Adevěrul, decembrie 1905 (Anul 18, nr. 5854-5881)

1905-12-01 / nr. 5854

Anul al XVÜ'lea.—No, 5854 wnimmmKmammsmammmrm FOSDATOK Alex.V. Beldimasiui PUBLi­CITATEA­­ CON­CEDATĂ EXCLUSIV AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER , Co. București, Str. Karageorgevici 18 Telet ©n 3­4 ENTRU AUSTRIA, USGARIA ?1 GERMAHIA A eo adresa Ja: Mis rschi. Mrc­iegenfea­l Baerich Lessnar. — v­r­e­n­a concesiune exclusivă (Adevenit Politic și Zeminccițc.) Un an . , , . , Joi 33.— 6 Inni . ... i „ 16.— S Inni ..... „ 8 • Inni..................................... a.— In străinătate tudott mmmmmmesm A­pare zilnic la ora 5 seara cu ultimele știri ale zilei Telefon 260. giurourile ziarului: Str.Sărindar, 11 ü ba­ni In toata fara Destăinuirile d-l Emil Costinescu D. Costinescu a făcut era, la Cameră, destăinuiri asupra mo­dului cum s’au distribuit diferitele fonduri ale ministerului de finanțe și a atacat cu vehemență pe d. Take Ione­­scu pe tema că și-a creat o clientelă politică. Fostul ministru de finanțe din ul­tima formațiune ministerială a d-lui Sturdza a ocupat erî tribuna Came­rei, timp de patru ore, și de astă­­dată n’a rostit, ca de obiceiu, un discurs politic, ci s’a mărginit a face destăinuiri asupra întregei gestiuni a departamentului finanțelor. D. Costinescu a introdus o notă cu desăvîrșire nouă și neobicînuită încă la discuția mesajului. D-sa n’a făcut o expunere a situațiunei po­litice, n’a discutat mesajul sau răs­punsul la mesaj, ci a întreținut Ca­mera, în special, cu modul cum d. Take Ionescu a făcut numirile la departamentul de finanțe și cu mo­dul cum a întrebuințat anumite fon­duri ale ministerului. D. Costinescu a fost foarte do­cumentat, s-a prezentat cu o arhivă întreagă de acte dela departamentul finanțelor și impresia generală a fost că d. Costinescu e chiar mai în cu­rent cu cele ce se petrec la acest departament de­cît însuși actualul ministru de finanțe. Se știa, de altfel, de cîtva timp, că d. Costinescu va critica cu vehe­mență activitatea d-lui Take Ione­scu, dar ceea ce a surprins, desi­gur, guvernul și majoritatea conser­vatoare, este faptul că d. Costinescu a intrat în amănunte, a analizat și criticat, cu nume și date precise, numirile făcute de d. Take Ionescu, sumele date pentru diferite lucrări și numele mai tutur­or persoanelor care au­ primit bani de la acest de­partament. Defileul acesta, în fața Camerei, de nume și cifre, a durat aproape trei ore. D. Costinescu n’a cruțat nimic și pe nimeni. Deputați, senatori î, a­­vocați, înalți funcționari, ziariști, etc., în fine toate acele nume cari puteau face vreo impresie, prin si­­tuațiunea fiecăruia, au fost denun­țate de la tribuna parlamentului ca să se știe că pentru cutare lucrare sau luat cutare sumă de la minis­terul de finanțe. Natural că aceste destăinuiri, cari nu s’au mai auzit în parlament și cari prin presă e’au făcut cu oare­care discrețiune, au provocat mur­mure in majoritate și chiar violente întreruperi. La o bună parte a cuvîntărei di­lui Costinescu, unii deputați din ma­joritate, mai nerăbdători, au ținut să răspundă pe cale de întreruperi. Cînd d. Costinescu uita de pildă numele unui advocat conservator însărcinat cu pledarea unui proces, se amintea, din finul majoritățeî, de un advocat liberal favorizat sub gu­vernul d-lui Sturdza, cînd cita nu­mele unui senator sau deputat con­servator care a avut vre-o însărci­nare dela d. Take Ionescu, se auzea din majoritate numele unor deputați și senatori liberali protejați sub ca­binetul liberal; cînd, în fine, d. Cos­­tinescu a făcut să defileze înaintea Camerei pe ziariștii cari au primit lucrări de la d. Take Ionescu, i s’a răspuns că și d-sa a favorizat pe a­­numiți ziariști. Acest spectacol cu foc bengal, a durat trei ore! Pe această temă a combătut d. Costinescu activitatea d-lui Take Io­­nescu. Pentru ce a făcut aceste destăi­nuiri d. Costinescu? Pentru a releva, a zis d sa, eă d. Take Ionescu a ținut prin sistemul acesta de favoruri să-șî creeze par­tizani cu­ mai mulți și să-șî formeze astfel o clientelă politică. Cum se comentează vehementele a tacuri îndreptate de d. Costinescu in special în contră d-lui Take Io­­lescu ? " O Vom înregistra toate versiunile sare circulă în taberele noastre po­litice asupra­­ acestei atitudini a d-luî Costinescu. Mai întîiiî generalul Mânu venind (a banca minoritățeî s’­a adresat d-luî Ionel Brătianu și d-luî Vasile La­­scar, care asista la ședință : — Și d-voastră veți vorbi astfel ? Acesta-i discurs care cadrează cu mesagiul ? E un discurs pentru un personaj ca d. Costinescu ? Natural că fruntașii liberali au­ răspuns prin glume generalului Manu, care era foarte supărat. D-niî Nicu Filipescu și Al. Mar­ghiloman erau însă încîntați, fiind­că ceea ce a destăinuit d. Cosri­­tescu nu puteau niciodată destăi­nui, sub forma aceasta, junimiștii, cari m­ai păstrează încă oarecare le­gături în partidul conservator. . Un fruntaș guvernamental a re­levat astfel tactica atacurilor a­ lui Costinescu: — De astădată d. Costinescu s’a m­ai scoborît din sfera senină și o­­biectivă în care plana. A fost silit să facă politicianism și trebuie să recunoaștem că cu abilitate a ajuns la scopul dorit. Atacînd cu ultima violență guvernul și partidul con­servator, necruțînd pe Dimena, a făcut o dublă lovitură : mai întíiu a îndârjit majoritatea în așa grad în cit a tras-o pe aceeași pantă de discuție, obținînd astfel atacarea celor de la Creditul rural și Banca națională, elemente liberale adver­sare d-lui Costinescu și al douilea s’a apărat de învinuirea ocultiștilor că ar simpatiza cu nuanța takistă ! Lovitura a fost magistrală, a reușit pe toată linia. Noi am urlat contra celor de la Credit și dp la Bancă și Take Ionescu vă executa pe Cos­tinescu. Deci scopul lui Costinescu a fost admirabil atins. Asta­ î versiunea guvernamentală. * Ce spun liberalii ? Cu totul din alt punct de vedere judecă liberalii vehementa cuvîntare­a d-lui Costinescu. Fostul ministru de finanțe, spun liberalii, a voit să facă o operă de asanare a moravurilor noastre po­litice și de guvernămînt. Făcînd o șarjă teribilă contra politicianilor, a lovit nu numai în politician­i con­servatori, ci și în politiciani libe­rali. Ca o dovadă că așa este, unii liberali arată cum d. Costinescu, nu num­ai că n’a relevat atacurile ce s’au­ îndreptat din sînul majoritățea în contra politicianismului ce se practică la Creditul rural și la Banca națională, dar nu s-a sfiit să răspundă: — Nm cu asemenea argumente vă puteți apăra ! Dacă alții comit ho­ții și crime, nu înseamnă că puteți și ă­ voastră să mergeți pe aceeași cale ! Mă ridic în­potriva unui ase­menea sistem de apărare ! D. Costinescu a fost franc în a­­ceastă privință și de aci versiunea guvernamentalilor că fostul minis­tru de finanțe a urmărit să atragă majoritatea pe același teren de dis­cuție care poate să nu convină par­tidului liberal, dar care convine de minune d-lui Costinescu. D. Costinescu n’a terminat eri. Azi d-sa va continua destăinuirile sale asupra conversiune! și imediat va răspunde d. Take Ionescu. Dosarele A. V. Ce vă spuneam eu ? D. Costinescu, cind a cerut ,dosarele“ dela finanțe, instrucție, etc. a înțeles să se dea un spectacol! Fiindcă dosarul în politică implică un contra-dosar și astfel vom asista la poe­ticul spectacol de a vedea pe doi oameni ca d-nii Costinescu și Take Ionescu ară­­tîndu-și reciproc:«.. dosarele î Al cui va fi mai frumos, se va vedea ! Deocamdată, pe ziua de ez­, d.­­Costi­­nescu a bine-meritat de la patrie arătînd cîți ușieri, suboșieri, și copiști au fost în­locuiți sub regimul actual 1 ---------- ——---------­ NAZBÎTII Pac. Echivocul din jurul petrolului Prima zi a discuției răspunsului la mesaj a pus pe tapet un echivoc I asupra căruia se credea că nimeni nu va mai reveni. Ceea ce a fost de mirare e că nu opozițiunea a ridicat chestiunea, ci un membru al majorităței și probabil nu fără consimțămîntul, dacă nu chiar după îndemnul primului-ministru­. E este vorba de partea din discur­sul d-lui Ioan Th. Florescu, privi­toare la faimoasa cuvîntare din Se­nat a primului-ministru în chestiu­nea petrolului Se știe că în acel discurs se vor­bea de „inima ușoară“ cu care s'a tratat cedarea a 30.000 de hectare terenuri petrolifere la străini. Această expresiune — „cu inima ușoară“ —­ a fost interpretată ca­ fiind la adresa ministrului de fi­nanțe și, abil exploatată, n’a con­tribuit cu puțin la crearea acelei ră­celi, care s’a declarat între primul­­ministru și d. Take Ionescu, de la pronunțarea faimosului discurs al d-lui Cantacusino în Senat, în ches­tiunea petrolului. Șapte luni de zile, deși ziarele li­berale au relevat adesea acea frază : „cu inima ușoară totuși presa o­­ficioasă a guvernului a evitat de a vorbi de ea; echivocul se menținea și răceala în gu­vern de asemenea. Iată însă că în prma zi de dis­cuție la mesajul tronului, cel dintîiu Cupletele „Adevărului” Travestiri Evenimentul zilei este o deghizare în tîlhar a unui vechili soldat al penei— Dar cazul nu e nou­, nici rar. Așa de-o pildă conu Nicu Ge­l foarte-aprins—un combustibil! Se travestește (vezi „Epoca“) Intr’un englez, un impasibil. Stătescu-Sfinxul se prezintă în o­ ținută de... cocoș Schimbîndu și tenul din născare: Verde erî, azî satâ­l roș! CU despre veșnicul Vintila — O, să-î ridic un monument!— Ce nostim se mai deghizează într’un.... bărbat inteligent! Trubadurul orator al majoritatei, departe de a ocoli chestiunea petrolului, caută în mod expres s’o atingă și în scopul evident de a vorbi de faimoasa ex­­presiune „cu inima ușoară“ din m­­od discurs „noni me tangere“ al pri­­mulu-ministru. Și pe băncile majoritățea și pe banca ministerială domnea o vizibilă teamă de punctul atît de delicat pe care-l atinsese oratorul majorităței. Și cînd argumentarea și citatele do­vediseră că acea expresiune nu se adresa decît d-lui Sturdza, a fost o mare ușurare și mulțumire în ma­joritate și între miniștrii. Președin­tele consiliului s-a grăbit să confirme deducțiunile d-lui Ioan Th. Florescu și a și comunicat confirmarea sa, pe banca ministerială, ministrului de finanțe. Aceasta a întărit și mai mult o­­pinia că primul-ministru era încân­tat de chestiunea ridicată de d. Flo­rescu, dacă nu era ridicată de co­nivență chiar cu președintele consi­liului. Această grabă a primului-minis­­tru de a căuta să risipească din chiar priv­ ui și a discuției mesaju­lui din ăst­an, răceala dintre d-sa și ministrul de finanțe, este viu­ co­mentată și ca atare această parte a discursului d-lui loan Th. Florescu a fost o notă politică prețioasă pen­tru situațiune. S. U. R. blîndeză și de o bunătate cunoscută tutu­ror acelor familiarizați cu literatura ru­sească, cu studiile asupra poporului rus, ni se înfățișază azi ca niște monștrii, dînd dreptate spuselor lui Jaures, că „ori­ce revoluție aparține totdeauna epocei inferioare și semi-bestiale a omenirei“. Condițiile de supraescitare au­ risipit ceia­ c­e condițiile anterioare întrețineau­ și fă­­ceau ca să creadă ca de neschimbat. Erau­ cu putință de schimbat și s’au schimbat. Liniștea, blîndeța, bunătatea, omenirea s’au dus și în locul lor au căpătat viață grozăviile, pe cari ni le prezintă revoluția rusească. Ii) o indicație pentru toți acei pentru cari educația, progresul nu­ e, e vorbă, să asigure condițiile pentru menținerea unor însușiri omenești superioare. Căci tot ceea ce o viață de veacuri a putut da ca bun, cannabil omului, o eși­are poate face ca și neexistente aceste nobile dobîndiri ale omenirei. E problema de a fixa aceste bunuri cîștigate. Această fixare nu se poate face decît printirapunînd conflictele, cari iau funda­mentul însușirilor nobile. Or aceste conflicte vin din conflicte economico-sociale,­­ deci înlăturîndu-le pe aceste din urmă se vor înlătura cele dîn­­tîî, căderile omului în bestialitate. In felul acesta vom asigura fixarea în­sușirilor nobile așa de tinere, așa de ne­statornice față de bestialitatea omenească. In felul acesta revoluția și revoluțio­narii, cu toate grozăviile dependente, a­­jung o imposibilitate. Noul guvern englez e­ste" antipatii". Salut această îmbunătățire. Discursul prințului de Buelew a făcut senzație fiindcă a fost un discurs cate­goric. Cancelarul german a spus verde că fostul guvern, privea antipatic împo­triva Germaniei, dar că, deja o vreme, în Cercurile englezești serioase, s-a făcut o schimbare. E clar că e vorba de schim­barea guvernului datorită inițiativei re­gelui Eduard, de aceea prințul de Buelew declară că salută această îmbunătapre. Dacă cancelarul Germaniei declară în fața parlamentului german cum că schim­­­­barea de guvern de la Londra a fost fă­cută spre a se da satisfacție Germaniei și dacă prințul de Buelow nu se sfiește a osândi politica căzutului cabinet con­servator, în schimb lordul Balfour, pri­­mul-ministru de pînă era, ridică mănușa și răspunde repede. Ne­voind să lase ca să treacă mai mult decît 24 de ore, șe­ful partidului conservator ripostează prin­țului cancelar al Germaniei, așa după cum știn să răspundă diplomații. Dânsul a luat cuvântul la o întrunire din Manchester și a declarat cum că „speră că actualul ca­binet liberal va urma politica externă a fostului cabinet care a avut un deplin suc­ces fiindcă a fost tratată conform unui ideal“. Prin urmare, pe cînd cancelarul Ger­maniei se felicita pentru că a fost înlă­turat cabinetul Balfour, care inaugurase o politică ostilă Germaniei, acesta răs­punde că speră cum că și ministerul li­­beral va urma, fără să se abată, politica externă a predecesorilor, fiindcă această politică este politica ce corespunde cu un ideal național. Din acest duel de discursuri rezultă cum că în Anglia există un puternic curent anti­german fiindcă este bazat pe niște puter­nice interese ale națiunei și ale statului și mai rezultă că partidul conservator, care e foarte puternic în Regatul­ Unit, nu va tolera ca politica externă să fie schimbată, adică să se realizeze o apro­piere de Germania. Ne închipuim ce ne rezervă viitorul din acest punct de privire. Oricare ar fi guvernul în Anglia, el va trebui să se conforme curentului popular, și fiindcă opiniunea publică engleză este actualmente ostilă Germaniei și fiindcă englezii văd cu mare neîncredere spori­rea neîncetată a comerciului și a ma­rinei germane, este evident că nici un guvern englez nu va putea împedeca o ciocnire anglo-germană, o ciocnire pe care națiunea engleză o va provoca, fără doar și poate. Englezii sunt oameni practici cari nu se războesc decât pentru interese și așa, din ziua în care dinșii s-au încredințat că germanii se stau în case, războiul cu germanii a fost hotărît. Dar cînd va izbucni ? Mareșal M. B.­ ­.......... ■ SSBm—---------­ Sir Edward Grey face parte din noul minister liberal pre­zidat de d. Henry Campbel Banner­mann. în momentul cînd acesta a pre­luat puterea, o neînțelegere exista în­tre acești doi mari bărbați politici. Acum ei s'au­ înțeles și un acord deplin dom­nește în partidul liberal. Demisia cabinetului grecesc O știre de o netăgăduită însemnătate a interesat in mod vin­­aseară cercurile noastre politice. Cabinetul Itallus a demisionat. Demisiunea e provocată și motivată de alegerea la prezidenția Camerei a candi­datului opoziționei. Motivul e probabil un pretext, spre a da dem­isiuneî carac­terul unei crize la politica internă a sta­tului grecesc. Și sperăm că motivul real al demisi­­uneî cabinetu­­i Rtallys este nesăbuita, nebuneasca politică externă pe care a dus’o. Un demagog ca Rallys era rău­ venit la cîrma țârei in Grecia, la mom­entul cînd acest stat avea de condus interese națio­nale atît de delicate în Macedonia. Cu pumnalul și flinta haiducească nu se mai poate face politică națională in Europa de azi și căderea demagogului Itallus este o strașnică secțiune, in acea­stă privință. Să sperăm că spre binele și cinstea Greciei demagogul acesta nu va reveni acum la guvern și că statul grecesc va fi dat pe talia­ măi bune. Conflictul nostru cu Grecia intră, prin această demisiune, într’o nouă fază și trebue să așteptăm desfășurarea eveni­mentelor, ca să ne putem da seama de urmările ce va avea această demisiune pentru politica noastră în Macedonia și relațiunile noastre cu Grecia. Act. Revoluție și revoluționari Vorbeam cu un prieten asupra groză­viilor pe care ni le prezintă revoluțiunea din Rusia. Ne întrebam: Cum de se ajunge să se se facă fapte de natura celor știute? — Ce vreî, îm­î răspunde el, e mulțimea, care lucrează, și nu individul. Făcînd psih­ologia mulțime! te în drum? zi mi­nunat către explicarea faptelor indivizilor. Desigur că spusele acestea au mult ade­văr. Dar pe lângă că influența mulțime! e de netăgăduit, să nu uităm că mulți­mea e supraeseitată, e în egitație. Și dacă omul izolat, în ațîțare, e capabil de fapte, cami în stare liniștită nici prin minte nu î-ar trece, cu atît mai mult va putea făptui grozăvii, cînd escitația va fi între­ținută de o mulțime, ea însăși în agitație, intro mulțime în agitație,individul pierde foarte ușor punctele de conducere din viața de toate­­ zilele, din viața liniștită, pentru a face joc punctelor de conducere pe cari îi le dă condițiile create de mul­țimea în agitație.’’ Se petrece cu­ individul împresurat de o mulțime agitată, același lucru pe care ni-l dovedește biologia, câ se petrece cu anumite ceale din organism, cind sunt supuse unei escitări. Din fire ’și cu o a­­numită structură prin excitație se mobili­zează, își pierd structura lor anterioară. Eî bine, și individul uman în condiții de agitație, de escitare pierde felul lui de a se comporta, pierde criteriile lui de ju­decată din viața lui anterioară, își schimbă cu un cuvînt natura manifestărilor lui. Și această schimbare va dura cu atît mai mult, va fi cu atît mai intensă cu cit vor dura mai mult condițiile de agita­ție, condițiile ațîțătoare și cu cît va fi mai intensă eseizarea. In această privință revoluția din Ru­sia, faptele revoluționarilor ruși, ilustrează minunat ceea ce susținem. Oameni ob­iști­ți mai eri, oameni de o Atmosfera parlamentară După doua zile de discuție asupra me­sajului atmosfera parlamentară a deve­nit așa de încărcată, în­cît e de prevezut, că dezbaterile vor degenera într’o sfâ­șietoare luptă. Nici o chestie de principiă nu se a­­gită, nici o reformă nu se dezbate, lupta între opoziție și guvern se dă pe tere­nul politicianizmului. Orice s-ar zice, rezultatul va fi în favoarea asanărei moravurilor politice. După o răfuială, care va sîngera pe mulți politician, cei de la guvern vor mai fi slăbiți de solicitatorii de favoruri, iar opoziția nu vei mai avea nevoe să-și întrețină cadrele prin promisiuni irea­lizabile. Dar partidele istorice ne oferă un grandios spectacol ! Sîm la ordinea zilei atîtea mari pro­bleme sociale și economice și în loc ca discuția să ruleze în jurul lor, în loc ca să vedem propunîndu-se soluțiuni prac­tice și imediat realizabile, se înconjură, cu frică, atacarea marelor probleme. Guvernul nu e capabil, nu mai are au­toritatea morală de a crea o atmosferă în jurul reformelor ce le-a anunțat, iar opozițiunea profită de această slăbiciune și ține în loc, cu succes, întreaga mașină guvernamentală. Concluzia ? Această atmosferă parlamentară va provoca, cu siguranță, cît mai curînd, o reîntregire a partidului conservator, pen­tru a se înlătura astfel o apropiată re­venire la putere a liberalilor.— R. X. Anglia și skrnmma — Două discursuri senzaționale — Ar fi arătat într’un articol de zilele tre­cute cum că ministerul englez prezidat de către d. Balfour a căzut din cauza me­­sagiului împăratului Wilhelm car­e adresa acuzațiuni formale Angliei, iar evenimen­tele din urmă au venit să ne dea o deplină dreptate. Cititorii cari urmăresc telegramele și articolele noastre privitoare la politica din afară, știu că împăratul Wilhelm des­­chizînd Reichstagul, a cetit un mesagiu în care, printre altele, a spus că este foarte cu putință ca un conflict apropiat să se ivească între Germania și o mare putere; trei zile după aceste declarațiuni cabinetul Balfour și-a dat demisiunea iar șeful liberalilor a fost însărcinat cu for­marea ministerului. Această schimbare de guvern a liniștit pe guvernanții de la Benin, cari au con­siderat schimbarea de cabinet de la Lon­dra drept un început de satisfacție. Lu­crul acesta l-a spus prințul de Bü­low, cancelarul imperiului german; într'un im­portant discurs pe care l-a rostit în Rei­chstag, dînsul a spus : „Pentru moment avem să socotim cu o serioasă antipatie a opiniei publice engleze față de noi, însă în timpul din urmă da început în cercurile englezești cele serioase o mișcare contra «­1 Jour 1 Decembrie 1905 DIRECTOR POLITIC CONST. HILLE „ ABONAMENTE TTn an . , . . . Jei 18.— 6 lnnî . » , , , „ g__ 3 lnnî ••••>, 4.— O Inni 1.50 In­strilau­ste îndoit ABfTWAJEKSITS COMBINATE Demisia Cabinetului grecesc­ ­** A­dever­uri Emoție Erî, pe Cînd d. Costinescu a ramăm diferitele sume, acordate de ministerul de finanțe pentru anumite lucrări, pe cîțiva liberal­­ii treceau nădușelile. Din fericire, d. Costinescu a înțeles interesul de partid și a trecut sub si­­scni­ă anumite nume !... Demisia lui Rallys Guvernai Rallys a căzut la Atena pe o criză prezidențială la Cameră. Iar, la noi, chestia grecească a pro­vocat criză prezidențială la Senat! Hotărît, conflictul greco-romin e un conflict... parlamentar! „Cotrovenție“ Societăței petrolifere „Romînia“ i s’a deschis acțiune pentru neplata taxei de constituire către fisc! Nici nu se putea ca o societate de milionari să nu debutez­e cu o „cotro­venție“ de 7000 de zi la., fisc! Rigoletto PĂRERI ȘI IMPRESII „Viața literară* Sîntam fără îndoială într'o epocă de a­­narhie literară. Literații se plîng că nu au unde scrie, publicul și el la rindul lu! se plînge, că n are ce citi. Cărți de va­loare s­e tipăresc nu î vorbă, însă lipsește o publicațiune periodică care să serve de linie de unire a tuturor talentelor din țară și mai ales a talentelor independente cari nu vor să intre în nici o bisericuță. De mult visez să fac această minune, și cred de astă dată că am îndeplinit-o. Am rugat pe d-nii Coșbuc, Gorun și N­. Chendi ca să încerce publicarea unei re­viste în felul arătat mai sus și pe care îl dorește și lumea literară și publicul — și să adune d-lor în jurul acestei publica­­țiuni toate talentele și toate bine-voințele. Cei trei fruntași ai literilor române" au bine-voit a-mi asculta cererea și astfel în curînd va apare „Viața literară“, con­dusă de d-lor și avînd colaborațiunea ce­lor mai mulți din oamenii de litere ai noștri. E neîndoelnic că sarcina ce îșî iau a­­ceștî fruntași ai literaturei romina este grea. La noi, din nefericire, s'au alcătuit multe bisericuțe, cu dogmele și eresurile lor și carî în afară de ele, tot ce apare cocoț­roü și calp. Cei neînregimentați sunt cei puțini și este de încercat o emanci­pare a literaților de sub jugul tiranic al bisericuțelor din cari fac parte. „Viața li­terară“ va încerca să facă această eman­cipare. Pe lîngă aceasta un lucru care nu poate fi înțeles este și pasiunea cu care se dis­cută­ chestiile literare și artistice, pasiune care ajunge pînă la injurie. Aceasta nu este de natură să strîngă relațiile dintre mînuitorii condeiului. Injuria și vehemența trebue să dispară, căci ea nu folosește la nimic. „Viața literară” va căuta dar să combată, dar nu să înjure și să înlocuiască cu puterea argumentări și a fondului, violența limbagiului. Toate aceste recomandațiuni însă nu valorează nimic. La lucru se vede lucră­torul. Sper totuși că numele celor trei Scriitori este o chezășie că programul pe care și-l trage „Viața literară” va fi adus cu prisos la îndeplinire. Cît despre mine, simplu editor vom­ da tot concursul meu a­­celora cari încearcă să aducă la îndepli­nire un țel atît de frumos și voi­ fi fericit dacă în această operă, reușita va încorona sforțările și a unora și a altora. C. M. *4 „Din blocul conservator în care se „sculptează un monument, capul și bra­­xțele au și eșit la iveală... E imposibil „ca sculptând să nu cadă din bloc și să­­„rămituri !... 9­552*TM Primii­ministri. Nu! Tot sculptând, văd ,că blocul eam­ pîine!! Omorul politic Se ia Calafat — Internet en d. dr. Leonte — Toma Ion nu e criminal ordinar.—Atrocitățile grecilor în Macedonia. Perderiile românilor.—Tina lui Pana Dinu scrie.—Grecomanul din zie se poate trage ș­i Omorul săvirgit la Calafat pasionează dacă opinia publică. Ama crezut nemerit deci a afla în pri­vința acelui senzațional omor și părerile d-lui dr. Leonte, președintele societarei de cultură romîno-macedoneană. L’am vizitat pe d. dr. Leonte, în a­­cest scor, și d-sa a binevoit să ne dea lămuririle dorite. Tom­a Ion nu e criminal ordinar — Ce gindițî domnule dr. despre o­­morul săvirșit la Calafat? am între­bat: — Se înțelege, că acest fapt este foarte regretabil. In principiu nu pot aproba ceea ce a comis Tom­a Ion. Tre­bue să evităm de a introduce în țara romînească moravurile astăzi în floare in Macedonia. Aceasta, însă, nu mă impedică de a exprima convingerea mea, care este și convingerea presei române, anume că crima comisă la C­olafat este scuzabilă și că omorî­torii Toma Ion nu poate fi ju­decat și tratat la rând cu criminalii ordi­nari. Drept este, că dînsu­l a comis o moarte de om­, decit, ca să ne putem da bine seamă de motivul care l-a în­demnat pe tinerul macedonean la co­miterea ei și pentru ca să ne putem pronunța în deplină cunoștință de cauză trebue să luăm în vedere următoarele două lucruri: situațiunea disperata în­­ are se găsesc astăzi romînii din Mace­donia, cari cad cu sutele sub gloatele și sabia bandelor grecești, precum și rolul ce-l juca Papa Dimitrie in aceste mprejurări critice pentru românii de peste Dunăre. Atrocitățile grecilor în Macedonia D. dr. Leonte face un tablou din cele mai negre despre suferințele fără sea­­nan și prigonirile cumplite ce le îndură romnnii macedoneni din partea numeroa­selor bande, organizate și echipate de guvernul din Atena, comandate de ofi­țerii greci în activitate și inspirate de patriarh­ și mitropoliții greci din Turcia. — Romînii macedoneni, ne spune d-sa, pentru faptul că vor să se instruiască și să se închine lui D-zesi în limba ma­­ternă, se văd astăzi în­ primejdia de a­i exterminați pînă la unul. Aveți deja cunoștință de ororile groaznice comise de așa numiții autariî. Zilnic sînt mă­celăriți fruntașii rominî, oameni din po­por, preoți și institutori, pentru că nu vor să-șî renege neamul și limba. Zil­nic sate întregi sînt arse, biserici și școli sunt distruse. Și bandele de criminali au­ atentat chiar la onoarea multor femei și fete de romînî. Grecii au pornit în contra bietului neam romînesc din Turcia lupta de ni­micire prin mijloace de barbaria cea mai revoltătoare. Scrisorile și plîngerile ce primesc în­­continuu de la particulari și de la co­munitățile române din Macedonia fac să ți se sburlească părul de grozăviile ce se comit acolo cu cel mai nepomenit cinizm. Perderile romînilor — Și au repurtat ceva succese gre­cii după urma atâtor atrocități ? l’am în­­bat. — Din nenorocire, da. Cauza romînească din Macedonia nu se împacă cu astfel de mijloace crimi­­nale și românii de acolo nu s au gîndit ca și ei să formeze comitete, să orga­nizeze bande. Populațiune pașnică șî supusă legilor imperiului în care tră­­ește, romînii de acolo și-au pus toate speranțele lor de scăpare în autoritățile și în forța armată a Turciei. Dar aju­torul ce-l așteptaă din partea acestora nevenind la timp și nefiind destul de eficace, multe școli au fost închise, multe biserici și-aui oprit serviciul, mulți românî, ca să scape de la o moarte si­gură, s’au văzut constrînși să-și calce pe inimă și să se dea de greci in aș­teptarea de timpuri mai bune. Vina lui Papa Dimitrie — Dar, d-le dr, întrucît omorîtul M. Papa Dimitrie e vinovat de această stare de lucruri și întrucît el merita moartea din cauză că grecii extermină pe rominî in Macedonia ? — Nu zic că el trebuia împușcat, de­cît aceasta nu mă impedică de a strane, că el și semenii lui au o mare răspun­dere. Aceasta e ușor de înțeles, în aceste timpuri extrem de critice, de la cine puteau aștepta un ajutor, o alinare a suferințelor lor romînii din Turcia ? [n primul loc de la numeroșii macaio­­leni stabiliți în țară, unde foarte mulți iintr’înșii au făcut averi și au ajuns la situații înalte, grație sprijinului și ospi­­talităței acordate de guvernele și popo­rul român. Eî bine, închipuiți-vă acum ce ar fi, dacă acești macedoneni, în cari frații or din Turcia îșî puseseră toate aștep­­tările, ar da mina cu vrăjmașii, ar a­­juta cu graiul, fapta și punga pe căliiî propriului lor neam? S’ar putea, para o monstruozitate mai mare, mai revel­atoare ! Insă, din nenorocire, lucrul acesta a avut loc și Papa Dimitrie a fost una­ „Adevenit“ őe Sîmbătă 8 Decembrie fire ste să în Mîgg MEMORIILE LUI MANUOLESCU (FENiCIFELS LAHCVAKY)

Next