Adevěrul, iulie 1907 (Anul 20, nr. 6412-6442)

1907-07-01 / nr. 6412

Duminică 1 Iulie 1907 2 NE MA! AUZIT DE IEFTIN! LA SINAIA în Pensiune Bine găzduit și Hrănit împărătește, numai CU 7 LEI pe zi de persoană CASA și lISA excelentă, de 15 ori pe zi (Adică camera, de la 2 lei în sus și Masă fix 5 lei pe zi) BUCATARIE DE CASA, de primul rang, cu unt, rom­înâ, franceză și germană. — înghețată după masă. Curățenie exemplară, Liniște și Cinste absolută Pentru FAMILII mai numeroase, aranjamente amiabile. Pentru TRECĂTORI după Lista de mîncare, foarte ieftine, sau CARTELA de 30 Feluri 15 Lei. Pentru SOCIETĂȚI șI ESCURSIONIȘTI, în grupe, aranjamente speciale. Grăbiți arvinirea că cererile curg Adresați-vă : „MARELE HOTEL NICOLAU“ (41 de camere reînnoite, curate ca oglinda) Antrepriza Căpitan CREANGA, Sinaia Apă minerală naturală de Bilin BILINER SAUERBRUNN Cea mai delicioasă apă de masă alcalină și digestivă Excelentă "băutură, dietetic­ă și răcoritoare, se amestecă bine cu vinul fară a-i turbura ne Trdiare la principalele m­ogoeiii, a'amareil și magazine de coloniale din țară. Represa­iți generali pentru România . MARCUS & VINESTI ______BRAILA BUCUREȘTI GALAȚI SECEMTAREA de OTEL Mc­CORMIOC SINGURI MAȘINA LEGATOARE CARE ASIGURA RECOLTA FARA RISIPA Construcțiune simplă, tracțiune ușoară, fără presiune pe vite Soliditatea extremă face ca funcționarea să fie neîntreruptă și consumul de rezerve foarte redus. Pe zi se poate tăia și lega 10 la 12 vagoane Snopi simetric, bine nivelați, sirius legați la mijloc Cormick este secerătoarea cea mai cantată din toate Funcționarea ireproșabilă este garantată. Noul model 1907 se află expus la W. STAADECKER București, Strada Smîrdan 20. — Brăila. — Craiova. — Botoșani SE CĂUTA. pentru sucursala din Brăila a unei mari case de comerț din București, un tânăr, lider de serviciul mili­tar, care cunoaște comptabilitatea și toate lucrările de birou (începă­tori excluși) , se cer referințe bune. Oferte în scris sub S. E. la Agen­ția de Publicitate Carol Schulder et Co. București. Vinuri de Masă albe și negre din cele mai renumite vii, recolta anului 1908, s’au pus în vinzare cu 80 de bani litrul la depozitul. Beciul Zorilor Comenzile se primesc prin poștă și te­lefon și se trimit la domiciliu. BIUROUL: Calea JU Seterleî nto. 105—107 Telefon 16/59 Se primesc comenzi din provincie și se trimite contra rambu­rs la ori­ce stațiune balneară din țară. HOTEL REGAL SINAIA Situat în mijlocul parcului luminat elec­tric, avînd o bucătărie Franceză, Germană și Romînă, va fi deschis onor. P. T. public cu începere de la 5 Iunie a. c. oferind pre­țurile cele mai convenabile. In special face pensiuni pentru familii pe tot timpul sesonului. Informațiuni se poate lua în București la: d-san S. Uedovici, antreprenorul, Str. Olteni 74, iar de la 20 Mai la Ho­telul Regal din Sinaia, în boabe de copii mostre , ________--------------­Preturi absolut­e fixe .——­­-­11 fie­­care Sîm­bătă, în București — FURNISORUL CURȚEI REGALE — 1 Pânzărie si Lingerie La „UMIEM TELL" — Vasft elvețian* — 1 G. SALM­S B­iß — BUCUREȘTI — Strada Bărăției No. 4—Q BRAIL* Calea N­egală No 18 CRAIOVA Strada Lipscani No 4 PLOEȘTI Piața Unirei min gros și En «fett! Se confecționează după comandă. Saltele, prapaste și perne, um­plute cu KAPUR. I La cerere se trimit Doctor WilPORT Meshina specialist —— ■ ■­congediile, căci, omul de trupă primind­­ o instrucție pripită și nefiind în­deajuns format, nu are în el infiltrat în­de ajuns j sentimentul de datorie și demnitate.­­ De multe ori chiar, cu intențiune face greșeli pentru a fi pedepsit și închis știind că acolo stă la căldură pe mîncare și pe somn fiind mai bine ca afară, un­de va fi pus în gardă, va face instrucție ori alte servicii, iar cînd e vorba de mers acasă, el este trimis in congediu din oficiu­, căci de­și ordinele prescriu a nu se da congediu de­cit celor cu pur­tări bune, totuși trebuind a se face un anumit număr de zile de economie pe baza acelorași ordine, vrînd nevrînd corpurile trimit în congediu și din acei care au suferit pedepse. Tot astfel se intîm­plă și la epoca tre­cere! contigentului celui mai vechi în concediu, că nu se mai ține seamă de disposițiile art. 392 din serviciul inte­rior, în virtutea căruia oamenii care au suferit pedepse in timpul serviciului, sînt ținuți a face peste termenul de ser­­viciu, numărul de zile ce au suferit ca pedeapsă tocmai în interesul de a întări disciplina. Pentru realizarea de economii, ordo­­nîndu-se trimiterea oamenilor în con­cediu înainte de timp, cu toții destoinici și nedestoinici, acei cu purtări bune și destrăbălați­, cu toții pleacă în acelaș timp din cazarmă. Nefiind nici un stimulent pentru cei buni, nici un exemplu pentru cei răi, disciplina scade fiindcă omul știind aces­te lucruri mai dinainte, rămâne mereu indiferent pe timpul serviciului, căci zilele de pedeapsă departe de a-l fi supă­rat fisicește ori moralicește i-au fost mai mult de folos că n’a făcut treabă și s’a odihnit, așa socotind omul de trupă du­pă gradul său de inteligență. III. Sănătatea oamenilor Sănătatea oamenilor este întru câtva atinsă prin felul cum se dau concediile,­­căci începînd din luna Octombrie, toate serviciile ținîndu-se numai cu două con­­tigente timp de 2 luni, de abia pot face față greutăților serviciului, mai cu sea­mă la trupele călări unde abia se poate lăsa omului o noapte întreagă de dormit după o altă știrbită prin serviciul de gardă, planton, grăjdurî etc., sau alte servicii auxiliare fără a ținea seamă că înainte de Octombrie aceleași două con­ti­gen­te au fost destul de obosite de greu­­tățile serviciului pe timpul tragerilor, concentrărilor și manevrelor anuale. Cu puterile astfel sleite de o muncă prea încărcată de peste 3 luni de zile și cu perspectiva de a mai face încă două luni de zile, pînă la Februarie cînd recruții au putut deveni ostași conștienți de datoria lor, acei oameni vechi și-ar slăbi cu totul puterile lor, dacă nu chiar ar cădea bolnavi așa că forțamen­­te se pun și recruții a concura cu dînși­i la serviciu ceea ce atinge sănătatea sol­daților recruți, care nefiind încă destul de bine aclimatizați cu cazarma și cu rosturile ei, cînd sînt puși prea de tim­puriu în serviciu de plantoane, gărzi, grajduri etc., se expun la indispoziții care de multe ori accentindu-se devin boale serioase reclamînd trimiterea lor în concediu și căutarea lor prin spitale timp îndelungat. IV. Administrația Administrația corpurilor de trupă este și ea intru­cîtva zdruncinată prin fap­tul că lipsind personalul și trebuind ca și furierii să se bucure de concediu nu pot fi înlocuiți decit cu oameni foarte puțin exercitați la acest serviciu. Acești înlocuitori ai furierilor nepri­­cepind cum să facă lucrările și formali­tățile reclamate de mergerea oameni­lor în congediu fac o mulțime de încur­cături ce cad în sarcina ofițerilor pen­tru a se îndrepta și cum în unele regi­mente cum este al 4-lea de artilerie în care lipsa de ofițeri se constată a fi după statistici de 54 la sută în mijlociu­, un singur ofițer care e și comandant de u­­nitate, instructor și administrator nu numai că nu poate dovedi singur, chiar făcând sacrifici­ul de orele lui libere, dar abia poate dovedi a-șî face și ține la curent scriptele necesare perzînd cu ele timpul în detrimentul instrucției la care ar fi cu mult mai folositor. Dacă nu este chip să se renunțe cu totul la aceste economii silite prevăzute prin legea budgetary să se adopte cel­ puțin soluția următoare: 1) Să se lase șefului de corp grija a realiza un număr de zile anumit de e­­conomii care să fie egal cu EX4G număr ce se poate realiza la trupele călări dîndu-se concediu la sărbătorile Cră­ciunului ci­e 16 zile la 50 la sută din e­­fectiv în două serii, la sărbătorile Paș­telor iarăși cite 16 zile la 50 la sută în două serii și pe timpul muncei de vară cite 60 zile la 50 la sută din efectiv in două serii.­ Aceste din urmă concedii să nu în­ceapă la o aceași epocă în toată țara ci numai cînd va trebui și după cunoș­tința șefilor de corpuri, căci dacă în ju­dețul Ilfov, Brăila și altele, concediile pot începe în a doua jumătate a lun­ei Iunie cînd recolta este coaptă și începe secerișul, nu tot așa se întîmplă în ju­dețele de munte ori în nordul Moldovei. 2) Să se suprime trimiterea contingen­tului celui mai vechi în concendiu­ îna­inte de 1 Noembrie pentru a nu se sfei forțele prin supra­încărcare de muncă la cele două contingente vechi ce mai rămîn în serviciu. 3) Concediații și reservișt­ii să fie che­mați în una sau două serii,, cu începere de la 1 Noembrie spre a fi încadrați cu cele două contingente vechi spre a se întări în istrucție și disciplină și a con­cura la serviciul de gărzi, plantoane, grăj­dări, și alte servicii ale garnizoanei, lăsînd astfel timpul ca în luna Noembrie să se poată da recruților primele noțiuni de morală, educație militară, aclimati­­zare și orientare în ale serviciului. Astfel în luna Noembrie se va putea face cu oamenii vechi o repeti­re a in­strucției din regulamentele tactice, com­­plectîndu-se unele cunoștinți cu care ar fi rămas în urmă. Pentru infanterie și trupele de cetate numărul oamenilor lăsați în concediu la aceleași epoci ar putea fi și mai mare ca 50 la sută cea ce ar putea realiza mi­nisterului de război­ o economie și mai mare decât a trupelor călări peste cea de 10 la sută prevăzută în legea budge­­tară, nu­ înpreună. Se pare că e bogat dacă și slugile sale călătoresc în clasa Intîî. — Așa se zice. —Numai noi suntem­ săraci draga mea, ah, ai motive a mă urî! — Ce are a face, tot am unul pentru a te iubi, răspunse ea cu bunătate. Tl conduse pe conte pînă la ușa came­rei sale zicîndu-î: — Poftim, ești aci la d-ta, scumpe a­­mice! El o sărută pe frunte și dispăru. Plăminînd singură stătu un moment visătoare. Frumoase au fost zilele în villa „Cri­nilor“. Sperase că vor putea reînvia, dar clă­­tinîndu-și capul cu tristeță ca murmură. — Nu vor mai reveni! Avea dreptate. Cînd amorul e mort trebue o minune ca să mai reînvie. Și D-zeu nu face minunea asta­ decît pentru cei cari se căesc! Un fiu­ trage un glonte de revolver asupra tatălui său, într’un mo­ment de furie. In calea Dorobanților 133, s’a săvîr­­șit ari înaintea prinzului o crimă. Lazăr Avram, tapițer de trăsuri a tras un glonț de revolver, asupra tată­lui sau, bătrînul Avram Lazăr, în etate de 80 de ani, de meserie vopsitor. Cel asupra căruia fusese țintit glonțul a fost rănit. Cearta de eri .Crima Bătrânul Avram Lazăr, infirm, avînd piciorul drept amputat, are patima be­ției. El era întreținut de către fiul său Lazăr Avram, care îi dădea o pen­sie de 30 lei pe lună. Eri pe la orele 11, tatăl, într’o com­plectă stare de beție, se duse la fiul său, în calea Dorobanților 133, spre a-i cere pe lîngă ajutorul lunar să-i închi­rieze și o cameră, lucru ce s’a făcut, după ce a fost nevoe și de intervenția poliției. Cum însă, bătrinul nu era mulțumit de noua locuință, se luă la ceartă cu fiul său. Avram Lazăr, nedîndu-șî seama de ce face, lovi cu cîrja pe fiul său­, fapt ce revoltă pe acesta din urmă și-l făcu să pună mîna pe un revolver. Fiind amenințat, că va primi și o a doua lovitură de cîrjă, Lazăr Avram trase un glonț de revolver asupra ta­tălui său­, rănindu-l la ochiul stîng. Bă­­trînul căzu jos și sîngele iî umplu fața. Autoritățile la locul crimei.— Ancheta Vecinii alarmați înștiințată circ. 18. Au venit la locul crimei d-nil: prim­­procuror Sehina și comisar Ralet. Rănitul a fost transportat imediat la spitalul Filantropia, unde a fost oprit. In urmă s’au început cercetările și s’a sechestrat arma-revo­ver calibru­l. A fost interogat tânărul Lazăr Avram, cel ce a săvîrșit crima. El a arătat împrejurările în cari s’a petrecut crima precum și toate neajunsurile ce le a­­vea de pe urma tatălui său­, care era alcoolic in ultimul grad. De asemenea a arătat mizeria la care era expusă întreaga familie, com­pusă din mamă și patru copii, din cauza viitului de care era stăpînit ca­pul familiei. Infirmitatea pe care octo­genarul părinte o avea, prade pe urma temperamentului și beției, și pe care a căpătat-o acum un ar, cind a sărind asupra copiilor lui spre a-l bate a alu­necat pe scară și și a fracturat piciorul. » Alte amănunte Lazăr Avram întreținea prin munca lui întreaga familie, compusă din opt suflete. El regretă și blestemă momen­tul cînd a pus mîna pe armă, cu care a tras asupra propriului sau tată. Starea bătrînului Avram Lazăr, din informațiunile pe cari le avem, nu e așa gravă. El a fost internat în servi­ciul I chirurgical de la spitalul Filan­tropia și poate că va fi nevoe de o operație. Criminalul a fost arestat, și peste noapte deținut la poliție.—d.— Din Caracal ni se scrie că sătenii din comuna Gura Padinei n'au voit­ să iasă la secerat pe motiv că n'au învoelî cu arendașul local Ionovici. Căpi­tanul de jandarmi Bilciurescu din ordin superior, prin teroare și bă­­tăi, ar fi hotărât pe acei țărani să ia­să la muncă. Ni se mai scrie că același ofițer s'a dus apoi în comuna Isbiceni, tot din Romanați și cu sila a hotărît­ pe ță­rani să se cere la proprietar cu un leu­ și 25 bani pe zi. înregistrăm faptele așteptînd să ni se comunice ce măsuri s'au luat în contra celor cari procedează în acest mod In cercurile romînilor macedoneni din țară domnește o vie surescitare din cauza faptului că guvernul ur­mărește aplanarea conflictului cu Grecia. In special rechemarea greci­lor expulzați a enervat foarte mult pe romînii macedoneni. Prefectura județului Romanați a cum­părat de la garajul Leonida et Comp., un automobil „Darraoq“ de 16—18 întreținerea lucrărilor pentru ali­mentarea Capitalei cu apă costă ac­tualmente comuna în fiecare an un sfert de milion. Bine­înțeles că pe măsură ce in­­stalațiunile vor fi mai numeroase, adică se vor înmulți, și cheltuelile actuale se repartizează astfel: 265000 lei pentru întreținerea rețelei de dis­tribuire a apei în oraș, pe străzile și piețele publice, pentru întreținerea rezervorului Iancu, deplasări de conducte, întreținerea și exploatarea vechei uzine de la Grozăvești, etc. 55.000 pentru exploatarea și în­treținerea instalații­ilor dela Bra­­gadiru, și a uzinei ââfci de la Grozo­­vești, inclusiv nouăse rezervoare de la Gotroceni, 25.000 pentru exploatarea și în­treținerea instalațiunilor dela Bre­­zoia, a bazinului și filtrelor dela Ar­­cuda, a apeductului de la Băcu-Co­­troceni, inclusiv a clădirilor vechiu­lui rezervoriu de la Cotroceni și a li­niei telefonice București-Arcuda- Brezoia, 11.000 lei pentru reparații la tu­buri, mașinile cu abur, pompe, ca­­zanele uzinei vechi, etc. etc. 10.000 lei pentru întreținerea cana­lului Dâmboviței de la Brezoia până la Balaceanca, despotmolirea Dâm­boviței și întreținerea canalului II­ fovatul la Contești, și 2000 lei pentru întreținerea pârăurilor Dâmboviței și a parapetului metalic in oraș. Cheltuelile cu personalul sunt azi de 117.780 lei, în afară de suma de 10.000 lei ce primește d. Lindley. Garajul Leonida et Comp , a scă­zut din nou prețul cauciucurilor „Michelin“. Publicăm în numărul da față, ta­riful cel nou­ al acestei case. Duminică 1 iulie va avea loc în Cîmpina o întrunire publică a par­tidului național liberal. Vor lua cuvîntul d­inî. Al. G. Ra­­dovici, Th. Theodorini, Gogu Ne­­gulescu, Ionescu-Quintus și Deme­­tr­escu-Agraru. „Monitorul Oficial“ de erî publică li­gua prin care se ratific­ă dispoziția mată d­e guvern, pentru restituirea sumelor din taxa de 5 lei de fiecare sătean, prevăzută In legea dela 1 Maiu 1906 care a fost abrogată prin­­­gea din 15 Martie 1907.­­ Ministerul de domenii a cerut tuturor prefecturilor, să trimită sta­țiune­ agronomice din Capitală câte 20 sau 25 probe de grâu, în cantita­te de 1 sau 2 kgr, pentru a se stabili calitatea grânelor noastre în acest an. Toate datele obținute în urma a­­nalizei vor fi aduse la cunoștința străinătății în vederea exportului ce vom face­ de la 1 iulie la Sinaia Hotel Regal Crima din calea Dorobanți Sistremul român nu va relua de­ocamdată relațiunile di­plomatice cu Grecia. Toate tratativele pentru a­­planarea conflictului cu Gre­­cia se urmează numai prin legațiunea rusă din Bucu­rești. Locuințe eftine și sănătoase Chestiunea scumpire! chiriilor este la aș> la ordinea zilei.—Am spus în mai multe râncuri că această chestie atît de arzătoare perzistă atît timp cit, nimeni nu se va ocupa de dinsa. D. Chr. D. Staicovici, secretarul Ca­­merei noastre do comercia, în revista sa „L’Indu­stiio Roumaine“ s’a ocupat mult de această chestiune, tratînd-o cu multă competință și arătind cum in alte țări ca Anglia, Franța, Germania, Dann­­marka, Austria, Italia, Elveția și mai ales Statele­ Unite, chestia a fost desle­cată prin înființare de societăți anonime și cooperative pentru construirea de locuințe eftine, sănătoase și confortabile. Asemeni societăți funcționează cu succes in străinătate și ele au­ adus reale servicii în special publicului cu puțină dare de m­înă, iar acționa.iî și fonda­torii lor au realizat beneficii însemnate. O asimema societate este pe punctul de a se înființ­a și la noi și, nu ne în­doim că guvernul nu va lipsi a-î da tot concursul necesar, cin­stinm­a fiind misipa importantă și de mare interes. tB După cine aflăm, această societ­ate se înființează din inițiativa d lui Paul S­i­­berberg, din cunoscuta firmă financiară din Hamburg, Paul Silberberg și comp., proprietarul terenurilor din splaiul Maior Giurescu (1­ngă Uzinele Lemaitre). Ne-ar pare bine da că această socie­tate și-ar începe activitatea cu terenu­rile din splaiul Maior Giurescu ca i sínt, situat,o într’u­n cu­artier foarte sănătos, înconjurat de străzi aliniate și plantati­on­ și pe cari s’ar putea construi cas­ f foarte sănătoase și comode, informațiuni o Legațiunea rusă din Capi­tală a comunicat guvernului grecesc că guvernul roman e datorit să reprimească în țar­ă pe grecii expulzați și să­ a­­broge suprataxele vamale ce izbeau produsele eline In acelaș timp legațiunea rusă a comunicat la Atena că Greva țăranilor din Dolj De­ce­ au refuzat țăranii să iasă la mun­că.—Lipsa de porumb.—­Trupele militare, Craiova, 29 iunie.—Ca să pot con­trola știrile alarmante ce­ ne-au venit pe cale particulară de prin ținutul Dolju­lui, am luat primul tren în spre această direcție. Din toate cercetările mele și anchetele făcute prin județ în nici o comună n’am găsit revolte. E drept însă că de prin unele comune țăranii au refuzat să iasă la seceriș, și aceasta din cauză că arendașii și pro­prietarii nu vor să plătească țăranilor munca secerișului. Acest refuz al aren­dașilor și proprietarilor se întemeiază pe faptul că țăranii convenind cu pro­prietarii de primăvară să ia loturi de porumb,­aceștia în schimb să facă munca secerișului; or cum porumbul e compromis în tot ținutul Doljului, ță­ranii spun că nu vor să muncească de­geaba la boer. Aceasta e adevărata cauză a grevei agrare. «""“! Țăranii de prin comunele Malu-Mare, Belizar-Ciucea, Ghindega, Verbița și Ga­­licea-Mare, s’au învoit întru cîtva și­ au eșit la munca cîmpului. E de remarcat că țăranii din­spre baltă se abțin, dela muncă, fără să s’a­­gite,—pe cind cei din­spre drum (despre munte) sînt mai iuți, se abțin, dar să și agită. Armata s’a desfășurat în etape pe toa­tă linia dintre Piatra-Olt și Filiași. Riga. Al doilea congres socialist din Romînia GALAȚI, 29 Iunie.— Eri a avut loc la Galați al doilea congres socialist din Romînia. Deschiderea congresului Andrei Ionescu din Galați «’­salutat, cu bucurie al doilea congres socialist din Ro­mînia, mulțumind delegaților ce au a­­les orașul Galați ca punct de întîlnire. Des­probă apoi măsurile administra­ției și roagă asistența ca să se ridice în picioare in amintirea celor morți și u­­ciși prin înc­hisore pentru cauza sindi­calistă. Di Ionescu propune pe d. Frimu ca președinte al congresului. Asistența aprobă și aclamă pe d. Frimu. Se aleg ca secretari, delegații din Iași Oto­, Simion și Marinescu și Bu­jor din Bucure­ști. D. Frimu amintește evenimentele din Galați și arată disprețul său pentru ad­ministrație , sa spune : „Cind conflictul autori­tăților și muncitorilor ajung la extrem, primele iaft armele și muncitorii iau și ei arma lor : greva. Pentru bărbăția cu care au luptat muncitorii gălățeni aduc prinosul meu de admirație. Arată apoi că de cînd a venit la pu­terni partidul liberal, acest partid duce o puternică campanie în contra mișcărei sindicaliste. Partidul venit la putere în momente nenorocite, partid care protesta în con­tra­prigonirea țarei și care cerea domnia legilor, de a primul pas el cel dintîi a călcat acele legi. Deschiderea­ lucrărilor conferinței Participă la conferință 51 de delega­­țiuni, sindicate, din care fac parte 6606 muncitori, reprezentați prin 87 de le­gi­ Cauza că nu au participat și celelalte 20 delegațiuni sunt autoritățile respec­tive. La validarea mandatelor biroului se propune votarea validăreî, care se trece la ordinea zilei conferinței. In primul rînd se discută raportul comisiunei generale a sindicatelor, fă­cut de d. Al. Constantinescu. Deoarece dela 26 de sindicate nu s’au primit raporturi asupra situației mate­riale și morale, s’a hotărît să se exami­neze activitatea proprie a comisiunei ge­nerale. După diferite cuvîntări, vorbește d. dr. Ricowski, care spune că mișcarea trebue să fie pe de o parte sindicalistă, iar pe de alta politică. Ambele aceste mișcări, deși autonomia, vor crea însă o dublă atmosferă : o atmosferă socia­listă și una dezrobie a populației mun­citorești. D-sa încbee că e nevoe de a se cere o­­­ lege ocrotitoare a muncitorilor. Concluziile d-lui dr. Racovski au fost aprobate de toți membrii delegațiilor. Lupta în contra corporațiilor S’au luat un desbateri apoi al 4-lea punct la ordinea de zi. Atitudinea sin­dicatelor față de corporații. După mai multe­­ discuțiuni, d. dr. Racoivski menține soluția hotărîtă în congresul de anul trecut, boicotarea corporațiilor și la caz extrem, numai să lupte Contra acestei organizații. E un sem­n îmbucurător că muncitorii au boicotat corporațiile înainte de a fi vorba de conferințe, prin meetinguri de protestare. Continuînd spune că corporațiile pen­tru a fi constituite conform legei, tre­­buesc să aibă cel puțin 50 de muncitori cu drepturi politice. In acest sens, nici o corporație actuală nu e legală. D-sa propune agitații legale și paș­nice contra corporațiilor și redactarea unui nou­ memoriu, care să fie înaintate parlamentului la toamnă. O. președinte Frimu pune la vot a­­ceastă ultimă soluțiune, care se aprobă. Rămine deci soluția de anul trecut, care în scurt cuprinde următoarele: Muncitorii fiind obligați să se în­scrie în corporații, să se folosească de prezența lor acolo și să facă propa­gandă pentru sindicat. Se mai adaugă întrunirile de protes­tare și alte mijloace. Discuția asupra acestui punct se de­clară închisă. D. Frimu citește apoi o telegramă de felicitare din Iași, de la cercul „Tine­rimea“. Propune să se trimită o telegramă bi­roului socialist internațional, astfel con­cepută: „A doua conferință socialistă din Ro­mînia trimete prin biroul internațional salutul solü, întregului proletariat mon­dial“. m Congresul va ține mîine 30 Iunie a doua ședință.—Rom. U­LTIMELE 4 ZI MAI ACORDAM OB­ kTIS nouilor abonați ai ziarului „25 IUI­­BS3ATA“, losurî Clasa I a, a Loteriei Opiului Român a cărei tragere va avea loc la 6 Iulie ort., avînd afară de MULTT; AέTE CÂȘTIGURI și u„ câștig “-----= principal ev. de =s==ț= Lei 60.0011 In afara de manie premii i Sh­­dam abonata .d­' .ziarul 1. „Dimin­eața“ — toți nouii aboniU^rjirii nasc — so i ® ioi gratuit ! Un sfert los clasa l-a a loiftriei * h ^e^3tu],uî încomun tuf auroi p­lace­ T­lora ce vor trimite valoarea a­­bonamentului pe UKT­A II și Ide les clasa I a tuturor acetora , ca vor trimite valoarea abona­­­­mentului de 61 LUNI. Loturile sunt cumpărate inra cunos­cuta colectură princială Felin Qrun și Comp. Buduresti l/jr. Academii Wv. 1, recunoscu­uță ca ceti nw.î­noroci să. V Acest itremiu unic se acordă în­ mod suplimentar abonaților ziarului I „Dimineața“ j și participă la el numai atonati­l­ noui sau cei ce vor reînoi abonul mental, până acs«pi, toți atonații , (vile) și nouil parti, I < EMI1 ===== ale Zibir­lui ===*=» „Dimin­eața“ compuse di­n: 1. Casa fim str. Fo>a Nan Mi. 3î libera de prî­f sarcină, omplec,t­resor și mobilată. 2. Un tri»ou conpli fie flamă, în valoare eh 800 lei. 3. O mașină de scris Tos No. io­n i soart de 700 lei. 4. O călătorie last ar­ dus și întors clasa II ( lei 250 che tuieli de int­eți pere { jetul valat­ 9 de zile). 5. Un ceas și un lanț fi­ au* pentru bărbat, și a căror tragere » va fa» la­­ 15 Septembrie a. c.1 de reprezentanții Cam­erilor de Co­===== merciu din: ======== BUCUREȘTI, IAȘI, CRAIOVA — BRA­IU i­i CONSTANȚA — Prețul abonamentului: Un an Lei SO ,vînd dreptul la 15 cupoane­ și 1/4 Los.­­ Ac­esta numai pînă la 1 Iulie c.­ 6 luni Lei lovid dreptul la 7 cupoane). Și 1/8 Loi (Acasta numai pînă la 1 iulie c - 3 luni Lei o atinci dreptul] la 2 cupoaru-i părinții copiilor, și-au­ dat întîlnire. | Principii Capi și Elsabeta însoțiți Moerlin aut ornat cu b­az«,­ a­­ vSPtîJ coastă serbara. 1 XSMa Serbarea a’iv acschis hlțiftegaS. cîntai de corul i.gxt sub cmaluci-luM G. Constantin diiigintele :om ului sti­flH ei. D.Luncan dirictorul ș.'iafef p.țftcB o scurtă cu­vin­tare arutn­d cloalsHi Z ■•no ca problem:' principia ferit diB^’ caractere pe tn. ca asti's vii­e social să fie un patriot ,nvicib, un B manitar sincer și un mulcilor­ut și^­ T totdeauna voios și mulțumit de un sufl D. primer al comuneitar­im­in în­ numele consiliului de mocif ce de­^B pune de către corpul diaetic alffel. * D. revizor școlar al jd. Gh. îscu printr’o caldă cuvîntare­rată că eaîa mai trebue să formeze e popist fel încit el să poată rezista Vieței Ratsi ocaziunile. . i . După aceste cuvîntăi s’au dus copiii. S’a observat de căte toți căiită inimă și sinceritate pn­inutibrii școalei în folosul educației. Evono­­mente în care nu se pus a reține ce­­va de a nu "xclam­a vrînd ad­în» credere, curaj și bună inteligenț dini partea micilor îngeraș cari și­­ sî stoarcă chiar lacrimi. Idila „La izvorul Pelișului« nică piesă alegorică aranjată de d. me­­trescu­ Mugur institutor la­ acea Mă* I în care s’a remarcat­­ elic­a din ea 1 I Arghiriadi Adina și elinii LunjGh, I au întrecut orîce așteptari. O pietrea executată aproape irep­osibil de n ișteji copilași de clasa I și L , doua e un^B triumf al unei răbdăriÄ metodei pe« ■ m­oare care probează ț­­i are iuti^ ■ ord. Jocul meseriașii^ tocată comm­t­ă de elevii clasei II­­if IV d..erea și aranjarea *uîi) to­t discursul cel mai eiîiris c­ clH îi școală ne poate și toost ase gustul copilului pentru Aminei. in acest joc fiecari ci­pil își ,ut«| Î IVIS'vi­nciulu­i) v (Școlare Serbarea distribuire­­ premiilor la școala „Carmen Sylva“ din Sinaia La 24 Iunie după amiază, a avut loc distribuirea premiilor în loca'ul școalei. « ADl­V Ü.KU­L meșteșugul säu. Bines Avizați și aleși au stîrnit admirul ferturor. FOIȚA ZIARULUI „ADEVKRUL“116 Crimele AMORULUI­ ­ MARE ROM­A­N DRAMATIC — — PARTEA A TREIA. — UN BANDIT GENTILOM — CAPITOLUL XIII , f­ovedania unul viclean" 'Z NSit. Val^myPratie.pentru .?:toT __ A„„ Ml Privi uimită. Ea răspuid iubește mult? adăugă el. _vn „r­­u vocea­­ gravă și blmdă: eu îî sunt mă iubește’ dar ?d­a­că ninul oscătoare din adîncul i­nimii pentru i . . Ea rosti acest­a acut pa­tru mine­ "ere nicit el nu"TM e CH atîta c0.rvm­­— Dar atunci i­ 1 ,s­tl.r­l[ 1 ‘ . . . Nici odată n’am ri V“' .ici atît de feri.it :.îost.at t ?e Tuntea ungă el sărutîndu-I Contesa aftă. .nStaea aproape s ; simțea fericită ngă acest om seducă*. r' țn t1mn Tu­lt it au stat în villa ..Ci'i]r­a.. timpul J­ Z £ Tm­Z dint^1TM astăzi n’o .»ai ti­ ea și nu mai pute»­ fericit.«.. Ar fi vrut să redobindească, dar nu mai putea. Cu toate că el era maestru în arta de a se preface, ea observă că se încurcă dîndu-i explicații. Contele citi pe fața ei gîndurile triste și-i zise: — E tîrziu, desigur că ești obosită. — Da, așa este, răspunse ea zîmbind. — Abuzez de amabilitatea ta, zise el făcînd cîți­va pași ca să plece, apoi re­venind. — Știi cu cine am călătorit? — In tren? — Da, în trenul cu care am venit. — Cu d. Fontanes poate... — Nu, Fontanes va veni la Coudre, dar mai tîrziu. — Atunci cu baronul Schultz. — Nici cu el, di, cu voinicul care e gata la ori­ce, cu valetul d-lui Guero. — Ah, cu el? — Da, s’a urcat în cupeul meu cînd a fost trenul aproape de plecare, am pe­ CAP. XIV Unde e de regăsit d. Pickley D. Pickley fusese într’adevăr un tren cu d. conte George de Rochenoire. D. Pickley călătorea în clasa intîî fă­ră a se jena și nu era tocmai urît în costumul seu de ulster ce-l făcea să pa­ră mai înalt decît era, dîndu-i aparen­ta unui colos. In tot timpul călătoriei, nu schimbase o vorbă cu contele, el stătuse retras în fundul vagonului între cîți­va călători ce se perindară int­re diversele stații dintre Paris și Hosiers. La Rosiers contele se coborîse întîi. El fusese mai aproape de ușă. D. Pick­ley îl lăsase să se depărteze și apoi se coborîse și el. La Hosiers devotatul servitor al lui ,Jean de Guer își terminase călătoria pentru cîte­va zile cel puțin. Cînd sosise trenul, era tîrziu și d. Pickley venind acolo pentru afaceri fu nevoit a-șî căuta un adăpost pînă a doua zi. Privi de departe cum se urcase conte­le ușoar cili trăsură cu doi cai ce-l aș­teptase și plecase spre Gennes peste po­dul Loarei. După ce nu mai auzi sunetul clopo­țeilor de la trăsură, începu și el a se o­­rienta. Gara de la Rosiers era în cîmp pus­­tiu. Insă un omnibus staționa în fața gării și conductorul parlamenta cu doi, trei călători ce voiau să cumpere lo­curi în trăsura sa. D. Pickley cu bagajul în mîini se a­­propie de el. — D-ta ești d. Michaud? — Da d-le la ordinile d-tale. — Te duci la Geunes? — Da, d-le. — Pentru asta sínt aci. — E departe Gennes de aci? . — Cam vre­o 20 de minute cu trăsura. —Voi găsi oare un hotel pentru noapte ? Fața sin­geroasă a lui Michaud expri­mă o mi­rare amestecată cu un oare­care necaz. Ce dracii! Străinul ăsta cu talia lui extraordina­ră, cu accentul lui curios, credea că An­jou este o țară de sălbateci. Răspunse: — Poate că nu vei găsi la Gennes un hotel ca la Paris, dar un han bun și cu­rat­, unde vei fi ca acasă, pentru banii d-tale, bine­înțeles... — Oh! răspunse Pick, nu sunt preten­țios. Și trăgând pe Michaud de mînecă, a­dăugă: — Am un cuvint de recomandație pen­tru d-ta! — Pentru mine? — Da. — Dela cine? — Dela stăpînul meu, d. Jean Guerr. Fața conductorului se lumină deodată. — Ah! stăpînul d-tale este un om foar­te cum se­cade! — Cel mai bun om. Rămîn la Gennes mai mult domnule Michaud? — Da, pînă la sosirea trenului poștal. — Nădă­jduesc că vei bine-voi a-mi da cîte­va informații și vei lua masa cu mine. —Negreșit d-le. Dar cum îți zice d-tale? — Pickley, zise cu modestie boerul. dar de obicei mi se zice scurt Pic... e mai comod. — Ei bine! domnule Pic vom pleca i­mediat și peste douăzeci de minute vom fi la Leul de aur, din fața unui foc nun și a lirei știi se vin. Și foarte grăbit ca să nu facă pe d. Pic să aștepte, el strigă clienților săi: —Aideți domnilor in trăsură! Plecăm! Și în adevăr, plecară. D. Pickeley ședea lîngă conductor. La zece ore și jumătate Michaud stă­tea cu Pic într’un han, la o masă și ci­tea biletul lui Jean de Guerr. Bretonul îî scria cum urm­ează: „Scumpe domnule Michaud, „Dacă n’a­ uitat pe călătorul pe care lai condus odată la Monthelin în ziua căsătoriei fiicei marchizului cu contele de Rochenoire, ți-ași fi foarte obligat dacă a­ î da aducătorului prezentei scri­sori câteva informații și de-al călăuzi în demersurile pe cari l’am rugat să le facă“. Jean de Guerr NB.— Pentru motive particulare doresc să nu se audă nimic despre aceste de­mersuri. In timpul citire­­, care n’a fost lungă, o servitoare voinică și curat îmbrăcată, puse pe masă o sticlă cu vin, pline, și o pulpă de berbec aproape întreagă. Se scuză că n’are altceva, ora fiind tîrzie, pot, uita pe elevul Tutilar jtilimon­are ^ făcea pe croitorul, pe Cl­­ireanu Ilin care făcea pe covrigare­ ț asem­ieii __ D. Pickeley’o liniști c"­rba in­­voitoare.­­ — Bine, bine, fetiței Boet-ul era unul din i^Bai pe cari numai decît îî simÂ^îul, generoși­, cu inima desa — Cu o brînză bună Șik­ K­TMu­țln rom, nu vom fi tocii#“ H­i­o­­rociți, zise Michaud, ca­re, de altfel ca tuturtle tafi-ul trăesc afară la aer. .­­ Apoi adresîndu-se lui îyckley — Și ziceai dar?.... — Că stăpînul meu doește su­pere o mică proprietate Win lijys rime... 1­­ — Bun. — Și crede că poate d­ a sii fcu și să-î dai vreo informare. — Desigur. Cînd ai pa-ate, faci ce vrei. Și stăpînul d-ale­a:e in­ parale ? — Da. — Asta e principalul. Vea sa nu tragă de noi stăpînul d-tael — Nu tocmai... — Atunci... — Vrea să aibă o casării care cuiască din cînd în cînd. — Mare sau mică? — Nu e hotărît... Lucrul cel issi­ fiv­­semnat,— între noi fie vrfba,—esi să nu fie departe de Monb­i — Ah! exclamă Mievik./thu­M fix la Pickley. __ rn a. I­I Devotatul d-tale

Next