Adevěrul, iulie 1907 (Anul 20, nr. 6412-6442)
1907-07-01 / nr. 6412
Duminică 1 Iulie 1907 2 NE MA! AUZIT DE IEFTIN! LA SINAIA în Pensiune Bine găzduit și Hrănit împărătește, numai CU 7 LEI pe zi de persoană CASA și lISA excelentă, de 15 ori pe zi (Adică camera, de la 2 lei în sus și Masă fix 5 lei pe zi) BUCATARIE DE CASA, de primul rang, cu unt, romînâ, franceză și germană. — înghețată după masă. Curățenie exemplară, Liniște și Cinste absolută Pentru FAMILII mai numeroase, aranjamente amiabile. Pentru TRECĂTORI după Lista de mîncare, foarte ieftine, sau CARTELA de 30 Feluri 15 Lei. Pentru SOCIETĂȚI șI ESCURSIONIȘTI, în grupe, aranjamente speciale. Grăbiți arvinirea că cererile curg Adresați-vă : „MARELE HOTEL NICOLAU“ (41 de camere reînnoite, curate ca oglinda) Antrepriza Căpitan CREANGA, Sinaia Apă minerală naturală de Bilin BILINER SAUERBRUNN Cea mai delicioasă apă de masă alcalină și digestivă Excelentă "băutură, dietetică și răcoritoare, se amestecă bine cu vinul fară a-i turbura ne Trdiare la principalele mogoeiii, a'amareil și magazine de coloniale din țară. Represaiți generali pentru România . MARCUS & VINESTI ______BRAILA BUCUREȘTI GALAȚI SECEMTAREA de OTEL McCORMIOC SINGURI MAȘINA LEGATOARE CARE ASIGURA RECOLTA FARA RISIPA Construcțiune simplă, tracțiune ușoară, fără presiune pe vite Soliditatea extremă face ca funcționarea să fie neîntreruptă și consumul de rezerve foarte redus. Pe zi se poate tăia și lega 10 la 12 vagoane Snopi simetric, bine nivelați, sirius legați la mijloc Cormick este secerătoarea cea mai cantată din toate Funcționarea ireproșabilă este garantată. Noul model 1907 se află expus la W. STAADECKER București, Strada Smîrdan 20. — Brăila. — Craiova. — Botoșani SE CĂUTA. pentru sucursala din Brăila a unei mari case de comerț din București, un tânăr, lider de serviciul militar, care cunoaște comptabilitatea și toate lucrările de birou (începători excluși) , se cer referințe bune. Oferte în scris sub S. E. la Agenția de Publicitate Carol Schulder et Co. București. Vinuri de Masă albe și negre din cele mai renumite vii, recolta anului 1908, s’au pus în vinzare cu 80 de bani litrul la depozitul. Beciul Zorilor Comenzile se primesc prin poștă și telefon și se trimit la domiciliu. BIUROUL: Calea JU Seterleî nto. 105—107 Telefon 16/59 Se primesc comenzi din provincie și se trimite contra ramburs la orice stațiune balneară din țară. HOTEL REGAL SINAIA Situat în mijlocul parcului luminat electric, avînd o bucătărie Franceză, Germană și Romînă, va fi deschis onor. P. T. public cu începere de la 5 Iunie a. c. oferind prețurile cele mai convenabile. In special face pensiuni pentru familii pe tot timpul sesonului. Informațiuni se poate lua în București la: d-san S. Uedovici, antreprenorul, Str. Olteni 74, iar de la 20 Mai la Hotelul Regal din Sinaia, în boabe de copii mostre , ________--------------Preturi absolute fixe .——-11 fiecare Sîmbătă, în București — FURNISORUL CURȚEI REGALE — 1 Pânzărie si Lingerie La „UMIEM TELL" — Vasft elvețian* — 1 G. SALMS Biß — BUCUREȘTI — Strada Bărăției No. 4—Q BRAIL* Calea Negală No 18 CRAIOVA Strada Lipscani No 4 PLOEȘTI Piața Unirei min gros și En «fett! Se confecționează după comandă. Saltele, prapaste și perne, umplute cu KAPUR. I La cerere se trimit Doctor WilPORT Meshina specialist —— ■ ■congediile, căci, omul de trupă primind o instrucție pripită și nefiind îndeajuns format, nu are în el infiltrat înde ajuns j sentimentul de datorie și demnitate. De multe ori chiar, cu intențiune face greșeli pentru a fi pedepsit și închis știind că acolo stă la căldură pe mîncare și pe somn fiind mai bine ca afară, unde va fi pus în gardă, va face instrucție ori alte servicii, iar cînd e vorba de mers acasă, el este trimis in congediu din oficiu, căci deși ordinele prescriu a nu se da congediu decit celor cu purtări bune, totuși trebuind a se face un anumit număr de zile de economie pe baza acelorași ordine, vrînd nevrînd corpurile trimit în congediu și din acei care au suferit pedepse. Tot astfel se intîmplă și la epoca trecere! contigentului celui mai vechi în concediu, că nu se mai ține seamă de disposițiile art. 392 din serviciul interior, în virtutea căruia oamenii care au suferit pedepse in timpul serviciului, sînt ținuți a face peste termenul de serviciu, numărul de zile ce au suferit ca pedeapsă tocmai în interesul de a întări disciplina. Pentru realizarea de economii, ordonîndu-se trimiterea oamenilor în concediu înainte de timp, cu toții destoinici și nedestoinici, acei cu purtări bune și destrăbălați, cu toții pleacă în acelaș timp din cazarmă. Nefiind nici un stimulent pentru cei buni, nici un exemplu pentru cei răi, disciplina scade fiindcă omul știind aceste lucruri mai dinainte, rămâne mereu indiferent pe timpul serviciului, căci zilele de pedeapsă departe de a-l fi supărat fisicește ori moralicește i-au fost mai mult de folos că n’a făcut treabă și s’a odihnit, așa socotind omul de trupă după gradul său de inteligență. III. Sănătatea oamenilor Sănătatea oamenilor este întru câtva atinsă prin felul cum se dau concediile,căci începînd din luna Octombrie, toate serviciile ținîndu-se numai cu două contigente timp de 2 luni, de abia pot face față greutăților serviciului, mai cu seamă la trupele călări unde abia se poate lăsa omului o noapte întreagă de dormit după o altă știrbită prin serviciul de gardă, planton, grăjdurî etc., sau alte servicii auxiliare fără a ținea seamă că înainte de Octombrie aceleași două contigente au fost destul de obosite de greutățile serviciului pe timpul tragerilor, concentrărilor și manevrelor anuale. Cu puterile astfel sleite de o muncă prea încărcată de peste 3 luni de zile și cu perspectiva de a mai face încă două luni de zile, pînă la Februarie cînd recruții au putut deveni ostași conștienți de datoria lor, acei oameni vechi și-ar slăbi cu totul puterile lor, dacă nu chiar ar cădea bolnavi așa că forțamente se pun și recruții a concura cu dînșii la serviciu ceea ce atinge sănătatea soldaților recruți, care nefiind încă destul de bine aclimatizați cu cazarma și cu rosturile ei, cînd sînt puși prea de timpuriu în serviciu de plantoane, gărzi, grajduri etc., se expun la indispoziții care de multe ori accentindu-se devin boale serioase reclamînd trimiterea lor în concediu și căutarea lor prin spitale timp îndelungat. IV. Administrația Administrația corpurilor de trupă este și ea intrucîtva zdruncinată prin faptul că lipsind personalul și trebuind ca și furierii să se bucure de concediu nu pot fi înlocuiți decit cu oameni foarte puțin exercitați la acest serviciu. Acești înlocuitori ai furierilor nepricepind cum să facă lucrările și formalitățile reclamate de mergerea oamenilor în congediu fac o mulțime de încurcături ce cad în sarcina ofițerilor pentru a se îndrepta și cum în unele regimente cum este al 4-lea de artilerie în care lipsa de ofițeri se constată a fi după statistici de 54 la sută în mijlociu, un singur ofițer care e și comandant de unitate, instructor și administrator nu numai că nu poate dovedi singur, chiar făcând sacrificiul de orele lui libere, dar abia poate dovedi a-șî face și ține la curent scriptele necesare perzînd cu ele timpul în detrimentul instrucției la care ar fi cu mult mai folositor. Dacă nu este chip să se renunțe cu totul la aceste economii silite prevăzute prin legea budgetary să se adopte cel puțin soluția următoare: 1) Să se lase șefului de corp grija a realiza un număr de zile anumit de economii care să fie egal cu EX4G număr ce se poate realiza la trupele călări dîndu-se concediu la sărbătorile Crăciunului cie 16 zile la 50 la sută din efectiv în două serii, la sărbătorile Paștelor iarăși cite 16 zile la 50 la sută în două serii și pe timpul muncei de vară cite 60 zile la 50 la sută din efectiv in două serii. Aceste din urmă concedii să nu înceapă la o aceași epocă în toată țara ci numai cînd va trebui și după cunoștința șefilor de corpuri, căci dacă în județul Ilfov, Brăila și altele, concediile pot începe în a doua jumătate a lunei Iunie cînd recolta este coaptă și începe secerișul, nu tot așa se întîmplă în județele de munte ori în nordul Moldovei. 2) Să se suprime trimiterea contingentului celui mai vechi în concendiu înainte de 1 Noembrie pentru a nu se sfei forțele prin supraîncărcare de muncă la cele două contingente vechi ce mai rămîn în serviciu. 3) Concediații și reserviștii să fie chemați în una sau două serii,, cu începere de la 1 Noembrie spre a fi încadrați cu cele două contingente vechi spre a se întări în istrucție și disciplină și a concura la serviciul de gărzi, plantoane, grăjdări, și alte servicii ale garnizoanei, lăsînd astfel timpul ca în luna Noembrie să se poată da recruților primele noțiuni de morală, educație militară, aclimatizare și orientare în ale serviciului. Astfel în luna Noembrie se va putea face cu oamenii vechi o repetire a instrucției din regulamentele tactice, complectîndu-se unele cunoștinți cu care ar fi rămas în urmă. Pentru infanterie și trupele de cetate numărul oamenilor lăsați în concediu la aceleași epoci ar putea fi și mai mare ca 50 la sută cea ce ar putea realiza ministerului de război o economie și mai mare decât a trupelor călări peste cea de 10 la sută prevăzută în legea budgetară, nu înpreună. Se pare că e bogat dacă și slugile sale călătoresc în clasa Intîî. — Așa se zice. —Numai noi suntem săraci draga mea, ah, ai motive a mă urî! — Ce are a face, tot am unul pentru a te iubi, răspunse ea cu bunătate. Tl conduse pe conte pînă la ușa camerei sale zicîndu-î: — Poftim, ești aci la d-ta, scumpe amice! El o sărută pe frunte și dispăru. Plăminînd singură stătu un moment visătoare. Frumoase au fost zilele în villa „Crinilor“. Sperase că vor putea reînvia, dar clătinîndu-și capul cu tristeță ca murmură. — Nu vor mai reveni! Avea dreptate. Cînd amorul e mort trebue o minune ca să mai reînvie. Și D-zeu nu face minunea asta decît pentru cei cari se căesc! Un fiu trage un glonte de revolver asupra tatălui său, într’un moment de furie. In calea Dorobanților 133, s’a săvîrșit ari înaintea prinzului o crimă. Lazăr Avram, tapițer de trăsuri a tras un glonț de revolver, asupra tatălui sau, bătrînul Avram Lazăr, în etate de 80 de ani, de meserie vopsitor. Cel asupra căruia fusese țintit glonțul a fost rănit. Cearta de eri .Crima Bătrânul Avram Lazăr, infirm, avînd piciorul drept amputat, are patima beției. El era întreținut de către fiul său Lazăr Avram, care îi dădea o pensie de 30 lei pe lună. Eri pe la orele 11, tatăl, într’o complectă stare de beție, se duse la fiul său, în calea Dorobanților 133, spre a-i cere pe lîngă ajutorul lunar să-i închirieze și o cameră, lucru ce s’a făcut, după ce a fost nevoe și de intervenția poliției. Cum însă, bătrinul nu era mulțumit de noua locuință, se luă la ceartă cu fiul său. Avram Lazăr, nedîndu-șî seama de ce face, lovi cu cîrja pe fiul său, fapt ce revoltă pe acesta din urmă și-l făcu să pună mîna pe un revolver. Fiind amenințat, că va primi și o a doua lovitură de cîrjă, Lazăr Avram trase un glonț de revolver asupra tatălui său, rănindu-l la ochiul stîng. Bătrînul căzu jos și sîngele iî umplu fața. Autoritățile la locul crimei.— Ancheta Vecinii alarmați înștiințată circ. 18. Au venit la locul crimei d-nil: primprocuror Sehina și comisar Ralet. Rănitul a fost transportat imediat la spitalul Filantropia, unde a fost oprit. In urmă s’au început cercetările și s’a sechestrat arma-revover calibrul. A fost interogat tânărul Lazăr Avram, cel ce a săvîrșit crima. El a arătat împrejurările în cari s’a petrecut crima precum și toate neajunsurile ce le avea de pe urma tatălui său, care era alcoolic in ultimul grad. De asemenea a arătat mizeria la care era expusă întreaga familie, compusă din mamă și patru copii, din cauza viitului de care era stăpînit capul familiei. Infirmitatea pe care octogenarul părinte o avea, prade pe urma temperamentului și beției, și pe care a căpătat-o acum un ar, cind a sărind asupra copiilor lui spre a-l bate a alunecat pe scară și și a fracturat piciorul. » Alte amănunte Lazăr Avram întreținea prin munca lui întreaga familie, compusă din opt suflete. El regretă și blestemă momentul cînd a pus mîna pe armă, cu care a tras asupra propriului sau tată. Starea bătrînului Avram Lazăr, din informațiunile pe cari le avem, nu e așa gravă. El a fost internat în serviciul I chirurgical de la spitalul Filantropia și poate că va fi nevoe de o operație. Criminalul a fost arestat, și peste noapte deținut la poliție.—d.— Din Caracal ni se scrie că sătenii din comuna Gura Padinei n'au voit să iasă la secerat pe motiv că n'au învoelî cu arendașul local Ionovici. Căpitanul de jandarmi Bilciurescu din ordin superior, prin teroare și bătăi, ar fi hotărât pe acei țărani să iasă la muncă. Ni se mai scrie că același ofițer s'a dus apoi în comuna Isbiceni, tot din Romanați și cu sila a hotărît pe țărani să se cere la proprietar cu un leu și 25 bani pe zi. înregistrăm faptele așteptînd să ni se comunice ce măsuri s'au luat în contra celor cari procedează în acest mod In cercurile romînilor macedoneni din țară domnește o vie surescitare din cauza faptului că guvernul urmărește aplanarea conflictului cu Grecia. In special rechemarea grecilor expulzați a enervat foarte mult pe romînii macedoneni. Prefectura județului Romanați a cumpărat de la garajul Leonida et Comp., un automobil „Darraoq“ de 16—18 întreținerea lucrărilor pentru alimentarea Capitalei cu apă costă actualmente comuna în fiecare an un sfert de milion. Bineînțeles că pe măsură ce instalațiunile vor fi mai numeroase, adică se vor înmulți, și cheltuelile actuale se repartizează astfel: 265000 lei pentru întreținerea rețelei de distribuire a apei în oraș, pe străzile și piețele publice, pentru întreținerea rezervorului Iancu, deplasări de conducte, întreținerea și exploatarea vechei uzine de la Grozăvești, etc. 55.000 pentru exploatarea și întreținerea instalațiiilor dela Bragadiru, și a uzinei ââfci de la Grozovești, inclusiv nouăse rezervoare de la Gotroceni, 25.000 pentru exploatarea și întreținerea instalațiunilor dela Brezoia, a bazinului și filtrelor dela Arcuda, a apeductului de la Băcu-Cotroceni, inclusiv a clădirilor vechiului rezervoriu de la Cotroceni și a liniei telefonice București-Arcuda- Brezoia, 11.000 lei pentru reparații la tuburi, mașinile cu abur, pompe, cazanele uzinei vechi, etc. etc. 10.000 lei pentru întreținerea canalului Dâmboviței de la Brezoia până la Balaceanca, despotmolirea Dâmboviței și întreținerea canalului II fovatul la Contești, și 2000 lei pentru întreținerea pârăurilor Dâmboviței și a parapetului metalic in oraș. Cheltuelile cu personalul sunt azi de 117.780 lei, în afară de suma de 10.000 lei ce primește d. Lindley. Garajul Leonida et Comp , a scăzut din nou prețul cauciucurilor „Michelin“. Publicăm în numărul da față, tariful cel nou al acestei case. Duminică 1 iulie va avea loc în Cîmpina o întrunire publică a partidului național liberal. Vor lua cuvîntul dinî. Al. G. Radovici, Th. Theodorini, Gogu Negulescu, Ionescu-Quintus și Demetrescu-Agraru. „Monitorul Oficial“ de erî publică ligua prin care se ratifică dispoziția mată de guvern, pentru restituirea sumelor din taxa de 5 lei de fiecare sătean, prevăzută In legea dela 1 Maiu 1906 care a fost abrogată pringea din 15 Martie 1907. Ministerul de domenii a cerut tuturor prefecturilor, să trimită stațiune agronomice din Capitală câte 20 sau 25 probe de grâu, în cantitate de 1 sau 2 kgr, pentru a se stabili calitatea grânelor noastre în acest an. Toate datele obținute în urma analizei vor fi aduse la cunoștința străinătății în vederea exportului ce vom face de la 1 iulie la Sinaia Hotel Regal Crima din calea Dorobanți Sistremul român nu va relua deocamdată relațiunile diplomatice cu Grecia. Toate tratativele pentru aplanarea conflictului cu Grecia se urmează numai prin legațiunea rusă din București. Locuințe eftine și sănătoase Chestiunea scumpire! chiriilor este la aș> la ordinea zilei.—Am spus în mai multe râncuri că această chestie atît de arzătoare perzistă atît timp cit, nimeni nu se va ocupa de dinsa. D. Chr. D. Staicovici, secretarul Camerei noastre do comercia, în revista sa „L’Industiio Roumaine“ s’a ocupat mult de această chestiune, tratînd-o cu multă competință și arătind cum in alte țări ca Anglia, Franța, Germania, Dannmarka, Austria, Italia, Elveția și mai ales Statele Unite, chestia a fost deslecată prin înființare de societăți anonime și cooperative pentru construirea de locuințe eftine, sănătoase și confortabile. Asemeni societăți funcționează cu succes in străinătate și ele au adus reale servicii în special publicului cu puțină dare de mînă, iar acționa.iî și fondatorii lor au realizat beneficii însemnate. O asimema societate este pe punctul de a se înființa și la noi și, nu ne îndoim că guvernul nu va lipsi a-î da tot concursul necesar, cinstinma fiind misipa importantă și de mare interes. tB După cine aflăm, această societate se înființează din inițiativa d lui Paul Siberberg, din cunoscuta firmă financiară din Hamburg, Paul Silberberg și comp., proprietarul terenurilor din splaiul Maior Giurescu (1ngă Uzinele Lemaitre). Ne-ar pare bine da că această societate și-ar începe activitatea cu terenurile din splaiul Maior Giurescu ca i sínt, situat,o într’un cuartier foarte sănătos, înconjurat de străzi aliniate și plantation și pe cari s’ar putea construi cas f foarte sănătoase și comode, informațiuni o Legațiunea rusă din Capitală a comunicat guvernului grecesc că guvernul roman e datorit să reprimească în țară pe grecii expulzați și să abroge suprataxele vamale ce izbeau produsele eline In acelaș timp legațiunea rusă a comunicat la Atena că Greva țăranilor din Dolj Dece au refuzat țăranii să iasă la muncă.—Lipsa de porumb.—Trupele militare, Craiova, 29 iunie.—Ca să pot controla știrile alarmante ce ne-au venit pe cale particulară de prin ținutul Doljului, am luat primul tren în spre această direcție. Din toate cercetările mele și anchetele făcute prin județ în nici o comună n’am găsit revolte. E drept însă că de prin unele comune țăranii au refuzat să iasă la seceriș, și aceasta din cauză că arendașii și proprietarii nu vor să plătească țăranilor munca secerișului. Acest refuz al arendașilor și proprietarilor se întemeiază pe faptul că țăranii convenind cu proprietarii de primăvară să ia loturi de porumb,aceștia în schimb să facă munca secerișului; or cum porumbul e compromis în tot ținutul Doljului, țăranii spun că nu vor să muncească degeaba la boer. Aceasta e adevărata cauză a grevei agrare. «""“! Țăranii de prin comunele Malu-Mare, Belizar-Ciucea, Ghindega, Verbița și Galicea-Mare, s’au învoit întru cîtva și au eșit la munca cîmpului. E de remarcat că țăranii dinspre baltă se abțin, dela muncă, fără să s’agite,—pe cind cei dinspre drum (despre munte) sînt mai iuți, se abțin, dar să și agită. Armata s’a desfășurat în etape pe toată linia dintre Piatra-Olt și Filiași. Riga. Al doilea congres socialist din Romînia GALAȚI, 29 Iunie.— Eri a avut loc la Galați al doilea congres socialist din Romînia. Deschiderea congresului Andrei Ionescu din Galați «’salutat, cu bucurie al doilea congres socialist din Romînia, mulțumind delegaților ce au ales orașul Galați ca punct de întîlnire. Desprobă apoi măsurile administrației și roagă asistența ca să se ridice în picioare in amintirea celor morți și uciși prin închisore pentru cauza sindicalistă. Di Ionescu propune pe d. Frimu ca președinte al congresului. Asistența aprobă și aclamă pe d. Frimu. Se aleg ca secretari, delegații din Iași Oto, Simion și Marinescu și Bujor din București. D. Frimu amintește evenimentele din Galați și arată disprețul său pentru administrație , sa spune : „Cind conflictul autorităților și muncitorilor ajung la extrem, primele iaft armele și muncitorii iau și ei arma lor : greva. Pentru bărbăția cu care au luptat muncitorii gălățeni aduc prinosul meu de admirație. Arată apoi că de cînd a venit la puterni partidul liberal, acest partid duce o puternică campanie în contra mișcărei sindicaliste. Partidul venit la putere în momente nenorocite, partid care protesta în contraprigonirea țarei și care cerea domnia legilor, de a primul pas el cel dintîi a călcat acele legi. Deschiderea lucrărilor conferinței Participă la conferință 51 de delegațiuni, sindicate, din care fac parte 6606 muncitori, reprezentați prin 87 de legi Cauza că nu au participat și celelalte 20 delegațiuni sunt autoritățile respective. La validarea mandatelor biroului se propune votarea validăreî, care se trece la ordinea zilei conferinței. In primul rînd se discută raportul comisiunei generale a sindicatelor, făcut de d. Al. Constantinescu. Deoarece dela 26 de sindicate nu s’au primit raporturi asupra situației materiale și morale, s’a hotărît să se examineze activitatea proprie a comisiunei generale. După diferite cuvîntări, vorbește d. dr. Ricowski, care spune că mișcarea trebue să fie pe de o parte sindicalistă, iar pe de alta politică. Ambele aceste mișcări, deși autonomia, vor crea însă o dublă atmosferă : o atmosferă socialistă și una dezrobie a populației muncitorești. D-sa încbee că e nevoe de a se cere o lege ocrotitoare a muncitorilor. Concluziile d-lui dr. Racovski au fost aprobate de toți membrii delegațiilor. Lupta în contra corporațiilor S’au luat un desbateri apoi al 4-lea punct la ordinea de zi. Atitudinea sindicatelor față de corporații. După mai multe discuțiuni, d. dr. Racoivski menține soluția hotărîtă în congresul de anul trecut, boicotarea corporațiilor și la caz extrem, numai să lupte Contra acestei organizații. E un semn îmbucurător că muncitorii au boicotat corporațiile înainte de a fi vorba de conferințe, prin meetinguri de protestare. Continuînd spune că corporațiile pentru a fi constituite conform legei, trebuesc să aibă cel puțin 50 de muncitori cu drepturi politice. In acest sens, nici o corporație actuală nu e legală. D-sa propune agitații legale și pașnice contra corporațiilor și redactarea unui nou memoriu, care să fie înaintate parlamentului la toamnă. O. președinte Frimu pune la vot această ultimă soluțiune, care se aprobă. Rămine deci soluția de anul trecut, care în scurt cuprinde următoarele: Muncitorii fiind obligați să se înscrie în corporații, să se folosească de prezența lor acolo și să facă propagandă pentru sindicat. Se mai adaugă întrunirile de protestare și alte mijloace. Discuția asupra acestui punct se declară închisă. D. Frimu citește apoi o telegramă de felicitare din Iași, de la cercul „Tinerimea“. Propune să se trimită o telegramă biroului socialist internațional, astfel concepută: „A doua conferință socialistă din Romînia trimete prin biroul internațional salutul solü, întregului proletariat mondial“. m Congresul va ține mîine 30 Iunie a doua ședință.—Rom. ULTIMELE 4 ZI MAI ACORDAM OB kTIS nouilor abonați ai ziarului „25 IUIBS3ATA“, losurî Clasa I a, a Loteriei Opiului Român a cărei tragere va avea loc la 6 Iulie ort., avînd afară de MULTT; AÎTE CÂȘTIGURI și u„ câștig “-----= principal ev. de =s==ț= Lei 60.0011 In afara de manie premii i Shdam abonata .d' .ziarul 1. „Dimineața“ — toți nouii aboniU^rjirii nasc — so i ® ioi gratuit ! Un sfert los clasa l-a a loiftriei * h ^e^3tu],uî încomun tuf auroi place Tlora ce vor trimite valoarea abonamentului pe UKTA II și Ide les clasa I a tuturor acetora , ca vor trimite valoarea abonamentului de 61 LUNI. Loturile sunt cumpărate inra cunoscuta colectură princială Felin Qrun și Comp. Buduresti l/jr. Academii Wv. 1, recunoscuuță ca ceti nw.înoroci să. V Acest itremiu unic se acordă în mod suplimentar abonaților ziarului I „Dimineața“ j și participă la el numai atonatil noui sau cei ce vor reînoi abonul mental, până acs«pi, toți atonații , (vile) și nouil parti, I < EMI1 ===== ale Zibirlui ===*=» „Dimineața“ compuse din: 1. Casa fim str. Fo>a Nan Mi. 3î libera de prîf sarcină, omplec,tresor și mobilată. 2. Un tri»ou conpli fie flamă, în valoare eh 800 lei. 3. O mașină de scris Tos No. ion i soart de 700 lei. 4. O călătorie last ar dus și întors clasa II ( lei 250 che tuieli de inteți pere { jetul valat 9 de zile). 5. Un ceas și un lanț fi au* pentru bărbat, și a căror tragere » va fa» la 15 Septembrie a. c.1 de reprezentanții Camerilor de Co===== merciu din: ======== BUCUREȘTI, IAȘI, CRAIOVA — BRAIU ii CONSTANȚA — Prețul abonamentului: Un an Lei SO ,vînd dreptul la 15 cupoane și 1/4 Los. Acesta numai pînă la 1 Iulie c. 6 luni Lei lovid dreptul la 7 cupoane). Și 1/8 Loi (Acasta numai pînă la 1 iulie c - 3 luni Lei o atinci dreptul] la 2 cupoaru-i părinții copiilor, și-au dat întîlnire. | Principii Capi și Elsabeta însoțiți Moerlin aut ornat cu baz«, a vSPtîJ coastă serbara. 1 XSMa Serbarea a’iv acschis hlțiftegaS. cîntai de corul i.gxt sub cmaluci-luM G. Constantin diiigintele :om ului stiflH ei. D.Luncan dirictorul ș.'iafef p.țftcB o scurtă cuvintare arutnd cloalsHi Z ■•no ca problem:' principia ferit diB^’ caractere pe tn. ca asti's viie social să fie un patriot ,nvicib, un B manitar sincer și un mulcilorut și^ T totdeauna voios și mulțumit de un sufl D. primer al comuneitarimin în numele consiliului de mocif ce de^B pune de către corpul diaetic alffel. * D. revizor școlar al jd. Gh. îscu printr’o caldă cuvîntarerată că eaîa mai trebue să formeze e popist fel încit el să poată rezista Vieței Ratsi ocaziunile. . i . După aceste cuvîntăi s’au dus copiii. S’a observat de căte toți căiită inimă și sinceritate pninutibrii școalei în folosul educației. Evonomente în care nu se pus a reține ceva de a nu "xclama vrînd adîn» credere, curaj și bună inteligenț dini partea micilor îngeraș cari și sî stoarcă chiar lacrimi. Idila „La izvorul Pelișului« nică piesă alegorică aranjată de d. metrescu Mugur institutor la acea Mă* I în care s’a remarcat elica din ea 1 I Arghiriadi Adina și elinii LunjGh, I au întrecut orîce așteptari. O pietrea executată aproape ireposibil de n ișteji copilași de clasa I și L , doua e un^B triumf al unei răbdăriÄ metodei pe« ■ moare care probează ți are iuti^ ■ ord. Jocul meseriașii^ tocată commtă de elevii clasei IIif IV d..erea și aranjarea *uîi) tot discursul cel mai eiîiris c clH îi școală ne poate și toost ase gustul copilului pentru Aminei. in acest joc fiecari cipil își ,ut«| Î IVIS'vinciului) v (Școlare Serbarea distribuire premiilor la școala „Carmen Sylva“ din Sinaia La 24 Iunie după amiază, a avut loc distribuirea premiilor în loca'ul școalei. « ADlV Ü.KUL meșteșugul säu. Bines Avizați și aleși au stîrnit admirul ferturor. FOIȚA ZIARULUI „ADEVKRUL“116 Crimele AMORULUI MARE ROMAN DRAMATIC — — PARTEA A TREIA. — UN BANDIT GENTILOM — CAPITOLUL XIII , fovedania unul viclean" 'Z NSit. Val^myPratie.pentru .?:toT __ A„„ Ml Privi uimită. Ea răspuid iubește mult? adăugă el. _vn „ru vocea gravă și blmdă: eu îî sunt mă iubește’ dar ?dacă ninul oscătoare din adîncul inimii pentru i . . Ea rosti acesta acut patru mine "ere nicit el nu"TM e CH atîta c0.rvm— Dar atunci i 1 ,stl.rl[ 1 ‘ . . . Nici odată n’am ri V“' .ici atît de feri.it :.îost.at t ?e Tuntea ungă el sărutîndu-I Contesa aftă. .nStaea aproape s ; simțea fericită ngă acest om seducă*. r' țn t1mn Tult it au stat în villa ..Ci'i]ra.. timpul J Z £ TmZ dint^1TM astăzi n’o .»ai ti ea și nu mai pute» fericit.«.. Ar fi vrut să redobindească, dar nu mai putea. Cu toate că el era maestru în arta de a se preface, ea observă că se încurcă dîndu-i explicații. Contele citi pe fața ei gîndurile triste și-i zise: — E tîrziu, desigur că ești obosită. — Da, așa este, răspunse ea zîmbind. — Abuzez de amabilitatea ta, zise el făcînd cîțiva pași ca să plece, apoi revenind. — Știi cu cine am călătorit? — In tren? — Da, în trenul cu care am venit. — Cu d. Fontanes poate... — Nu, Fontanes va veni la Coudre, dar mai tîrziu. — Atunci cu baronul Schultz. — Nici cu el, di, cu voinicul care e gata la orice, cu valetul d-lui Guero. — Ah, cu el? — Da, s’a urcat în cupeul meu cînd a fost trenul aproape de plecare, am pe CAP. XIV Unde e de regăsit d. Pickley D. Pickley fusese într’adevăr un tren cu d. conte George de Rochenoire. D. Pickley călătorea în clasa intîî fără a se jena și nu era tocmai urît în costumul seu de ulster ce-l făcea să pară mai înalt decît era, dîndu-i aparenta unui colos. In tot timpul călătoriei, nu schimbase o vorbă cu contele, el stătuse retras în fundul vagonului între cîțiva călători ce se perindară intre diversele stații dintre Paris și Hosiers. La Rosiers contele se coborîse întîi. El fusese mai aproape de ușă. D. Pickley îl lăsase să se depărteze și apoi se coborîse și el. La Hosiers devotatul servitor al lui ,Jean de Guer își terminase călătoria pentru cîteva zile cel puțin. Cînd sosise trenul, era tîrziu și d. Pickley venind acolo pentru afaceri fu nevoit a-șî căuta un adăpost pînă a doua zi. Privi de departe cum se urcase contele ușoar cili trăsură cu doi cai ce-l așteptase și plecase spre Gennes peste podul Loarei. După ce nu mai auzi sunetul clopoțeilor de la trăsură, începu și el a se orienta. Gara de la Rosiers era în cîmp pustiu. Insă un omnibus staționa în fața gării și conductorul parlamenta cu doi, trei călători ce voiau să cumpere locuri în trăsura sa. D. Pickley cu bagajul în mîini se apropie de el. — D-ta ești d. Michaud? — Da d-le la ordinile d-tale. — Te duci la Geunes? — Da, d-le. — Pentru asta sínt aci. — E departe Gennes de aci? . — Cam vreo 20 de minute cu trăsura. —Voi găsi oare un hotel pentru noapte ? Fața singeroasă a lui Michaud exprimă o mirare amestecată cu un oarecare necaz. Ce dracii! Străinul ăsta cu talia lui extraordinară, cu accentul lui curios, credea că Anjou este o țară de sălbateci. Răspunse: — Poate că nu vei găsi la Gennes un hotel ca la Paris, dar un han bun și curat, unde vei fi ca acasă, pentru banii d-tale, bineînțeles... — Oh! răspunse Pick, nu sunt pretențios. Și trăgând pe Michaud de mînecă, adăugă: — Am un cuvint de recomandație pentru d-ta! — Pentru mine? — Da. — Dela cine? — Dela stăpînul meu, d. Jean Guerr. Fața conductorului se lumină deodată. — Ah! stăpînul d-tale este un om foarte cum secade! — Cel mai bun om. Rămîn la Gennes mai mult domnule Michaud? — Da, pînă la sosirea trenului poștal. — Nădăjduesc că vei bine-voi a-mi da cîteva informații și vei lua masa cu mine. —Negreșit d-le. Dar cum îți zice d-tale? — Pickley, zise cu modestie boerul. dar de obicei mi se zice scurt Pic... e mai comod. — Ei bine! domnule Pic vom pleca imediat și peste douăzeci de minute vom fi la Leul de aur, din fața unui foc nun și a lirei știi se vin. Și foarte grăbit ca să nu facă pe d. Pic să aștepte, el strigă clienților săi: —Aideți domnilor in trăsură! Plecăm! Și în adevăr, plecară. D. Pickeley ședea lîngă conductor. La zece ore și jumătate Michaud stătea cu Pic într’un han, la o masă și citea biletul lui Jean de Guerr. Bretonul îî scria cum urmează: „Scumpe domnule Michaud, „Dacă n’a uitat pe călătorul pe care lai condus odată la Monthelin în ziua căsătoriei fiicei marchizului cu contele de Rochenoire, ți-ași fi foarte obligat dacă a î da aducătorului prezentei scrisori câteva informații și de-al călăuzi în demersurile pe cari l’am rugat să le facă“. Jean de Guerr NB.— Pentru motive particulare doresc să nu se audă nimic despre aceste demersuri. In timpul citire, care n’a fost lungă, o servitoare voinică și curat îmbrăcată, puse pe masă o sticlă cu vin, pline, și o pulpă de berbec aproape întreagă. Se scuză că n’are altceva, ora fiind tîrzie, pot, uita pe elevul Tutilar jtilimonare ^ făcea pe croitorul, pe Clireanu Ilin care făcea pe covrigare ț asemieii __ D. Pickeley’o liniști c"rba invoitoare. — Bine, bine, fetiței Boet-ul era unul din i^Bai pe cari numai decît îî simÂ^îul, generoși, cu inima desa — Cu o brînză bună Șik KTMuțln rom, nu vom fi tocii#“ Hiorociți, zise Michaud, care, de altfel ca tuturtle tafi-ul trăesc afară la aer. . Apoi adresîndu-se lui îyckley — Și ziceai dar?.... — Că stăpînul meu doește supere o mică proprietate Win lijys rime... 1 — Bun. — Și crede că poate d a sii fcu și să-î dai vreo informare. — Desigur. Cînd ai pa-ate, faci ce vrei. Și stăpînul d-alea:e in parale ? — Da. — Asta e principalul. Vea sa nu tragă de noi stăpînul d-tael — Nu tocmai... — Atunci... — Vrea să aibă o casării care cuiască din cînd în cînd. — Mare sau mică? — Nu e hotărît... Lucrul cel issi fivsemnat,— între noi fie vrfba,—esi să nu fie departe de Monbi — Ah! exclamă Mievik./thuM fix la Pickley. __ rn a. II Devotatul d-tale