Adevěrul, iulie 1907 (Anul 20, nr. 6412-6442)
1907-07-01 / nr. 6412
■ « ■ I Amtjí aí XXÎ-lea-JNo. 6412 FONDATOR Ales. V. Belâîmazm 3*0î3X.XCXTATEAs CONC&DATA EXCLUSIV Agenției de Fabricitata CAROL SCHULDER @ Co. București, Str. Karageorgevici IS Telefon 8/4 § Mm în toată Iara ABONAMENT 12 * Un an Nt . , Let 16.* 8 luni ...ii * 8.— 3 luni î î ■; iî a 4.^ o luna ; . . . . , 1.50 In străin&tata îndoit Poraira Capitala No. 1410 , Provincie și Str[initate No.13140 Apare zilnic la ora & seara cu ultimele știri ale zilei Barourile ziândul: Str. Sărindar, ti TELEFOS I 1 împăcarea cu Grecia.- /Nemulțumirea la țară mano*— •■„.„■.-» . rm,«*- ^-«^aatBasaiEurin-.. f-'•■< «■■■imw T"I1T ^ t»ih«I]iiw— Tn— *1l|iniT-rT*“"’“">,-f'T'*-“*',aiai*i«» te ce bas§ Bt> kateazî. n..pica SO pare d la c|oasitai^nopolo se hauifet^si de *tiv timp dorința fie a sa aplaxid l romîno■ grec și totere ?e art R au turcii pn pritoșii direct Moi pe greci și Eicî pe ari. m Turcii »a văd ca ochi buni cofcetărite bulgarilor cu romîniî. La Coastautihf’pole .-’a acreditat versioné* ^oche; Ui saü sün iem pa «ăla cisc&Vînch ' j o hanța militara «a Begria if»:cera grafiilor și turcilor I % _ . Faptul că primul Jjpoinand al Bulgariei a votat ca române într’un cferval nativ acurt, de vre-o trei caiiar se vede, pe gîndurî pșe delamul. Pentru a se fiícredinței însă dacă într’adevăr exită vre-o înțelegere între Sofia și Jucureșîl/ turcii ar fi intervenit un noî pentru aplanarea conflictului greco-rom. Ompîcare cu Greca o’ar interpreta la Constantinopole, ca o asi»guram că nu există nici un pact între Romînia și Bulgaria și s ar risipi toate versiunile cari circula în această privință. I Rămîne acum de aflat dacă împăcata cu Grecia, — în momentul acesta cînd Bulgaria ne arata simpatii, orî cît de interesate ar fi ele,—rămîne da aflat dacă aceasta împăcare S3 scrateatîi a?a condițiunî in cît sa nu a alegem eu o te mis ;oate capitula; fața grefelor 4 ea 'ținutila jv cir« a bal* Jr s» privește e nevii, de aplais ceiflicti . cu Grecia, cat, Verde care a aparut in noi sperea relațiilo» indică anulat patetele stabilite de guvernul % > Ar BB (r AutiÎi r MU ia condițiuni, m, ■ si ii expună țara BH ,.. . o.U . mai ales ® ss ®*’BA)sau Sir.tu! romín eggEK, , a» ' d grec și ar trabui pȘ» ; 1 í ü reve■ menta do ■ trit înainte î tîfc față de ger&ial Snovary, care desfășurau diiji an iî ales față I djirinic C Macodoi :a. rui pro tara puțin memoria aar cat . uitas ce schimb de pca urmatîntre Atca și Bucurrej cînd s’airupt relațiile, kinte de» apare Cartea verde, la o extcraodinară energie în timpul conflictuțî, a fost la Viena și lakris și a expus incertau iieeficile sin acute mari centre poliți< adevărs Situație a confisca toate citea grecii nu au de Hrizant, fitole au devenit și migrozive. Ujicîor, guvernul romina H re,a raput de represalii jjiHsi expu del, cei cîțiva fruntași la . A răspuns cu noul asnato.M ad avut însă darul vrea cu Grecia și restabilirea acurești și Atena Hersburg dorința e să se aplaneze conflictul. Punctul nostru de vedere este cunoscut: cerem ca Grecia să pună capăt organizărea bandelor care se înarmează pe teritoriul grec și se trimet în Macedonia și mai cerem ca patriarhatul să respecte iradeaua prin care se recunoaște dreptul romînilor macedoneni de-a oficia romînește. „Fără acordarea acestor legitime pretențiuni, pace cu Grecia nu putem avea. „Bacă patriarhal nu va recunoaște iradeaua, vom face tot posibilul pentru a obține mitropoliți romîni în Macedonia. „In ce privește faptul că Rusia a luat protecția grecilor dela noi, aceasta nu se poate interpreta, cum au aerul grecii s’o interpreteze, în favoarea lor. Sîntem în aceleași bune raporturi cu Rusia și la Petersburg se știe în ce condițiuni moderate admitem aplanarea conflictului. „Pînă cînd Grecia nu are să-și schimbe politica față de Romînia, nici noi nu vom ezita, un moment, să aplicăm riguros majorarea taxelor și să sprijinim moralicește și materialicește victimele din Macedonia ale bandelor grecești Iată ce ne-a declarat generalul Lahovary. în acelaș sens au urmat notele diplomatice cari se găsesc în Cartea verde. Grecii nu vroiau cu nici un preț să admită un singur punct din condițiile de împăcare ? Au cedat acum ? Dacă n’au cedat, atunci nu poate fi vorba de o împăcare demnă pentru statul român. A. W. jin țiîs:IKK Im Kvi cy Grecia ppr restabilirea ■ IB ■ ■ HB Gubernatorul Govudiialal în urma unei vizite la București gubernatorul Covurluiului, d-nn Jenit.. Atanasia, intercînduse la Galați a tras cu buretele peste angajamentele luate față de muncitorii cari au încetat greva generală. Fostul Ferdinand Lasalle al Galațului a reluat seria infamiilor, ca și cum angajamentele le-ar fi luat la Sure, între două sticle de șampanie, ca să nu șicem după douăsprezece sticle. Hota de aprobare apărută în „Independența“ coincidea cu prezența în Capitală a satrapului d-lui Ionel Brătianu și se vede că d. ministru de interne a făcut o infuzie de curaj acestui june Simulescu al d-sale. Faimoasa ordonanță prin care se suspendă Constituția la Galați, oprindu-se întrunirile muncitorilor, a reînviat localurile sindicatelor sunt pășite de gardiști, intrarea e oprită, greviștii n’au fost reprimiți la lucru, înscenarea judiciară contra sindicatelor și-a reluat firul, iar în foaia oficioasă a prefectului muncitorii sunt sfidați, spunindu se aberații ca aceea cum că nici n’a fost grevă generală și că „ordonanța" n’a fost retrasă o clipă de către prefect. Agitațiunea reîncepe dar la Galați și d. prefect Jenică Sure a întreține cu mult talent. Și făgăduim întreg concursul nostru — ca să se sature de agitațiune ! Act. ................^^^gSBBBtB vanaawing Mimitati, nemulțumirea la țară Desigur că nu este nici in interesul țarei, nici al sătenilor ca să avem iarăși agitațiuni la sate, mai ales acum, în plină campanie agricolă. Un oficios al guvernului declară de „exagerate“ știrile cu privire la refuzul sătenilor de a eși la seceriș. Este adevărat că în județele Botoșani, Iași și Mehedinți țăranii din cîteva comune au refuzat să iasă la munca cîmpului, dar conflictele s-au aplanat. Cu toate acestea dislocările de trupe din zilele din urmă sunt puse în legătură cu nemulțumirea și neliniștea de la țară, deși ministerul de război îi dezminte aceasta, arătînd că era prevăzut ca după terminarea concentrărilor să se facă instrucție în marșuri, formînduse coloane mixte. Tocmai aceste marșuri însă par a fi un mijloc de intimidare, ca țăranii văzind armata să nu mai opus rezistență și să iasă la muncă. Sistemul acesta e desigur tot ce poate fi mai trist. El dovedește mai întîiu că nemulțumirea continuă la sate și aceasta se confirmă și cu spusele țăranilor cari pretutindeni invoacă faptul că guvernul s’a schimbat, alegeri s'au făcut fără a li se da vot să aleagă oameni de ai lor și parlamentul s’a întrunit fără a lua cea mai mică măsură în favoarea lor. Ar fi de dorit,bine înțeles, ca această stare de nemulțumire să nu influențeze asupra recoltei destul de slabă anul acesta, dar nu mai puțin adevărat este că nicî un țapt n’a venit, după sîngeroasele reprimări, să aducă mîngîiere țăranilor. Din contră nemulțumirea e întreținută prin ținerea în prevenție a mii de oameni ale căror neveste și familii rătăcesc pe drumuri în cea mai cumplită mizerie și prin urmărirea crudă a tuturor acelor cari au ridicat glasul în favoarea țărănimei. AZBITU Decret de anulare Ex-A-Tot-Puternicia La șeful social-democrației române și conferențiar en titre și cu plată al asociației izraelite „Drepturile“ — d. Ioviă Nădejde ajungînd deputat al poliției Capitalei și mai mare la „Violența națională" a dat următorul decret. _ — Noi, Ioină Nădejde, am decretat și decretăm , partidul socialist este și rămîne desființat din moment ce subsemnatul nu mai primesc faidurile de la Bebel. Orice organizație a muncitorilor nu mai are rost să existe, ea ne mai avînd calitate a incasa cotizațiile. D-rul Racowsky e bulgar — „să zicem dobrogeagl*, — pe cînd este tovarășul meu Edelstein, D-zel să-l ierte, era, ca și mine, răzeș de pe vremea lui Ștefan cel mare / Pap infamia dala Vlașca Am citit cu atențiune actul de acuzare al d-lui procuror general Gr. Ștefănescu, în procesul lui V. Kogâlniceanu și Al Vălescu și mărturisesc că mi-a trecut un mic fior prin corp. Acest fior se trăda în gândire prin ideia,—că tot așa de bine ca și cei doi instigatori de la Giurgiu—și eu aș fi putut fi dat judecătei, căci nu odată, ci de zeci de ori, de o sută de ori, am scris că sătenii trebue să se unească laolaltă pentru a se putea emancipa. Și cu mine bine înțeles, ar fi putut fi dați judecătei toți aceia cari au scris la ziarul Lumea Nouă, începînd cu renegatul Ioan Nădejde, cu toți teoriticianii partidului fost socialist, cu d. Gherea și Stere, în cap, și pe deasupra simpli burghezi ca d-nii Haret și Iorga, cari—și ei—au scris și năzuit să facă o schimbare în bine pentru țărănime. Din actul de acuzare—atîta știm pozitiv și e dovedit că Kogălniceanu și Vălescu au scris pentru țărani și au venit în contact cu ei—și pe deasupra că în lunile Februarie și Martie ale acestui an, 52 de comune ale județului Vlașca au fost în stare de revoltă, distrugîndu-se averea proprietarilor și arendașilor, fapt iarăși necontestat. Legătura însă între ceea ce au scris și vorbit cei doi „instigatori“ și faptele penale puse în sarcina sătenilor revoltați, legătura aceasta directă, care constitue provocațiunea, aceasta n’am văzut-o reeșind din bucata de de proză— de altfel bine scrisă —a d-lui procuror general de pe lângă Curtea de Apel din București. Dacă ar fi existat această legătură, atunci eu mă întreb—și cu mine odată toți oamenii cu scaun la cap, de ce d. jude-instructor de la Vlașca, n’a supus în preliminar, pe cei doi instigatori unui examen medical? In adevăr, dacă între revoltele de la Vlașca și d-nii Kogâlniceanu și Vălescu, ar fi fost o legătură directă, adică ei ar fi instigatori, atunci dînșii trebuie să fie curat nebuni, nebuni de internat fără întîrziere. E oare posibil de crezut că niște oameni culți și cari își dau seamă de rostul lucrurilor să fi îndemnat la revoltă satele? Ce putea ,să iasă din această revoluție? Ori țăranii ar fi eșit victorioși—și ar fi distrus toată bruma de civilizație—dar atunci ar fi intervenit armatele străine și ar fi restabilit ordinea,—ori revolta ar fi fost înecată în sînge, cum a și fost și—ce aveau de profitat, fie personal, fie ca idee, ca interes, să zicem de partid—cei doi așa ziși instigatori? Că au făcut sătenii mișcarea, lucrul se înțelege prin necultura lor. Un om deștept și cult este imposibil să conceapă o mișcare așa de nebună și de copilărească, o racherie fără de cap și fără de picioare, izbucnire spontanee a unei ticăloase stări de lucruri! Din una două, ori Kogâlniceanu și Vălescu sunt oameni normali și atunci ei probabil au înțeles să facă un partidoiănesc, care să lupte pe calea legală—ca orișice alt partid— și în cazul acesta nu pot fi dați judecătei ca autorii dezastrului de astă primăvară, ori că l’au provocat în adevăr și atunci în chip normal, faptul lor nu poate fi explicat—și consiliul medicilor alienești se impune. In realitate însă sîntem în fața unei infamii judiciare — trebue să spunem cuvîntul adevărat—pusă la cale de cei de la guvern cu concursul unor magistrați cari s’au lăsat să fie convinși de așa zisa rațiune de stat, grație căreia amiii foști ai d-lui Nădejde, frații Radovici, Stere, Athanasiu, Diamandi, etc.—d-nii Ranghereanu și Firșinescu, au fost osîndiți ca escroci, în anul 1901, de către toate instanțele judecătorești din țara romînească, și sub același guvern liberalii). Și acum, ca și atunci pentru salvarea onoarei (?) tarei este nevoe ca străinătatea să știe că țăranul român nu este în halul de troglodit, în care l’a văzut Emile Lavelleye acum 10— 15 ani și că dacă a luat toporul și coasa, furca și torța incendiară, aceasta a fost pentru că s’au găsit instigatori fără de scrupule ca Kogâlniceanu și Vălescu (mă mir de ce nu s’a ales pe fiecare județ cîte un instigator, ar fi fost mai înțelept) cari să scoată din minți pe blîndul și mult răbdătorul țăran român! Tot pentru acest sfîrșit, cei doi acuzați nu vor fi judecați în această sesiune, tot pentru aceasta supleantul Dragu a fost silit să-și dea demisiunea, fiindcă nu a fost dispus să fie convins de această rațiune de stat, grație căreia se pot asasina moralmente oameni nevinovați. Și pe acești oameni, cari ne guvernează și cari, cu cugetul senin, pun la cale asemenea fapte lipsite de moralitate și de umanitate, pe acești sanguinari și capabili de toate infamiile, sînt naivi cari să ni’l arate ca salvatorii de mîine ai țărei și ai țărănimei. Eu unul refuz să fie naivul acesta—și declar sus și tare că reformele mari nu pot veni decât de la oameni mari și că aceia cari au asasinat ori au patronat să se asasineze sătenii prizonieri, aceia cari pun la cale infamii judecătorești ca aceea dela Vlașca, aceștia nu pot, ori ce ar fi și ori ce s’ar zice, și salvatorii poporului român — cel mult călăii CONST. MILLE. Liberalii și socialiștii Oficiosul francez al d-lui ministru de interne e foarte iritat că „Epoca" sprituiză partid liberal să răspundă dacă e adevărat ca a făcut d-lui dr. Rakovily, unul din conducătorii mișcărei socialiste de la noi, propuneri de colaborare politică. „L’Indepedance roumaine“ spune că fiindcă e vorba de somație, răspunde că „le sieur Rakowsky“.... a mințit cu insolență și că e trist și caracteristic totodată ca organul unui partid să facă cu atîta complezență jocul unui... aventurier străin ! / Iată l pe d-rul Rakovsky — fiindcă’l chiamă Rakovsky — ,,aventurier străin“ și tratat exact cum a tratat d. Ferichide pe Ficșinescu, și Ranghereanu. Cu toate acestea la ministerul de internet se află d. Ionel Brătianu, omul care a cucerit șefia partidului liberal cu garda sa, compusă din toți foștii amici politici ai d-rului Rakoivsky. Acest „aventurier strein“ este tovarășul de luptă și al d lui V. G. Morțun, ministrul lucrărilor publice și al d-lui dr. Radovici, deputat de Ilfov, și al d-lui Alexandru Radovici, deputat de Prahova și al d-lui C. Stere, care e și mai strașnic „aventurier căci a fost recunoscut cetățean român de a dăuna zi după ce a stat o serie de ani în Siberia. D. dr. Rakovsky e vechiul tovarăș de luptă al d-lui Atanasiu, prefect de Covurlui și al d lui Nădejde, directorul oficiosului romînesc al guvernului „Poința Națională“. Cum se vede, d-sa e unul din acei, care, numai grație unui caracter mai răbdător și unor convingeri magadinei nu se află azi în garda de onoare a d-lui ministru de interne. Mă de ce, cînd vedem că organul francez al d-lui Ionel Brătianu tratează în asemenea termeni pe d-rul Rakowsky, ne întrebăm ce o fi zidind d-rul Cantacuzino, de pildă, directorul general al serviciului sanitar, care pe cit se pare n’a încetat nici azi de a fi tovarășul de idei al d-rului Rakowsky ?... Rău mai sunt maltratați tinerii aceștia generoși și scump plătesc onoarea de a face parte din garda d lui ministru de interne, Silos. «Adevenim »„Triste vremuri“ „Ci pandanții” spună că trecem prin triste vremuri fiindcă d-rul Rakowsky conduce mișcarea socialistă. Ce să facă omul dacă a rămas singur, tovarășii săi da ori fiind acaparați da d. Ionel Brătianu ?! Rezolvare Guvernul n’a mai așteptat toamna ca să rezolve chestia țărănească. A rezolvat’o de pe acum, readucînd în țară pe arendașii greci!! Unde e geniul? D. Ioină Nădejde declară că muncitorii aindicați au in fruntea lor pe cel mai seci din vremea mișcărei socialdemocratice. Ce voiți?... Dacă „geniul” mișcărei a fost furat de „Violența“ !! Rigoletto I. na » «»»««■ [UNK] D.laret și studenții Am arătat tor modificările aduse regulamentului de ordine și disciplină a studenților universitari și ne-am spus francamente părerea cu privire la asanarea moravurilor studențești. Chestiunea aceasta însă, trebue să recunoaștem, mai are și o altă față. D. Haret, care vine aei cu aceste modificări pe cale de regulament, este același profesor universitar care acum patru luni, alăturea de alți asanatori de moravuri, ca d-nii Pangrati, Mehedinți, etc., și-a suspendat cursurile și a apelat la studenți să vie să se asocieze cu d-sa la greva universitară în contra proectulu d-lui ministru Dissescu și în contra paterei legiuitoare, care discuta acel proect, în care d. Dissescu se ocupa și d-sa de asanarea moravurilor studențești. Cînd proceda bine și sincer ca „om de școală“ d. Haret ? Atunci cînd, ca profesor, apela la concursul studenților pentru a zădărnici opera legislativă relativă la învățămîntul superior, sau art ănă, ca ministru, vine să creeze pe cale de regulament ceea ce predecesorul său a fost împiedicat cu forța, să creeze pe cale legislativă ? Asemenea inconsecvențe răpesc orice prestigiu legiferărea, care rămîne pe hîrtie—cită vreme acei cari au legiferat au lucrat ei înșiși, sub ochii tuturor, în potriva spiritului acestor legiferări. S. Z. B. Ma galbenă asupra Huniei — Taxa de 3 la sută. — Jandarmeria macedoniană. — S’a distribuit in parlamentul francez cartea galbenă privitoare la chestiunile din Macedonia, cu deosebire la majorarea taxelor vamale. Cartea e o culegere de o sută douăzeci și trei de pagini și îmbrățișează un spațiu de timp de la 3 Ianuarie 1906 pînă la 26 Aprilie 1907. Taxa de 3 la sută După „Le Temps”, iată cuprinsul acestei cărți galbene. In privința majorării taxelor vamale, cartea galbenă spune lucrurile pe cari le-am prezentat adesea cititorilor; ea ne dă însă științe mai complecte asupra dificultăților negocierei. A trebuit multă răbdare diplomaților francezi, pentru a merge pînă la capăt. A fost o primă perioadă cînd puterile au trebuit să se înțeleagă asupra garanțiilor ce trebuesc cerute Porței. Englitera adusa în definirea acestor garanții o așa grija minuțioasă, că provocă îndelungate schimbări de vederi. Apoi, repiră dificultățile din partea Turciei, care se prefăcu că nu înțelege cum se pune chestiunea și „anunță“ punerea în vigoare a suprataxei vamale atunci cînd era vorba sa se negocieze încă această suprataxă. Cînd, în sfirșit, s’a stabilit că puterile nu vor acorda 3 la sută decît cu anumita condițiuni bine definite, au trebuit mai multe luni pentru a hotărî, în fond și in formă, această înțelegere contractuală. Jandarmeria macedoniană Cartea galbenă face apoi istoricul organizarea jandarmeriei macedonene și al funcționărei comisiunei financiare instituită în cele trei vilaete ale Rumeliei. Jandarmeria macedoneană sa află în aceleași condițiuni nefavorabile ca și acum vreo cîțiva ani. In Martie, 1906, jandarmii se plângeau că li se refuză dreptul de anchetă , că soldații nu sunt înarmați îndestulător. In Noembrie li se promiteau puști, iar în Decembrie generalul Degiorgio pașa și colaboratorii lui erau siliți să constate că autoritățile civile și militare otomane se opun acțiunea ofițerilor străini și executărea reformelor. In 1907, generalul Degiorgis trebui să vie la Constantinople pentru a expune situația grea a jandarmeriei internaționale. Duminică 1 Iulie 1907 DIRECTOR POLITIC COEST. MILLE Î5ÎT— ..........IllimiHMIH CHESTIA ZILEI Cake-Walk grecesc MR8059! Grecii : Știam noi că sub comu Muiță Shuees o să ne întorcem, la Ibraila li CHESTII MILITANE — Concediile soldaților — D. Const. Iliescu, fost comandant al reg. 4 de artilerie, a studiat de aproape multe chestiuni privitoare la organizarea noastră militară. Intre altele s’a ocupat de modul cum trebue să se dea congediile și socotim interesant să rezumăm noi importanta d-sale lucrare. In scopul de a se realiza economii, prin ordine ministeriale se hotărește trimiterea oamenilor în congediu și prin legea budgetară chiar, se prevede realizarea unei economii de 10 la sută asupra fondului alocat trupelor soldă și hrană. Instrucția, disciplina și sănătatea trupei pînă la un oarecare punct și administrația corpurilor de trupă, Intrucîtva, suferă în mod destul de simțitor pe urma unor astfel de dispozițiuni și nu atit din cauza numărului de zile de economie ce ar trebui realizate din solda și hrana trupei, cit mai cu seamă din modul cum se impune corpurilor a realiza aceste economii. Iată explicația celor enumerate de la început: Chiar de la 1901 cînd trebuințele tărei impuneau aceste sacrificii: In mijlocul desastrului fiecare căuta soluțiuni și așa s’au văzut ordine date de autorități fixînd numărul de oameni la care trebuia să se dea concediu, contingentele anume cărora trebuia să aparțină acei oameni, precum și zilele anumite clnd ei trebuiau să plece în concediu, pe cînd era și este mai simplu să se hotărească numărul total de zile de economie ce trebuesc realizate pe fiecare an, de fiecare unitate administrativă, lăsându-se șefilor de corpuri grija de a-și alege mijloacele de întrebuințat pentru atingerea scopului propus. Acest sistem ar fi avut avantajele următoare: pe lângă că se menținea prestigiul ce trebue să aibă un șef de corp, dar îi dă mijlocul să’și poată realiza programul ce ’și-a întocmit pentru instrucția trupei pe care trebue să o pre gătească în vederea răsboiului. Un mic exemplu numeric pune în evidență că prin mijlocul deja expus s’ar putea realiza economii mai mari decit acele ce se cer prin ordine și legea budgetară. I. Instrucția La un regiment de artilerie de cîmp cu un efectiv de 843 oameni trebue să se facă o economie de 84X305=30060 zile. Dacă se ia efectivul de 843 oameni și se înmulțește cu 46 ani avea un număr de 843X46=38778 deci cu 8118 zile economic mai mult ca cea cerută prin ordine și legea budgetară. La 1 Noembrie, cînd contigentul cel mai vechi se găsește deja de o lună plecat în concediu, sosesc recruții și oamenii celor două contigente vechi care au făcut fata tuturor serviciilor pe timpul lunei Octombrie lipsiți fiind de concursul lunei a treia parte din efectiv încep a se resimți de oboselile unei munci încordate de două luni deoarece în luna Septembrie luînd parte la trageri, concentrări și manevre au avut o supraîncărcare de munci. In asemenea condiții se ivesc trebuințe de așa natură că comandanții de unități nu pot face nici o instrucție sistematică cu recruții și sunt siliți a le pripi instrucția în scopul de a le da o aparentă de ostași destoinici pentru a se putea servi de ei mai repede , ca să concure la trebuințele și greutățile serviciului, mai cu seamă la gărzi în care servicii sînt puși chiar de la 13 1 Decembrie cum s’au întîmplat la anii trecuți la garnizoana Roman. 1 In acest timp, oamenii vechi fiind răspândiți la diferite servicii, abia ajung pentru îngrijirea și întreținerea cailor și materialului și nu pot face o instrucție regulată și încordată, nicî să-și complecteze instrucția din timpul anului, așa că rămîn în multe regimente cu un fel de pospăială de instrucție. Recrut! la început, räț pregătit! In veiderea răsboiului, cu un fel de pospăială de instrucție, ajung soldați vechi fără a-și fi putut complecta instrucția și a sa întări în ea și petrec termenul de serviciu din an în an întrebuințat în gărzii corvezi, servicii auxiliare etc., fără a fi încadrat! de cir 3—4 luni pe an într’o unitate în care să se urmeze după regulele artei, pentru aî forma ostași desăvîrșiți și la isprăvirea termenului de serviciu plec la casele lor, de unde sînt aduși cînd le vine rîndul, spre a-și complecta instrucția ca congediați și reserviști. ț In cele mai multe regimente Împrospătarea și complectarea instrucției concediaților și reserviștilor nu poate aveai loc din cauză că ei sînt aduși în jumătatea a doua a lunei Septembrie cînd de obicei pleacă trupele la manevre și nefiind nevoe de dînșii pentru complectarea efectivelor de manevră sînt lăsate la regimente cu cine știe cine, din cauzai lipsei de personal ofițeresc așa că instrucția lor lasă foarte mult de dorit. Dacă în acest timp mai vine și trebuința facerea liniilor în grajduri, întocmirea de drumuri și șosele prin curțile clădirilor și căzărmilor, plantare de arbori, etc., care ori cît de folositoare ai fi din punct de vedere al esteticei ori bunei reputații de gospodărie al unui corp, nu contribue întru nimic la pregătirea omului pentru răsboi. Astfel fiind într’o bună zi cînd vom avea trebuință de oameni instruiți și trupe bine pregătite spre a face față unui caz eventual, nu vom avea de unde să-i luăm așa că se va plăti scump întîrzierea de luare la timp a măsurilor de îndreptare. Contenindu-se cu lăsarea în concediu a configentului celui mai vechi înainte de 1 Noembrie și lăsîndu-se numai celor două contigente vechi împlinirea tuturor serviciilor, începînd de la această dată și pe timp de trei luni pînă cînd se formează recrutul ca ostaș se vor putea înlătura inconvenientele semnalate prin mijloacele ce vom descrie mai luale. Avînd la îndemînă,3 luni pentrustrucția recrutului se poate pune lapete călări 15 zile cel puțin pentru lcația morală și aclimatizarea recryn iar în a doua jumătate a lunei Ț și brne este deja deprins a intra la, și a învăța să îngrijească de el pr<hara se orienta asupra materialulor urt nașamentului și diferitelor alt servipe care le va întrebuința în tundiului /ua Initial rămîn încă două lunî/sală, învăța temeinic instrucția infermaxia în și tărindu-se în disciplină șiga aibă de conștiința de cea ce va trecut. /firea recru-După 3 luni de așa pt,at ingazdă titlul el poate fi întrel și ori ce alte servicii. T_ /na li<?Tiaî puțin ca im Disciplina nu sufst^j^ cum se dad strucția din cauza r ________________ | ( revolți* *lestreine. fH Giers, ministrul ■ tratative discrete • nistein CantacullggHț... « eziu d-nii Sturdza Bșivilsm iscat la Constan |t,e o extraordinară, fiin o o trata, iu num o reg # latriarchia. Partos f irsurile făcute spre pisinatelor din Mai" "" Citiți la „DIMINEAȚA“ de mîine Duminică i Iulie st ROMAN"de ACHITATE --------------Kiiftlif W. Hucecoaia, a avut efect, deși Turcia dădea eu asigurări că a luat mitnri nenk reprimarea lor.