehnice ale șoselelor naționale ca acel al drumurilor. S’a prevăzut și un capitol privitor în poliția drumurilor. R. P. Aplicarea tarifului vamal In mod oficios se anunță acum că aplicarea noului tarif vamal, amintită de atitea ori, se va face la 1 Martie știi nou Dacă și de data aceasta nu se va mai face de batirul aliatei și vecinei Austro-Ungaria o nouă amînare, — atunci e aproape momentul în care, odată cu urcarea taxelor vamale, vom avea de înregistrat și o urcare generală a prețurilor. Această urcare va lovi în primul rînd pe țărani. Și pe cînd guvernul pretinde a-i fi ușurat la birurile directe, îl încarcă la celelalte indirecte și la obiecte a cărora utilitate pentru sătean este indubitabilă și a cărora întrebuințare de țărani este de cea mai mare importanță pentru producțiunea națională. Astfel, ca să luăm numai un exemplu : plugurile. Asupra acestora s’a pus o taxă de patru lei pe suta de kilograme. Bacă se socoate că doi lei pe an este o ușurare pentru țăran,— de ce i s’ar scumpi plugul cu cel puțin patru 3 Oare savoește ca țăranul să se reîntoarcă la plugul de fu noi, acum ciad—cu păminturile țărănești secătuite, aramia profundă este aproape o chestiune de viață ? In alte țări guvernele investesc țăranilor cumpărarea de unelte bune de muh ca, la noi să se îngreuneze aceasta . Dintre toate uneltele și mașinele agricole, aceea care s’a introdus mai mul, dacă nu chiar unica introdusă printre țărani, este plugul. De aceia voim să nădăjdum că se vor lua măsuri pentru a se reduce taxa pe pluguri la o simplă taxă statistică. Am cerut aceasta încă pe cînd s’a discutat proectul de tarif vamal în Cameră. Directorul nostru a ridicat de asemenea glasul în Cameră în acest sens. Pe cit ne amintim d. Costinescu a lăsat atunci să se înțeleagă că taxe e acestea mari sunt puse numai pentru ca să se poată exercita presiuni la tratativele pentru închperea convențiilor comerciale. Mult timp a trecut de atunci. Cele mai importante convenții s’au încheiat. Ce se face cu taxele pe obiectele de primă necesitate pentru săteni î Vor fi oare aținuți și ei să plătească profiturile mari ale citorva mari capitaliști cari vor face industrie națională pe rîzbul națiune î Oe apațîiile țarului dr. O telegramă din Petersburg anunță că valetul, bucătarul, vezersul, rindașul, subrundașul, bona, doica, rindășița și subrîndășița țarului s’au pus în grevă și au șters putina dela palat. Asts țarul, pe lingă ocupațiunile politice, are a se ocupa acum de gătitul bucatelor, spălarei vaselor, alăptarea țareviciului, făcutul ghetelor, etc. Dela 7—8 dim. face ghetele, dela 8—1 alăptează, dela 9—12 prepară dejunul, dela 13—1 spală vasele, de la 1—2 semnează decretele de spânzurare și împușcare, dela 2—2 mm. acordă reformei democratice, dela 2 jum. 8 proclamă stare de asedii, de la 3—1 ridică stările de asediu, da 4—7 prepara, prînzul, dela 8 0 face pe rezetem și ara tot setul de alta ocupația*!. Numai în Japonia n'are ocupațiuni, fiindcă acolo n’a putut ocupa nici o palmă de pămînt! Ocontrel! «Adevăruri.»* Tachinarî EHttawnitoNÉ—1—nniinisiin Exerciții calamburi stcice : — Cum s’ar putea numi o machinațiune a d-lui Take Ionescu în contra junimiștilor . — O Tachinațiune, sau și mai bine : o Tachi-machinațiune!! La expoziție Se știa că era d- mineatru de domenii și comisarul general al expoziției au invitat pe deputați pa elmpia Pilaretului, ca să viziteze lucrările expoziției : • Cu alte cuvinte, i-a transplatat la expoziție, pentru ca apoi să î...planteze !! Parapon D. Nica Filipescu își varsă cu litere aldine paraponul sau că d. Take Ionoson a acordat an interview Adevărului, fiindcă „h’a reușit în nici una din loviturile ce a dat“.Rugăm po d. Meu Filipescu s'acorde „Epoce!“ un interview asupra lungei serii de lovituri reușite pe cari le-a dat d-sa da cînd a făcut lovitura de a eși din partidul conservator, ...Și noi vom reproduce acest interview. Rigoletto “ n Ăzbi TI Republica și biserica In momentul cînd scriu aceste rînduri, n'a sosit încă știrea, dar după declarațiunile de Marți ale d-lui Chaumin este mai mult de cît probabil că legea prin care se desparte biserica de stat in Franța, a devenit o realitate. Senatul a votat-o desigur și acum nu mai e decit o cestiune de scurt timp pînă la promulgarea ei. •E un eveniment 2C«îl 1* fie o importanță pe care o poți aprecia numai cînd te gindeștii în originea acestei legi. Originea însă trebue căutată în afacerea Dreyfus, care a scos la iveală marea primejdie ce constituia pentru stat, pentru republica franceză congregațiunile și Organizația’ bisericei, catolice. S’a văzut atunci di Franța plătește cu bani din budgetul republicai pe cel mai primejdios dușmani * ai acesteia și din momentul in care s'a propus și Votat legea contra congregațiunilor, s’a putut vedea că nu se va sringe puterea catolicismului de,cit în momentul în care se va vota despărțirea bisericei de stat. S a crezut că aceasta nu va fi cu putință. Azi sa poate constata marile progrese ale ideea republicana, —iegas pentru despărțirea bisericei de stat a fost votată de Cameră, a fost votată și de Senat și in corind va fi sancționată. Budgetul francez se vede ușurat acum de o cheltuială de cincizeci de milioane de franci pe an, cari vor putea fi adăugați la dh’iineliie ministerului de instrucție, duci întrebuințați în scopul întărirea ideei republicane, iar nu pertrii Încurajarea și întreținerea dușmanilor republicai. kji aa va trace multă vreme pînă ciad exemplul dat de Franța va găsi imitatori in Europat East D. Cantacuzino și junimiștii iatre patru poi. *- Actuala situație a primului-mintistru.—In cazul nt uniri cu junimiștii. —-O hum sperietoare. Asupra reînținîmor, în acest mod junimist , ceea ce, trebue să se mont, dintre primul-miniistru d. Cantacazino și gruparea d-1 UT Carp, sintem în măsură a da aci cîteva amănunte prețioase și riguros autentice. Toate dezmințirile, ori de Unde s’ar fi produs, cum că nici un salu de contact n’ar exista in momentul de față între <3. Cantacuzino și gruparea d-lui Carp, trebue puse la carantină. Dacă nu trebue crezute zvonurile cum că tratativele ar fi ajuns pînâ acolo în cît e vorba să se facă o împăcare de-asupra capetelor d-lor Take Ionescu, üadäran, Vlădescu și alții*—apoi au mai puțin nu trebuasc crezute nici știrile că nici un fel de răporturi politice nu există actualmente intre președintele consiliului și primarea d-luî Carp, îți recunoască, e un rezultat politic apreciabil. .• $ Ceea ce insă face ca șeful perfidului de la puteri să nu meargă mai departe in raporturile sale cu amicii d-lui Carp, este actuala sa situația nepolitică in comparațiano ca, ceea ce ar deveni ea, a doua zi după împăcarea cu d. Carp î). Cantacuzino își adeea aci a*minte da situațiunea sa personala, mai mult decit hazlie, atunci cînd a trecut puterea d-lui Carp. Și dacă acum cinci ani majoritățile conservatoare au avut curajul de a face cunoscutul act de „februtarism“, care a adus retragerea de la putere, dar t © Întronarea d-lui Cantacuzino la șefia efectivă, uimeni, nu poate ști dacă, in cazul Uneî repstirî a situațiunea da atunci, s’ar repeta și o mișcare „februaristă”—fiind-că majoritatea partidului vâzînd că d. Cantacuzino nu poate lua puterea de cit pentru a o ceda, s’ar putea gindi că mai practic este să urmeze fie aceia căruia i se cedează, de cit pe acela care ocidea^äl So crede că d. Cantacuzino ’și-a făcut această socoteală, fiind-că, precum am arătat, toate raporturile sale actuale cu junimiștii se opresc la uui singur rezultat: temporizare, în scopul de a paraliza orî pe veleități din partea amicilor d-lul Carp de a-l ataca pe d-Sa, ca șef de gravern, orî șef de partid. Astfel d-£a, în minscalul de față, Adevărul asupra acestei chestiuni stă intre acesta două extrema. Adr Hartii e de ea între patru ochi. Și asemenea întrevederi au avut loc—d. Cantocusino dă $a înțeleagă amicilor d-lm Corp, că n’a renunțat de loc la ideea de a ului guverna cu ei. Asupra acestei chestiuni s’a stabilit un fel de acord tacit între d. Cantacusino și unii amici ai d lui Carp, acord care a avut, ca prim efect pentru primul -ministru, ea sâ aed aproape imposibil orice atac în potriva sa din timpul lui epilog la prezidenția Senatului Interviewed acordat de I. Take Ionescu standul nostru, asupra situațiunei politice, n’a putut, firește, ocoli chestiunea crizei prezidențiale de la Senat, prin care a debutat sesiunea parlamentară. Trebue să mărturisimm că nu ne-a fost lesne de toc să punem aceasta chestiune delicată minoruloa de finanțe și să recunoaștem că și mai puțin lesne era pentru d-sa sa răspundă la ea. Cu toate astea, cu tatiu-i remarcabil,ălake Ionescu n’a lasat neatinsă nici această chestiune și astfel avem in declarațiuni de asals un epilod— și nu credem că este și ultimul — la criza prezidențială de la Senat. Dake Ionescu sa exprimat astfel asupra faptului realegerei d-lui Boerescu la prezidenția Senatului: —■ Am dat în zilele din urmă, despre dorința noastră de a nu se schimba nimic, o dovadă care ne-a costat. Nu voim să răstălmăcim înțelesul acestor cuvinte, așa de fericit alese, mai cu seamă că ele ne-au fost încredințate nouă spre publicare. Nu mai puțin însă, nu ne putem opri să constatăm ei de pe banca ministerială vine declarațiunea prin care se recunoaște că acei cari au votat pentru d. Boerescu, cînd ar fi dorit sa voteze pentru d. Dissescu, s l-au călcat pe inimă. Și dacă pe guvern l’a costat, pe majoritate a costat-o și mai mult. 8. V. R nu numai că dictează în partid și în guvern, dar are toate aparențele de a fi recunoscut de șef și de către gruparea d-lui Carp. Cel puțin șefia sa nu e discutată. Faptul acesta nu numai că trebue să’l convie personal, dar întărește situațiunea sa în chiar sînul partidului. întrebarea însă este cît timp d. Cantacuzino Va reuși să aibă pa amicii d-lui Carp ca sperietoare pentru partidul său, fiindcă în ziua cînd junimiștii vor pune piciorul în prag și vor cere de abmerea să sa isprăvească cu tratativele platonice, în ziua aceea cel mai speriat în partidul de la putere va fi însuși d. Cantacuzino. Aceasta este situațiunea reală a raporturilor pe cari le cultivă azi d. Cantacuzino cu junimiștii. Indiscret interpelarea d-Lui Cantacuzino Chestiunea Iipsei de vagoane s’a discutat în sfirșit la Cameră. D. Gr. Cantaenzino a ținut un discurs foarte dicamentat, care s’a terminat cu o s*rie de propuneri imediate și pentru viitor. Ne-am fi așteptat însă să vedem că interpelarea d-lui Gr. Cantacuzino, atît de bine dezvoltată și susținută, să aibă și oarecare urmări practice. Ar fi fost de dorit să le aibă. Dar, cum am mai spus— interpelările la noi n’au decit o importanță platonică și nici de astădată nu s’a întimplat altfel. Caracteristic este că d. Cantacuzino a evitat să vorbească de răspunderea celor de la direcția C. F. R., iar d. Grădișteanu s’a pus paravan înaintea lor, parînd și primind în locul lor puținele lovituri ce s’au îndreptat. Căci aceasta este tocmai partea frumoasă, anume, că, cu toate sforțările oratorilor de a menaja pe domnii din capul căilor ferate, — de cele întîmplate cu lipsa de vagoane, sînt atit de vinovați, nucit nici d. Cantacuzino și nici chiar d. Grădișteanu n’au putut să nu-I acuze in modul cel mai grav. Și astfel ziua interpelăreî d-lui Cantacuzino, a fost totuși ziua judecățeî celor din direcția C. F. R. Au scăpat fără de pdeapsă— dar condamnați tot au fost și dacă ar avea obraz n’ar mai rămînea in locurile in cari atîta de puțin §-au făcut datoria. Totuși, un lucru am fi dorit să se lămurească cu prilejul interpolare!; un lucru de Grădișteanuu ar fi trebuit să lămurească. D-sa a arătat ce are de gind să facă pe viitor pentru a ameliora starea de lucruri da la căile ferate, a amenințat chiar—horribiie dicta—că va modifica regulamentul de exploatare „de va fi neroi“ și „după matură cumpăneala“, dar a uitat să spun ca măsuri a luat acum, pentru moment, în scop de a sa îndrepta o stare de lucruri care a provocat interpelarea și amenință să devie o catastrofă pentru avutul național. Iată punctul principal la care în urma interpelare țara întreagă aștepta răspunsul §'. iată tocmai la ce nu s’a răspuns. D. dr. Stăncescu a relevat acesta la Cameră, era, și bine a făcut. D. Grădișteanu a rămas insă dator răspunsul, pentru că a răspuns în mod evasiv. Și astfel s'a făcut încă odată dovada că cri de ia căile ferate sunt mai tari decit ministrul lor și decit R"prezentațiunea națională. ...Și d. Gr. Cantacuzino se mira de acel cari se tem de persanațiunile ce ar putea porni contra lor cei de in căile ferate! Bp. PA UE in $1 IMPRESII Marc Twain Literator» universal" serbează acuta ziua celei de a șaptezecea aniversări » naștere! iar Marc Twain. Cine, citind chiar cele mai nouă producțiuni ale sale, ar crede că autorul lor a trecut de vîrsta psalmistului ? Umorul lui e vecinie tînăr, umorul acela sec, care a făcut ca Marc Twain să fie cel mai cunoscut și mai gustat literat american în Europa. LV.a cunoscut personal la Budapesta, cu ocazia unei vizite ce a făcut clubului presa, Öthon din acel oraș. Și iu conversați cine este exact ca și în cele ce scria. Un om care are pricepere pentru toate problemele mari ce frâmintă oamenii, dar care voește să se înveselească acestora viața. Cu glumele sale urmărește adesea scopuri foarte serioase și de. faimosul ridând a instigat mores s'a condus întotdeauna. Nici chiar ca musafir al clubului presei din Budapesta n’a uitat aceasta, in cuvintarea de mulțumira ce a rostit acoll, a vorbit și de șovinismul maghiar, spunind că multe produse maghiare a văzut la Budapesta, dar cel mai maghiar produs i s’a părut a fi șovinismul maghiar. Și pentru a ilustra aceasta, a povestit o pățania a sa, latr’o tutungerie ceruse o țigară bună ungureascâ. Vânzătoarea i-a oferit uba—nume punea dinsa eminamente ungurtjașci. Țigara a fost într’adevăr excelentă, dar eind încîstat de dinși a căutat să»I Vază armeie, a constatat că țigara era din Cuba, adică americană! Deși de șaptezeci de atac, Marc Twain continuă a lucra, și deși iiterat de prima ordine, nu se poate decide a renunța cu totul La gazetăria în cure a debutat,—o debutare care i-a inspirat unele din cela mai hazlii scrieri ale sala.tea Intervietoul, ă acea povestire despre activitatea sa ca locțiitor la o revistă horticolă al căruia tir j îi triplasa scriind articole în pârî spunea că cartofii craSc in pomi iar mercie pe pămint. Așa fiind,goi gazetarii avem un motiv deosebit tiți-1 serbăm pa Marc Twain, ca pe unul de ai noștri, un coligabscut— ce-i dreut • Sub o stea mai fericită. B. Br. D. Ionaș Grădîșteanu (înzăpezit): Cînd m’orii înzăpezi, sau m'orți iii o mori în politică, infamul director de la C. F. R. e în stare să mă lase așa—din cauza „lipsei de vagoane“ !!_____________ PASERI LIBERE DE COMET. MCMJI ȘI LIPSĂ DE IDEAL După cum Indivizii trăesc cu o speranță—tot asemenea națiunile trăesc cu idealuri. Nu există popor care să nu fi avut și nu există popor care să n0-șI aibă idealul sau, această sperare în mai bine, această așteptare a unui viitor capabil de a realiza visuri de aur a fost și este fundamentul fericirei universale. Fără speranță în viitor și fără ideal pierdut in depărtări nepătrunse decit de mintea îndrăzneață, viața umană ar fi redusă la un simplu mecanizm animalio și n ar mai avea aproape nici un farmec. Aruncăm in jurul nostru o privire și sîntam martorii unei continue făr a întărî, a unei lupte fără de sfirșit, cînd paetnică, cind războinică, cînd liniștită, cind violentă, toate popoarele au un țel, toate au un scop, în viață, toate tind către un mai bine, ideal care le încălzește și le luminează existența. Rusia este în plină revoluțiune, poporul strîns în lanțuri de fer și între stinci înghețate, se zbate ca să ajungă la libertate și la căldură. Nordul este prea rece, despotizmul este prea crud, un neam mare de nouăzeci milioane de suflete voește să scape de frig și de robie, aceasta este lupta poporului rus, acesta e idealul sau. Pentru idealul măreț făurit de închipuirea arzătoare a slavului, se jertfesc sute de mii de vieți, rusul trăește încă în perioada mistică, și el mai poate fi martir inconștient și eroic menit pentru legendă. Fără îndoială poporul rus are un ideal și pentru acesta știe să lupte. Germanii au idealul lor și către eî tind. Din punct de vedere național, poporul grumn este unul din cele mai fericite, fiindcă o parte a visului sau a a fost ralizat după războaie de la 1866 și 1870, totuși maî vede germanul o țintă aurită perdută în viitor, el vede și alta pămînturi germanice risipite sub sfăpîniri străine : germani în Austria, germani în Rusia, germani în Olanda. Visul ideal și vis de aur, al germanului este crearea marelui imperiu germanic și Către acest țel tind toate silințele înzecite ale puternicului popor. Englezul nu mai are ce dori, nu este așa ? Pretutindeni englezul e liber, în patria sa insulară și în toate coloniile, țara lui e puternică, mîndră și bogată, drapelul național al Marei Britanii filfme biruitor și temut peste toate mările, împărăția seniul britanic ce întinde mai puternică dorit a fost odinioară împărăția Romii, căci, după expresiunea lui Carol Quintul, soarele nu apune niciodată p Sta posesiunile acestei țări, cu inscnsiuni în toate cele cine continente. Și cu toate acestea, englezul are un ideal. Englezul luptă pentru cucerirea zilnică și sistematică a lumei, englezul vrea ca el și țara lui să ajungă tot mai bogați, a stăpîni, a putea și a avea, iată care este idealul materializat al copilului AlbionusiÎ. Acest popor, atît de roca în manifestațiunile s di, are un vis strălucitor care îl împinge tot mereu înainte. Francezii trăesc cu speranța reînvierii pilierelor mondiaie. froopa capodiană a creat un ideal național,’francezul nu poată uita că drapelul sau cu trei «mori a străbătut întregul ’Continent al Europei și că a trecut pe*#umăr! și că a biruit în Africa la poalele piramidelor și că, numai cu o sută de ani in urmă, marele tragedian Talma juca la Paris în fața unui parter de regi Și francezul vede în zare victoria însuflețind pe nebiruiții grenadini din bătrîna gardă, șî pe călăreții comandațî de Murat alergînd în goană fantastică spre a fugări pe dușmanul învins, și după aceea vede Alsacia și Lorena robite și sulietul sau, coprns de o puternică emoționa patriotică, cercetează viitorul. Poporul francez are un ideal scump, idealul sau apropiat, ideal care luminează toate conștiințele franceze, este redobindirea provinciilor pierdute la 1870. Italienii au un trecut mare și amintirea Romei a totputernice îi îndeamnă să spere și să lupte. Italienii sunt că Niza este italiană și că Tirolul este italian, de aceea di ușii visează o reîntregire a patriei sfîșiate. Idealul italienilor, hrănit prin propaganda neobosită a tridenților, este liberarea fraților de sub jug străin. Poporul maghiar este și el plin de o închipuire caldă. Maghiarul are viziunea unui mare stat maghiar compus din înalte neamuri supuse și maghiarizate. Pe cînd cele mai multe neamuri luptă pentru dezrobirea fraților de sirge și fac din aceasta un ideal, maghiarul, dimpotrivă, tinde la desnaționalizara altor popoare, spre a crea maghiari pe cale artificială. Maghiarii nu tind ca statul lor să fie omogen, dar tind ca puterea lor să fie intensă, maghiarul vrea să fie un factor însemnat ia afacerile mondiale, și, fiindcă îi lipsește numărul, îl înlocnește cu o voință de fier și cu o energie neobosită. Statul maghiar mare și temut, iată idealul poporului care, pentru aspirațiile sale, duce o crîncenă luptă. Slavii din Austria, boemii, în special, sunt neobosiți in sforțările lor de a deveni neatirnați. Luptele cehilor au un scop bine definit, cehii vor să aibă situația pe care o au ungurii astăzi, pentru ca mai târziu, nemulțumiți și cu atâta, să ceară, ca și ungurii, mai mult. Grecii visează o ladă mare, o Eladă ca altădată, o Eladă de care sunt legați atâtea amintiri capabile de a iuflăcăra mintea și inima oricărui popor. Grecul vede în viitor toate pămîntuirile locuite de greci supusa aceleași stăpiniri, Creta, Epirul, Tesalia, Maidonia, întreg arhipelagul și toate celelte insule și parte din Asia minoră în fruntea tuturor, vechea și mînc capitala a Bizanțului, formind acel stat grec, stat întins și bogat, și puternic moștenitor a trei puteri covîrștoare din trecut, moștenitor al glorii grecești, a gloriei macedonene și a gloriei romane. Slavii din peninsula balcanică au n dealul lor necontestat, este destul să vedem cite jertfe au făcut bulgarii spre a pune chestia Macedoniei la ordinea zilei, spre a pricepe că în Orientul Europei există un ideal slav și național în acelaș timp. Nu mai înșirăm mai departe. Ama putea vorbi despre idealul american, despre idealul japonez, și despre idealul norvegian, însă cred că nevoe nu mie, toate popoarele cari merită să trăiască și să propășească și care negre, și vor trăi și vor propăși, au un ideal, dar noi romnii! ? Noi romînii suntem amenințați a ce»dea în halul poporului spaniol, care nu mai are nici un scop în viață. Spania, stăpnitoarea de autft dată a Europei, a marilor și a unei părți din America, Spania ea bogată și mai mîndră decife orice altă națiune, a pierdut rațiunea ei de a fi, gloria ei a apus deodată cu puterea și cu fața granzilor și a popilor; fără ideal și moroii știrbită, Spania piere și va pieri. .