Adevěrul, ianuarie 1907 (Anul 20, nr. 6237-6264)
1907-01-01 / nr. 6237
Cantacuziniștiî și d. Take Ionescu 1 190 în Romînia O ochire #la dezvoltare! ce a luat arain toate raile activităței naționale — I încă un an a t fi în pragul ■ celui ce-î armeagmue-sc să e■ runcăm o privire spra celor c ® I S’*Ö petrecui într». I Anul 1906 a st semnul jubi Vleülui de 40 de de domnie a I regeluî Carol, coincide ca a 1 40 a aniversare a stituțieî noastre 40 anî an trei ed de cînd o avem și totuși ea> încă în cea mare parte alisceră moartă, serbările jubilare ost încoronate de sxpoziția nații, a căreia reușită a fost compli care a fost o icoană splendid progresului ce 1 am realizat in drumurile activitâței noastre natîe. i Politica anului 6, ca și a tuturor anilor din tuse deosibește printr’o decădere selectă. Toate partidele sunt în despunere. Conservatorii civizați'aktiștî și cantacii zi niștcî, în boei mitocani; liberalii di irizați în Itiștî și sturdî^ști, fără ca deocțtă să se vadă e nădejde de care ; junimiștii politicește ca gire ruviați, depărtațvî dela calea singură îe dădea muțimiea de a fi în fața acesto n purîcari în reacționarism sunt cruente, nu se gaseștc © nimic. Niciorivist de parted democrație, nici urmă de partid idealist, cu zeița mari și i «o cale. Trist, trist ,ot! Căci să ne punem in ipotețea mai defavor abi 18 democrația presupunem Cel ideile și idealut liberale, dem»ocratice, socialisticii intr’adevarrei«, și că celecționare sînt a.mirabile, — nu rnsse e& un se fc,f«aești totuși o glie care să se o*pue reacționarizat ca toată lumea ,să scufundă Uglassa budgetvorilor, « dozmnțif de patimo “ pașul cel ma bun a avidi Steî â& putere ? * luptele politice a'sunat la noi ;'Uz din violența k;e odinioară, v&zî ce pusfiet intelectuală fac« aceasta, maiacepi *a re- elat timpurile trecum tot cazul ț;3 daî seamă că lini» aceasta pa Uîîia cîi în care lupi, împacă cu ei ui fii pentru lupul nu-I 1riciocît miel, si mielul nu-î ,fc un lup deghizat... «, de foc o ciutură a te satisfi ^rbfirile jubilare,și anul a ț vt nui pretext pa., Ca orice s -a nu-aî energică ț, partidele , să înceteze. I>rairi și ju«ișfejî s’a fi abținut serbării» iare fei cu dezinva p0ri eeri’ »poaținc români combătut »utițiH «J«r încolo a f0i,i da o Unsceni» regretabilă a0 mers «o votam omul pînă 1, în prima riscarea Adresei trontil deși a«fii jena pri puțin pe p rciu, cum de altfellu folosea 1 trei. * a^rf*tul anului stația este i /S -iu«i«niști* ae pUsc orice Q <^°. a mai format guvern; W"- ‘vgei-i io în partidul onser way?1*" .fățișe și aproasperae* ,ar liberalii apaținpă șicongresee »avut și program ce au iubii cat, e» în actualior forîsor ixacapabili ds dorgani‘taeinicg. Și totuși sorganiaîî» bele.. noastre par â a de^ necesitate dansfilurat... această tristă și bunie a <or politice, pe cîndifiîse e 1 dinșii și fruntaș de ac«eatia țărăneascăionti. fc a sta noafeinsft, o rai desntru vindecarea căreia loftoi.ro,a cu multă gălagi, dar să aplice mijlocele în 40 de ani dicînd in regele Garoî mnlte prorealizat In Ilomínianu-Unea rămas !n aceiașî tare ** *®» sărăci«, boală și isai”_ «isutantă mult despre cristia T** «o cheltuește multă frnie CU dînsa, dar țăranl cum îl știm de nid ** ochii. Vina este că na «ie» proprietari de pănut deopotrivă de interesțî just *ăran Intr’o stare s‘ a«nna și conservatorii! ’ a ’"*" ««copie Casa rurală. Er " ®»c* alții, n’au curaj! 3 Astfel și în 1906 e în ~7 -ce—i drept în mod foant cât-o în programul li- conservatorii și-au îisușit-o și el. Casa rurală tot pe hîrtie a rămas. Țărănimea tot cu 85 la sută analfabeți, cu o mortalitate spăimîntătoare, extinsă la boli oribile, cari se propagă în mod vertiginos, ca ogorul rău îngrijit și bordeiul tot ca o locuință de «troglodiți“. Și totuși există o reformă care poate servi țăranilor mai mult chiar decit rasa rurală. E reforma legea tocmelilor agricole în așa sens, încît, țăranul să nu mai fie legat din an în an de proprietar sau arendaș, așa ca să depindă mai rău de acesta decit pe vremea iobăgie!. Dar nici de acest problem nu s’a atins nimeni! Se asigură vitele, foarte bine, dar de ce nu se asigură mai bine oamenii ? In ce privește politica externă a țarei am avut în anul acesta de înregistrat medeerea cîtorva convenții comerciala și conflictul greco-romîn. In ce privește acesta din urmă el se prezintă la sfirșitul anului, cu toate declarațiile războinice ale lui Teotokis, cu perspective de împăcare. Mai probabil pare a fi că vom obține dala Poartă avantagii pentru aromini, fără concursul grecilor și patriarhiei,și acesta e doar pentru noi lucrul principal. De altfel anul acesta ai s-a prezentat foarte bine. In agricultură el a avut de înregistrat un rezultat cum nu s’a pomenit niciodată. Grill s’a produs mai mult decît în toți anii de cind există Romînia modernă și dacă prețurile n’au fost tocmai util de splendide, iar calitatea n’a fost superioară, — în sumă s’au compensat aceste perderi prin luarea punitatilor S'au mai compensat și Jain faptul că—lucru rar — anul a fost favorabil tuturor speciilor da bucata, chiar și porumbului, ceva car cu atît mai îmbucurător, cu cit de acesta se folosește țărănimea care pășește deci în noul an tării teama de a fi chinuită de foame. • Un asemenea an agricol bogat, nu se putea să ramîie fără urmare pentru finanțele țarei. Cititorii noștri sunt în curent cu datele ce există în această privință. Le rezumăm pe scurt, deoarece anul budgetar nu coincide cu cel calendaristic avem două fituri de date. Mai întâi datele pentru anul încheiat la 31 Martie 1906 și cari au înregistrat un excedent de 45 milioane lei, cel mai mare pe care Romînia l-a văzut vreodată. Al doilea, datele privitoare la anul budgetar 1 Aprilie 1906—1907 și care nu se încheia decit, peste trei ioni, dar care după cifrele ce avem pînă acum sa arată că va întrece chiar anul trecut, care a fost și el unic în analele finanțelor române. Industria noastră ne dezvoltă de asemenea în mod vertiginos. Noul tarif vamal pus în aplicare și al căruia caracter protecționist convențiile încheiate nu s-a fi modificat,— a dat un nou avînt tinerei noastre industrii,—așa că numai în acest an s’au înființat 28 diferite fabrici mici și mari. Despre industria petrolului, ce să mai spunem ! Ea este pe punctul de a lua proporții grandioase. Trei rafinorii noul s’aft construit sau sînt în curs de construcție,—și e destul să spunem că sînt cele mai mari din Europa, pentru ca cititorii să-și facă o idee de importanță lor. Cît despre extracțiunea petrolului,producțiunea este in continuă creștere și va spori încă considerabil prin faptul că rafinăriile au luat proporții cari fac că or actuala producție de petrol ele să nu aibă materie brută suficientă. Cu un cuvînt anul 1906 însemnează economicește cea mai deplină prosperitate, ccea ce rezultă și din urcarea colosală a tuturor valorilor de stat și private romînești, precum și din faptul că pe cînd toate Băncile cu emisiune din Occident au urcat scontul, singură Banca Națională a Romîniei a putut să-l menție la cifra obicinuită. Numai două schimbări în minister am avut în anul acesta. D. Bud străileșind a devenit ministru de justiție d. Greceanu , și apoi demisionînd d. Vlădescu a devenit d. Iisescu ministru al cultelor și instrucțiunei publice. In toamnă o mare îngrijire a cu ...*4» ♦ «ne--------------------- t a prins țara aflîndu-se că regele e bolnav. Vîrsta suveranului dădea temei celor mai alarmante zvonuri. Mulțumită însă căutărei medicale, regele și-a regăsit sănătatea și astfel s’a risipit nourul ce se pusese la orizontul politic. Pășim deci în noul an 1907 sub cele mai bune auspicii și tot ce putem să dorim este ca ei să aducă și bietei țărănimî mîngîerea și prosperitatea pe care cea dinții, in această țară, ar merita-o. NAZBITXI Colindă boiereasca Aă. Aho, aho, copii și frați, Stați puțin, nu vă certați, Își ia mese v’așezați, Și cuvîntu’mî ascultați... S’au sculat, nu Sunt rațiițî ani, Vreo cîțiva mitocani, Și numai vor să sa gîndească, Că mi’s de viță boefească, Ce ne’ndemnați să facem măi ? — Șo pă iei hăl, hăl! Tocmai ca la FSnrei.. Trone Cantainisi si Talie lonesea La ordinea zilei în ecraurile politice este încă tot primirea d lui Take lonesen de către împăratul Germaniei. Această primire a căreia importanță au trebuit s-o recunoască chiar și liberalii prin „Indepedența“, a produs o adîncă impresie în favoarea ministrului de finanțe, care, se înțelege, nu poate conveni deloc adversarilor săi, panta ouainiștilor. Aceștia se încearcă deci să diminueze importanța vizitei lansînd tot felul de știri și comentarii, cari însă nu rezistă nici celei mai slabe analize și cari de la prima cercetare se arată a fi curate copilării. Astfel cantacuziniștii lansează prin ziarul lor desuro știrea că d. Take Jonesen a solicitat audiența de la împăratul Wilhelm 113 și se pare că și da ar fi așa, încă primirea ce împăratul a făcut-o A lui Take Joneseu n’ar perde nimic din importanța ei, pentru că fi cantacuzoniștii o știu bine — nu oricine cere o audiență la Wilhelm 11 o și obține. Apoi e posibil ca d. Take Ionescu să fi solicitat o audiență, dar un lucru e cert, anume că m’a solicitat să fie Invitat la dejun. Aceasta nu se cere, mai ales dela împărați. Invitarea la dejun la o Curte cu eticheta riguroasă ca cea din Berlin, e o onoare și o distincțiune a căreia importanță numai un copil poate s’o nege. Trecem asupra încercărei naive de a diminua importanța primire prin afirmația că d. Take Ionoson a fost invitat la dejun de către „regrele Prusiei", pare ea nu s’ar ști că regele Prusiei și împăratul Genuaniei sînt una și aceeași persoană’ In sfîrșit cantacuziniștii mai „amintesc" că și d-niî Cap și Kalinderu au fost primiți în audiență de Wilhelm 11. 9. Kalinderu e omul de încredere al regelui Carol, doar un bătrîn om politic și cunoscut filogrerman în țara noastră a politicianilor franțazomanî. Oare întrucît scade importanța primirea lui Take Ionescu dacă și acești doi bărbați au fost primiți? îi ei credem dmpotrivă. Am relevat toate aceste naivități pantacuziniste, numai pentru a documenta iarăși oo „armonie“ domnește în partidul de la guvern. Onoarea făcută unui fruntaș departe de a bucura pe toți partizanii, deșteaptă invidia unei părți în așa grad, nncit perde și tactul elementar de a o ascunde. Gr. decit de tasciști, e împiedecat de cantacuziniști, de liberali ,și ar f putut spune că chiar de ai săi, se d Filipesc de exemplu, actriia politică e atit de fundamental deosebită de a d-lui Carp, nicit mai de mult a împiedecat ca șeful jeminiștilor sâ devie șeful partidului subservator. Odată pornind pe nota m.bucolica, era natural ca d Carp să meninte pe adversarii săi și cu țrgla istoriei Pe ce căi greșite se gătșie d. Carp ! Nici unul dintre acualii politician), fie el conservator al liberal, nu stăîndește- nici nu poate și nici nu vrea să se gîndeasâ la judecata istoriei. Aceasta e, dujă mentalitatea ce domnește acum la noi, o sperietoare pentru copil. Chi e la putere va intra îr istorie, sceice, la întunerec vor rămâne acei Ctrl n’au avut cîrma bărcei statului o mină. De idealistul Carp, de anul întreg, de caracterul drept, se pare râu, din inimă rău, cil e la raleat in acțiunea sa, — dar nu e putem decade să nu exprimăm sedimentul nostru, că în situația sa politică, partea cea mai mare de vnă o are chiar d- sa. Bp. Pentru un cod al muncei unic pentru tot imperiul. Pentru întinderea și simplificarea legislației asupra asigurărilor muncitorești. Pentru garanțiile cari să asigure lbertatea de gîndire și liberă exprimare a ideilor politice și religioase, chiar pentru funcționari și militari, cari au trebui să fie cetățeni de un ordin inferior. Pentru garanțiile de acordat împotriva arbitrariului bironcistic. Pentru separațiunlea bisericei de stat și a bisericei de școală. Pentru reducerea progresivă și desființarea finală a taxelor și impozitelor asupra mijloacelor de trai. Pentru impunerea unui bir progresiv asupra tutelor veniturilor mai mari de 500 de mărci pe an , pentru mărirea îndemnată a taxelor asupra moștenirilor. Pentru transformarea treptată a armatei permanenta într-o armată populară, Întemeiată pe principii democratice. Pentru o politică externă urmărindmpăcarea și înfrățirea intre popoare și regularea conflictelor internaționale printr'o curte alcătuită din reprezentanții popoarelor civilizate. Contra anei politice coloniale Turnătoare. In sfirșit neutra critica cea mai aspră și luptă împotriva tuturor abuzărilor și tuturor nedreptăților. Zi Âa „ADEVEREb* trimite abtoraților și cetioilor selictările sale de Anul nou 1107 D. Filipescu (în drum) am fost pe la toate ușile și m’sa deztgat... Unde dracu să mă mai duc acum ? Am Adeverim» La berlin D. Finipssem plead și dsa l Bohm. D-sa va descinde dredl la.. „împăratul Wilhelm“ — unul din cele mai bune hoteluri din ca Uda^armoniei! P.Jftta d saî Carp — De ea nu iei ponpfblul externa lor și țui numai decit acela *1 internelor? ar fi întrebe'.i*.»rinl.m!ni*tru pe d. Uarp. — Fiindcă întrebuia din afară se amestecă regele și în ce din lăuntru vreau să mă amestec ? — Dar arunc! tl ce să mă amestec ? — D-ta să nu te amestec! unde nu-ți fierbe oaia! ai răspuns pacificatorul Europei. O reflexie — Ei, vă dizolvă ? !u Întrebat un deputat guvernamental — Mai dizolvați ce «item ! răspunse extrem de ....dieadrat cmatul guvernamental !! Rigoletto Vista. — No. 6237 ¥=---------------------------— FONDATOR lex. V. Beidimenti PUBLICITATEA: HCIDATA EXCLUSIV Ag«»!»de Publicitate OL SCHULDERS Co.Wr. Ker#Georgevici tS n üani in toată tara L*mT 1 Tana«fie 100 DIRECTOR 1’OOSTIC CONST. MILLE In țtînfoiUale îndoit strAinAtal So. 1240 Apar« zilnic la ora & seara ca ultimele știri ale zilei Smrowiîe ziarul«. str. Sărindar, mai nimerit din* sie Unui isii abonament ea mi? in «EiUdNNi ft/ 9 Interviewul d»M Carp D. P. Carp a acordat un interview. Se înțelegi că toti lumea l’a citit cu multă atențiune și a căutat să aprofundeze înțelesul afirmoțiunilor șefului junimiștilor. Ba, cum e natural, cînd un om de seamă spune ceva, mulți se vor sili sa vadă în acel interview și lucrurile care d. Carp nu le-a spus și răspunsuri la cestiuni la cari nu s-a giiit să răspundă. Dar asupra unui punct vor fi desigur de acord, toți aceia cari au citit interviewul, anume asupra tonului melancolic, de regret, ce predomină într'însul. D. Carp este un om conștient de ceea ce poate .—posibil că , are chiar o exagerată conștiință de sine,—dar pare a fi convins astăzi , că cu greu îi va mai fi dat să aplice i ideile sale, să guverneze după principiile sale. Un al doilea loc s-ar arcorda imediat șefului junimiștilor, dar se socoate prea bun și—cine știe 9— poate prea bătrîn pentru ( din sus. ) De acea d.gCarp își exprimă numai regretul m d-sa, cinm ar fi putut aduce mari servicii țarei, e îm ■piedecat de toți a o face. E împie- i Alegerile din Germania — Programul partidul social democrat Organul solid demociției germane „Vorwaerts” publică pe<?omul colectoral cu care partidul sociali», se prezintă în fața alegătorilor săi. Exagera din el punctele de căpetenie. Social democrația «nu reprezintă clasa muncitoare a vremurilor da astăzi e apărătorul firesc , drepturilor și revendicărilor sale. Țln sa e transformarea proprietățe piste capitaliste a mijloacelor de produre — pămînt, mine, materii prime, teste, mașini, mijloace de transport —In proprietate socială și transformare producțiunea de mărfuri intr’o prodnepna socialistă orînduită de către societe și pentru societate. Social democrația nu luptă pentru dobîndirea de privilegii >uî, ei pentru desființarea domniei da însă, pentru desființarea însăși a clasei și cucerirea drepturilor egale și itoriilor egale pentru toți fără deosebiri de sex sau de origină. Pornind dela aceste pi aipil ea luptă în societatea actuală , numai împotriva exploatării și apiUrea salariaților, dar și împotriva oărei exploatări și apăsări, fie că sexercitează în paguba unei clase, a as sex sau a unei rase. fa împrejurările de să trebuo mai inuifi să ușurăm mersul iestinchini,bări și să dăm claselor «deostate și »păsate mai multă putere de rezistență, mai multă capacitate de iptă, rîdicîndu ! și îmbanindu-i stan ea socială, economică și politicii. Pentru aceasta, socialimocrația va interveni în viitorul Itoh .ag. Pentru menținerea șitinderea votului obștesc, pentru iutirea sa și la romvî. Pentru întărirea șimbunătățirea dreptului de coaliție și ' ntinderea și asupra muncitorilor sgrici. Pentru fixarea legală a"l"î obișnuite de muncă de zece ore cel iult și pentru reducerea ei trept da 19 și 8 ceasuri pentru toți muncitori Pentru întinderea protezistei muncitorești și limitarea mutuli, de Duminică anii de noapte urmna la trebuințele tecnice absolute. Pentru cit area unui minitraî munca! pentru imperiu, în oficiu al munen și do oursoMY*',’):?.-.. ’‘"că. fu Furia d-lui Filipescu Cel mai suparato k faptul că tratativele dintre d. Carp și Cantacuzino a au reușit e d. Filipescu. Din ajunul Crăciunului de cînd d. Carp a trimis pe d. Cantacuino să se plimbe, d. Filipescu e furios, de o furie feroce. D-sa se plînge la oricine vorște să-l asculte, se plînge contra d-lui Carp că a fost firea pretențios față de d Cantacuzino. D. Pilipescu spune la masă, pe stradă și în mice casă cînd intră, că d. Cantacusino a fost în dreptul său cînd n’a convenit să cedeze d-lui Carp ministerul de interne. Cînd vorbește astfel d. Filipescu dovedește că e sincer. Pentru d-sa concentrarea conservatoare nu contează ca o punere în locurile cuvenite a junimiștilor, ca o satisfacere a drepturilor ce d. Carp le are în partidul conservator, pentru d. Filipescu concentrarea nu înseamnă decît răpunerea d lui Take Ionescu. La acest scop d. Filipescu nu e sigur c’ar putea ajunge dacă d Carp ar deveni dictator la partidul conservator. Dar dacă d. Carp ar deveni subalternul dlui Cantacuzino, în partid și în guvern, o, atunci d. Filipescu cer fi sigur că într’o zi ar putea să dea gata pe tredutabilul său adversar. Cum însă d. Carp a rămas întreg așa cum îl cunoaștem toți și nu s’a pretat la planurile ce urmăreau cantacuziniștii sub impulsiunea d-lui Filipescu, acesta din urmă a devenit furios și nu se poate stăpîni de a'șî critica șeful, devenit azi numai nominal, căci d. Filipescu s'a întors la șefia reală a d lui Cantacuzino. După cum se vede. marele veninos, iar a dat faliment cu combinațiile sale, sforile politice ate» de data aceasta nu i-au fost de folos. Cu ocazia anului noi, îi urăm să aibă tât mai multe:... succese de soiul acesta și desigur că le va avea, căci a pornit pe calea care nu poate duce decît la rezultate caraghioase. Bun succes! PĂRERI ȘI IMPRESII Anul non B. P. Omenirea a trecut cu o delicioasă inconștiență din secolul al nouăsprezecelea in al douăzecelea. Ea trece cu aceiași admirabilă nepăsare dintr’un an în celalt. E mai multă filosofie decit s’ar crede în acest vagabondaj al omului dealungul anilor : e instinctul superior al destinului sau efemer pe pămînt, cara’i face să împrumute cea mai puțină însemnătate tuturor hotarelor convenționale ale vreme! cu cît trec anii și’l ning și-î pleacă fruntea tot maî mult spre alma mater— țărîna care’și urmează cu o măreață uniformitate eterna sa operă de prefacere Fiecare din noi trăiște tot atît față de susul vreme! cît vibrează o umbră pe o pînză de cinematograf. Adevărata viață e aceea care începe după moarte și aceea numai puținî o trăesc—s viața celor aleși cari lasă legate de numele lor comorile minței, ale sufletului și ale inimei. Că a trăit se știe despre un Achyle, despre un Socrates, despre un Plato, despre un Virgilius Maro, un Raphael, un Dante, un Goethe. Pentru toți aceștia împărțirea vremea tn luni și ani și secole înseamnă o jucărie a copiilor de pe pămînt făcută parcă în adins de unii dascăli pentru a le da iluzia că au de socotit multe zile în intervalul ridicat al unei vieți de om. Cu toate astea, cu ce veselie îngerească se rupe în fiecare an, pe întreaga suprafață a globului, la miezul nopței, fila ultimă a calendarului, cu ziua de 31 Decembrie / Am apucat și un alt an ! Un pas înainte spre ziua cînd..... nu vom mai fi. Cind Schopenhauer a făcut apoteoza Nirvanei, cărturarii l’au botezat pesimist. Omenirea salută fiecare pas spre groapă cu pahurul de șampanie în mină, și asta se chiumft la joie de vivrel E mai puțină cugetare, mă multă nepăsare însă da viață in această incondientă filosofică decît la amara conștiință a acelora cărora viața și-a datŭ prea multă durere, fiindcă prea puțin au gustat’o și prea mult au cugetat asupra rostului ei. E. ». P. *m * «sas»*TM—------tartare, s de CONST. MILLE ppMigiOi Orașul răsună de aîntecere baețile cu ajunul. Pe mine, în care ci mult credința nu mai are ecou, toat gălăgia aceasta mă indispune. Ore însă că tot așa trebuo să fie și cu ei binecredincioșii. Meșteșugul de a merg , ca ajunul s’a comercializat. Nic!ei ce-ți strigă sub fereastră sau la ușă Bună dimineața la Moș Ajun Ne dați, ori nu ne daß? precum nici aceia cari sînt nevoiți s asculte pe colindători, nu mai sînt au farmecul vechia al tradiției. Unii s gîndsc c'ntind le «ne« c, Jî» , da boemi, dacă nu-î va goni ca serv» tori!, alții se gîndesc la plictiseala de deschide punga ori de a da ordinal fiece clipă ca acești triburători al digestiei să fie goniți... Poate, cine știe. în cătunele îndepărtate, acolo unde n’a ajuns civilizația orașelor, poate acolo să mai fie credinț și în aceia ce umblă cu Moș Ajunul în aceia ce-1 primesc. Dacă o fi sau nu această credință 1 țară, nu pot ști bine. Totușî mă gindesc cu oarecare emoțiune la timpurii vechi, la ajunul de acum cîteva sut de ani și in mintea mea reconstitues aceea ce a trebuit să se petreacă și suflete și în lumea naivă și binecredincioasă, care vedea desigur în aceasi concretizare grosieră a sărbătorilor sfinte, ceva mai mult decît dorința de cîștiga cîțiva gologani pentru ca ape să-l cheltuiască la cheiamă. Nu este departe timpul, cînd se va alcătui societăți anonime ori cooperative pentru exploatarea urărilor de Morjun și de Anul nou, după cum citeai zilele trecute prin ziare că la Ierusalim s’a constituit o societate anonimă americană pentru exploatarea sfințeniei a poliordanului, pe care o exportă o butoaie în toate părțile lamei, întocmi ca vinul de Bordeaux, ori cotari idhem renumite. LPN Citesc prin ziare că Stoica Alexandrescu, care acum douăzeci de ani a atentat la viața lui Ion Brătianu, dup săvârșirea deplină a osindei, a fost în sfîrșit pas în librtate. Mă duc cu amintirea în urmă și revăd figura osoasă și brună a acestui ori statura lui înaltă, și pare că îl am și e cam înaintea mea în modestarnett b rou de advocat din strada Știrbey-Vodă Era înaintea atentatului adevărat os pus la cale, dar acest Stoica Alexandrescu colinda casele celor cari era reputați ca opozanți. De la Greorge Pallade venise la mine, care pertune l i calitate de redactor la Lupta d-nulu Panu, eram desigur socotit ca opozan și drept vorbind, deși socialist, dar nu eram partizanul regimului plin de arbitrarietate al celor dosprezece ani de satrapie «I lui Ion Brătianu. Ghid s a comis atentatul, un minu am socotit că voi fi fi și eu supărat. P» «cale timpure ar fi fost de ajuns o singură vorbă a celui acuzat ori mărturii anui simplu spion ca să ți se facă o vină de a-l fi primit în casă, după cum o vină s’a făcut și contra fraților O roveanu, fiindcă Stoica Alexandresr era ca și dinșii din R.-Sărat. Ori ce s’ar zice, timpurile s’ai sc. * bat și în bias Mi-aduc aminte cu Al * care groazaie vremurile preț. . poliției sub Radu Mihaiu, d "S”r,i fioroasă a căpitan dlui Stik'’1 es ® u’ de răposatul Mischiu. Și.u ®*. 050 punctul de vedere al puV?cu. ’* era mai frumos atunci, rolul d ziarist, era mai alio de emoțiuni, toate mai ales văzute la inKv?* ( ona* zeci de ani, cînd u’a nas ««*0 partea pitorească și P'’^*ne neplăcute ale mpțt*tiS^u* , a paua într’o mină șî'evolverul •nwstmstiW.scKtt'cw Presa finner z^n «ste tocmai entuziasmată de d. mi\parlamentar al președintelui Maynaud de la Château-Thiery, az| deputat al Parisului și care a crezut că poate face mai mul ca parlamentar, ca fabricant de legi, deci« ca judecător care le aplică și le aplică astfel Iu cit i s’a dus vestea de a fi fost bunul judecător ! Așa este firea omenească. Nu este niciodată mulțumită ca ceea ce este cu rolul din care și-a făcut a tate și o’un renume la dreptul Așa ni se spun că Dum amnlt mai mulțumit cînd fă catarul și’î teușca cutare fel deci ori cutare piesă de E mare lucru ce ești și să nu e tivitate și de privință îmi aduc pe care a comis: gîndu-S8 deputat căsuța lui modest, dela Iași, apare în Came tația și prestig’ el era aposto’ toată lumea, noapte, oînŭ frames și această pu acest soa fi luat Iancu N coastă că nu toată tutur conve sam lace și el. Profé s’a adeveri fost fatală ! și preș-dlintii a a părăsit strhieri, dela Chat' t s’a sinucis la Va b de a ști ce o dind! curiog* motivul sinuciderei !gustul Hceanul tînăr este unî If. Excperința aceasta avea CÎ> facil cit de tîrziu. Mai curios arei fi pentru dînsul ca să stea in viiță pentru a vedea ce i se intîeaptă, pentru a studia lumea și a o studia de sus, de tot, ca un om atît de puțin legat de existența terestră. De altfel pentru tine vrea să studieze cele ce se petrec aci îo8, este o întreagă bogăție de subservațiuni și de studii. Unde pui că dacă trac granița dincolo, poate» Să fii păcălit, fiindcă nu se știe dacă nu dai de neant, de inconștient, de colosalul și eternul nimic. JOI Un bun amic al meu, m’a întreb».* ori, dacă nu tot așî simți jignit dacă el nu îna parte ca avocat în procesul mna fost adversar al meu, proces în care si nu mai am nici un '.hmt «... Bineînțeles ca am declarat suficulumed, că nu am nimic de zis contra, ci nu mar jigni de leu aceasta...