Adevěrul, mai 1907 (Anul 20, nr. 6352-6382)

1907-05-01 / nr. 6352

1 Äiaiu 1907 ve­i da în Carybda; dacă ești menit pe t­rei vei cădea mîine, dacă ai scăpat as­tăzi. Ceea ce e fatal să se întimple se va întîmpla—și de aceea $î filozofia ta mergi înainte, fă­ țî datoria de om și în totul și toate caută să fii tu învingătorul ți contra microbilor și contra oameni­lor și împotriva naturii.. ..A .' TINERE ! De ce, domnule Miile, nu te încerci să pui baza unui partid nod,? 'Ai un zbir independent și puternic, ești­ din punc­tul de vedere material independent, nu t­e firezi momentul să ridici steagul după fiere ar veni o mulțime de oameni ? .Astfel îmi vorbea era un tînăr negus­tor, un om pe care de abea îl cunosc. Vorbele lui m­’au mișcat din două puncte de vedere. Intîiul că în această țară desigur se simte nevoie de un al treilea partid—oricare ar fi el—dar care să nu­ semene cu celelalte două, care să pună lupta pe bază sănătoasă a­ ideilor. Al doilea,­­cuvintele negustorului m­’au im­presionat, fiindcă m’am scoborît în mine însumi, m’am judecat și nu am găsit în ființa mea stofa unui șef. Dacă ar fi fost , astfel, ce mă oprea sa iau conducerea fostei mișcări socialiste, care a căzut așa de trist, tocmai din lipsa de șefi? Nu, îiu, alte calități se cer șefului—pe cari teu nu le am și,­ dacă voiți, superioritatea mea, stă tocm­ai în acesta Ki- însușire bu­nă de a mă cu t o$te «vot « ȘIMIfITA i r hi 'dosarul atît de­­ tragic tis potolirel răscoalelor sătești, care zi cu zi se mă­rește,­ găsesc un detaliu vrednic de pana lui Shakespeare. Mai mulți săteni sunt luați din sat cu căruța spre a-l duce la oraș de către un ofițer, exportat de că­lăreți. .La un moment dat, la mijlocul drumu­lui căruța și convoiul se opresc și ofițe­rul dă prizonierilor următorul ordin scurt: Dați-vă jos să­­’vă împușc’... Oa­menii se dau jos, se pun la marginea șo­selei,­ o salvă de arme trezește ecoul în­depărtat—în șanțul șoselei zac cei execu­tați, iar în depărtare în norul de praf, se­ pierde căruța cu ofițerul și convoiul de călăreți îndreptîndu-se de astă­ dată singuri spre oraș. CONST. 3HILE ’ Electorale SLATINA, 29 Aprilie. — Intre con­servatorii locali s’au ivit dezbinări din care cauză nu s’au putut întocmi listele candidaților conservatori pentru alege­rile generale. Liberalii au­ întocmit c­ următoarele liste, cari sunt provizorii: Senat, colegiul I, d-nii dr. Stăncescu și Alexandru Diesen. Senat, colegiul II, d. Massu-junior. Cameră, colegiul I,­d-dij.: Tache Pro­­topopescu și Alex. Gh­urghiu. Cameră, colegiul II, d. I. Florescu. La colegiul al TIMea. de Cameră nu s’a fixat încă candidatura.—Sand. H­­ Mintirea de la clubul observator Conservatorii din culoarea de îg galben a Capitalei s’au întrunit erî dimineață în localul clubului copseavastor. ES vorbit d-nií N. Lshavary.YferEi- Kpescu și Niță Șoimpscu. După cuvîntări s’a proclamat d. Nita Sfinescu ca președinte al qopBiteligii­ electoral din culoarea de gridep, iar id. N. Lahovary a fost recunoscut ca șef­ al acelei culori. . . Evîzată la institutul meleor&logic »“ înregistrarea outronimilor tie pâ­nă înt. o mare pata solară — !. Institutele noastre științifice nu scunt numeroase, ele sunt însă mai toate , in­teresante și unul dintre asemenea insti­tute este;.și cel meteorologic condus de Id­m’VH­ Grfttes și Murat. După cum se ■ știe, d. Hepites, după o ‘muncă neîntreruptă și rodnică de an­ de zile, a renunțat de a m­ai fi directo­­­­rul ’ aÂu­î institut în mod activ, răm­î­­­nînd’ca director onorific. In locul d-sale a fost numit tînărul savant I. St. Murat,­­ fostul subdirector. Am găsit că ar fi bine să vizitez­­ insti­tutul meteorologic, mai ales în urma numire­ d-lui Murat ca conducător ac­tiv al acestui institut. Primele impresii .“ Vizitatorii expoziției au fost de­sigur , cam mirați, cînd au vazut spre partea de sud-vest, profil­îndu-se niște clădiri cu­rioase: un turn înalt, în vîrful căruia se afilrau­ niște­­ aparate curioase, o altă clădire de­ asupra căreia se află o cupo­lă... Ce clădiri erau acelea? Sînt tocmai cele, spre cari m’am în­dreptat și eu alaltă ori și pe cari le-am mai vizitat însă și cu alte ocaziuni. Dacă intri prin expoziție în parcul in­­­­stitutului, te bucuri mult că ai avut a­­ceastă idee.aleele de castani sunt admi­­­­rabile, răcoarea plăcută... In același­­ timp ești înconjurat de o tăcere, care se­­ liniștește, ori cît ai fi de agitat. Vizitarea instalațiu­nilor !" De­și foarte mult ocupat, d. Murat, în­soțit de Elefteriu, meteorologist asis­­­tent, m­’a condus prin toate clădirile in­stitutului, arătîndu-mi toate instalațiu­­nile și dînsu-mi toate esplicațiunile. Sînt multe lucruri interesante, ea voia spune cititorilor numai cîteva din cele mai interesante. Să spunem întîi că pe terenul institu­tului­ se află următoarele clădiri: clădi­­­rea direcțiune­, sala meridiană, obser­vatorul geof­izic, clădirea birourilor și dependințele. înregistrarea cutem­urilor de pămînt In subsolul observatorului geofizic, unde cu toată căldura, de afară, îngheți înăuntru se află instalate aparatele pen­tru înregistrarea cutremurilor d­e pămînt. Ascunse pe după niște perdele, la lumi­na unor mici lămpi electrice, ele par că sînt destinate la cine știe ce torturi. Nu e cutremur de pămînt însă, care să zgudue cît de puțin terenul,în orice sens, fără ca aceste aparate să nu-1 în­registreze. Ceva mai mult, ele înregistrează nu numai intensitatea cutremurului, ci și ora, minutul și secunda cînd s’a produs și timpul cît a durat. E de prisos să mai spunem, că obser­v­ aț.I U­t Murat directorul institului meteorologic rațiile meteorologice, sismologice, mag­netice etc., publicate în volume anuale, ne ridică mult în ochii societăților știin­țifice străine și nu o dată, un savant ca Flammarion a adus elogii d-lui He­­pites, pentru modul inteligent, cum a știut să organizeze acest institut. Observatorul astronomic Pe la orele 6 seara, d. Murat trebuind să plece, am­ vizitat numai cu d. Eleff­e- H­u­­crip­ol­a astronomică, în care se află așe?at­ o lunetă de mărime­­ mijlocie. O pată solară și ajutorul d-lui Elefteriu, am privit soarele cu acea lunetă. — Pare că ai venit înadins pentru ea» îmi spuse, d. Elefteriu, după ce privi prin lunetă. — Pentru care „ea“? — Pentru pata din soare..« se­­ splen­didă, privește-o! Privi și eu, în adevăr, drept în mijlo­cul soarelui, se vedea o pată superbă, un fel de rromolitografie admirabilă. Am cercat s-o schițez aci pentru­ unii din cititori, cari poate se interesează între altele... și de petele din soare. Mijlocul petei, simburele cum se zice, era negru-violent, penumbra aproape trandafirie. Se prea poate ca această mare activita­te a soarelui, să și fie cauza marilor călduri de zilele trecute, călduri pe cari nimeni nu le aștepta așa de repede.. . Tot cu d. Elefteriu am mai vizitat sala meridiană și încă vre-o­ cîteva in­stala­­țiuni. Am plecat încîntat de cele ce­ văzusem, după ce am mulțumit atît noului di­rector, d. Murat și în urmă d-luî Elef­teriu'.. t_r.~ < l " "Anestirî Demisiuni „Monitorul oficial“ de erî publică de­­misiunile d-lor : Toma Trifonescu, pre­fect de Argeș; Iorgu G. Poenaru, vice­președinta al comisiunei interimare a urbei Focșani; N. N­. Zugrăvescu, aju­tor de primar al jurbiei R.­Vîlcea; Ra­­miro Savinescu, vicepreședinte al co­misiunei interimare a comunei urbane Botoșani; Constantin­ T. Teodorescu,­­vicepreședinte al comisiunei interimare ,al urbei Buzau; C.. Romano și I. I. Ma­­noliu, inspectori comunali din județul Dorohoi­ ; D. Șt­. Christide, judecător de instrucție la tribunalul Roman­ață; V. P. Sassu, procuror pe­ Tingă, tritr­ma­­lul Vasluiu. Mea sMfert Din Piteșul Cine este victima.—Pregătirea pen­tru examen —Declarațiunile sinu­cigașului.—Descoperirea cadavru­lui.—Sinuciderea — Transportarea la spital.—La locuința victimei— Derațiunile colegilor sinucigașu­lui. Kivești, 30 Aprilie. — Erî pe la orele 5 d. a., s’a răspînditc vestea despre si** uciderea telegrafistului Haralambie Niculescu în etate de 35 ani. Pregătirea pentru examen Sinucigașul a intrat în corpul tele­grafic poștal, acum vreo 13 ani și a­­vansase­ î pînă la gradul de elev clasa 5, cu­ o­ retribuție de 140 lei lunar. Acum el se preparase de a da exa­­­men­­ pentru gradul al treilea de ofi­ciant­­ inferior. Ziua fixată pentru ține­rea examenului, a fost Sîmbătă 28 A­­prilie. Declarațiunile sinucigașului înainte de a pleca la București, Ha­­­ralambie Niculescu a făcut declarat­ fina bătrinei sale mame Efimia N. Popescu, și soției Maria, că în cazul cînd nu va r­euși la examen, se va omorî. Sărmanele femeii, cînd au auzit aceste vorbe, s’au­ înspăimîntat și cu lacrimile în ochi au povățuit pe Lambru — așa­ î ziceau acasă —să fie liniștit și să nu se descurajeze. Sinuciderea Sinucigașul s’a prezentat Sîmbătă la examen, însă așa de mult era predomi­nat de gîndul sinuciderea, în­cît n’a putut să stea pînă ce vor începe exa­minările și a părăsit sala. Inteorcîndu-se la Ploești, se zice, că a avut o discuție cu mama sa, aducîn­­du-i învinuiri că ea este cauza nepu­tinței lui de a reuși la avansare. Din nou nefericitul a făcut declarațiuni, că este h­otărît de a se sinucide. El părăsește ora pe la ora 4 d. a., locuința­ și­ se­ îndreaptă spre bariera Cim­­pinei, ea este la cealaltă extremitate a orașului. Eșind pe cîmpie, s’a dus în apropiere de noul spital „Movilă“ și aci fără vreo ezitare, scoate un revolver din buzunar și trăgîndu-și,un glonte în tîmpla dreap­tă, și-a zburat creerii. Moartea i-a fost fulgerătoare. Descoperirea cadavrului.­­Transpor­tarea la spital Cadavrul lui Haralambie Niculescu, a fost găsit scăldat în sînge, de către sergentul de oraș Militară Gheorghe, care întîmplător se plimba pe verdeață. Numitul sergent, a avizat imediat poliția, și aceasta la rîndul ei, par­chetul. Au plecat la fața locului d-nii: pro­curor C. Nottara, comisarii I. Zaharescu și Alexandrescu și comandantul sergen­ților Carapancea. Cadavrul poseda o profundă rană în tîmpla dreaptă, din care sîngele curgea din abundență, iar alături, era un revolver de calibru 7. Nici o scrisoare nu s’a găsit asupra’i. La locuința victimei După aceea, reprezentantul parche­tului și cu cei trei polițiști, s’eu­ dus la locuința sinucisului din str. Ștefan cel Mare No. 16. Mama și soția lui, cînd i-au văzut au bănuit imediat că nefericitul Lam­bru­ își curmase zilele. Eie au început să țipe îngrozitor. Scena aceasta a fost dintre cele mai emoționante. Cele două femei au declarat că sin­ucigașul a recurs la tragicul sfîrșit, pentru că nu i s-a pus nici o rezoluție pe teza de examen. Declarațiile colegilor sinuci­gașului Ducindu-mă la oficiul filegrrfic poș­tal, toți colegii sinucigașului m­i-au con­firmat că era un funcționar model și simpatizat de toți. El îndeplinea func­ția de secretar al oficiului poștal. De cîteva zile, H. Niculescu, era cît se poate de abătut și a făcut chiar mărturisiri că se va sinucide, în cazul cînd va cădea la examen. Inmormîntarea nefericitului telegrafiat se va face mîine după amiază. Slavăr. Mișcarea dela lucrări pfeiice.— înaintări la S. N. F. S’au făcut­­,următoarele înaintări în personalul definitiv al serviciului navi­gației fluviale. D. Sava P.lcuș, G. Strîmbeanu, C. Biberi, căpitani comandanți cl. II, îna­­intați cl. I. D. Victor Isvoranu, căpitan coman­dant cl. III, înaintat cl. II. D. Eu­g. Brîncoveanu, căpitan secund cl. II, la clasa I. D. Hr. Dimitriu, căpitan secund cl. III, la clasa II. D-nii Andrei Ionescu, I. Nenițescu, impiegați cl. III, la cl. II. D-nií I. Raicovicî, G. Brtsaliu agenți cl. I, agenți principali. TMD. Al. H'siralambie, . agent cl. II, la eh I. D. M. Tatomirescu­, agent cl. III, la cl. II. D-nii M. Nicolescu, împ. cl. I și G. Nițescu, agent cl. IV la agenți cl. III.­­D. Toma Tomescu, agent cl. V la cl. IV ; d-nii B. Dogaru și I. Urecheanu, mecanici cl. II, la cl. I . L. Constanti­­nescu, M. Iovaveli, G. Popovici, M. Te­odor, mecanici cl. III, la cl. II; N. Vasilescu, căp. secund cl. II. G. Gheor­­ghiu,, pilot cl. II, înaintați pilot cl. I . H. Florescu și I. Toma, piloți cl. 111 la cl. II. Au fost confirmați: N. Ivanovici, că­pitan secund provis, cl. III la cl. I. Gr. Aman, ag. prov. la ag. cl. IV . C. Vasiliu, pilot prov. la pilot cl. I. La șantierul naval din T.­ Severin s’a făcut următoarea mișcare: D. Bejan, a fost înaintat mecanic e­­lectrician­; N. Popescu, înaintat maestru naval; La portul Constanța ; I. Tabacu, conducăbr la serviciul­­ construcției por­tului și admis în corpul tehnic; I. Papadopol, numit copist arhivar; State Iorga, mecanic la farul Tuzla, îna­intat la 250 leî; 1. Ciuhureanu, supra­veghetor la platformă, înaintat la 200 lei lunar. La C. F. R. D. ing. ord. cl. III G. Pascu, actual in­g. asistent a fost numit sub­inspector de tracțiune; d. O. Ru­­șescu, subșef de depozit cl. II, inginer asistent; Al. Păcuraru, mecanic cl. III, la cl. II; G. Stroia și mecanic cl. III, controlor de tracțiune cl. II; I. Sărbu­­lescu, subșef de dep. cl. III, controlor de tracțiune cl. I; Sava Cursara, me­canic cl. IV, la cl. III; Pandele Dimi­triu, șef de gară cl. II, la cl. I; N. Raicovici, impieg. def. cl. II, la cl. I; Geres­cu Al. și Sotir Nicolescu, împieg. cl. III, la cl. II; Constantinescu Ga­briel, Demetrescu G. și Alexescu G. N. casieri cl. II, la­­ cl. I; Popovici Măr­gărit și Teodorescu Bibară, șefi de gară cl. III, la cl. II. Scrisoarea generalului lam D. general Manu a adresat o scri­soare deschisă către alegătorii co­legiului I din Tel­eorman pentru Cameră,cari i-au încredințat manda­tul de deputat la 1905. Prin această scrisoare generalul Manu afirmă o serie de chestiuni dintre cari vom reproduce nu­mai ce-î mai principal. Din timpul guvernării Iată cum vorbește generalul Ma­nu de atitudinea junimiștilor în cartel cu liberalii. „Opozițiunea din Cameră și Senat, compusă la început în cartel, și mai târziu inspirată de aceeași vrăjmășie și dorință da a răsturna partidul conser­vator de la putere, liberalii și junimiștii aveau recurs din ce în ce la mijloace mai violente. „­Join,bătînd la început mai mult sau mai puțin orice proect de lege ce se prezintă de guvern, declarînd mai apoi sub formă chiar de angajament că vor abroga legile votate sau procetate de noi, precum legea contenciosului și le­gea inamovibilității magistrii tvr ei, for­­mînd în fine adunări turbulente exci­­tînd tinerimea studioasă la o agitațiune febrilă și demonstrativă, cu totul în dezacord cu vîrsta și căderea eî și cu o judecată încă nedesăvirșită , aprobind greva și demisiunile colective a corpu­lui profesoral, cel mai dator a da o pildă bună de respect și de cuviință către autoritatea superioară, sforțînd guvernul, pentru a astîmpăra agitațiu­nea, a face un act de slăbiciune, con­­cedînd­­ retragerea legii învățămîntului superior, toate aceste fapte­­ trebuiau să aducă după sine căderea guver­nului. Despre răscoale „Cînd apoi încă, prin o propagandă criminală, pe lingă locuitorii sătești, menită a sem­ăna ura între clasele ro­mâne, a deștepta invidia și prădăciunea, cu scop numai de a face rău connațio­nalilor proprietari, a hrăni pornirea­­rea a lăcomiei la avutul altuia, prin a­­fițarea la neumanitate printre locuitorii urbani în contra populațiunii semitice; fapte cari prezintau națiunea romînă în ochii străinătății ca un popor crud, barbar și avid, cînd prin revoltele ță­rănești se putea pune foc întregei Ro­­mîniî, care serbase în același an (ade­vărat fără con­­cursul,­,dar cu pizma libe­ralilor și junimiștilor) cu atîta izbindă și aprobare de către toate popoarele civilizate, glorioasa domnie de 40 ani a regelui nostru ; negreșit că situația­­nea politică devenea gravă și șederea partidului conservator la putere, oricit de legitimă era, trecea în al doilea rînd. Un guvern socialist . „In urma demisi­unei noastre vedem însă că se formează un guvern luat dintre elementele și personalitățile li­­berale care sint cunoscute ca agenți activi ai propagandei socialiste și de­vastatoare, nu numai printre funcționa­rii superiori, ci chiar printre membrii guvernului; vedem personalități cari­de și îșii fac față cu au­țarea ce au tipărit și răsp­ndit pe la țară, cu au simțit că locul lor nu putea fi acolo, unde ambi­ția lor nemăsurată îi împingea , iu ase­menea condițiuni neapărat reprimarea răscoalelor era o datorie elementară, pe care armata i-a ajutat cu devotament a o îndeplini. Nu putem însă a nu re­leva că în acelaș timp, cum și presu­puneam, ațîțările încetau, adunările zgomotoase se decomandau, studenți­mea reintra în liniște, ca prin farmec, și rămineau numai în plina activitate, învățătorii și preoții, iluminați prin ve­ninoasele îndemnuri și scrieri a celui mai înalt magistrat din capul instruc­țiunii publice și a cultului. Fuziunea „Noi, trecînd în opozițiune guverna­mentală, partid conservator, am­ căutat să ne stringem rîndurile și întilnind tot cu opozițiuna și în centra noului gu­vern, și pe gruparea junimistă, era fi­resc să se dorească de toată suflarea conservatoare, în care vă rog să mă cuprindeți și pe mine, reîntregirea par­tidului conservator cu elementele juni­miste, care se ziceau conservatoare. A­­ceasta dorință însă presupunea ca ra­murile partidului să se alipească de trunchiu, iar nu să se surpe trunchiul, pentru a sădi cu ramurile un partid conservator nou­. „Ideea cuceritoare și egoistă însă a șefului grupărei junimiste era de a rea­liza prin întregirea partidului visul sau de a ajunge, întru­cât se servise pen­tru aceasta de toate mijloacele, în ca­pul partidului conservator , după ce prin vederile intransigente expuse în mijlo­cul societății agrare, își crease o plat­formă politică agreată de proprietari, speriați de jafurile și prădăciunile ță­ranilor revoltați, amicii săi se serviră de tinerii conservatori pentru a îndu­pleca pe­ șeful partidului nostru a ab­dica și a-i rermite steagul conservator ! „Sfatul meu era și este că reîn­tregirea partidulm conservator nu se poate realiza prin desconsiderarea sa, prin mărturisirea tăcută și invo­luntara a neputinței sale de a gu­verna și de a­ legifera, nu­ se poate face încredințînd direcțiunea în mu­mie unei personalități care chiar între una din ultimele ședințe ale ca­merei actuale, persifla pe partidul istoric conservator , care în tot tim­pul ultimei legislaturi a căutat să-l depărteze de la putere , care a în­demnat la anarh­ie, neoprind pe prietenii săi politici de a pune la cale grevele profesorilor și revoltele studenților , în ține în mina unui om politic care contrar vederilor con­servatoare sa arată intransigent în privința relațiunilor dintre țărani și proprietari, pe cînd cu toții știm și cunoaștem încă de la 1888 vederile sale de socialism de stat și de pro­­tecțiune tutelară a țăranului contra proprietarului, căruia atunci părea a­ î tăgădui sentimentele patriarh­ale ce-l au distins în­totdeauna. „Astfel fiind,reîntregirea partidu­lui conservator, cum s'a făcut, în­semnează pentru mine desființarea partidului conservator vechiü și isto­ric și crearea fără nici o necesitate a unui nou partid, junimisto-socia­list de stat, saîi poate neo-conserva­­tor, la care nu poate consimți decit o generațiune­ nelegată prin propria sa activitate cu­ trecutu­l nostru, și de aceea nu am putut să o urmez și eu, ci m’am retras di­n comitetul diriguitor al partidului, cum am ci­vili onoarea să v­a comunic prin scrisoarea mea către comitetele con­servatoare din Teleorman. Atitudinea generalului Manu „Noua mea situațiuna personală politică este de a rămîne în mijlocul partidului­ conservator, neînregimen­tat, și nesupus la decisiunile comi­tetului din București, de a rămîne un observator, ce pre va da alarma, cînd va crede util, care va da sfa­tul său­, cînd ar fi să provoace o pu­nere la vreo măsură care ar atinge binele țarei și datoriile patriotice ale partidului conservator. „Consecvent acestei deciziuni am crezut că nu ar fi bine pentru mo­ment a intra în corpurile legiuitoare, și de aceea eu personal nu voi­ so­licita voturile domniilor voastre ; căci situația Camerelor viitoare nu va fi aceea de la 1901, cînd am intrat în Senat ca singurul opozant con­servator”. O nu­tă la lumea mare Eri, la orele 11 a. m., a avut loc in palatul d-nei Olga Stolojan căsătoria d rei Adina Vasile Lascar, fiica mult regretatului Vasile Lascar și străne­­poată a d-nei Stolojan, cu d. Radu Brătianu, fiul regretatului Dumitru Brătianu. Ceremonia s’a făcut într’un cerc res­­trîns, nași fiind d-na și d. Emil Costi­­niescu, ministru de finanțe. Au azistat d. Ionel Brătianu, minis­tru de interne, d-na Cozianu cu d-rele, d-na și d. Alimănișteanu, d-nii Nicu­lescu Dorobanțul cu d-nele, d-na și d. Se. Ferechide, d. Marin Theodorian, etc. După săvîrșirea căsătoriei a avut loc un dejun intim la care au fost reți­nuți d-na și d. Vintilă Brătianu, d-ra Pia Brătianu, d-ra Adina Costinescu, d. și d-na Popovici Ha­țeg, d. I. G. Saita și d. N. G. Saita, d. Dinu Brătianu, d. dr. Dinu­ Brătianu, d. G. Constant, și d-nii Ionel și Ștefan V. Lascar. Tinerii căsătoriți au plecat după de­jun cu automobilul la Sinaia și da a­­colo vor continua călătoria cu trenul in străinătate. Groaznica explozie din str. Sî-ții Apostoli — Moartea uneia din victime — In numărul nostru de erî am vorbit pe larg despre groaznica explozie dela spălătoria chimică Falk din strada sf. Apostoli 48.. Sa știe, că un cazan cu benzină fă­­cînd explozie, a rănit pe Înotătorul vop­sitor Wilhelm Scorțier, Ion Co­nstan­­tinescu și pe fetele Sara Shopol și Aneta. Fiecare din cei de mai sus, au su­ferit arsuri mai mult sau mai puțin grave. Fata S­a ra Shopol a fost rănită de moarte și transportată la spitalul Brîncovenesc. El, în groaznica dureri, a încetat din viață di­ dimineață la orele 5. La circum­scripția 25 a, se continuă arien­­­tarea ace­­tor nenorociri care a costat, pică acum, și o viață ome­nească. Sinuciderea unui soldat Alastăiiî, la orele 3 d. p., soldatul Popescu M. Alexandru din batalionul HI vinători, din Galați, compania II, și-a tras un glonț de pușcă. D. căpitan V­erescu Teodor, ajutorul comandantului acestui batalion sosind la fața locului, a luat interogatorul răni­tului. Acesta a declarat că a voit să se sinucidă, deoarece era persecutat de doi sergenți, unul anume Lupa sau Iacob, care l-a bătut pînă la singe, și altul Lunga Ion. Cu cîteva zile mai înainte soldatul Popescu Alexandru reclamase, dar tot el a fost înjurat, spunîndu i-se că va fi băgat în pușcărie. Foarte speriat și văzînd că nicieri nu găsește dreptate, el a încercat să se omoare. Întrebat de d. căpitan Verescu, de ce n’a raportat, soldatul a declarat că în batalionul lui, orîcine reclamă ceva, e tratat de instigator­ și de revoluționar și că în urmă pătimește și mai mult. Abia iscălise" procesul verbal și sîn­gele i s’a pornit iar­­ din rana ca și-a făcut-o deasupra țiței stîngi. E­ste notat faptul că au mai avut loc două sinucideri în acest regiment. O anchetă riguroasă se impune, pen­tru a se stabili care e adevărata cauză care împinge pe soldați să-și curme viața. Arestarea unu­i efer pe GALAȚI, 29 Aprilie.­Agenții poli­ției au­ arestat aseară pe un tînăr din București care spune că se numește Nicu Glorian in etate de 18 ani, asupra căruia planează acuzațiile de excroche­­rie și furt. Numitul tînăr s’a prezentat la mai multe case comerciale din localitate cu o list­ă de subscripție din partea unei oarecare societăți „Viitorul" din Bucu­re­ști cu a cărei fonduri se îmbracă copiii săraci. . Mai multe case, între cari Schmierer, Groedl, Pantazi, Kirschen etc. au sub­scris sume mai mari sau mai mici. Al­­tele au refuzat. La un moment dat, însă, poliția pri­mește o plîngere că un individ cu sem­­nalimentele corespunzătoare lui Glorian a furat dintr’o cameră a hotelului Bris­tol, unde descinsese tînărul In chestie, un revolver, niște polițî și o sumă de bani. Imediat, d. comisar Brutus Ciornei a dispus arestarea autorului, care de alt­fel tăgăduește orice culpabilitate. Poliția a cerut relații la București, orașul în care locuește Glorian, după propia sa afirmație. Arestatul declarase în momentul a­­restărei că e „român verde“. Or, după o cercetare amănunțită, s’a dovedit că e evreu. Acum Glórian spune că e „evreu bo­tezat". Se declara născut la Constantinopol, că are rude la Banca otomană, etc. că a absolvit școala comercială „Saint Geor­ges“ din Constantinopol. Este îmbrăcat elegant. Arestatul a mai fost prin Brăila, Ghe­­cet,și alte localități. ... Va voi ține în curent.—Ramiro. POȘTA REDACȚIEI Pentru Publius..— Suntem dispuși să facem ancheta. Credem însă că ar ajunge adresa din Capitală a victimei ori a fa­miliei sale. Telegrame din țară Brăila, 29 Aprilie.—Azi la orele 4 p. m. a avut loc în apartamentele d-lui Su­­lioti, o consfătuire a comitetului exe­cutiv conservator. S’a discutat în prealabil lista de can­didată pentru viitoarele­ alegeri. O nouă consfătuire se va tine joi cînd se va fixa definitiv lista de candidați. La întrunirea conservatorilor fuzio­nat­­oari a avut loc era la hotel „Union“ s’a ales un comitet de redacție pentru ziarul „Timpul“ care urmează să a­­pară în curînd, precum și un comitet electoral compus din peste 170 membrii. O nouă candidatură independentă se anunță în partidul liberal. E aceea a d-lui Ștefan Săftoiu la col. I de Cameră. * La întrunirea societatei studențești Avîntul care a avut loc în sala Paradis s’a tratat chestia țărănească și s’a emis ideia de a se cere guvernului amnistia pentru cei dați în judecată cu ocazia răs­coalelor. A vorbit advocatul Ianculescu și alții.—Rom­. Pitești 28 Aprilie. D. Ștefan Marti­­nescu vice-președintele comisiei interi­mare a urbei Pitești, a demisionat pe ziua de 29 Aprilie 1907. Iași, 29 Aprilie. — D. Al. Bădă­­rău, fostul ministru de justiție a sosit în astă-seară la orele 6. D-sa a fost așteptat la gară de numeroși prieteni. La orele 7 d-sa a luat parte la o consfătuire politică intimă. — Liberalii s’au întrunit aseară la club și au ales 9 membrii, cari împreună cu comitetul executiv vor forma comi­tetul electoral. — In ce privește fuziunea cluburilor conservatoare e probabil că se va re­curge la următoarea soluție contopirea cluburilor se va amîna pentru după ale­gere, vor lupta toți conservatorii inuiți. MĂGURELE, 29 Aprilie.—Azi la o­­rele 8 seara, soldatul Ion Sandu, ordo­nanța d-lui maior Maricescu, a fost îm­pușcat în inimă cu un glonte de revol­ver de către camerierul de la Tribunal Lazăr. Acesta fiind la o nuntă a unui cantonier de pe șoseaua Turnu, a tras ca de obiceiu, focuri de revolver, și un glonte l-a nimerit pe sus numitul soldat. Rănitul a fost dus la spital unde d­. dr. Păunescu i-a dat ajutoarele cu re­­venite. Medicul asigură că starea victi­mei nu este gravă.—Violeta. Fimiunea conservatoare la Slatina SLATINA, 29 Aprilie.—Azi cu trenul de 2 p. m. a sosit în orașul nostru d. Griguță Cantacuzino însoțit fiind de d. d­ l Leonte. Sc­opul venire­­lor în localitate este pentru a se face fuziunea conservatoare. Tot după amiază s’a ținut în clubul conservator din localitate, o întrunire cu care ocazie a fost proclariat preșe­dinte de onoare d. Gr. Cantacuzino. Seara a avut loc un bandi­t, în sa­loanele clubului: întrunirea conservatoare din culoarea de albastru . O importantă întrunire a conservato­rilor din albastru a avut loc aseară în salonul Parcului Libertate­ din strada 11 Iunie, sub preșidenția d-lui Ion Th. Florescu, fost deputat și consilier comu­nal, șeful culoarei. întrunirea a fost foarte entuziastă, poate cea mai entuziastă din cite s’au timit în acea culoare. Tot ce e mai ales a­­ luat parte, în special preoți, profesori, avocați, industriași, proprietari, comer­cianți, etc. La orele 9 salonul era plin, ca și gră­dina. Sosirea­ d-lui Florescu a fost primită cu mari ovațiuni. Discursul d-lui I. Th Florescu (Aplauze nesfirșite pornite dintrun entuziasm nemărginit, izbucnesc când șeful cuib­ar­ei de albastru se ridică să vorbească). „Mă­ simt prea fericit, și sunt adine e­­moționat, revăzîndu-mă iarăși în mijlo­cul iubiților, cetățeni cari, venind în nu­măr atît de mare, cum nu s’a văzut in Albastru într’o întrunire în opoziție, aț­ dat prin­ aceasta cel mai frumos răspuns zvonurilor false și Cutezătoare ale duș­manilor partidului conservator și ai mei. „V’am convocat, domnilor, pentru ca să auziți și din gura mea, îndeplinirea mărețului­­ fapt al fuziunei tuturor ele­mentelor conservatoare. Fostul nostru șef, d. Gh. Gr. Cantacuzino, fața de gra­vele și sîngeroasele evenimente. ce cu­noașteți, într’un elan patriotic a încre­dințat, cum toți știți, șefia partidului conservator d-lui P. Carp, aui cărui par­tizani au­ recunoscut că la noi e adevă­ratul partid conservator­ și au­ fost­ pri­miți cu dragoste în casa noastră conser­vatoare“. Apoi oratorul face elogii călduroase d-lui P. Carp, zicînd că este convins de­ imparțialitatea sa și speră că va fi un părinte bun pentru toți conservatorii.­­..pili, nenorocire, urmează d. Florescu toate tablourile luminoase trebue să ai­bă și părțile lor de umbră. Se găsesc teî-colea ' oa­meni piim­așî. cară au­ voit sei speculeze și nobilul act­ ăl f­uziunei.­­răgind profituri personale. In culoarea noastră, d. D. Șoimescu, un cetățean ono­­rabil, dar numai un alegător în­cale­­rabil, dar­ numai un alegător în cole­giul al doilea (rîsete), a început chiar în ziua fuziune! să tulbure, acest act fru­mos și­ să trim­ează agenți prin circiumî cari să strige că d-sa va distruge vigu­roasa și impunătoarea organizație," de­venind șef in­ locul meu. (Protestări energice la adresa d-lui Șoimescu se produc, printre asistenți). Nu miam,, alarmat de loc, d-lor, de a­­cest act Țium­­ delicat­, și de­ apostazie fa­ță de partid și șefi, căci eu bătusem pe d. Șoimescu și pe amicii săi chiar atunci când a fost în cartel cu liberalii. Va aduceți aminte că i-am luat atunci pe cel mai viteaz și, capabil locotenent, pe d­. C. Solomonescu. Împreună cu d-sa i-am luat 12 agenți din cei mai buni ce avea, râmînînd dl. Șoimescu fără nici un alegător și numai cu i agenți. Astfel iicit se poate zice, că eu am fost un pre­mergător al fuziunei, deoarece am rea­­lizat-o în culoarea de albastru încă de acum 2 ani. (Aplauze prelungite). D. Șoimescu voește astăzi să se răzbu­ne, căci este prea băttrîn și prea obosit ca să mai nadajduiasca să mai dea o luptă. Mare mi-a fost surprinderea cînd am aflat că cl-sg, în loc să vie să-mi întindă o mină frățească, dovedind buna credin­ță față de actul mare al fuziuneî, a tri­mes "in­vitațiî iscălind "ca șef al comite­tului conservator, cînd știut este ca eu sunt șeful oficial al partidului conser­vator din Albastru, fără a îi de nimeni contestat. D. Șoimescu, fără știrea mea, șeful culoarea a ținut o întrunire la d-sa a­­casă, cu cei­ 4 agenți ai d-sale, cu per­soane din Ialomița, din Craiova, cu doi d-ni din culoarea de galben, cu alți doi din Negru și din Roșu. Cei 4—5 alegători din albastru, cari crezînd că vin și eu­ la d. Șoimescu, s’au rătăcit acolo, îi ve­deți astăzi aci, cum e de pildă d. Eusta­­țiu, fost administrator financiar. (Bravo lor!) T * Am fost însă adînc mîh­nit, d-lor, cînd la d. Șoimescu a descris o persoană cu o poziție înaltă în partid și care, luat de elanul prieteniei sale vechi, față de d. șoimescu, care l’a urmat în zile de restriște—pentru a mîngîia melancolia d-lui Șoimescu,—l’a proclamat pentru o noapte șef al culoarei de Albastru, iar i măcăr­­um> cuvint. binevoitor pentru mi­ne, care întărisem conservatismul în Albastru.­­Aplauze­. Acea persoană nu avea însă nici o ca­litate s’o facă, căci comitetul electoral central al fuziunei, luînd in discuție zi­lele trecute chestia organizărei culorilor din Qapoală, n’a schimbat nimic vină acum, respectind pe­ actualii șefi de cu­lori. Pina astăzi nu mi s'a comunicat că am încetat de a fi oficial recunoscut ca șef al ,culoare! de Albastru. (Aplauze prelungite). De fapt însă, aceste sute de alegători cari ilia aclamă și mă iubesc, m­i-au dat cea mai mare din toate consfințirile“. * Oratorul aduce mari elogii cetățenilor din Albastru, cari, cum au­ auzit că se încearcă a se lovi în d. Florescu, au să­rit spre a protesta. „Tăria mea în Albastru se bazează pe atîtea jertfe, pe faptul că zi și noapte am stat gata la ordinele cetățenilor, ca­sa mea a fost deschisă pentru oricine, și mai­ ales dragostea aceasta s’a oțelit, in focul luptei cînd in opoziția trecută am fost lovit de bătăuși în alegeri, stînd totdeauna în fruntea voastră. Vom­ fi dar neclintit la postul ce mi l’ați încredințat. E timpul acum să ne o­­cupăm de vrăjmașii noștri firești. Cam­pania electorală este deschisă, să ne a­­duliăm cît mai des pentru a alege în parlamentul­­ țarei bărbați conservatori capabili și populari, și chibzuindu-ne bi­ne, sunt sigur că cel puțin în Albastru vom cîștiga cîteva locuri“. D-sa expune pe larg chestia țărănea­scă și arata că trebue să fie legiferată armonia dintre clase, fără ca nici pro­prietarii, nici țăranii să fie nedreptă­țiți. Apoi închee cuvântarea printr’o fru­moasă perorație, făcînd apel la unirea tuturor conservatorilor. Alte discursuri D. Ion Brătescu, șeful culoare! de ver­de, protestează contra tendinței de a se lovi în oamenii de acțiune. „Florescu a jertfit cea mai frumoasă parte din viața sa pentru culoarea de­­ Albastru, făcînd-o să iasă așa de bine în toate luptele elec­­tale—și nu decapitarea sa e răsplata ce merită. Să ne învățăm odată a cinsti și respec­ta oamenii activi, nu să-l lovim la pri­ma ocazie“. D. Brătescu declară că e solidar cu d. Florescu, și că nu va da nici d-sa nici ai săi nici un concurs partidului consertui­­tor în alegeri, dacă d. Florescu nu va fi lăsat șef al culoarea de Albastru. (Declarația a primită cu aplauze fre­netice). * * » D. I. Protopopescu, fost consilier co­munal, fost magistrat, saluta marele n­u­­măr de alegători care dovedește imposi­bilitatea de a se aduce neajunsuri mo­rale d-lui Florescu. D. Sava Grigorescu aduce salutul cu­loarea de negru, care se solidarizează cu Albastrul, și zice că­ sub nici un motiv nu se va­ admite persecutarea celor ce au­ muncit neîntrerupt pentru partidul conservator. D. C. Roman­escu, avocat, susține că trebue șefi reali, nu de paradă, și șeful real nu poate fi decât d. Florescu. Preotul Gheorghiu, paroh­ul bisericei Slobozia, aduce d-lui Florescu omagiul clerului din Albastru, pentru care d-sa a dat un real concurs în­ tot timpul. D. căpitan Șișman, consilier județean, a ținut o călduroasă cuvintare, arătând că trebue să ne­ descoperim capetele, în fața aceluia care a făcut atîta pentru­­ Albastru. Asta e datoria tuturor, nu ca să-i puc piedici. Declară că nici o pie­dică nu va reuși, pentru că conservato­rii sunt prea convinși de meritele șefului lor de culoare. . D. Mor­a, avocat, zice că spre a lupta cu sorți de izbindă, trebue oaste și co­mandant. Arată marele, public din sală și pe d. Flor­escu, și esclamă: :,Iată oa­stea, iată comandantul!“ D. Filipescu, cînd s’a proclamat fuziu­nea, a susținut că a sosit timpul fapte­lor. De ce atunci se caută să, se lovească un om­ cu adevărat al faptelor? D. Oct­av Sorescu, avocat, rezumă ac­tivitatea. d-lui Florescu, care în conser­vatismul sau a fost prin excelență națio­nalist, și zice că nu într’un asemenea om admirabil se poate lovi. Sub condu­­­cerea sa și numai sub ea vom merge înainte. DC. Solomonescu, fost inspector de poliție, face comparație din punct de vedere electoral între d. Șoimescu și d­. Florescu, și, demonstrînd că îi cunoaște pe amîndoi, su rețîne că cel din urmă e indicat să fie șeful—probă că a și fost. D. Gr. Grecescu, mare proprietar, dă citire următoarei telegrame:, a cetățeni­lor din culoarea de albastru, adresată d-lui P. Carp, șeful partidului conser­vator: *­­ Domnului Petre, P. Carp Șeful partidului conservator Loco. Subsemnații cetățeni conservatori și alegători au culoarea de albastru, întru­niți astă-seară-30 Aprilie in salonul Par­­cilui Libertatei .sub președinția d-lui Ion­ Th. Florescu, fost deputat, fost consilier comunal, șeful cultarei noastre, am luat cunoștință, de marele act al fuziu­ne­, tuturor elementelor conserv­atoar­e­ sub ilustra și înțeleaptă d-voa­stră con­ducere. In consecință, vă rugăm să pri­mită­ întreaga noastră admirație și adio­­cul nostru respect, asigurîndu-vă că vă vom urma cu un nestrămutat devota­ment, conduși In culoarea noastră de iu­bitul și valorosul nostru șef Ion Th. Flo­rescu. ■ j Preotul Economii Vasile Georgescu, preotul Economui Alecu Pană, preotul Hristache Popovici, preotul Dimitrie Po­­pescu, preotul Teodor Crețescu, preotul G. Gheorghiu, diaconul Ion N. Gheor­­ghiu, diaconul Busuioc, căpitan Leo Șiș­­man consilier județean, căpitan I. A.­ Dănescu­, mare proprietar, preotul M. Ștefănescu, preotul George Grecu, preo­tul Vasile Constantinescu, preotul Du­mitru Popescu, căpitan Florian mare propietar, Grigore Grecescu mare pro­prietar, Dimitrie Popescu mare proprie­­tar, Vasile I. Protopopescu advocat fost consilier comunal, Niculae Eustațiu­, pen­­sion­ar, căpitan G. Economu pensionar, Hristache Rădulescu comerciant și pro­­prietar, Gh. Const. Solomonescu, propri­­etar, Dragomir­ Constantinescu proprietar, Marin Florescu, proprietar, Alexandru*­­Ionescu proprietar, Const. Romanescu, advocat, Octav Sorescu advocat, N. Mi­­hăilescu pensionar, Atanase lonescu mare proprietar, M. Gheorghiu proprietar, G. I. Carabețeanu pensionar, Daniil Poe­naru advocat, Alexandru Castriș, advo­cat, Anastase Ghițescu proprietar, Jose­ Constantinescu proprietar, M. C. Nicu­­lescu proprietar, I. Constantinescu pro­prietar S. lonescu proprietar, M. C. The­­odorescu mare proprietar, Scarlat Pe­­nescu pensionar, Trandaf Rădulescu pro­prietar, Ștefan Manea proprietar, D. C Matheescu proprietar, Mihail Mora ad­­vocat, Virgiliu Mora advocat, C. P. Pro­­topopescu, advocat,­ N. I. Mihăescu pro­prietar, I. Protopopescu avocat, G. V. Teodorescu proprietar, Ion Corneanu pensionar, Al. Papadopol idem, Petre Bogdănescu pro­prietar, Costica D. Popescu comerciant, Ion Niculescu proprietar, Al. C. Florescu industriaș de mobile de lux, Moise Simio­­neșcu, Dimitrie Simionescu­, O. Ispas G Seitaru, Vasile lonescu, Ghiță Miru­les, Andrei Georgescu, G. Constantinescu pro­­prietar­, N. Sterescu comerciant, Tănasa Petrescu mare proprietar, Th. Hagi Pen­­ciu proprietar, Dumitru Trușculescu pro­­prietar, S. A. Rîădulescu proprietar, D. I. Brîczescu proprietar, M. Alexandru co­merciant,­­ Dumitru Eftimie proprietar, Petre V asile Stan Țăranu proprietar, S. Constantinescu comerciant, Gh. Storcescu comerciant, Nae Drăgănescu­ comerciant, Costica Du­mitrescu proprietar, căpițan Marin Ionescu, Sava Grigorescu proprie­tar, Nae Dumitrescu proprietar, Dumitru Teodorescu comerciant, M. Ștefănescu co­merciant, M. lonescu comerciant, Ales. lonescu comerciant, C. Mitea proprietar, Tănase lonescu proprietar, Const. Dumi­trescu propr., comerciant, Simion Bogdan avocat, O. N. Calvocărescu proprietar, Petre Bogdănescu cîrciumar, Costică P. Hagiescu mare proprietar, Ulise Mavrache mare proprietar, Traian O. Niculescu pro­prietar, Th­eodor Niculau mare proprie­tar, Nae T. Constantinescu proprietar, Iancu Georgescu proprietar, Petre Popo­vici proprietar, Iancu Petrescu proprietar, George Vasilescu comerciant, Gostică Constantinescu propr., Paraschiv Geor­gescu mare proprietar, Păun Adam pro­­prietar, I. Predescu proprietar, G. Panai­­tescu proprietar, Al. I. Constantinescu proprietar, Ion M. Cristu proprietar, Du­­mitru Minciu proprietar, Niculae Simio­­nescu proprietar, Niculae St. Velescu proprietar, Elefterie Velcescu- proprietar, Nae Constantinescu brutar, proprietar, M. Mihaileanu prof., Petre Stăncesu corner, ciant, proprietar, I. R. Marcovici comer­ciant, proprietar, top Vulcanescu profe­­sor, Marin Constantin mare comerciant. A I. T. Florescu , Y Y

Next