Adevěrul, septembrie 1906 (Anul 19, nr. 6118-6146)
1906-09-02 / nr. 6118
Sîmbătați Septembre 1906 Epitropia tnenerata s, Casei pliatelor și Ospiciilor Sf. spiridon din Iași Face cunoscut că în ziua de 6 Septembrie a. c. otele 2 p. m. se va ține în cancelaria acestei Epitropii licita se publică prin oferte sigilate, pentru construirea unui spital în Tg Hîrlăuî, Județul Botoșani. Devizul și caetul de sarcini se pot vedea în ori-ce zi de lucru la serviciul tehnic al Epitropiei. Valoarea lucrărilor este de 43000 (patruzeci și trei mii) lei. Garanția provizoră este de 2150 lei. Disposițiuni la art. 72—83 din legea comptabilității generale sunt aplicabile a această licitație, bană pentru școală, birouri, sau depozite mari, în Calea Moșilor No. 148 nu departe de Biserica cu Sfinți și de Bulevardul Carol I. Are 28 încăperi spațioase, apă, gaz, totul la canal și una din cele mai mari curți din București, împodobită cu arbori mari și stufoși. A se adresa în Galea Rsliowei No. 68 Or. SIMÁMÉRA fost asistent al Prof. Dr. HAYEK ==,.=- »IV VIES A ===== Specialist ín boalele de : NAS, GÎT și URECHI PROVIZORIU București — Str. Concordiei, S (prin Șerban-Vodă) CONSULTAȚIUNI: ORA 3—51*. M. 3napoindu-se din străinătate D-rul Șaabner Tuduri Directorul casei de sănătate dă consultațiuni pentru boalele Sifilitice și nervoase — de la 1 — 3 p. m. — No. Bl. Strada teilor No. 51 Casa dr. sănătate PENSIONATUL DE FETE „CB. 8 DECR“ — Fondat în anul 1850 -București Cai. Moșilor 1581 Are onoare a anunța pe Onor, părinți, că înscrierile au început iar cursurile cari se predau în institut sunt: 4 clase primare, 8 liceale, și curs cu programă proprie, toate puse sub controlul direct al Onor. Minister al Cultelor și Instr. Publice. Universitatea și școalele profesionale foarte aproape. Tramvaiu la poartă și în legătură cu toate liniile. Prețuri convenabile și cu înlesniri de plată. Directoare Iulie 11. Săulescu! Cunoscuții! Institut de Fete „BOUTIBERIl II“ — Fondat în 1874 — Așezat pe Șoseaua Jianu, unde este aerul cel mai curat din Capitală cu internat și extern t, curs primar, Liceal, după programa Statului și curs cu programa proprie, muzică vocală și instrumentală, pictură și limbi străine, sub direcțiunea »-meia.t RIAAA «»act. ESCR, ajutată de »-na Alexandrina M curgeam«, își deschide cursurile în mod regulat la 15 Septembre. înscrierile se urmează în toate zilele la institut. — Se trimiit peQspecie la cerere — LICEUL de DOMNIȘOARE Felicia M. Petrescu — 18, Strada Minerva, 18 — BUCUREȘTI ■ Cursul primar liceal și facultativ Prețurile ca și la celelalte Institute. înscrierile se fac chiar de acum. specialist în boale Memie și Sifilitice I Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile j Consultații de la 10—13 și de la 5—7 I 33. STR. BIBESCU-VODA, 331 Colț Șerban-Vodă 2>1 X,Ghelerter Medical soc. Fraterna Păcurari SAȘ8, Str. Primăriei 34 reîntors în localitate din Stanga unde a funcționat ca medic al băilor și a reluat clientela. Consult. 8—9 a mi , 1—3 p. m. Vaccinării și revaccinări cu limfă «le șințeza -- ELIBEREAZĂ "BULETINE -MARELE Botel Heuropo! in fata Falatéiul Regal — BUCUREȘTI = 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziției cele mai convenabile aranjamente. CAISA DE SCHIMB si FUELS București, Strada LIPSCANI fie. Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 26 August 1906 j Ovvrfdr I Vând 4% Rentă amor. 1505 sÜÜ1 61|<5Pă2'w 4% Renta Amor. 1905 ,B.; 92|— 92 50 4 ° C Rentă internă. I 9125 91 75 M Oblig com. Buc. 83 50 ,90 50 5 °/0l Obl. „ .51„ jud. comun. 102? 150 102 — «% Obl. „ „ 91— 94 50 4 °/” Scris. func. Eur. 10125 10175 -% . . . 92 25 02 75 5 °/C! ”. „ Orb 93 — 98|50 „ „ „ laș! 94 25 951~ Acțiuni B.Națon ,3250 32701 „ „ Agric.1 .-90 — 6001 — , Scomp.Bu 180- 190 Cor. var. austriac. 105 — 106 — Mărci germane | 123 50 124 50 Bancnote franc. I| 100— 101 — „ italiene || 100 101 — „ rubl- hírtill] 200!— 265 — Losurile Expoziției grale. Romanei se trimit franco în provincia Sise vînd ln CAPITALA cu Lei 21 bucata. II Casă IttiDirecția Î0 DOTSS ^® Sg^ii3^Hi^^® ââas SGisrsî OOTS^ELE NOUTĂȚI m MASfflE AGRICOLE | ===== Superbele aparate de ===== MuklMMfl||f< § p Safii M gripl i au Jnnl« SEMĂNĂTOARELE prin împraștiere de mină sunt azi articolele ! cari provoacă cu drept cuvânt, cea mai mare senzațiune. Prospecte detaliate gratis și franco la cunoscuta casă de mașini agricole și industriale MIRON EM. ROSENZWEIG CRAIOVA : Str. Oima Piopovici, 1—BUCUREȘTI. Strada legală, 8 Uleiuri „AUTO-RECORD“ speciale pentru AUTOMOBILE Ferdinand Ameling Proprietar de moară — Aurcilijen« — — furnizorii Curței Regale — Burdujeni 30 irilie 1906 Domnilor Nicolae fehor I Cie BUCUREȘTI Mi-ați furnisat un motor de benzina sistem „Christoph, Niesky“ care mă satisface în toate privințele. Lucrează exact, consumă puțină benzină și duce cu ușurință 2 perechi pietre de 42 țoluri, ar putea să mai ducă încă o pereche de pietre! Cu toată stima și FERMSAK» AJMEUINGUM noA tonic general : mu ocular și diuretic : FORMIATUL VINTILESCU Superior oricărei specialități străine cu acel forum Lucrînd asupra tuturor fibrelor musculare, ale organismului mărește activitatea fisică și cerebrală , combate oboseala, surmenajul, nefl* râstenia, tremurăturile, DIABETUL, ușureză și mărește emisiunea urine — — FIi A € OMU îi 3 lCi ==___ Pentru Diabetici flacoane speciale: Broșuri la cerere zit la: Fatiriada VINTILESCU-ROMOSTHICKI. 5Sneg>rești, Calea Victoriei 1.6 (Episcopiei) INSTITUTUL Schewitz - Schlerrin Bucmresti, Str. Scaunelor 1 S3 Conform hotărirei Ministeriale cursurile vor reîncepe la 15 Sept. Lei 300,000 Se dau cu Împrumut pe case și moșii, începând dela suma de lei 4800 In SISS A se adresa la Agenția Universală, Strada Regala 11, București. DE ÎNCHIRIATgummm Direcțiunea : Lémitej-Civiicin-Popa 48—50, Calea Plevnei, 48—50 Curs liceal complet, Școală comercială superioară, curs de seară, secțiune greacă, franceză, curs primar. Institutul funcționează întrun local cu totul adaptat cerințelor școlare, modificat și mărit printr-un nou corp de clădire, anume construit, proprietate a directorilor, prevăzut cu hală de gimnastică, sală de desemn, băi, infirmerie etc. Curte și parc la dispoziția elevilor îngrijire părintească, disciplină severă, atenție specială limbelor moderne Rezultatele examenelor: ca și in trecuți strălucite Directori speciali de studii, pentru fiece secțiune. Profesorii dintre cei mai distinși: C. Léautey, B. Clinciu- G. Popa-Eisseanu, t. Dragu, Al. Pandele, O. Patriciu,Căpitan P. Angelesiul, N. Colceag, E. Ciupurea, A. Candrea, I. Richter, I. Scurtu, Șt. Eftimescu, C. Roasa îiu,I.I. Clinciu, M. Fotino, I. Chirîțescu, I. î Macerionescu, N. Tîntăsescu, I. Banciu, I. Renaud, S. Stoenescu, S. Jalbă, C. Roman, Ionescu- Boteni, S. Popovici, I. lonescu Bujor, A. Yutsinas, A. Condilis, I.espotopol I. Oubreil, A. ütambler, ill. aut. etc. Cursurile se deschid la 8 Sept., preparațiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. Dr. Eraciie Sterian Totul general lei 4 282 25 Subscripția continuă a ß deschisă și sperăm că va da un rezultat care să permită a se ridica un semn vădit memoriei lui Georgescu, o dovadă vădită că oamenii ce-și fac datoria la noi au recunoștința publicului Se 'nțelege că clădirea ce s’ar ridica ar trebui să asigure pentru totdeauna un adăpost mamei, soției și copiilor lui Georgescu. SPECTACOLE — Vineri 1 Septembrie 1906 — Expoziția Istorică din strada Ion C. Brădanu. Vederi din războiu. Parcul Oteteleșanu : Trupa lirică romina de sub conducerea d-nuiuî C Grigoriu. Se va reprezenta frumoasa operetă în 3 acte „Fetița dulce“. Grădina Blanfiuzieî (strada Academiei): Artiștii asocați sub conducerea d-lui P. Gusty.. Se va reprezenta frumoasa comedie în 3 acte, „Florette et Parapon“, tradusă de d. P. Gusty. Grădina Rașca.Aspc.. artiștilor Teatrului Național. Reprezntație dată cu preț pe jumătate pentru cititorii ziarului „Dimineața“. Se va reprezenta hazlia comedie în 3 acte „Vasilache Astronomii localizată de d. Emil D. Fagure. Grădina Oppler.—Concert zilnic dat de o orchestră militară. , Sala și Grădina Eragadiru. — In toate serile concert dat de, muzica regimentului Mircea 32. 2 IMsa Misuilîâ Lumea de aci e preocupată de un incident dintre d-nii B. C. Guger, procuristul cast Embericos și Leonida Nicolaide, amploiatul firmei Feudei et Comp. Incidentul a luat naștere de la o glumă făcută de d. Nicolaides cu un mare comerciant din post. In cursul conversației, d. Gaiger care «ra de faț n’a dat importanță cuvintelor d-lui Nicolaides, acesta însă s’a lăudat că ar fi pălmuit pe d. Gager. Cind d. Gaiger află despre aceasta, trimite imediat martori d-lui Nicolaides, și anume pe d-nii G. Boantă, avocat și consilier județean și A. Eliad avocat al comunei. D. Nicolaides refuză însă de a și constitui martori nevoind să dea nici o satisfacție.:VîȘî Martorii d-lui Gaiger î-au adresat următoarea scrisoare : Iubite prieten. Ca rezultat al demersurilor noastre, in urma misiunei ce ne-am dat de a te reprezenta în diferendul ce ai avut cu d Nicolaidis, cerîndu-i Satisfacție prin arme, conform dorințe tale și refuzind Categoric de a ne-o da am dresat un proces Verbal pe care ți-l remitem odată cu aceasta. Față cu acest mod ciudat de a proceda al d-lui Nicolaidis în chestiuni de asemenea natură, nu-țî rămîne decit să-ți iei satisfacție pe calea ce vei găsi mai nimec.t Cu această misiunea noastră este terminată, și-ți mulțumim de încrederea ce ne ai arătat’o și te rugăm să primești asigurarea stimei noastre. (ss). (?■ Boantă, A. Eliad *■ £).§Nicolaides văzind penibila impresie produsă de refuzul d-sale da a se bate,la intervenit a i se admite acum constituire de martori. Dar martorii d-lui Gaiger refuză de a permite clientului lor de a mai intra în tratări cu d. Nicolaides, considerind incidentul închis A apărut. No. 36 din excelentare Viața literară“ cu următorul sumar: Puterea cintecului de Gh. Dumbravă Cîntece (poezie) Cincinat Pavelescu, Prada (proză) de Pop, Pămint (poezie) Arce Călugăru, Povestea stoicilor FI. Cristesen, Micropasm (poezie) G. Ardeleanu Dări de seamă Al. T. Dumitrescu, Polemici , Guerilla d-lui Iorga , Lovinescu Glas de pste groapă (po- zi--) Mana Gunțan, Un tip de Lia Hîrsu, Seara zis 1 de sărbători (poezi) B Constantinescu, De-ale iubire! de P. Gheorghiu, Amurg (poezie) , Eftimiu, Dtn popor, Poveste de Elena Sevastos, Intornațiuni literare și artistice.—Bibliografie. Listă 99 de luptă deschisă a început odată cu dizolvarea Dumei. Cari pot fi acum mijloacele de acțiune ale luptei de îndată ce centrul ei regal, căminul ei, Duma, a dispărut ? Cei mai moderați, octobriștii, s’au supun; marea majoritate a Dumei nu a acceptat disolvarea ca un act constituțional și a proclamat resistența pasivă. Eru tocmai, pentru a cita un caz recent, cea ce a făcut tax payersii englezi în 1902 față de legea Balfour asupra instrucției, și nimeni nu a numit revoluționari pe cele 60.000 persoane cari protestind contra legei au refuzat să plătească taxele școlare. Dacă rezistența pasivă ar fi bine organizată ea ar ajunge la o acțiune solidară colectivă unica și absolut constituțională puțind forța guvernul a face concesiuni imediate. Din nenorocire suntem departe în Rusia de acest nivel de conștiință politică care ingădue organizarea unei protestări colective fără a-î da o formă revoluționară. Dar revoluția va fi lipsită de organizație și va sfirși printr’o infrîngere inevitabilă. In genere situația actuală n’ar putea fi mai bine rezumată decit cum a fost de către un diplomat japonez care spunea : , E o revoluție lipsită de putere sub un guvern incapabil". Pentru o victimă a datoriei în urma apelului nostru mitre cititori, ca să contribue cu cu pot pentru cei rămași pe urma conductorului poștal I. B. Georgescu, care a ccnsut răcindu-și datoria, am primit următoarele lupte : Din listele precedente lei 4.142.90 Prin < Gr. Sellim, telegrafist la oficiul telegr. din Corabia (a doua listă) dela d-n>ii *, George M Nicolaescu 3 lei. Căpitan Th Ricman 2 lei. Locot. Emil Bengulescu 1 leii. Locot. Th. Șt. Popescu 1 leui, Dimitrie Steriopol advocat 2 tei, T Wogurek ag. rap. austriaco 1 teii. Iorgu Mănescu 2 lei, Marin R Iliescu 2 lei, Const. Rădulescu advocat 2 lei, G Țucatos 1 leii, Dim. Perovschi advocat 1 leii, Moni Lipiner 1 leii, Spiru Tânăstescu advocat 1 leii, Pr. Const. Gheorghiu 1 led. G. Gunaris î lea. Șt. M. G. 1 lea. Mih S. Christescu (Berbecu) 2 lei. Mihail Iliescu funcționar C. FR. 1 leü. Ștefan Popescu perceptor 1 leu Răduț G Teodorescu 1 leu. Aurelian Popescu comptabil 1 leu. Mitică Dobrinescu asistă, farmacie 1 leu.Ștefan Ionescu 1 lect. Hr Garbis 1 leu, I. C. Mircescu com Grajdibod 1 leu. A. Hornstein voiajor 1 leu, Dim. Bărbulescu 1 leu, Leopold Finkler 1 leu, Costică Gramatopol 1 leu, D. Petrovici 1 leu, Zuță lonescu 1 leu, Stanică Marinescu 1 leu, Nae Nițulescu 1 leu, Nae Vladimirescu ad-torii moșiei Vișina 1 leu. ,\. Hagi Alexis 1 lea, Aron Braunstein 1 leu, Ghiță N... Godeanu 1 leu, Ion Dinu 1 leu, Lazar Baiciu 1 leu, Petre Petrescu comerciant 1 leu, P. Comănescu 1 leu Oprea Iliescu 1 leu, N. Ivanciof Baicberf 1 leu, Athmase Cojocărescu 1 leu, Andreas Vrionis 1 lea, Economu Dim. lonescu 50 bani, P Braneanu advocat 5 0 bani, Jean Teodorui C. F. R. 50 bani, Const. lonescu secretar mag. mărfuri 50 bani, Const. C. Teodorescu bibani, Ioniță Dumitrescu Craioveanu 50 bani, Roman Ștefănescu 10 bani, Spiru Ventura șlep Penelopi 50 bani, D. Ștefănescu Ag. fiscal 50 bani, Dim. Popescu secretar com. Giuvăiești 50 ban, Marin I Costescu 50 bani, Gavrilă Stănescu pieher post. 50 bani, Vasile Vrandisis 10 bani, Toma Iliescu 50 bani, Const. Tabără 50 bani, G. Buga 50 bani, Alex. Popp intendent spital 50 bani, Nicolae Cornea 50 bani Niță Popescu 50 bani, I. Cova 50 bani, Ion Tomescu 50 bani Eliodor Georgescu 50 bani, Ștefan Constantinescu 5 bani, D. Cojocaru C. F. R. 60 bani, G. Papaieodor 50 bani, Ion Gavrilescu Orleanu 50 bani, Costică Văleanu 50 b . Nic. Cojocărescu 50 bani, Dim. D. Stănculescu 50 bani, Ion Harnagescu 50 bani, Preotul Bălăușescu (Pitești) 50 bani, Gr. lonescu 45 bani, G. Suta 50 bani, N. S. Parascu I.O bani, Const A., Rădulescu 50 bani, Marin D. Malinescu 50 bani, Jacques Rubin 50 bani Mih. Stănescu 50 bani Elefterie Panait 50 bani, Ion Rădulescu 50 bani, Preduț B. Popescu Gura Padini 50 bani, M. Luca 70 bani, Gr. Gebert 50 bani Ioniță Rădulescu comerciant Dașova 40 bani, Ion Lascu 50 bani. Total 75 leî și 55 b., scăzindu-se 80 bani mandatul și 40 ba scrisoarea, rămîn . . . . . 74 35 JURNALUL FEMEEI Știri femenine D-na Curie la Sorbona. S’a văzut această alianță particulară și admirabili unde fiecare din soți era unul din acele spirite cari onorează umanitatea și in cari ambii erau asociați pentu căutarea adevărurilor noul. Comunitatea aceasta de afecțiune și de muncă a suprimat-o brusc moartea C-1 puțin, numindu-se d-na Curtea succesoare a bărbatului sau la catedr de fizică generală, s’a voit să se aratcă această catastrofă nu intrerupe munci comună, să se dea victimi adevărata moștenire a ghidului său și să se consoleze puțin umanitatea de perderea sa Acum cițiva ani, o femee Sofia Kowalewski, a fost însărcinată cu un curs dinnatematcă la universitatea din Stockolm. Aceeași excepțiune a fost reinoită pentru d-na Curie și în Franța Ea n’a făcut atceva decit să dea un fel de sancțiune realității faptelor. D-na Curie dr. în științe, profesoară la școala normală superioară din Sevres s’a asociat ia modul cel mai complect la lucrările soțului ei, sau pentru ca sine exprimăm mai bine, d na și d. Curie erau două savanți cari lucrau la aceași știință In cursul unui studiu asupra producțiunea razelor uranice, d-na Curie a simțit cel dintîiu radiumul Cu toate lucrările lor frumoase anterioare, de descoperirea radiumului va rămâne atașat numele soților Gurie. Prin această descoperire au deschis drumul savanților către alte descoperiri. D-na și d. Curie, au obținut sub formă de clorură de radium, un corp particular care emite imediat lumină, care traversează corpurile opace. Radiumul, reînnește cu totul o part din medicină prin acțiunea sa asupra țesuturilor. Dar mai ales el reunnaștetoate ideile fizicei g merale asupa constituire chiar a materiei. Aceste sunt descoperirile făcute în radioactivitatea. Ele au părut atât de mari ca premiul Nobel a fost decernat d lor Bourgarel și Curie. Acum d-na Curie trebue să conținălucrările atît de brusc întrerupte și să da științei asupra acestor enigme noul, cuvinte noul, din cari fiecare e cste o binefacere pentru umanitate. După cum pare dela început, d-na Curie se achita conștiincios de misiunea ei, a elevilor de prin toate școlile secundare din țară. Se ștere că la liceul din T.Severin se introdusese corespondențele extrasolare ale elevilor acelui liceu cu cei din Macedonia. In aceste schimburi de idei se discutau, mai ales cestiunile naționale. Ideea s'a aclimatizat și în Capitală unde 4 au pus baze e societății mai sus numite și astfel numită rotațiunei capilor de corespondență de la membru la membru. Comitetul de primire e alcătuit din 20 membri dintre cari delegații principali sunt d-ni.l Theodor Dumitrescu-Bumbești, absolvent al școalei comerciale, și normalistul Adrian Gastrișianu. Telegrama primită O telegramă a fost primită de biroul societățeî din partea d-lui Duma, inspector g aerul al școalelor din Macedonia In această telegramă se spun că vor sosi în țară 30 elevi din Bitolia și 20 părinți. Aceștia au și pornit îmbarcați pe un vapor italian. D. dr Lotte, președintele coloniei maodo romane, a fost anunțat asupra acestei sosii Preparativele S'a lansat o listă de subscepțiun pentru adunarea unui J fond de primire și numeroși bogătași din țară au oferit oncursul lor pentru primirea aromiuilor. Tînărul Dumitrescu-Bumbești a plecat erî la Constanța pentru aranjarea sosirei în localitate a vaporului italian. Escursioniștii vor sosi probabil Sîmbătă și vor fi intimpinați la gară de un public numeros și de toți elevii aflători in Capitală. Normaistul Theodor Castrișanu va ura escursioniștilor din 80 sit. La Constanța va mai pleca și un grup de aromini din Cpitală, in frunte cu energicul luptător macedonean d. Tașcu Pucerea. Escursioniștii vor vizita Expoziția și vor face apoi difrite inscursiuni prin localitățile din țară, unde, de asemenea, li se va face o entuziastă primire. Mîine se va lăsa manifestul prin care publicul e chemat să asiste, în număr cît mai mare, la primirea romînilor macdoneni. Vom pubica și noi acest manifest. A mai rămas sa ne viziteze și romînii din Basarabia. Cine însă va lua inițiativa ? L. 1. Macedonenii la Expoziție Telegrama din Bitolia — Find vor Sosi macedonenii. — Preparativele de primire — ,,Charta rotativă“—Corespondențele școlare — Un ntartifest—Eseuisiuni prin țară.— Cit vor sta macedonenii in țară. Expoziția națională a izbutit să realizeze,pentru o « lipit, un vis, întruchipat, cu atita măeștrie de sublimii vizionari ai neamului românesc. Ne-a fost dat, intr’adevăr, să vedem strălucind, in Arenele Romne,acel amestec încintător de portari romîneștî și frați de un sînge cu noi, vorbnd aceeași limbă, avind aceleași gînduri și vibrînd de aceiași pornire entuziastă care caracteriză solidritatea deplină a romanilor in poetica lor contopire într’un același ideal comun : romînismul. Sosirea aromânilor Crișana, Banatul, Ardealul și Bucovina ne-au încintat cu înfățișarea lor, ne-au minunat cu cîntăreții lor, și ne-au vrăjit cu jocurile lor. De astă dată ne vor cerceta o vatră și acei frați cari, pentru sublima crimă de a se fi manifestat ca romîni în mijlocul unui popor eminamente, șovin, au căzut și cad încă victime călăilor ce nu le îngădue să cugete romîniște. Vor veni atoniinii din Epir, Bitolia, Salonic și alte localități, pe unde fierul ucigaș al grecilor și inceendiul lor răzbunător au purtat jale nemărginită și a iruă mihnire în sufletele tuturor Vor respira aceștia cîteva momente de libertate deplină și spovedanii ne vor face deapra. suferințele și pursecuțiunile ce le îndură in căminele lor. Corspoednicul nostru din Bitolia ne-a telegrafiat azi că peste 70 de romîni macedoneni, părinți și elevi, vor veni să ne viziteze Expoziții și că s’au și îmbarcat spre țară pe un vapor italian. Comitetul de primire Inițiativa acestei primiri a fost luată de membrii societății „Charta rotativă“ Ardelenii la Constanța — prin fir telegrafic — Primirea CONSTANȚA, 31 August.—Cu două trenuri oficial' au sosit la ora 10 dimineața societțile corale din țară). Ardeal și Banat, în total 2400 persoane Muzica militară intonind imnul naționa , i-a întîmpinat cu mii de cetârni în frunte cu primarul Bănescu, care a salutat printr’o călduroasă cuvîntare pe oaspeți; A sound mulțumnd doctorul Comșa președintele corurilor din Ardeal și preotul Avrim Coroiu, președintele corului din Coștei. Cortegiul cu muzica militară in frunte pornește spre pila Independentă. La statuia lui Ovidiu din nou primarul Buescu a ținut o frumoasă cuvîntare, acoperită de nesfirșitele urale ale celor peste 6000 de asistențî. A răspuns doctorul Dobrin, președintele corurilor din Banat, printr’o cuvîntare aleasă, mișetnd pînă la lacrimi pe cel pazențî. D. Mirza, directorul ziarului ,,Tributia Dobrogea“, a citit o frumoasă doină, scrisă cu această ocazie. Apoi toate corurile, întrunite sub conducerea maestrului Kuiac, au intonat imnul regal, care a fost cu sfințenie ascultat A ci s’a produs un incident; pa cînd toată lumea se descoprise, un armean anume Miran Koster easian, fost sergent in regimentul 34, a refuzit să facă aceasta, cu toate insistențele puse de o persoană din vecinăttea lui, îndărătnicia armeanului a revoltat întreaga asistență care a protestat. Corurile și masa în urmă corurile din Cernăuți, Seliște, Lugoj și „Carmen“ au evitat frumoase bucăți, care au fost aplaudate frenetic. De aci cortegiul a pornit la gară de unde cu trenul au plecat la baine Mamaia visitind plaja, majoritatea luind cite o bac. La ordo 12 o masă a fost oferită de primărie. Masa a fost special aranjată de ofițerii batalionului 5 vinători, sub conducerea maiorului Sănătescvi, servind soldați. S’a dat friptură, brinză, struguri și vin. Sosind la masă generalul Anghilescu, comandantul diviziei 9 și colonelul Obedenaro, au fost întimpinați cu nesfirșite urale și strigăte de trăiască! Toasturile In timpul mesei d. Bănescu primarul orașului închină paharul în sănătatea suveranului. Cei prezenți aclamează muzica citită imnul regal. Vorbește apoi cunoscutul naționalist aromînul Petru Vulcan des aplaudat și întrerupt de urale și aprobări. Seria toaștilor o încbea dr. Dobrin, care a mulțumit pentru frumoasa primire. Apoi s’au format corurile cari au cîntat in parte. Eseursiunea pe mare Masa s’a terminat cu o mare horă a unire! jucată pe cimpia de lingă plantațiuni. Entuziasmul a fost la culme. S’a format un nou cortegiu cu muzica in frunte, străbătind orașul pînă la port, unde îmbarcîndu-se pe vaporul „Romînia”, sub comanda căpitanului Eugen Tăut, au facut o frumoasă escursiune în largul mărci. Plecarea La orele 7 oaspeții s'au urcat în trenurile speciale aflate in port, înainte de plecare corurile reunite aîittonat diverse cîntece naționale sub conducerea d-lui Kiriak. Apoi profesorul Paulian din Turnu- Severin a ținut o însuflețită cuvîntare mulțumind in numele tuturor coriștilor maestrului Kiriac, organizatorul acestei r uniuni a corurilor și escursiune!. La plecarea trenurilor urala lungi au tr«lucml din p pturile fraților din Banat, Ardeal și Dobrogea.* Ardelenii au sosit in Capitală cu două trenuri: primul la orele 3.45, al douilea la orele 5 dimineața. Nițescu. Luptele din Arenele Romane Cu tot frigul ce se lăsase aseară, totuși lume multă în arene. S’at dat 4 lupte : Pentru premiu de consolare, prima nptă a fost între elvețianul Fini și românul Dumitrescu care a învins în 12 minute pe elvețian prin înconjurul șoldului și căderea în cap, stîrnind aplauze furtunoase din partea publicului. A doua luptă între englezul Carl Cyis și s Jueg Iezul Amaihu fu plină de agilitate din pcrRa amindurora și se sfirși prin învingerea lui Arnalbu,printr'o dublă prindere a brațelor la pămînt. Pentru Championat au fost două lupte: Prima între faimoșii Schachmann și Pietro II. Violențele și incorectîri dinele din partea fiecăruia au agitat publicul. Arbitrul a dat semnalul de învingerea lui Pietro de către german, ceea ce a fost contestat de mai muți din spectatori. Pietro II a fost învins in 24 minute prin prinderea umerilor la pămînt. A doua și ultima luptă intre Apolon și Ergoman dureză 4 minute, în care timp Apolon învinge printr'o dublă prindere de umăr la print. Luptele de azi Astă seară. Pentru consolație Corele cu Dumitrișcu și Saidonu cu Preoțes«cu. Pentru championat: Petro II cu Vanderberg și Pons cu Limosu. Pe mîine seară se anunță Jiu-Jitsu impedicat de serbările nțional. Congresul banclior populare La 5 Septe nbrie se va dechida înapitală in sala Te.trului național congresul Bă..dor popular , din întreaga țară, sub preșidenția d-lui Dimitrie Nonițes n, membru in consiliul de administrație al băncilor. Congrsul va dua 3 zile. In prima zi ședințe,le se vor țin«'» dela 9—12 și 2—6 Vor vorbi congresiștii și dnii G. Duca ce va ține o conferință specială. „Despre cursul B'ncilor popular«' în țară și ingn« re“; iar d. Vintilă Brătia iu, despre „Obștiile sătești", a doua confrință oficială. A doua zi « angesiști» vor incepe lucrările pe secții, fiind constituiți în 9 secțiuni, ștințe e se vor ține dimineața și va vorbi și d. D. Nnițescu. La ultimii ședința va lua parte și d. Tak Ionescu, ministrul de finanțe. La 6 Septembrie se va da de către Casa centrală a băncilor populare ,un spectacol și onoarea congrsiștilor, la arenele romane de la Expoziție cu „Povestea neamului“.In tot timpul congresului congresiștii vor beneficia de o reducere de 50 bani la intrare în Expoziție și toate spectacolele, iar în ziua de 6 Septembrie, vor plăti numai o taxă de 10 bani, la toate spectacolele. Orice doritor de informații suplimentare, se pot adresa la Cassa Băncilor populare, unde s’a instituit un birou special de informațiuni. Ciocnirea din stația Cîmpina Era noante pe la orele 10, pe cînd trenul de marfă cu N. 664. Ce vine din un deal, manevra în stația Cimpina neobservind dn s insuficiența distanțelor dintre acest tren și un altul separat care manevra și el pe aceeași linie, la un moment dat, trenurile se ciocniră sfărimind 4 vagoane și producînd stricăciuni ins miate mașine. D. subinspector C. Mihăileanu Inchitind cazul, a găsit vinovat personalul de manevră, care n’a observat la timp cum stau macazele și dacă mărcile de siguranță sunt libere. Pagubele se urca la aproape 5000 lei. A apărut No. 9 din senzaționalul roman FMOH - 5 bani fascicola în toată țara De la Expoziție Reducerea pentru transportul vitelor de expus C. F. R. a acordat o reducere simțitoare pentru transportul vitelor ce se vor expune la grada Zoologică din Expoziție. Reducerea e de 2 luni jumătate pe zona kilometrică. La stațiunile unde s'a pretins taxa integrală cauza a fost modul greșit cum au fost adriste vitele. Acestea trebue adresate direct Expoziției generale romane, pentru a se putea beneficia de reducerea acordată. Arenele romane. — Aseară s’au reprezentat pentru prima oară în arenele romane: coloniile daco-romane, năvălirile bărbaților și stabilirea slavilor.Societatea „Șiretul“ cere o reducere de 50 la sută pe C F. R., pentru a-și putea aduce membrii săi la Expoziție Tot la pavilionul francez. La intrarea acestui pavilion se va așeza un coșuleț care va purta inscripția : ,visites à la France“, în care publicul va putea depune cărțile de vizită. De asemenea se va găsi și un registru pentru iscălit. Cărțile de vizită și registrul sau iscălituri se vor trimite spre păstrare la ministerul de externe al Franței. Tirme de săteni.Comisariatul general a primit din partea primarului comunei Braza comunicarea că o sută de săteni doresc să vie la Expoziție. De asemenea locuitorii comunei Poiana au intervinit pe lingă autorități sa li se facă aduceri pe C. F. R., pentru a putea veni în massă la Expoziție. De la pavilionul Franței.Un comitet francofil de tineri a cerut comisariatului general permisiunea de a organiza serbări în Expoziție cu ocazia inaugurărea pavilionului Franței. ALIEVERUL SINDICATULU ZIARIȘTILOR DIN BUCUREȘTI TRAGEREA A DOUA biseriei Fresei este fixată la 30 Septembrie 1906 Cîștigurile acestei a doua trageri în valoare de Lei «ÎS»® ® © depuse la Casa de Depuneri tu recipisa Ho. 99.256 din 5 Duirie 1905 ® Un Bilet 1 LEI Q TRAGEREA,GARANTATĂ Biletele de vînzare la toate debitele, vînzători și depozitari de ziare din întreaga țară. Depozitari generali: O sii ti. Ploroeanu și R. Finksls, banchsri Str. Lipscani No. 10, București cari expediază france bilete contra pliftei prin mandate poștale ori timbru. Nu se admite rambursa. Fapte diverse Escroc prins. — Symanț» a arestat pe Rhimaou Moise zis și Richițeanu, condamnat la o lună de zile închisoare pentru escrocherie. El va fi înaintat pr hetului, care îl va depune la Văcăr ști. Ucenic hoța Constantinescu Nicolae «ie 18 ani, ucenic de dogme, domiciliat în sosia Basarab 3, a furat l0O lei, o haină cu vestă și un ceas de la N. Ciobotaru și alte lucruri de la patronul său Alecu Iliescu, după care taot a dispărut , căutat, acum de poliție. Furt de 600 eî—O telegramă sosită de la poliția din Pitești, coliției noastre vestește că Poescu G. Nae, in vîrstă de 39 mii, a furat d-lui Ecaterina Ion Stan suma de 600 lei. S crede că hoțul a fugit în Capitală, s'au luat măsuri de prupere. Furtul din Pasagiul Maca.—Autori necunoscuți au furat dlui Abram Mitrahy din pasagiul Macascara 3, o mulțime de lucruri din casă. Păgubașul a reclamat poliției, care a luat măsuri pentru descoperirea autorilor. Căzută în nesimțire. — O femee anume Ana Drăghici, pe cind trecea era pe calea Rascovei, a căzut in nesimțire. Ea fu transportată la spitalul Colțea. S'a confocat o masă, ceaune și bani. Ares'area unui presupus hoț.—Un individ anume Tanase Nicu, care a fost găsit astă noapte in cafeneaua Victoria de pe str. Șlari, a fost arestat. El e bănuit a fi autorul unui furt de 560 lei, săvîrșit în gara Slatina. Rănire.—Circumscripția 11 a înaintat poliției pe Forea Zmfir. de ani 21, care azi noapte a lovit pe sergentul Popescu Nicolae cu un baston in cap, rănindu-l grav. Bătăușul va fi dat judecății. Femee criminală. — Circumscripția 35 a arestat pe femeea Floarea Dumitru de 20 ani, care este bănuită a fi provocat moartea unui copil de 5 luni. Cercetările continuă. Furtul din sos. Basarab.—Aseară circ. 35 .« arestat pe Constantin Dumitrescu zis Pui", care astă noapte s’a introdus printr’o fereastră in depoul de ferărie al d-lui Vanilie din sos) B surab, de unda a furat mai multe scule de fierărie. Furtu de la Expoziție.— Er a fost arestat Tudor Niculescu zis Eftimie, care a furat suma de 93 lei dela Tudor Cristea, lucrător la Watterschute. Furtul din str. Crișului —Autori necunoscuți au furat precupețului Tu oilor Lie, din str. Crișului 2, suma de 300 lei in aur și hîrtie de bancă. Păgubașul a reclamat polțiaî, care acum caută pe hoți. Moarte bănuită.—Circumscripția 31 a arestat erî pe fimeoa Floarea Dumitru din str. Foișor 42, bănuită a fi provocat moartea unui copil al ei de 5 luni. Cadavrul micuțului a fost transportat la morga. Greva de la atelierul Ruben . Lucrătorii de încălțăminte din atelierul d-lui Mois Isac Ruben (Agiuj din șos. Vitan ) au declarat greva din simpatie provenită din cauza izgonirei din lucru a unui lucrător. Lucrătorii sunt in număr de 14 și sunt organizați în filiala B a sindicatului lucrătorilor de încălțăminte din Romînia. Ei fac un apel călduros la colegi ca să nu-î înlocuiască. Urmărirea a doi criminali sîrbi.— O telegramă sosită aseară poliției din partea autorităților sîrbești vestește că indivizii Chircovicî Vladimir și HitiSchi lavubin, ambii in vîrstă de 40 de ani, au fugit de acolo, după ce au săvîrșit o crimă înfiorătoare. Ei au ucis pe bătrîna Mladina Colevicî și pe copilul acesteia, furîndu-i o mari sumă de bani. Fiind indicii că ambii criminali s’ar fi refugiat în Romînia, autoritățile sîrbești au cerut poliții noastre prinderea și extrădara lor. S’au luat măsuri in consecință. Nenorocirea, din strada Voinescu. Era după prînz mai mulți lucrătorii dărîmau un zid din str. Voinescu, No. 36, loc care e expropiat de C. F. R. Zidul văzînd rău, a fracturat piciorul sting și două coaste ale luptătorului Vasile Dumitru. In stare gravă nefericitul lucrător a fost dus la spitalul Colentina R. p. Furt în tron . Intre stațiile Caracal și Putru-Olt, autori necunoscuți aui furat d-lui Isaac L. E iohenasy portofelul din buzunar, conținînd suma de 460 lei și o mulțime de acte de valoare. Imediat ce a simțit ipsa portofelului, păgubașul a reclamat poliției de acolo, care a vestit aseară teleg atic Siguranța noastră. S'au început cercetări pentru descoperirea autorilor, cari trebue să fie dintre cunoscuții pungași de tren-Evadarea unui dezertor. — Soldatul Tănase Dueșan, dezertor din regimentul de infanterie 6 Mihaiu-Viteazul, pe cînd era dus erî cu o san» * * /