Adevěrul, iulie 1906 (Anul 19, nr. 6057-6087)

1906-07-01 / nr. 6057

. SAMBATA 1 IULIE sport 4/7„ 4 °/,­ 43/1­4 °/6 <*/, 5­­40/0­5 °/0­5 °/, CALeA DE SCHIMB M. FUELS București, Strada LIPSCANI No. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 21 Iunie 1900 ai acr. 1905 gobvJ Beata Amor-1905 i.b. Rentă internă. Oblig com­. Buc. Obl. jud. Comun. Obl. Com. Junot. Scris. Func. Kur. * » » . n brb. n sa?l Acțiuni B.Națion. » » Agric. , Scomp.Bu. Cor. var. austriac. Mărci germane Bancnote franc. „ italiene „ rubl- hîrtiî n­osurile Expoziției g-rale Romane se trimit franco în provincie. Și se vînd în CAPITALA cu Leî 21 bucata. 91­20 9175 03 — 10 2175 90 100,25 9175 9723 8*25 3240] — 580­ — 170 — 105 — 123]d[ 100 its 100]— 265 Im­Kd =[T[ö 92 25 93 50 103 25 90 25 100 75 92 50 97 75 94 75 3250 — 5S5 — 175 - 106- 124 50 101 75 101 - 269 — grmtmarv^i­mr7-'Vtiv^M».:’*Prv*înv. ~■.aiÄ»" PUBLICAȚIE Se aduce la cunoștința doritorilor că, în ziua de 10 Iulie 1900, orele 4 p. m., se va ține liciuțiune publică pentru darea în întreprindere a construcțiunei a 2 locale de spitale rurale „Regele Caro­ I“ anume : în comuna Gur­­banești din județul Ilfov , și în comuna Flipești-Tîrg­ din județul Prahova. Aceasta licitațiune se va ține, in ziua și la orele sus indicate, atît la Direcția Sanitarii cit și la Prefectura județului Prahova, pentru acela din comuna Fl­­­ipești-Tîrg. Licitațiunea se va ține prin oferte sigilate, conform li­gei comptabilităței generale a Statului, și concurenții, spre a fi admiși la licitațiune, vor trebui să depună odată cu oferta și recipisa Ca­sei de Depuneri și Consemnațiuni, sau­, a altei administrațiuni financiare, cu­­prinzînd garanția provizorie de 4 °/6, din valoarea totală a lucrărilor de pe devis și să probeze că sunt ingineri sași ar­chitect cărora li s’au recunoscut drep­tul de liberă practică a specialității lor în țară, sau­ să justifice prin acta sau­ certificate autentice, emanate de la au­toritățile publice, că au executat lucrări publice importante în mod conștiincios și satisfăcător. Aprovizionarea de materiale, precum și lucrările în general, vor începe ime­diat, după semnarea contractului, care nu va fi mai tirziu de 10 zile de la data aprobărei adjudecațiunoi, cînd adjude­­catorul va trebui să depună pe lingă garanția provizorie încă 2% din valoa­rea totală a lucrărilor de pe devis, care va forma garanția definitivă, ce se va libera antreprizei la terminarea lucrări­lor, după aprobarea recepțiuneî provi­zorie. Lucrările de roșu vor trebui să fie terminate cel mai tîrziu­ pînă la 1 Oc­tombrie 1906, iar lucrările definitive pînă la 1 Iulie 1907. Toate lucrările trebuesc executate în cele mai bune condițiuni de soliditate și cu materialele de cea mai bună ca­litate. Pr Piața lucrărilor se va face de Mi­nister, pe baza situațiunilor întocmite de arh­itect, treptat cu aprovizionarea și înaintarea lor, din cuantumul cărora se va reține 6% pentru garantarea bu­nei execuțiunî a lucrărilor primite pro­vizoriu și cari nu se vor libera de­cît după un an de la data recepțiunea pro­vizorie, cînd se va face recepția defini­tivă , iar materialele pină la întrebuin­­țarea lor în clădire, se vor trece în si­­tuațiune cu un scăzămînt de 40 °/o la prețurile respective. Planurile, devizurile, condițiunile din prezenta publicațiune și nouile condi­țiuni generale pentru întreprinderi, cad­­tele de sarcini și condițiunile pentru buna executare a lucrărilor de artă, pe baza cărora se va ține licitațiunea și care vor face parte integrantă din con­­­­tract, se pot vedea în fie­care zi de tcru, la Direcțiunea Generală a Servi­ciului Sanitar (Serviciul Spitalelor și Ospiciilor) și la Prefectura județului Prahova. Dispozițiunile art. 72—83 din legea comptabilitaței publice sunt obligatorii pentru ținerea licitațiunei. Director general al serviciului sanitar. Doctor :BREGIA 11975 20 iunie 1906. txratată ...— ————■ [UNK]————»—1 Sieh­l. L POPSII Specialist-Operator cu boaie de «IT, și URECHI tisipa o practica îndelungată la clinicele din Viena, Berlin și Paris ale D-lor Profesori Dr. Politzer, Dr. Haick, etc. S’a STABILIT ȘI CAPITALA 3, Strada Minervei, 3 — Tetet. 19­83 — Consultațiunî ele la 4—6 p. m. — Desfacere­atetrăgindu-mă din afaceri 7ind întregul meu depozit de vinuri cu prețuri foarte reduse. Cotnar veritabil Roznovanu din anul 1888 n » v » v 1892 Uricana rosă „ „ 1899 Si­oreștî și Socola „ „ 1902 noi renumite podgorii. Pentru informațiuni a se a­­dresa d-luî E. F.«EISTER”. Magazin de vinuri fondat în 1864 Iași, Str. Lăpușneanu 20 Vindecarea Boalelor — prin metoda naturalistă — Instațiune de aparate speciale cu­ier supraîncălzit pentru vindeca­rea rereumatismului, tiuitei, is­­shiatriei, Aplicațiunii de nămol de Tichir-Ghicl­ș le Pistyan. 3M de SOARE și de AER LIBEI suveran contra neurasteniei, boalelor ner­voase de stomac, anemiei fura, hydropatică, Băi de trunchi, Cura Kneipp — Masagiu și electricitate — la Dr. HENRY GROSSMAN Mircea-Vodă No. 73 (tramvai la poartă) Consult. 8—9, 2—4 și 6—7________ Băile Bălțătești Apele și sarea, renumite prin eficacitatea ei au fost premiate cu MEDALIA N­E AER la expoziția de la Paris din 1990 cu­ MEDALIA BE AER la expoziția din Bu­curești „pentru înaintarea științelor“. Otelurile băilor sunt: 130B541.AT2­­B11­­11OE.. Instalație moderna cu­ băi de porțelan. Apele cloruro-sodice, iodo-bromurate sul­­fato-sodice, sunt analoage cu cele mai con­centrate ape din țară și străinătate, iar cura cu apă din izvorul „Cuza-Vodă“ și sare pur­gativă de Bălțătești, au dat aceleași resul­­tate ca Vichy și Karlsbad. Apele și sarea de Bălțătești a dat rezul­tate, adese­ori chiar miraculoase în boalele aparatului digestiv: dispepsii gastro-intes­ținute cu atom­i, în boalele ficatului, rini­chilor . In afecțiunile scrofuloase, în boalele de piele și mai ales în boalele de femei. Tot ca tratament, pe lângă hidroterapie sub toate formele medicale, se întrebuințează, ca spe­cialist, Hiúsagiul, inhalații și pulverisații cu apă minerală după sistemul adoptat la Rei­­chenhall. Anul acesta vor funcționa cele mai moderne aparate medicamentoase pen­tru inhalații pneumatice cu oxigen compri­mat (sistem Dräger și dr. Giaglieminetti). Stațiunea balneară Bălțătești, așezată la o înălțime de 450 m., e lipsită de praf, e si­tuată în mijlocul unor splendide parcuri de razi, e adăpostită de vinturi și cu desărîr­­­e lipsită de muște sau­ țînțari. Stațiunea este luminată anul acesta cu­­ 1 moderne „Spiel-Liecht“. fața în stațiune este ieftină: i se costă de la 2—673 lei. ■iunea la restaurant pentru care, de­ 5 mrnsii 5 lei pe zi, ferate acordă reduceri de 50 °/v. la poștal, telegrafic și telefonic. He .a .i imanent în stațiune.­­ț­.­ si.rea ține de la 1 Iunie pînă la 1 e.’■rgativă de Bă­ltătești ca și sarea ’se găsește la toate farmaciile și . i .1 principal la băile Bălțătești. ori­ce informațiune a se adresa la Arapui, la Bălțătești (Jud. Neamț­ ) , de. N­. Botosai, medicul stațiunel­­-ești, calea Griviței 119.________­­DERISHOFEN — Bavaria — ndi și Pensiune­a Victori­a „ S ubsemnatul aduc la cunoștința nume­roasei mele Clientele din Romînia că am eluat Hotelul sub propria mea condu­cere, și îmi voi da toată osteneala, ca și în trecut, a mulțumi pe fie­care și a-i fa­ce cura cu­ mai plăcută și prielnică. Pensiune de la 4 la 6 mărci pe zi. Proprietar S. F. Kipper Analize Complecte de Urină Spate, sînge, lapte, sub gastric, secre­­­­țiuni și ori­ce producte patologice (tu­mori etc.) căutarea microbului [ safilisului, efectuează in Str. I. G. BRAT8AEVII, Sp. 5 -Telefon 13/69 — laboratorul Dr. fi. ROBIN Singurul Dr. în medicină Specialist cu o practică de laborator de 13 ani și de 9 ani șeful Laboratorului Spita­­­­lului Filantropia. Laboratorul particular cel mai mare și mai bine instalat din țară de Bacteriologie, Microscopie și Chimie clinică — Fondat la 1000 — Instrucțiuni, tarife, vase pentru urină etc., se trimit gratis la cerere Grădina Highe-Life = GALAȚI = Cea mai frumoasă gră­dină din oraș cu o scena mare și frumoasă se închi­riază pentru diferite repre­­zentațiuni. Pentru ori­ ce informațiune a se a­­dresa proprietarei D-nei SOPHIE C. BERGER - In­ GALAȚI -D-na Ch. Rosescu Rochi și Confecțiuni No. 53, Strada Smirdan, No. 53 Are onoare a face cunoscut onor. sale clientele din Capi­tală și provincie, că Atelorul­ D-sale va funcționa, In tot tim­pul actualei vacanței. Dr. Hugo Seligmann fost asistent al dof. Dr. E. MARCEL râmîne pe tot timpul verei în Capitală și dă consultațiuni pentru boale de ©îi, în»s și IC redat de la 2 la 5 p. m. în — Strada 8. C. Bratianul­­*p. 1 — (Peste drum de primărie) Dr. Ioan Calinciuc JK Sedic Romîn, Villa Vestei (Boemia) lui Jilm­ Specialist-în: Me interne și Sifilitice Brăila, Bule ¥ani Cuza Brăila Motet REGAL ’ SINAIA Situat în mijlocul parcului luminat elec­tric, avind o bucătărie Franceză, Germană și Romina, va fi deschis onor. P. T. public cu începere de la 1 Iunie a. c. oferind pre­țurile cele mai convenabile. In special face pensiuni pentru familii pe tot, timpul sesonului. Informațiuni se poate lua S îi București la :­ «l-nil S. Ii Cibirvici, Antrepren­o­­rat, str. ISnilu-Vodă 45, precum și la Sucursala d-lor Schm­idt et­a­te str. 55 egală 38. De la 15 Haiti și la h­o­ tel Regal ilinaia.___ _______________ MARIESCU, dentist De la Facultatea din Paris Tratează rațional toate afecțiunile de dinți și gură. Instalațiune și lucrări de artă dentară modernă: plombe de porce­lan, coroane de aur, dinți artif. in toate sistemele. — 11 bis. Strada Regală — Dr. Frumușianu Specialist în afec­iunile Genito - Urinare Medic oficial al Stațiunei Călimănești-Căciulata Se stabilește pentru sezon în această localitate in timpul ab­senței sale din Capi­tală consultațiile din strada Domnița Anas­tasia No. 11 sunt încredințate ajutorului sau Dr. H. WEISS — Hamas — S’A MUTAT ISievra Mte Mic și Sifilis vindecă cu Serul nevrostenic și mercurial Rectorul Iju­strerö No. 217, Calea Moșilor, No. 217 orele 10-12 a. m. și 4—5 p. m. M. I. NEGREANU! AVOCAT STR. MIRCEA­ VODA, No. «2 — BUCUREȘTI —_______ ^sg­.ax i’nk3"W?> t",*r's’*wr'­w.t­w* ■^rs­^.r ■ [UNK]»«rau. aiaa«im»g«girgga8itang^^ — „Nu margini de doliu se culca a­­cestor știri, ci margini­­ roșii, ștagerii, pen­tru a mărturisi răzbunarea atîtor crime, atîtor violuri, atîtor torturi și suplicii. „Trăiască ucigașii! Cerem numele lor, nu pentru a­i stigmatiza, ci pentru a le mul­țumi“. Acesta e interesantul fragment de care vorbim. Și eu drept cuvint își în­­chee ziarul din Sofia, în chipul urmă­tor, aprecierile : „Această sanguinară nebunie atinge nebunia sudică. Și toată această d­bor­­dare de furii, acest „deliram tremens“ de ucigași îmbătați de sin­ga a fost pro­vocat d­e citeva protestări, foarte s­abe însă, smulse unor ziare grecești de groa­za manifestată în presa europeană. „Și apărătorii elenismului mai indrăz­­nesc a spune că apărând cauza elenilor susțin cauza civilizației*. L. I. sK3 o încercare de sinucidere Sergentul Trama salvînd pe o fe­meie ce se arunca înaintea trenului cu un copil în brațe o biată bolnavă, care are halucinații auditive. Tindița Sm­ott, din Tecuciu, era trimisă de primăria locală, spre a fi internată într’un spital din Bucu­r’o drum, de disperare că e bolnavă și părăsită de bărbatul său, nouoio­­it... care avea în brațe un copil de țiță, s’a aruncat înnaintea trenului. Sergentul Tramă Jimanoski — despre care nu­ am­ mai ocupat, africanul care s’a luptat in armata rusă la Port-Am­or —aflîndu-se în același tron, a sărit jos și cu pericolul vieței sale a salvat de la moarte două ființe. Tindița Sineu a fost adusă la poli­ția Capitalei împreună cu copilașul ei, unde am putut-o vedea și eu azi îna­intea prînzului. — Sînt nenorocită, d-Ie, mi se vuita ca... Aud mereu­ urlete de lupi, țipete, răcnete. Uite ,acum vorbesc cu d-ta d­ar dacă îmi răspunzi nu te înțeleg ce spui atît de mare e zgomotul in urechile mele...* Cu acest prilej să dam cîteva amă­nunte și despre Tramă Jimanoski, des­pre care s’au­ ocupat ziarele și altă dată. Tramă e acum sergent în serviciul poliției și a învățat perfect romînește. E foarte mîndru de funcția care o ocupă și spune că n­’are de gind să plece din țară și că s’a săturat de vo­iajuri. —in— Achitarea lui Dreyfus o­ irn­i­­isftră de nu­ir" in nl-dild le -f7. \n SȘri r? *rr v Ty >1&L-J Lj . i­ D­ [UNK] i fval» arăt..te lm D gi .s..u mint­ j apărătorului sau. Acest fapt deșteptă grave bănuoli: Math­eu Dreyfus, Bernard Lazare, lo­ B­ph Reinach, etc , adunară material suficient pentru a provoca indoeli asu­pra vinovăției lui Dreyfus și găsit­ă în persoană decedatului vice-președinte al Senatului, Scheurer-Kestner pe bărba­tul curajos care îndrăzni să primească lupta pentru revizuirea proc­esului in contra opiniei publice. Această luptă fu înleznită prin faptul că un ofițer superior de la ministerul de războiu, colonelul Piquart, venind în capul biurou­lui de informațiuni, avu ocazia să se ocupe de dosarul afacerei Dreyfus și bănui pe baza unor scripte că autorul borderoului e maiorul Wal­­sin Esterhazy. Comunicînd acest lucru șefilor săi, colonelul Picquart fu ime­diat trimes într’o misiune în Africa pentru a nu se mai putea ocupa de a­­ceastă afacere. Lupta pentru revizuire Lupta începu prin presă și deveni din ca in ce mai pasionată. Ritmurile celor cari cereau revizuirea se îngroșară, cu­­prinzind toate ilustrațiile științei, lite­raturei și politicei din Franța, iar pro­­tivurile erau statuii-major ajutat de cle­ricali și antisemiți. După faimoasa scrisoare intitulată J­accuse scrisă de marele Zola lui Fe­lix Faure, după o grandioasă campanie de presă dusă de d-nii Clem­enceau, Jaures, Anatole France, F. de Pres­­sense, etc., după o serie de procese cari se terminată cu condamnarea lui Zolla și achitar­a lui Esterhazy, opinia publică reușise să impună Casației re­vizuirea procesului. Dezbaterile înain­tea secțiunilor unite ale Casației dove­diră complecta nevinovăție a lui Drey­­fus, ceea ce aduse decisia de la 3 iunie 1899 care casează condamnarea din 1894 și trimite să se judece din nou afacerea înaintea consiliului de räzboiu din Rennes. La Rennes Res procesul se desfășură dela 7 Au­gust pînă la 9 Septembrie 1899 sub cea mai grozavă teroare militară și cleri­cală. Lumea întreagă care a urmărit acele desbateri se aștepta la achitarea lui Dreyfus. Dar, spre uimirea generală, consiliul de război, pronunță din nou nevinovăția lui Dreyfus, însă îi acordă circumstanțe ușurătoare și-l condamnă la 10 ani închisoare. Dar d. Emil Loubet, noul președinte al republicei, din îndemnul lui Wal­­deck-Rousseau, pe atunci prim-ministru, grațiază imediat pe Dreyfus pentru a liniști opinia publică. Achitarea și la condamnarea pronunțată la Ren­nes au trecut șase ani și jumătate și abia ori cea mai supremă instanță ju­decătorească din Franța, pronunță achi­tarea lui Alfred Dreyfus. Înaintarea lui Dreyfus Paris, 30 iunie.­Miniștrii, întru­niți în consiliu­ sub preșidenția d-lui Jullieres, au hotărît să depună azi dimineață pe biroul Camerei două proecte de legi tinzînd la reintegra­rea lui Dreyfus și a colonelului Pi­cquart în situațiunea ce ar fi ocu­pat dacă ar fi rămas în armată. In consecință, colonelul Picquart va fi înaintat general de brigadă iar că­pitanul Drey­fus șef de escadron. Că­pitanul Dreyfus va fi înscris pe lân­gă aceasta pentru a f­i numit cavaler al legațiunei de onoare. Deputatul Breton va propune as­tăzi la Cameră ca să se transporte corpud lui Emile Zola la Pantheon. Parts, 2 © iunie. — Curtea de Casație și-a dat astăzi decisiu­nea în cererea de revizuire a procesului Dreyfus. înalta Curte a admis cererea, a casat hotărîrea consiliului de războiu din Rennes și a pro­nunțat achitarea lui Alfred Dreyfus, fără a mai trimite a­­facerea înaintea unui nou con­siliu de războiu. Căpitanul Dreyfus Citirea deciziunei Curței Paris, 29 iunie. — Afacerea Dreyfus. — Audiența se deschide la ora 12.5. Sala este plină de pu­blic. Asistă la dezbateri familiile Dreyfus, Picquart, Joseph Steinach, văduva Zola, etc. Primul președinte al curței Ballet Beaupre, dă citire cu glas tare și in mijlocul unei mari tăceri deci­ziunei Curiei îndelung motivată și reținînd ca fapte noul întîî­ actul 371 relativ la substituirea unei scri­sori și care se consideră ca o pre­­sumpțiune a nevinovăției lui Drey­fus; al doilea, actul No. 26 relativ la organizarea căilor ferate, act da­tat de colonel Henry posterior procesului Zola. Curtea crede că aceste fapte sunt de natură a stabili nevinovăția con­damnatului. Curtea a mai declarat apoi, este dovedit ca borderoul a fost scris de Esterhazy; acuzațiunea privi­toare la borderou nu se razămă decit pe ipoteze; în plus înainte de arestarea lui Dreyfus se comi­­seze mai multe acte de spionagiu și trădare unde s-a dovedit că Dreyfus nu avea nici un amestec. Hotărîrea disculpă pe Dreyfus de toate acuzările ce i se adusese pe baza borderoului, si deoarce, spune hotărîrea, acuzarea nu poate rămîne în picioare nici dacă se examinează scrisul nici dacă se cercetează textul și în zadar s’ar putea cineva întreba in ce scop Dreyfus, era bogat, ar fi comis o crimă atît de mare. Dat fiind că din actul de acuzare contra lui Dreyfus nimic nu stă în picioare nici o trimitere nu poate fi pronun­țată și, în consecință, Curtea anu­lează actul de condamnare, declarînd că din greșeală și pe nedrept a fost pronunțată condamnarea. Hotărîrea va fi înserată în Moni­torul Oficial și în 50 de ziare, după alegerea lui Dreyfus. Citirea hotărîrei a ținut exact o oră. Ridicarea ședinței s-a făcut la ora 1:10 fără incident. Matei Dreyfus, fratele căpitanului, a fost obiectul unor vii dovezi de simpatie. Suverani și achitarea lui Dreyfus Avansarea lui Dreyfus la gradul­­ de maior Paris, 29 Iunie.­In urma h­otă­­rîrea Curței de casație, d. de Pres­­sense a consimțit la cererea minis­trului justiției, să amine pe mîine întrebarea ce voia să facă cu pri­vire la urmările de luat în chestiu­nea Dreyfus. D. Sorrien, președintele consiliului a anunțat hotărîrea guvernului de a prezintă parlamentului de urgență un proect de lege pentru reintegrarea lui Picquart și promoțiunea sa la gra­dul de general de brigadă, precum și relativ la înaintarea la gradul de maior a căpitanului Dreyfus, uninte­grat cu toate drepturile în armată prin reabilitarea sa. D. Pressense cere guvernului o declarare că va numi pe Dreyfus cavaler al legațianei de onoare. D. Pressense va cere mîine gu­vernului, la Cameră, să excludă din armată pe ofițerii autori și complici ai falsurilor cerînd în plus să se de­fere judecăței unui consiliu de or­dine, pentru nedemnitate, acei din­tre ofițeri cari ar fi decorați cu le­giunea de onoare, cerînd să se anu­leze deciziu­uile aceluiași consiliu care îl ștersese din lista ofițerilor legiunea de onoare altă dată pentru că luase apărarea lui Dreyfus. Guvernul, răspunz­înd cererea mai multor deputați, a declarat că va a­­fișa în toate comunele Franței ho­tărârea Curtei de casație. Proectul de lege pentru reinte­grarea colonelului Picquart și căpi­tanului Dreyfus, va fi supus în con­siliul de miniștrii ce se va ț­ine astă­­seară la Eliseu, semnăturei preșe­dintelui Fallieres. Proectul va fi depus mîine la Ca­meră și discuțiunea va începe ime­diat și dacă, precum este sigur, pro­ectul va fi votat­, guvernul va cere în aceeași zi Senatului să voteze proectul de urgență spre a tranșa fără întîrziere această chestiune. Interview cu Dreyfus Paris, 29 iunie. — Un redactor al ziarului „Times“ a avut, după pronunțarea sentinței, o convorbire cu Dreyfus: întrebat fiind ce impresie a fă­cut asupra lui sentința, Dreyfus răspunde : — încercarea lungă la care am fost supus și care pare a nu se mai sfirși, frica și nedumerirea mea sunt acum înlăturate. Mi-am atins sco­pul sforțărilor mele ; onoarea mea este reparată. Redactorul.—Reabilitarea d-voas­tră aduce cu sine și reluarea gra­dului de ofițer în armată. Ce grad credeți că veți avea ? Dreyfus. — Cred că vom­ primi gradul ce aveam înainte de 1894. Redact. —Eu cred că ar trebui să aveți gradul Colegilor d-voastră, cari au avut norocul de a putea înainta neîmpiedicați în cariera lor. Drayfus.—Nu pot să știți; aceasta va decide guvernul. — Redact.—Eu cred că vi se va da acest grad, cu siguranță. Dreyfus.—Eu nu pot să știu ni­mic. Ciun ofițer și in această cali­tate trebue să respect hotărîrea ce­lor competenți. „Eu din parte-mi aduc mulțumi­rile mele tuturr acelora, cari au apărut un nevinovat“. Alte amănunte ,Paris, 29 Iunie.—Se asigură prin­­ culoarele palatului de justiție că concluziunile hotărîrea Curtea de Ca­­sațiune au fost primite cu 31 voturi contra a 18. Numeroși prieteni, și între cei dintîiu advocații Morn­ard și Demange, au arătat azi după prînz lui Dreyfus semnele celei mai vii simpatii. Paris, 29 Iunie. —Senatul a adoptat cu majoritate de 265 voturi contra 2 totalul proiectului de amnistitie. Sena­tul a mai adoptat cu 184 voturi contra 29 proiectul pentru ridicarea in galeria Senatului a busturilor lui Leheurer Kestner și al lui Trarieux. Făcind dez­voltarea proiectului, vicepreședintele Senatului, d. Mouis, observă că este firesc a se glorifica pionerii primului stadiu al afacerii Dreyfus, acum cind adevărul este proclamat. Un mic istoric al afacerei Dreyfus Condamnarea din 1894 In anul 1894, ministerul de razboiu din Franța primește o denunțare că mai multe documente secrete ale statului major au fost vîndute unei puteri strei­ne și ministerul reușește să pună mină pe borderoul cu care tădătorul înain­tase documentele vîndute. Se cercetează scrisul ofițerilor din ser­viciul stratului major cu acel al borde­roului și găsindu -se o perfectă asemi­­nare cu scrisul căpitanului Alfred Drey­fus, acesta este­­­ arestat, judecat și con­damnat la exilare pe viață. Procesul sa judecat cu uși închise, iar condamnatul după ce a fost degra­dat, a fost trimis la 18 ianuarie 1895 la insula Dracului, fără a se permite so­ției sale să-l­­ însoțească sau să se vadă cu dînsul și nici să-l îmbrățișeze la îm­barcare. ) După degradare , Dreyfus a strigat: „Sunt nevinovat! Trăiască Franța“ și în timpul cât a stat la insula Dracului, a scris mereu scrisori desperate, pro­­testind de nevinovăția lui și implorind să se caute vinovatul și să se revizu­iască procesul. Dar cu cu­ aceste protestări și implo­rări se repetau, cu atît regimul lui Drey­fus în închisoare devenea mai aspru, mai sălbatic. Cercetările și primele îiub­esi în acest timp familia și prietenii lui Dreyfus se puseră pe lucru, și încet î­ncet începură să iasă la iveală lucruri uimitoare și cu adevărat revoltător­ila­­ rușinoase pentru justiția militară f­ran­­­­ceză. Astfel se află că membrii consi­lii­­loi de războiu cari judecaseră pe­­ Dreyfus, s’au bazat în hotărîrea lor de­­ condamnare pe mai multe acte ce li se T4BFsrsssr"."«r **5­ 33 !»)nie „DISCHEAȚA”­ va în­cepe sa publice o nouă serie a ME­­MORIULO­R, d-lui Puiu. Alessandres­­cu, în care fostul șef al siguranței publice a Capitalei va întreține pe cititori despre Frosfifusia fi București arătînd toate cele cunoscute de d-sa, în această chestiune, în lungul timp cît a condus serviciul de siguranța al Capitalei. Congresul dinactiv Anul acesta, cu ocazia aniversarei a 40 de ani de domnie a regelui Carol I și a impünsrei al XVIII-lea secol de la coloni­zarea Daciei, un grup de „profesori uni­versitari și secundari, de insțintori și în­vățători“ "au luat inițiativa unui congres­­ general al corpului didactic de toate gra­dele de învățămint­ public și particular. U-nii colegi din țările vecine locuite de romîni sunt primiți cu plăcere la lucrările congresului. Congresul se va ține în zilele de 8-12 Septembrie inc. și numai în orele a. m., orele p. m. fiind rezervate pentru vizita­rea Expoziției naționale. Ziua I. — Ședință comună jubilară, în care se vor ține curîntări privitoare la progresele realizate în toate ramurile de invățămînt în timpul celor 40 ani de dom­nie a regelui Carol I. Zilele II și III. — Ședințe pe secțiuni, în cari se vor discuta subiecte de școală și se vor face comunicări privind fiecare grad de invățămînt. Ziua IV —Ședința comună, în care se va vorbi despre cooperarea tuturor ra­murilor de invățămînt la instruirea și e­­ducarea neamului. Ziua V. — Ședința comună intimă pen­tru discutarea stărei materiale a corpului diidactic. In vederea congresului d. ministru al instrucției publice și cultelor, a binevoit să amine deschiderea cursurilor pentru acest an pînă la 15 Sep. a. c. 5 (D-nii colegi cari doresc să vorbească îni ziua de 2, 3, 4 și 5 a congresului, (ziua I fiind consacrată ședinței jubilare ce se va ține în arenele romane din Expoziție, orele 9 a. m.) sunt rugați să trimită rezu­matul subiectului ales (1—2 pag) cel mai tirziu pînă la 15 August spre a rămîne timpul necesar comitetului pentru clasa­rea tuturor lucrărilor primite și fixarea programului amănunțit al congresului. Deoarece toate aceste lucrări vor fi ti­părite în întregime în „Anuarul congre­sului“, ele vor fi depuse în manuscris la secretarul secției respective înainte de deschiderea ședinței. Un regulament interior, în care se va indica modalitatea lucrărilor, se va afișa în spre ziua deschidere­. Congresiștii beneficiază: 1. De o reducere de 50 la sută pe c. f; 2. De intrare liberă la Expoziție în tim­pul congresului; 3. Intezairi pentru găz­duire; 4. Primirea legii pe Sept, la înce­putul acelei luni. De punctul intern beneficiază și soții și soțiile congresiștilor, in schimbul taxei corespunzătoare. Taxa de înscriere la congres este: 50 bani pentru corpul didactic rural, 1 leu pentru corpul didactic urban, 2 lei pentru corpul didactic secundar, 3 lei pentru corpul didactic universitar. D-niî institutori și profesori ai școale­­lor speciale și particulare plătesc taxe corespunzătoare gradului ce ocupă în in­vățămînt. Cererile de înscriere, taxele, precum și rezumatele cuvin­țări­lor, se trimit pe a­dresa d-lui Șt. Negulescu, secretarul co­mitetului de organizare al congresului, la Cercul profesorilor secundari, calea Victoriei No. 31. Cererile de înscriere se fac pe h­irtie obișnuită sari printr-o carte poștală, iar taxele se trimit in mărci sau BotsEíssil­es caras . Cu toate grozăviile acestei odioase vinderi a corpului omenesc, va o­­cupa o largă parte în descrierea ce ne-o va face d. 2?uiu Alexandrescu. Un alt capitol sa va ocupa despre Casa de rendeZ-vous unde desfrîul și corupțiunea cea mai grozavă se etalează în disprețul ru­șinei și al demnităței. Cititorii noștri, cari au putut apre­cia valoarea descrierilor d­lui Fuiu Alexandrescu, vor avea și acum o­­cazia de a cunoaște lucruri neștiute încă de nimeni, fiindcă ele a ai pu­tut eși pînă azi dintre misterioasele cartoane ale serviciului siguranței, mandat poștal. Dela 5 Iulie—15 August a. c. să se trimită însă la B­ișteni (Pra­­­vova) SPECTACOLE Vineri 29 Iulie Expoziția istorică, din str. loan C. Brătianu : Vederi din războiu. Grădina Rașca : Pentru a 9-a oară „Țivila dela Hotel Ghidaje“, comedie in 3 acte localizată de d. G. Ranetti. Grădina Oppler : Concert zilnic dat de o orchestră militară. Parcul Oteteleșeanu: Se va cînta Flu­­turașul, operetă in trei acte. Sala și grădina Bragadiru : In toate serile reprezentațiuni date de artistul I. Nicolau. Grădina Blanduziei (strada Acade­miei) : Artiștii asociați sub conducerea d-lui P. Gusty. Se va juca „Hotel Pompadur, comedie. ȘTIRI­­ TEATRALE Fem­eia d lui comisar (La Dame du comissaire) de V. de Cotons și P. Wo­­ber se va juca în curînd pe scena Tea­trului „Dacia“ de o trupă compusă din elemente excelente. Această hazlie comedie a fost jucată în alte grădini sub numele de „Str. Cu­­ciu­li Cainax­gi“ No. 12 Femeea d-luî co­misar în traducere păstrează toate sub­tilitățile și rafinăria spiritului din presa originală. Trupa lirică Romînă Parcul Otetele­­șeanu sub conducerea d-luî­­ J. Grigo­­riu. Astăzi Vineri, 30 Iunie 1906 pentru prima oară în România se va reprezen­ta splendida operetă „Fluturașul“ (Der Schmeteriin­g). Această operetă s’a jucat cu mare succes la Viena, conține o muzică dulce, veselă,, dansuri, cuplete de actualitate și libretul e o comedie superbă. ADEVERIȚI â : mer’«»­;<> f­inül c vrowș‘1 pi %■ * oi î —­t­ăzi Varșovia in urma zvonului că aii Sf. Petru și Pavel vor avea loc noul­e măceluri evrei­ști. Neliniștea e mare. Manifestație socialistă In urma discursului ținut de minis­trul de justiție Geza Polony și asupra căruia ziarul „Budapesti Hirlap“ a făcut oarecare comentarii, partidul socialist a organizat o mare demonstrație înaintea cazinului național și a redacției ziarului sus num­it. In fața cazinului s'au întru­nit vre’o 700 de persoane cari au stri­gat „trăiu acîi libertatea presei" și „Pe­resz Géza Poloni“. Manifestanții înmul­­țindu-se au dat mult de lucru poliției. Ciocnire de trenuri Trenul Calais Bil a tamponat la Aily sur Somme un tren de mărfuri. Meca­nicul, și 5 călători au fost răniți. Lo­comotiva, vagoanele și furgoanele de mărfuri au fost sfărâmate in bucăți.­­ Diferite știri însemnate La Londra s’u intimplat un grav ac­cident de automobil. 36 de excursioniști pe cînd tircita cu automobilul o pantă, acesta se ciocni de un pom și se sfără­­mă în bucăți. 8 escursioniști au murit, 2 sunt pe moarte și 26 grav răniți.­­ Două escadroane din al șeaptelea regiment de cavalerie de rezervă s'au revoltat. — Partidul monarh­ist a lansat la Koitsch (Rusia) un apel împotriva e­­vreilor. Poliția nu l’a confiscat. »in Predeal 29 Iunie. 1906 —Timpul eri și alaltă ori a fost räu ; tot timpul nori groși se adunau de pre­tutindeni și ploaia era ca îrt toiul toam­nei. Seara și dimineața frig de alinelea. Astăzi timpul mai frumusel. —Alartă ex-i a trecut la Brașov o parte din cursul superior al liceului „Unirea“ din Focșani , iar astăzi s’a înapoiat de la Brașov liceul „Brătianu“ din Pitești. —Trenurile de astăzi și cla eri au a­­dus la Predeal noul vizitatori pentru cursul verei. D. Ionel Brătianu, fost ministru lib­rar a sosit și d-sa astăzi. Dați mai la vale o listă de persoanele sosite in aceste cîteva zile :­­l-na Mun­­teanu-Murgocî Buc.; d. Iulian, funcțio­nar C. F. R. Craiova ; d. V. Axentie, profesor. Brăila; d-na ȘtriSnescu și d-ra eu fiul. Brăila ; d-ra Vizulea, Buc.; d. de Laptev cu familia, Ploești ; d. Ve­rona cu d-na, consul Raitei, Brăila ; d-șoarele Focșani, Brăila ; d. Del­eure cu familia, directorul mag. „Au bon Golit“, Buc.; d-na Irina Marghiloman, Buc . familia Isvoranu, Buc.; d. Evol­­ceanu cu familia, profesor universitar, Buc.; d-ra Mille, Galați; d. N. B. Rio­­șanu, deputat, Craiova ; d. Dumitrescu, arhitect, Giu­rgiu ; d-na Ionășescu cu d-șoara, Ostrov; d-na Henrich Pragher cu copil, Buc. și altele, al căror nume îmî scapă pentru un moment. In numărul viitor voi vorbi de viața la Predeal, cu petreceri, dscursiuni, etc. Duminică 2 iulie c­ e primul bal la Predeal dat în sala „Joița“, pentru copiii silitori. Astăzi a sosit aci și orchesta de vară angajată de primărie și de societatea de înfrumusețare „Izvorul Prahovei“ din Predeal. — Cu trenul de Arad, de azi dimi­neață a trecut la București d-na Eu­genia Procopie Dumitrescu soția d-lui Procopie Dumitrescu fost primar al Ca­pitalei.—venind din străinătate. — Dela 1 Mai pînă astăzi au intrat în țară în condițiunile ord. minist, de interne relativ la suspendarea pașa­poartelor, un număr de 800 de per­soane. — Alaltăeri a fost un Predeal d-nu Nicu Constantinescu, sub-directorul poș­telor și telegrafelor și d. Vlădoianu, di­rectorul Casei de depunere din Bucu­rești. — Trenurile de plăcere de astăzi și ori au adus puțină lume, dintre cari mai toți au trecut la București. Comurg Evenimente internaționale Din Rusia.— Manifestație socialistă. Ciocnire de trenuri.—Diferite știri însemnate. Din Rusia Amiralul Ciuknin, comandantul flotei măre­ negre contra căreia s’a comis zi­lele trecute un atentat, a încetat o zi din viață. — O foaie volantă a prințului Urus­sov anunță între altele că Trepov a luat parte la măcelurile din 17 iunie. — Țarul a conferit erî cu partidul cadeților asupra formărei noului cabi­net. Țarul cere ca să se renunțe la am­nistie și la împărțirea de pămînt. Partidul const, democrat nu aprobă aceasta, dar tratativele continuă.­­ Primul ministru Goremkin a se­­mănat țarului demisiile miniștrilor de interne, justiție, finanțe și căi de co­municație. Banchetul instructorilor militari școlari Aseară, la orele 9, a avut loc, la F­ora, un copios banchet dat in onoa­rea ministrului Vlădescu de corpul ins­tructorilor militari școlari.­­ La acest banchet au luat parte toți veteranii a­­flațî în Capitală și 50 căpitani ins­tructori. Am remarcat în asistență pe d. mi­nistru Vlădescu, Christa Negoescu, ad­ministratorul casei școalelor, Petre Sfe­­tescu, prefectul județului Ilfov, gene­ralii Hiotu și Iitinescu, maior Chiri­­țescu­ inspectorul general al instructori­lor militari școlari etc. La banchet s’au ținut mai multe to­asturi. Cel dint­âin, a foastat d. ministru Vlă­descu care a închinat pentru rege și dinastie. Maiorul Chirițescu bea pentru d. Vlădescu iar d. P. Sf­.­tescu pentru corpul instructori ori militari școlari. D. Ch. Negoescu toastează vorbind despre înfrățirea dintre armată și in­strucțiunea publică. D. general Ionescu vorbește despre importanța legea instruc­ției militare in școli iar d. general Hiotu face un sumar istoric al armatelor noas­tre. D-sa susține instrucția militară in școli ca chestiune de pedagogie. Mai toastează d. Christa Negoescu pentru d. ministru Vlădescu,­după care banchetul se închee la ora 1 noaptea în mijlocul unei animațiuni generale. • L­ *■ INFORMAȚIUNÎ D. Gh. Salter ne prezintă o copie de pe dresa parchetului Tribunalului Il­fov din 16 iunie 1906, în care se face cunoscut că actele trimise, relative la deflorarea copilei Margareta Pleschi de către domnul de m­ai sus—au fost puse la dosar, în lipsă de probe. D-rul Constantin Simionescu, preșe­dintele operei antituberculoasă din Pa­ris, medic-șef al Dispensarului și di­rector al Revistei Antituberculoase, so­sește azi la București. Cu ocazia veni­rei sale în țară va ține citeva confe­rințe asupra mersului tuberculozei în Franța și rezultatele ce s’au obținut pînă astăzi. D. Const. G. Alexandrescu a trecut, cu deosebit succes, teza de doctorat in medicină tratind despre­­ pneumonia la cori î. Azi s’a iscălit deriziunea ministerială, prin care orele de serviciu pentru birou­rile vamale București-Poșta și Bucu­­rești-Intrepozite, vor fi deja 7—1 d. a., cu începere de m­ine. Județul Ilfov a realizat, in cursul a­­nului 1905—1906, următoarele incasări: licențe­ 626 652 lei 65, zecimi de per­­­cepere 949.244 lei 33, fond comunal 47.331 lei 15 și amenzi 882 lei 46. D. I. Jipescu, director general al vămilor, a obținut un concediu de 30 zile cu începere de azi. D. Aurel Bujoreanu, actual secretar la serviciul de poduri și șosele din Te­leorman, a fost­ destituit din postul ce ocupă, pe ziua de 1 Iulie a. c., iar in locu-I a fost numit d. Petre Anghele­­scu, actual arhivar-registrator in aca­­lași serviciu. S’a supus autorizărei consiliului de miniștrii executarea in regie a constru­­­irei celor cinci cantoane de pe șoselele județului Constanța, de către serviciul teh­nic al județului, în limitele sumei totale de 39.500 lei după deviz. WBtammiBmammmm D. Penescu, subdirectorul politic din ministerul afacerilor străine, obținând­ un concediu de 40 zile, a plecat în străinătate. D-nii Dumitru Chiru și Th. Mari­­nescu au fost numiți agenți auxiliar în serviciul exterior al vămilor. Consiliul ministrului a autorizat exe­cutarea în regie a lucrărilor de cons­­trucțiune a podului de lemn peste Siret la Homocea, în marginile sumei totale de 42 028 lei 50. S’a supus aprobărea consiliului de mi­niștri aprovizionarea în regie, prin ser­viciul tehnic al județului Ilfov, a 1.800 m. c. pietriș, în limitele sumei totale de 14.228 leî 64, cum și a 1960 m. c. piatră spartă de Dobrogea, în marginile sumei totale de 19.760 leî. Consiliul miniștrilor a autorizat în­­cheerea unui contract pentru construi­rea și montarea a două rezervoare : stațiunea de petrol din portul Constanța, împreună cu armăturile lor, in limitewl sumei totale de 125.495 lei. D. I. G. Saita fost prefect al Capili tale! a fost primit Marți în audiență 1*1 castelul Peleș și reținut la dejun. Ziarele ,,Dimineața“ și „Adevărul" primesc abonamente lunare de vile­giatură cu următoarele prețuri: Del 1.50 în țară. Dei 3 în străinătate. Pentru abonamente combinate („A­­deverul“ și Dimineața“) . Dei 3 în țară. Dei 6 în strămutate.

Next