Adevěrul, mai 1907 (Anul 20, nr. 6352-6382)
1907-05-01 / nr. 6352
1 Äiaiu 1907 vei da în Carybda; dacă ești menit pe trei vei cădea mîine, dacă ai scăpat astăzi. Ceea ce e fatal să se întimple se va întîmpla—și de aceea $î filozofia ta mergi înainte, fă țî datoria de om și în totul și toate caută să fii tu învingătorul ți contra microbilor și contra oamenilor și împotriva naturii.. ..A .' TINERE ! De ce, domnule Miile, nu te încerci să pui baza unui partid nod,? 'Ai un zbir independent și puternic, ești din punctul de vedere material independent, nu te firezi momentul să ridici steagul după fiere ar veni o mulțime de oameni ? .Astfel îmi vorbea era un tînăr negustor, un om pe care de abea îl cunosc. Vorbele lui m’au mișcat din două puncte de vedere. Intîiul că în această țară desigur se simte nevoie de un al treilea partid—oricare ar fi el—dar care să nu semene cu celelalte două, care să pună lupta pe bază sănătoasă a ideilor. Al doilea,cuvintele negustorului m’au impresionat, fiindcă m’am scoborît în mine însumi, m’am judecat și nu am găsit în ființa mea stofa unui șef. Dacă ar fi fost , astfel, ce mă oprea sa iau conducerea fostei mișcări socialiste, care a căzut așa de trist, tocmai din lipsa de șefi? Nu, îiu, alte calități se cer șefului—pe cari teu nu le am și, dacă voiți, superioritatea mea, stă tocmai în acesta Ki- însușire bună de a mă cu t o$te «vot « ȘIMIfITA i r hi 'dosarul atît de tragic tis potolirel răscoalelor sătești, care zi cu zi se mărește, găsesc un detaliu vrednic de pana lui Shakespeare. Mai mulți săteni sunt luați din sat cu căruța spre a-l duce la oraș de către un ofițer, exportat de călăreți. .La un moment dat, la mijlocul drumului căruța și convoiul se opresc și ofițerul dă prizonierilor următorul ordin scurt: Dați-vă jos să’vă împușc’... Oamenii se dau jos, se pun la marginea șoselei, o salvă de arme trezește ecoul îndepărtat—în șanțul șoselei zac cei executați, iar în depărtare în norul de praf, se pierde căruța cu ofițerul și convoiul de călăreți îndreptîndu-se de astă dată singuri spre oraș. CONST. 3HILE ’ Electorale SLATINA, 29 Aprilie. — Intre conservatorii locali s’au ivit dezbinări din care cauză nu s’au putut întocmi listele candidaților conservatori pentru alegerile generale. Liberalii au întocmit c următoarele liste, cari sunt provizorii: Senat, colegiul I, d-nii dr. Stăncescu și Alexandru Diesen. Senat, colegiul II, d. Massu-junior. Cameră, colegiul I,d-dij.: Tache Protopopescu și Alex. Ghurghiu. Cameră, colegiul II, d. I. Florescu. La colegiul al TIMea. de Cameră nu s’a fixat încă candidatura.—Sand. H Mintirea de la clubul observator Conservatorii din culoarea de îg galben a Capitalei s’au întrunit erî dimineață în localul clubului copseavastor. ES vorbit d-nií N. Lshavary.YferEi- Kpescu și Niță Șoimpscu. După cuvîntări s’a proclamat d. Nita Sfinescu ca președinte al qopBiteligii electoral din culoarea de gridep, iar id. N. Lahovary a fost recunoscut ca șef al acelei culori. . . Evîzată la institutul meleor&logic »“ înregistrarea outronimilor tie până înt. o mare pata solară — !. Institutele noastre științifice nu scunt numeroase, ele sunt însă mai toate , interesante și unul dintre asemenea institute este;.și cel meteorologic condus de Idm’VH Grfttes și Murat. După cum se ■ știe, d. Hepites, după o ‘muncă neîntreruptă și rodnică de an de zile, a renunțat de a mai fi directorul ’ aÂuî institut în mod activ, rămînînd’ca director onorific. In locul d-sale a fost numit tînărul savant I. St. Murat, fostul subdirector. Am găsit că ar fi bine să vizitez institutul meteorologic, mai ales în urma numire d-lui Murat ca conducător activ al acestui institut. Primele impresii .“ Vizitatorii expoziției au fost desigur , cam mirați, cînd au vazut spre partea de sud-vest, profilîndu-se niște clădiri curioase: un turn înalt, în vîrful căruia se afilrau niște aparate curioase, o altă clădire de asupra căreia se află o cupolă... Ce clădiri erau acelea? Sînt tocmai cele, spre cari m’am îndreptat și eu alaltă ori și pe cari le-am mai vizitat însă și cu alte ocaziuni. Dacă intri prin expoziție în parcul institutului, te bucuri mult că ai avut această idee.aleele de castani sunt admirabile, răcoarea plăcută... In același timp ești înconjurat de o tăcere, care se liniștește, ori cît ai fi de agitat. Vizitarea instalațiunilor !" Deși foarte mult ocupat, d. Murat, însoțit de Elefteriu, meteorologist asistent, m’a condus prin toate clădirile institutului, arătîndu-mi toate instalațiunile și dînsu-mi toate esplicațiunile. Sînt multe lucruri interesante, ea voia spune cititorilor numai cîteva din cele mai interesante. Să spunem întîi că pe terenul institutului se află următoarele clădiri: clădirea direcțiune, sala meridiană, observatorul geofizic, clădirea birourilor și dependințele. înregistrarea cutemurilor de pămînt In subsolul observatorului geofizic, unde cu toată căldura, de afară, îngheți înăuntru se află instalate aparatele pentru înregistrarea cutremurilor de pămînt. Ascunse pe după niște perdele, la lumina unor mici lămpi electrice, ele par că sînt destinate la cine știe ce torturi. Nu e cutremur de pămînt însă, care să zgudue cît de puțin terenul,în orice sens, fără ca aceste aparate să nu-1 înregistreze. Ceva mai mult, ele înregistrează nu numai intensitatea cutremurului, ci și ora, minutul și secunda cînd s’a produs și timpul cît a durat. E de prisos să mai spunem, că observ aț.I Ut Murat directorul institului meteorologic rațiile meteorologice, sismologice, magnetice etc., publicate în volume anuale, ne ridică mult în ochii societăților științifice străine și nu o dată, un savant ca Flammarion a adus elogii d-lui Hepites, pentru modul inteligent, cum a știut să organizeze acest institut. Observatorul astronomic Pe la orele 6 seara, d. Murat trebuind să plece, am vizitat numai cu d. Eleffe- Hucripola astronomică, în care se află așe?at o lunetă de mărime mijlocie. O pată solară și ajutorul d-lui Elefteriu, am privit soarele cu acea lunetă. — Pare că ai venit înadins pentru ea» îmi spuse, d. Elefteriu, după ce privi prin lunetă. — Pentru care „ea“? — Pentru pata din soare..« se splendidă, privește-o! Privi și eu, în adevăr, drept în mijlocul soarelui, se vedea o pată superbă, un fel de rromolitografie admirabilă. Am cercat s-o schițez aci pentru unii din cititori, cari poate se interesează între altele... și de petele din soare. Mijlocul petei, simburele cum se zice, era negru-violent, penumbra aproape trandafirie. Se prea poate ca această mare activitate a soarelui, să și fie cauza marilor călduri de zilele trecute, călduri pe cari nimeni nu le aștepta așa de repede.. . Tot cu d. Elefteriu am mai vizitat sala meridiană și încă vre-o cîteva instalațiuni. Am plecat încîntat de cele ce văzusem, după ce am mulțumit atît noului director, d. Murat și în urmă d-luî Elefteriu'.. t_r.~ < l " "Anestirî Demisiuni „Monitorul oficial“ de erî publică demisiunile d-lor : Toma Trifonescu, prefect de Argeș; Iorgu G. Poenaru, vicepreședinta al comisiunei interimare a urbei Focșani; N. N. Zugrăvescu, ajutor de primar al jurbiei R.Vîlcea; Ramiro Savinescu, vicepreședinte al comisiunei interimare a comunei urbane Botoșani; Constantin T. Teodorescu,vicepreședinte al comisiunei interimare ,al urbei Buzau; C.. Romano și I. I. Manoliu, inspectori comunali din județul Dorohoi ; D. Șt. Christide, judecător de instrucție la tribunalul Romanață; V. P. Sassu, procuror pe Tingă, tritrmalul Vasluiu. Mea sMfert Din Piteșul Cine este victima.—Pregătirea pentru examen —Declarațiunile sinucigașului.—Descoperirea cadavrului.—Sinuciderea — Transportarea la spital.—La locuința victimei— Derațiunile colegilor sinucigașului. Kivești, 30 Aprilie. — Erî pe la orele 5 d. a., s’a răspînditc vestea despre si** uciderea telegrafistului Haralambie Niculescu în etate de 35 ani. Pregătirea pentru examen Sinucigașul a intrat în corpul telegrafic poștal, acum vreo 13 ani și avansase î pînă la gradul de elev clasa 5, cu o retribuție de 140 lei lunar. Acum el se preparase de a da examen pentru gradul al treilea de oficiant inferior. Ziua fixată pentru ținerea examenului, a fost Sîmbătă 28 Aprilie. Declarațiunile sinucigașului înainte de a pleca la București, Haralambie Niculescu a făcut declarat fina bătrinei sale mame Efimia N. Popescu, și soției Maria, că în cazul cînd nu va reuși la examen, se va omorî. Sărmanele femeii, cînd au auzit aceste vorbe, s’au înspăimîntat și cu lacrimile în ochi au povățuit pe Lambru — așa î ziceau acasă —să fie liniștit și să nu se descurajeze. Sinuciderea Sinucigașul s’a prezentat Sîmbătă la examen, însă așa de mult era predominat de gîndul sinuciderea, încît n’a putut să stea pînă ce vor începe examinările și a părăsit sala. Inteorcîndu-se la Ploești, se zice, că a avut o discuție cu mama sa, aducîndu-i învinuiri că ea este cauza neputinței lui de a reuși la avansare. Din nou nefericitul a făcut declarațiuni, că este hotărît de a se sinucide. El părăsește ora pe la ora 4 d. a., locuința și se îndreaptă spre bariera Cimpinei, ea este la cealaltă extremitate a orașului. Eșind pe cîmpie, s’a dus în apropiere de noul spital „Movilă“ și aci fără vreo ezitare, scoate un revolver din buzunar și trăgîndu-și,un glonte în tîmpla dreaptă, și-a zburat creerii. Moartea i-a fost fulgerătoare. Descoperirea cadavrului.Transportarea la spital Cadavrul lui Haralambie Niculescu, a fost găsit scăldat în sînge, de către sergentul de oraș Militară Gheorghe, care întîmplător se plimba pe verdeață. Numitul sergent, a avizat imediat poliția, și aceasta la rîndul ei, parchetul. Au plecat la fața locului d-nii: procuror C. Nottara, comisarii I. Zaharescu și Alexandrescu și comandantul sergenților Carapancea. Cadavrul poseda o profundă rană în tîmpla dreaptă, din care sîngele curgea din abundență, iar alături, era un revolver de calibru 7. Nici o scrisoare nu s’a găsit asupra’i. La locuința victimei După aceea, reprezentantul parchetului și cu cei trei polițiști, s’eu dus la locuința sinucisului din str. Ștefan cel Mare No. 16. Mama și soția lui, cînd i-au văzut au bănuit imediat că nefericitul Lambru își curmase zilele. Eie au început să țipe îngrozitor. Scena aceasta a fost dintre cele mai emoționante. Cele două femei au declarat că sinucigașul a recurs la tragicul sfîrșit, pentru că nu i s-a pus nici o rezoluție pe teza de examen. Declarațiile colegilor sinucigașului Ducindu-mă la oficiul filegrrfic poștal, toți colegii sinucigașului mi-au confirmat că era un funcționar model și simpatizat de toți. El îndeplinea funcția de secretar al oficiului poștal. De cîteva zile, H. Niculescu, era cît se poate de abătut și a făcut chiar mărturisiri că se va sinucide, în cazul cînd va cădea la examen. Inmormîntarea nefericitului telegrafiat se va face mîine după amiază. Slavăr. Mișcarea dela lucrări pfeiice.— înaintări la S. N. F. S’au făcut,următoarele înaintări în personalul definitiv al serviciului navigației fluviale. D. Sava P.lcuș, G. Strîmbeanu, C. Biberi, căpitani comandanți cl. II, înaintați cl. I. D. Victor Isvoranu, căpitan comandant cl. III, înaintat cl. II. D. Eug. Brîncoveanu, căpitan secund cl. II, la clasa I. D. Hr. Dimitriu, căpitan secund cl. III, la clasa II. D-nii Andrei Ionescu, I. Nenițescu, impiegați cl. III, la cl. II. D-nií I. Raicovicî, G. Brtsaliu agenți cl. I, agenți principali. TMD. Al. H'siralambie, . agent cl. II, la eh I. D. M. Tatomirescu, agent cl. III, la cl. II. D-nii M. Nicolescu, împ. cl. I și G. Nițescu, agent cl. IV la agenți cl. III.D. Toma Tomescu, agent cl. V la cl. IV ; d-nii B. Dogaru și I. Urecheanu, mecanici cl. II, la cl. I . L. Constantinescu, M. Iovaveli, G. Popovici, M. Teodor, mecanici cl. III, la cl. II; N. Vasilescu, căp. secund cl. II. G. Gheorghiu,, pilot cl. II, înaintați pilot cl. I . H. Florescu și I. Toma, piloți cl. 111 la cl. II. Au fost confirmați: N. Ivanovici, căpitan secund provis, cl. III la cl. I. Gr. Aman, ag. prov. la ag. cl. IV . C. Vasiliu, pilot prov. la pilot cl. I. La șantierul naval din T. Severin s’a făcut următoarea mișcare: D. Bejan, a fost înaintat mecanic electrician; N. Popescu, înaintat maestru naval; La portul Constanța ; I. Tabacu, conducăbr la serviciul construcției portului și admis în corpul tehnic; I. Papadopol, numit copist arhivar; State Iorga, mecanic la farul Tuzla, înaintat la 250 leî; 1. Ciuhureanu, supraveghetor la platformă, înaintat la 200 lei lunar. La C. F. R. D. ing. ord. cl. III G. Pascu, actual ing. asistent a fost numit subinspector de tracțiune; d. O. Rușescu, subșef de depozit cl. II, inginer asistent; Al. Păcuraru, mecanic cl. III, la cl. II; G. Stroia și mecanic cl. III, controlor de tracțiune cl. II; I. Sărbulescu, subșef de dep. cl. III, controlor de tracțiune cl. I; Sava Cursara, mecanic cl. IV, la cl. III; Pandele Dimitriu, șef de gară cl. II, la cl. I; N. Raicovici, impieg. def. cl. II, la cl. I; Gerescu Al. și Sotir Nicolescu, împieg. cl. III, la cl. II; Constantinescu Gabriel, Demetrescu G. și Alexescu G. N. casieri cl. II, la cl. I; Popovici Mărgărit și Teodorescu Bibară, șefi de gară cl. III, la cl. II. Scrisoarea generalului lam D. general Manu a adresat o scrisoare deschisă către alegătorii colegiului I din Teleorman pentru Cameră,cari i-au încredințat mandatul de deputat la 1905. Prin această scrisoare generalul Manu afirmă o serie de chestiuni dintre cari vom reproduce numai ce-î mai principal. Din timpul guvernării Iată cum vorbește generalul Manu de atitudinea junimiștilor în cartel cu liberalii. „Opozițiunea din Cameră și Senat, compusă la început în cartel, și mai târziu inspirată de aceeași vrăjmășie și dorință da a răsturna partidul conservator de la putere, liberalii și junimiștii aveau recurs din ce în ce la mijloace mai violente. „Join,bătînd la început mai mult sau mai puțin orice proect de lege ce se prezintă de guvern, declarînd mai apoi sub formă chiar de angajament că vor abroga legile votate sau procetate de noi, precum legea contenciosului și legea inamovibilității magistrii tvr ei, formînd în fine adunări turbulente excitînd tinerimea studioasă la o agitațiune febrilă și demonstrativă, cu totul în dezacord cu vîrsta și căderea eî și cu o judecată încă nedesăvirșită , aprobind greva și demisiunile colective a corpului profesoral, cel mai dator a da o pildă bună de respect și de cuviință către autoritatea superioară, sforțînd guvernul, pentru a astîmpăra agitațiunea, a face un act de slăbiciune, concedînd retragerea legii învățămîntului superior, toate aceste fapte trebuiau să aducă după sine căderea guvernului. Despre răscoale „Cînd apoi încă, prin o propagandă criminală, pe lingă locuitorii sătești, menită a semăna ura între clasele române, a deștepta invidia și prădăciunea, cu scop numai de a face rău connaționalilor proprietari, a hrăni pornirearea a lăcomiei la avutul altuia, prin afițarea la neumanitate printre locuitorii urbani în contra populațiunii semitice; fapte cari prezintau națiunea romînă în ochii străinătății ca un popor crud, barbar și avid, cînd prin revoltele țărănești se putea pune foc întregei Romîniî, care serbase în același an (adevărat fără concursul,,dar cu pizma liberalilor și junimiștilor) cu atîta izbindă și aprobare de către toate popoarele civilizate, glorioasa domnie de 40 ani a regelui nostru ; negreșit că situațianea politică devenea gravă și șederea partidului conservator la putere, oricit de legitimă era, trecea în al doilea rînd. Un guvern socialist . „In urma demisiunei noastre vedem însă că se formează un guvern luat dintre elementele și personalitățile liberale care sint cunoscute ca agenți activi ai propagandei socialiste și devastatoare, nu numai printre funcționarii superiori, ci chiar printre membrii guvernului; vedem personalități caride și îșii fac față cu auțarea ce au tipărit și răspndit pe la țară, cu au simțit că locul lor nu putea fi acolo, unde ambiția lor nemăsurată îi împingea , iu asemenea condițiuni neapărat reprimarea răscoalelor era o datorie elementară, pe care armata i-a ajutat cu devotament a o îndeplini. Nu putem însă a nu releva că în acelaș timp, cum și presupuneam, ațîțările încetau, adunările zgomotoase se decomandau, studențimea reintra în liniște, ca prin farmec, și rămineau numai în plina activitate, învățătorii și preoții, iluminați prin veninoasele îndemnuri și scrieri a celui mai înalt magistrat din capul instrucțiunii publice și a cultului. Fuziunea „Noi, trecînd în opozițiune guvernamentală, partid conservator, am căutat să ne stringem rîndurile și întilnind tot cu opozițiuna și în centra noului guvern, și pe gruparea junimistă, era firesc să se dorească de toată suflarea conservatoare, în care vă rog să mă cuprindeți și pe mine, reîntregirea partidului conservator cu elementele junimiste, care se ziceau conservatoare. Aceasta dorință însă presupunea ca ramurile partidului să se alipească de trunchiu, iar nu să se surpe trunchiul, pentru a sădi cu ramurile un partid conservator nou. „Ideea cuceritoare și egoistă însă a șefului grupărei junimiste era de a realiza prin întregirea partidului visul sau de a ajunge, întrucât se servise pentru aceasta de toate mijloacele, în capul partidului conservator , după ce prin vederile intransigente expuse în mijlocul societății agrare, își crease o platformă politică agreată de proprietari, speriați de jafurile și prădăciunile țăranilor revoltați, amicii săi se serviră de tinerii conservatori pentru a îndupleca pe șeful partidului nostru a abdica și a-i rermite steagul conservator ! „Sfatul meu era și este că reîntregirea partidulm conservator nu se poate realiza prin desconsiderarea sa, prin mărturisirea tăcută și involuntara a neputinței sale de a guverna și de a legifera, nu se poate face încredințînd direcțiunea în mumie unei personalități care chiar între una din ultimele ședințe ale camerei actuale, persifla pe partidul istoric conservator , care în tot timpul ultimei legislaturi a căutat să-l depărteze de la putere , care a îndemnat la anarhie, neoprind pe prietenii săi politici de a pune la cale grevele profesorilor și revoltele studenților , în ține în mina unui om politic care contrar vederilor conservatoare sa arată intransigent în privința relațiunilor dintre țărani și proprietari, pe cînd cu toții știm și cunoaștem încă de la 1888 vederile sale de socialism de stat și de protecțiune tutelară a țăranului contra proprietarului, căruia atunci părea a î tăgădui sentimentele patriarhale ce-l au distins întotdeauna. „Astfel fiind,reîntregirea partidului conservator, cum s'a făcut, însemnează pentru mine desființarea partidului conservator vechiü și istoric și crearea fără nici o necesitate a unui nou partid, junimisto-socialist de stat, saîi poate neo-conservator, la care nu poate consimți decit o generațiune nelegată prin propria sa activitate cu trecutul nostru, și de aceea nu am putut să o urmez și eu, ci m’am retras din comitetul diriguitor al partidului, cum am civili onoarea să va comunic prin scrisoarea mea către comitetele conservatoare din Teleorman. Atitudinea generalului Manu „Noua mea situațiuna personală politică este de a rămîne în mijlocul partidului conservator, neînregimentat, și nesupus la decisiunile comitetului din București, de a rămîne un observator, ce pre va da alarma, cînd va crede util, care va da sfatul său, cînd ar fi să provoace o punere la vreo măsură care ar atinge binele țarei și datoriile patriotice ale partidului conservator. „Consecvent acestei deciziuni am crezut că nu ar fi bine pentru moment a intra în corpurile legiuitoare, și de aceea eu personal nu voi solicita voturile domniilor voastre ; căci situația Camerelor viitoare nu va fi aceea de la 1901, cînd am intrat în Senat ca singurul opozant conservator”. O nută la lumea mare Eri, la orele 11 a. m., a avut loc in palatul d-nei Olga Stolojan căsătoria d rei Adina Vasile Lascar, fiica mult regretatului Vasile Lascar și strănepoată a d-nei Stolojan, cu d. Radu Brătianu, fiul regretatului Dumitru Brătianu. Ceremonia s’a făcut într’un cerc restrîns, nași fiind d-na și d. Emil Costiniescu, ministru de finanțe. Au azistat d. Ionel Brătianu, ministru de interne, d-na Cozianu cu d-rele, d-na și d. Alimănișteanu, d-nii Niculescu Dorobanțul cu d-nele, d-na și d. Se. Ferechide, d. Marin Theodorian, etc. După săvîrșirea căsătoriei a avut loc un dejun intim la care au fost reținuți d-na și d. Vintilă Brătianu, d-ra Pia Brătianu, d-ra Adina Costinescu, d. și d-na Popovici Hațeg, d. I. G. Saita și d. N. G. Saita, d. Dinu Brătianu, d. dr. Dinu Brătianu, d. G. Constant, și d-nii Ionel și Ștefan V. Lascar. Tinerii căsătoriți au plecat după dejun cu automobilul la Sinaia și da acolo vor continua călătoria cu trenul in străinătate. Groaznica explozie din str. Sî-ții Apostoli — Moartea uneia din victime — In numărul nostru de erî am vorbit pe larg despre groaznica explozie dela spălătoria chimică Falk din strada sf. Apostoli 48.. Sa știe, că un cazan cu benzină făcînd explozie, a rănit pe Înotătorul vopsitor Wilhelm Scorțier, Ion Constantinescu și pe fetele Sara Shopol și Aneta. Fiecare din cei de mai sus, au suferit arsuri mai mult sau mai puțin grave. Fata Sa ra Shopol a fost rănită de moarte și transportată la spitalul Brîncovenesc. El, în groaznica dureri, a încetat din viață di dimineață la orele 5. La circumscripția 25 a, se continuă arientarea acetor nenorociri care a costat, pică acum, și o viață omenească. Sinuciderea unui soldat Alastăiiî, la orele 3 d. p., soldatul Popescu M. Alexandru din batalionul HI vinători, din Galați, compania II, și-a tras un glonț de pușcă. D. căpitan Verescu Teodor, ajutorul comandantului acestui batalion sosind la fața locului, a luat interogatorul rănitului. Acesta a declarat că a voit să se sinucidă, deoarece era persecutat de doi sergenți, unul anume Lupa sau Iacob, care l-a bătut pînă la singe, și altul Lunga Ion. Cu cîteva zile mai înainte soldatul Popescu Alexandru reclamase, dar tot el a fost înjurat, spunîndu i-se că va fi băgat în pușcărie. Foarte speriat și văzînd că nicieri nu găsește dreptate, el a încercat să se omoare. Întrebat de d. căpitan Verescu, de ce n’a raportat, soldatul a declarat că în batalionul lui, orîcine reclamă ceva, e tratat de instigator și de revoluționar și că în urmă pătimește și mai mult. Abia iscălise" procesul verbal și sîngele i s’a pornit iar din rana ca și-a făcut-o deasupra țiței stîngi. Este notat faptul că au mai avut loc două sinucideri în acest regiment. O anchetă riguroasă se impune, pentru a se stabili care e adevărata cauză care împinge pe soldați să-și curme viața. Arestarea unui efer pe GALAȚI, 29 Aprilie.Agenții poliției au arestat aseară pe un tînăr din București care spune că se numește Nicu Glorian in etate de 18 ani, asupra căruia planează acuzațiile de excrocherie și furt. Numitul tînăr s’a prezentat la mai multe case comerciale din localitate cu o listă de subscripție din partea unei oarecare societăți „Viitorul" din București cu a cărei fonduri se îmbracă copiii săraci. . Mai multe case, între cari Schmierer, Groedl, Pantazi, Kirschen etc. au subscris sume mai mari sau mai mici. Altele au refuzat. La un moment dat, însă, poliția primește o plîngere că un individ cu semnalimentele corespunzătoare lui Glorian a furat dintr’o cameră a hotelului Bristol, unde descinsese tînărul In chestie, un revolver, niște polițî și o sumă de bani. Imediat, d. comisar Brutus Ciornei a dispus arestarea autorului, care de altfel tăgăduește orice culpabilitate. Poliția a cerut relații la București, orașul în care locuește Glorian, după propia sa afirmație. Arestatul declarase în momentul arestărei că e „român verde“. Or, după o cercetare amănunțită, s’a dovedit că e evreu. Acum Glórian spune că e „evreu botezat". Se declara născut la Constantinopol, că are rude la Banca otomană, etc. că a absolvit școala comercială „Saint Georges“ din Constantinopol. Este îmbrăcat elegant. Arestatul a mai fost prin Brăila, Ghecet,și alte localități. ... Va voi ține în curent.—Ramiro. POȘTA REDACȚIEI Pentru Publius..— Suntem dispuși să facem ancheta. Credem însă că ar ajunge adresa din Capitală a victimei ori a familiei sale. Telegrame din țară Brăila, 29 Aprilie.—Azi la orele 4 p. m. a avut loc în apartamentele d-lui Sulioti, o consfătuire a comitetului executiv conservator. S’a discutat în prealabil lista de candidată pentru viitoarele alegeri. O nouă consfătuire se va tine joi cînd se va fixa definitiv lista de candidați. La întrunirea conservatorilor fuzionatoari a avut loc era la hotel „Union“ s’a ales un comitet de redacție pentru ziarul „Timpul“ care urmează să apară în curînd, precum și un comitet electoral compus din peste 170 membrii. O nouă candidatură independentă se anunță în partidul liberal. E aceea a d-lui Ștefan Săftoiu la col. I de Cameră. * La întrunirea societatei studențești Avîntul care a avut loc în sala Paradis s’a tratat chestia țărănească și s’a emis ideia de a se cere guvernului amnistia pentru cei dați în judecată cu ocazia răscoalelor. A vorbit advocatul Ianculescu și alții.—Rom. Pitești 28 Aprilie. D. Ștefan Martinescu vice-președintele comisiei interimare a urbei Pitești, a demisionat pe ziua de 29 Aprilie 1907. Iași, 29 Aprilie. — D. Al. Bădărău, fostul ministru de justiție a sosit în astă-seară la orele 6. D-sa a fost așteptat la gară de numeroși prieteni. La orele 7 d-sa a luat parte la o consfătuire politică intimă. — Liberalii s’au întrunit aseară la club și au ales 9 membrii, cari împreună cu comitetul executiv vor forma comitetul electoral. — In ce privește fuziunea cluburilor conservatoare e probabil că se va recurge la următoarea soluție contopirea cluburilor se va amîna pentru după alegere, vor lupta toți conservatorii inuiți. MĂGURELE, 29 Aprilie.—Azi la orele 8 seara, soldatul Ion Sandu, ordonanța d-lui maior Maricescu, a fost împușcat în inimă cu un glonte de revolver de către camerierul de la Tribunal Lazăr. Acesta fiind la o nuntă a unui cantonier de pe șoseaua Turnu, a tras ca de obiceiu, focuri de revolver, și un glonte l-a nimerit pe sus numitul soldat. Rănitul a fost dus la spital unde d. dr. Păunescu i-a dat ajutoarele cu revenite. Medicul asigură că starea victimei nu este gravă.—Violeta. Fimiunea conservatoare la Slatina SLATINA, 29 Aprilie.—Azi cu trenul de 2 p. m. a sosit în orașul nostru d. Griguță Cantacuzino însoțit fiind de d. d l Leonte. Scopul venirelor în localitate este pentru a se face fuziunea conservatoare. Tot după amiază s’a ținut în clubul conservator din localitate, o întrunire cu care ocazie a fost proclariat președinte de onoare d. Gr. Cantacuzino. Seara a avut loc un bandit, în saloanele clubului: întrunirea conservatoare din culoarea de albastru . O importantă întrunire a conservatorilor din albastru a avut loc aseară în salonul Parcului Libertate din strada 11 Iunie, sub preșidenția d-lui Ion Th. Florescu, fost deputat și consilier comunal, șeful culoarei. întrunirea a fost foarte entuziastă, poate cea mai entuziastă din cite s’au timit în acea culoare. Tot ce e mai ales a luat parte, în special preoți, profesori, avocați, industriași, proprietari, comercianți, etc. La orele 9 salonul era plin, ca și grădina. Sosirea d-lui Florescu a fost primită cu mari ovațiuni. Discursul d-lui I. Th Florescu (Aplauze nesfirșite pornite dintrun entuziasm nemărginit, izbucnesc când șeful cuibarei de albastru se ridică să vorbească). „Mă simt prea fericit, și sunt adine emoționat, revăzîndu-mă iarăși în mijlocul iubiților, cetățeni cari, venind în număr atît de mare, cum nu s’a văzut in Albastru într’o întrunire în opoziție, aț dat prin aceasta cel mai frumos răspuns zvonurilor false și Cutezătoare ale dușmanilor partidului conservator și ai mei. „V’am convocat, domnilor, pentru ca să auziți și din gura mea, îndeplinirea mărețului fapt al fuziunei tuturor elementelor conservatoare. Fostul nostru șef, d. Gh. Gr. Cantacuzino, fața de gravele și sîngeroasele evenimente. ce cunoașteți, într’un elan patriotic a încredințat, cum toți știți, șefia partidului conservator d-lui P. Carp, aui cărui partizani au recunoscut că la noi e adevăratul partid conservator și au fost primiți cu dragoste în casa noastră conservatoare“. Apoi oratorul face elogii călduroase d-lui P. Carp, zicînd că este convins de imparțialitatea sa și speră că va fi un părinte bun pentru toți conservatorii...pili, nenorocire, urmează d. Florescu toate tablourile luminoase trebue să aibă și părțile lor de umbră. Se găsesc teî-colea ' oameni piimașî. cară au voit sei speculeze și nobilul act ăl fuziunei.răgind profituri personale. In culoarea noastră, d. D. Șoimescu, un cetățean onorabil, dar numai un alegător încalerabil, dar numai un alegător în colegiul al doilea (rîsete), a început chiar în ziua fuziune! să tulbure, acest act frumos și să trimează agenți prin circiumî cari să strige că d-sa va distruge viguroasa și impunătoarea organizație," devenind șef in locul meu. (Protestări energice la adresa d-lui Șoimescu se produc, printre asistenți). Nu miam,, alarmat de loc, d-lor, de acest act Țium delicat, și de apostazie față de partid și șefi, căci eu bătusem pe d. Șoimescu și pe amicii săi chiar atunci când a fost în cartel cu liberalii. Va aduceți aminte că i-am luat atunci pe cel mai viteaz și, capabil locotenent, pe d. C. Solomonescu. Împreună cu d-sa i-am luat 12 agenți din cei mai buni ce avea, râmînînd dl. Șoimescu fără nici un alegător și numai cu i agenți. Astfel iicit se poate zice, că eu am fost un premergător al fuziunei, deoarece am realizat-o în culoarea de albastru încă de acum 2 ani. (Aplauze prelungite). D. Șoimescu voește astăzi să se răzbune, căci este prea băttrîn și prea obosit ca să mai nadajduiasca să mai dea o luptă. Mare mi-a fost surprinderea cînd am aflat că cl-sg, în loc să vie să-mi întindă o mină frățească, dovedind buna credință față de actul mare al fuziuneî, a trimes "invitațiî iscălind "ca șef al comitetului conservator, cînd știut este ca eu sunt șeful oficial al partidului conservator din Albastru, fără a îi de nimeni contestat. D. Șoimescu, fără știrea mea, șeful culoarea a ținut o întrunire la d-sa acasă, cu cei 4 agenți ai d-sale, cu persoane din Ialomița, din Craiova, cu doi d-ni din culoarea de galben, cu alți doi din Negru și din Roșu. Cei 4—5 alegători din albastru, cari crezînd că vin și eu la d. Șoimescu, s’au rătăcit acolo, îi vedeți astăzi aci, cum e de pildă d. Eustațiu, fost administrator financiar. (Bravo lor!) T * Am fost însă adînc mîhnit, d-lor, cînd la d. Șoimescu a descris o persoană cu o poziție înaltă în partid și care, luat de elanul prieteniei sale vechi, față de d. șoimescu, care l’a urmat în zile de restriște—pentru a mîngîia melancolia d-lui Șoimescu,—l’a proclamat pentru o noapte șef al culoarei de Albastru, iar i măcărum> cuvint. binevoitor pentru mine, care întărisem conservatismul în Albastru.Aplauze. Acea persoană nu avea însă nici o calitate s’o facă, căci comitetul electoral central al fuziunei, luînd in discuție zilele trecute chestia organizărei culorilor din Qapoală, n’a schimbat nimic vină acum, respectind pe actualii șefi de culori. Pina astăzi nu mi s'a comunicat că am încetat de a fi oficial recunoscut ca șef al ,culoare! de Albastru. (Aplauze prelungite). De fapt însă, aceste sute de alegători cari ilia aclamă și mă iubesc, mi-au dat cea mai mare din toate consfințirile“. * Oratorul aduce mari elogii cetățenilor din Albastru, cari, cum au auzit că se încearcă a se lovi în d. Florescu, au sărit spre a protesta. „Tăria mea în Albastru se bazează pe atîtea jertfe, pe faptul că zi și noapte am stat gata la ordinele cetățenilor, casa mea a fost deschisă pentru oricine, și mai ales dragostea aceasta s’a oțelit, in focul luptei cînd in opoziția trecută am fost lovit de bătăuși în alegeri, stînd totdeauna în fruntea voastră. Vom fi dar neclintit la postul ce mi l’ați încredințat. E timpul acum să ne ocupăm de vrăjmașii noștri firești. Campania electorală este deschisă, să ne aduliăm cît mai des pentru a alege în parlamentul țarei bărbați conservatori capabili și populari, și chibzuindu-ne bine, sunt sigur că cel puțin în Albastru vom cîștiga cîteva locuri“. D-sa expune pe larg chestia țărănească și arata că trebue să fie legiferată armonia dintre clase, fără ca nici proprietarii, nici țăranii să fie nedreptățiți. Apoi închee cuvântarea printr’o frumoasă perorație, făcînd apel la unirea tuturor conservatorilor. Alte discursuri D. Ion Brătescu, șeful culoare! de verde, protestează contra tendinței de a se lovi în oamenii de acțiune. „Florescu a jertfit cea mai frumoasă parte din viața sa pentru culoarea de Albastru, făcînd-o să iasă așa de bine în toate luptele electale—și nu decapitarea sa e răsplata ce merită. Să ne învățăm odată a cinsti și respecta oamenii activi, nu să-l lovim la prima ocazie“. D. Brătescu declară că e solidar cu d. Florescu, și că nu va da nici d-sa nici ai săi nici un concurs partidului consertuitor în alegeri, dacă d. Florescu nu va fi lăsat șef al culoarea de Albastru. (Declarația a primită cu aplauze frenetice). * * » D. I. Protopopescu, fost consilier comunal, fost magistrat, saluta marele număr de alegători care dovedește imposibilitatea de a se aduce neajunsuri morale d-lui Florescu. D. Sava Grigorescu aduce salutul culoarea de negru, care se solidarizează cu Albastrul, și zice că sub nici un motiv nu se va admite persecutarea celor ce au muncit neîntrerupt pentru partidul conservator. D. C. Romanescu, avocat, susține că trebue șefi reali, nu de paradă, și șeful real nu poate fi decât d. Florescu. Preotul Gheorghiu, parohul bisericei Slobozia, aduce d-lui Florescu omagiul clerului din Albastru, pentru care d-sa a dat un real concurs în tot timpul. D. căpitan Șișman, consilier județean, a ținut o călduroasă cuvintare, arătând că trebue să ne descoperim capetele, în fața aceluia care a făcut atîta pentru Albastru. Asta e datoria tuturor, nu ca să-i puc piedici. Declară că nici o piedică nu va reuși, pentru că conservatorii sunt prea convinși de meritele șefului lor de culoare. . D. Mora, avocat, zice că spre a lupta cu sorți de izbindă, trebue oaste și comandant. Arată marele, public din sală și pe d. Florescu, și esclamă: :,Iată oastea, iată comandantul!“ D. Filipescu, cînd s’a proclamat fuziunea, a susținut că a sosit timpul faptelor. De ce atunci se caută să, se lovească un om cu adevărat al faptelor? D. Octav Sorescu, avocat, rezumă activitatea. d-lui Florescu, care în conservatismul sau a fost prin excelență naționalist, și zice că nu într’un asemenea om admirabil se poate lovi. Sub conducerea sa și numai sub ea vom merge înainte. DC. Solomonescu, fost inspector de poliție, face comparație din punct de vedere electoral între d. Șoimescu și d. Florescu, și, demonstrînd că îi cunoaște pe amîndoi, su rețîne că cel din urmă e indicat să fie șeful—probă că a și fost. D. Gr. Grecescu, mare proprietar, dă citire următoarei telegrame:, a cetățenilor din culoarea de albastru, adresată d-lui P. Carp, șeful partidului conservator: * Domnului Petre, P. Carp Șeful partidului conservator Loco. Subsemnații cetățeni conservatori și alegători au culoarea de albastru, întruniți astă-seară-30 Aprilie in salonul Parcilui Libertatei .sub președinția d-lui Ion Th. Florescu, fost deputat, fost consilier comunal, șeful cultarei noastre, am luat cunoștință, de marele act al fuziune, tuturor elementelor conservatoare sub ilustra și înțeleaptă d-voastră conducere. In consecință, vă rugăm să primită întreaga noastră admirație și adiocul nostru respect, asigurîndu-vă că vă vom urma cu un nestrămutat devotament, conduși In culoarea noastră de iubitul și valorosul nostru șef Ion Th. Florescu. ■ j Preotul Economii Vasile Georgescu, preotul Economui Alecu Pană, preotul Hristache Popovici, preotul Dimitrie Popescu, preotul Teodor Crețescu, preotul G. Gheorghiu, diaconul Ion N. Gheorghiu, diaconul Busuioc, căpitan Leo Șișman consilier județean, căpitan I. A. Dănescu, mare proprietar, preotul M. Ștefănescu, preotul George Grecu, preotul Vasile Constantinescu, preotul Dumitru Popescu, căpitan Florian mare propietar, Grigore Grecescu mare proprietar, Dimitrie Popescu mare proprietar, Vasile I. Protopopescu advocat fost consilier comunal, Niculae Eustațiu, pensionar, căpitan G. Economu pensionar, Hristache Rădulescu comerciant și proprietar, Gh. Const. Solomonescu, proprietar, Dragomir Constantinescu proprietar, Marin Florescu, proprietar, Alexandru*Ionescu proprietar, Const. Romanescu, advocat, Octav Sorescu advocat, N. Mihăilescu pensionar, Atanase lonescu mare proprietar, M. Gheorghiu proprietar, G. I. Carabețeanu pensionar, Daniil Poenaru advocat, Alexandru Castriș, advocat, Anastase Ghițescu proprietar, Jose Constantinescu proprietar, M. C. Niculescu proprietar, I. Constantinescu proprietar S. lonescu proprietar, M. C. Theodorescu mare proprietar, Scarlat Penescu pensionar, Trandaf Rădulescu proprietar, Ștefan Manea proprietar, D. C Matheescu proprietar, Mihail Mora advocat, Virgiliu Mora advocat, C. P. Protopopescu, advocat, N. I. Mihăescu proprietar, I. Protopopescu avocat, G. V. Teodorescu proprietar, Ion Corneanu pensionar, Al. Papadopol idem, Petre Bogdănescu proprietar, Costica D. Popescu comerciant, Ion Niculescu proprietar, Al. C. Florescu industriaș de mobile de lux, Moise Simioneșcu, Dimitrie Simionescu, O. Ispas G Seitaru, Vasile lonescu, Ghiță Mirules, Andrei Georgescu, G. Constantinescu proprietar, N. Sterescu comerciant, Tănasa Petrescu mare proprietar, Th. Hagi Penciu proprietar, Dumitru Trușculescu proprietar, S. A. Rîădulescu proprietar, D. I. Brîczescu proprietar, M. Alexandru comerciant, Dumitru Eftimie proprietar, Petre V asile Stan Țăranu proprietar, S. Constantinescu comerciant, Gh. Storcescu comerciant, Nae Drăgănescu comerciant, Costica Dumitrescu proprietar, căpițan Marin Ionescu, Sava Grigorescu proprietar, Nae Dumitrescu proprietar, Dumitru Teodorescu comerciant, M. Ștefănescu comerciant, M. lonescu comerciant, Ales. lonescu comerciant, C. Mitea proprietar, Tănase lonescu proprietar, Const. Dumitrescu propr., comerciant, Simion Bogdan avocat, O. N. Calvocărescu proprietar, Petre Bogdănescu cîrciumar, Costică P. Hagiescu mare proprietar, Ulise Mavrache mare proprietar, Traian O. Niculescu proprietar, Theodor Niculau mare proprietar, Nae T. Constantinescu proprietar, Iancu Georgescu proprietar, Petre Popovici proprietar, Iancu Petrescu proprietar, George Vasilescu comerciant, Gostică Constantinescu propr., Paraschiv Georgescu mare proprietar, Păun Adam proprietar, I. Predescu proprietar, G. Panaitescu proprietar, Al. I. Constantinescu proprietar, Ion M. Cristu proprietar, Dumitru Minciu proprietar, Niculae Simionescu proprietar, Niculae St. Velescu proprietar, Elefterie Velcescu- proprietar, Nae Constantinescu brutar, proprietar, M. Mihaileanu prof., Petre Stăncesu corner, ciant, proprietar, I. R. Marcovici comerciant, proprietar, top Vulcanescu profesor, Marin Constantin mare comerciant. A I. T. Florescu , Y Y