Adevěrul, august 1907 (Anul 20, nr. 6443-6472)

1907-08-01 / nr. 6443

Miercuri 1 August 1907 EPITROPIA GENERALĂ a Casei Sft. Spiridon din Iași mm MOLDOVA , BĂILE SLĂNIC din Moldova au o reputație bine­ stabilită atît prin bogăția și varietatea prin­cipiilor minerale ce conțin, cit și prin marele număr de pacienți cari s’a fi vindecat la Sf fiule. Analizele făcute au arătat că apele minerale de băut de la Slănic, ca compoziție chimică și ca efecte terapeutice sunt similare cu apele de la Karlsbad, Eins, Kissingen, etc., iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutz­­pach, Franzensbad, Aix-les-Bains, etc. IZVOARELE MINERALE de la Slănic sunt următoarele: A) . Isvoare alcaline Chlorosodice bicarbonate No. I, III,­­VI pentru băut.—No. Ii, VI, VIII pentru bău. B) . Isvoare alcaline feruginoase No. VIII pen­tru băut. C) . Isvoare feruginoase No. IV, V pentru băi. INDICAȚII TERAPEUTICE. Aceste isvoare ce întrebuințează cu mare succes și dau resul­­tate admirabile în următoarele boale: Tubul digestiv și anexe. Boale de stomach și intestine: dispepsii, hyperchlorh­idrie, gastrite cronice, dilatație de stomach, atom­­ gastro-in­­testinale, constipație obicinuită etc. Congestia ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. A­­ceste ape au așa reputație pentru boalele tu­­bului ingestiv incit multe persoane cari au frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, Vichy etc., și-au găsit vindecarea numai la Slănis. Aparatul respirator. Bronebite cronice, em­­fisem pulmonar, pleuresii adezive, cataruri na­sale și laringee, faringite cronice, etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, blenoree, goutte- militaire, cistite, pielite, ni­sip în rărunchi și urină, sifilis, boale­­le fe­mei (metrite și exudate cronice). Boale nervoase, boale generale și prin înce­­tinire de nutrițiune: artritism, reumatism, gu­tă, obesitate, scrofulosă, anemie, cloranemie, neurastenie, histerie, surmenaj, migrene, ne­vralgii, nev­rite, intoxicații alcoolice, etc. Se vede clar că numărul izvoarelor este atît de bogat și întrebuințarea lor așa de multiplă, incit se poaate afirma că este un adevărat mi­racol de a găsi la Slănic, izvoarele de la Vichy, Ems, Kissingen, Karlsbad, Marien­bad, etc. Pe lingă acestea izvorul No. 1 este cea mai bună apă minerală de masă, băută simplă sau cu vi­n; este perfect digestivă și diuretică. Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de băut să nu fie diminuate întru nimic, restau­ratorii sunt obligați ca să pregătească bucate compatibile cu apele minerale, așa cum se fa­ce la Karlsbad și alte stațiuni balneare simi­lare. Hidroterapia.—­ stabilimentul de hidroterapie va fi dirijat de domnul doctor Al. Brăescu, ca­re a mai dirijat deja cu a­cces, timp de cinci ani stabilimentul de hydroterapie de la Slănic, dl­ sa în calitate de medic specialist în boale nervoase și de stomac­, a vizitat și studiat pe loc, în mai mulți ani dearundul, cele mai mari stațiuni balneare și stabilimente de hydrote­­rapie din Europa, și în special din Scoția, An­glia, Franța, Germania, Sincero și Austria. D-rul Brăescu va aplica deci hydroterapia după sistemele cele mai științifice și moderne ce a văzut și studiat în aceste țări. Stabilimentul de hidroterapie de la Slănic es­te din nou instalat pe baze absolut științifice și ixi deprin­nește toate condițiunile cerute de hidroterapia modernă: apa este de izvor, are o temperatură de 10 gr. B. și o presiune de 3 fu­most­ere, presiune care variază după voință și este măsurată cu n­recisiune cu ajutorul u­­nui manometru. Amestecătorii dușurilor eca­­seze sunt prevăzuți cu termometre care indică în mod precis temperatura apei ce se între­buințează. Posedînd decî acești doi factori capitalî în hidroterapie (■presiune și temperatură) aplicația­­" talie hibristice se vor aplica in mod riguros științific, iar rezultatele terapeutice vor fi toa­te salutare., Instalația băilor minerale calde.—Este cunos­cut inconvenientul serios ce o prezintă la Slă­­dic, instalația băilor minerale calde in­­ vechile rmrace. Anul acesta aceste băi sunt instalate ti) parterul, hotelului lîacovitza, instalația este modernă și îndeplinește toate condițiunile ce­rute de știința balneologică modernă. Sunt în cotat 56 cabine foarte luxos mobilate, b­a că­­cile pentru băi st. >n in­imaot.i­. Electricitate medicală.— Fiindcă în boalele nervoase — cari sunt legiune la Slănic — ener­gia electrică este un puternic agent terapeutic,­­Ie aceea s’a montat o complectă instalațiune d­e electricitate medicală și anume: curenți fa­­radici, curenți galvanici, o puternică mașină electrică statică, aceste din urmă foarte efi­cace în : neurastenic, surmenaj, reumatism cro­­n­ic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeu­tice ale electricității cu acele ale apei care sunt epecifice în un mare număr de boale nervoase.­­Aerul comprimat.—Cura de aer comprimat este una din specialitățile cele mai importante a SIflnicului, această cură este cu atît mai cău­tată eu cit Slănicul fiind situat in mijlocul munților are un aer foarte pur și îmbălsămat cu brad, sistemul de inhalație ce se întrebuin­țează este acel de la Reichenhall. Tot pentru aerul său , curat, pentru clima sa constantă,1 ferit de vistture* Slănicul este o sta­țiune climaterică din cele mai importante pen­tru anemici, scrofuloși, surmenați, debili, con­valescenți, etc. inhalații.—S’a instalat la Slănic un stabil­ita eor special de inhalații după sistemul de la Ems și Gleich­enberg; inhalațiile se fac cu di­ferite substanțe medicamentoase și cu ape mi­­nerale de Slănic. Aceste inhalațiuni sunt foarte folositoare în diferite boale cronice ale nasu­lui, faringelui, laringelui și pulmonilor, boale ca un silit foarte frecvente în țara noastră. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, ma­sajul care este atît de eficace în cazuri de reu­matism cronic cu tendințe la anchilose, obesi­­tate (ingrășare), atonii gastro-intestinale, etc., se va practica pentru prima oară în Romînia— după sistemul de la Aix-les-Bains, adică masaju­lub duș. DISTRACȚIILE.­Slănicul este cunoscut ca o tațiune balneară cea mai mondenă din țară, este Aix-les-Bains a Romîniei; la Slănic își dă rendez-vous toată lumea elegantă și selectă, care care dorește să petreacă agreabil timpul de vacanță. Intre distracții putem cita Casinul regal monumental în care este cercul, sala de biliard, sale de conversație separate pentru doamne și domni, căișori, cabinet de lectură cu ju­rnale străine și romane, apoi magnifica sală de teatru, unde se dau reprezentații tea­trale, concerte, baluri, conferințe, materiale literare și artistice, etc. Diferite jocuri, precum: Lawn­ tennis, cro­quet, Foot-ball, bătae de flori, etc., astfel atît sexul frumos, cit și intelectualii vor găsi un a­­devărat regal la Slănic. Preumblările prin care, pe splendida terasă, precum și escursiunile în împrejurimii­ (Do­ram, Puf, Poiana Sărata, etc.) sunt căutate chiar de persoanele cu gusturile cele mai dificile și rafinate. Muzica regimentului 4 roșiori, ,,Principesa Maria“, atît de mult apreciată sezoanele tre­cute de vizitatorii Slănicului, va delecta publi­cul și vara aceasta în tot timpul stagiunea. ECLERAJ ELECTRIC. — întreaga stațiune balneară este iluminată electric și posedă poș­tă, telegraf, telefon. Farmacie complectă, în­zestrată cu toate medicamentele necesare, es­te dirijată de farmacistul Werner din Iași. VIAȚA LA SLĂNIC.­Băile Slănic erau a­proape inaccesibile din cauză că prețurile nu­­­­trim­entului, ale băilor, ale hotelurilor, erau prea ridicate. Epitropia în cei cinci ani din urmă a redus preturile în așa proporție incit le-a pus în raport cu mijloacele, de trai și ale di­feritelor clase sociale, ceea ce a provocat o afili­eri­­ă considerabilă de vizitatori, cari s-a fi folo­sit de­ eficacitatea apelor miraculoase de la 81a­­ni­. Această­ considerațiune a determinat epi­tropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. 8e va putea deci trăi la Slănic în bune condiții, chiar în sezo­nul mare și cu 5 lei pe zi (astfel distribuiți: pe data 1.50, masa 2.50 și baia l lefi). OȚELUri­.—Slănicul e cunoscut prin oteluri­le sale foarte confortabile, luxos și cu gust mo­b­ilate, precum: lîncoviță, (­cr.bu, Puiu, Zimbru­ Administrația, etc., cu prețul dela 1 seci 5i bani pe zi în spi odaia. Pe lingă d­elinî mai sînt viile particulare­: Seurhi, Sio­n Martian, Petrescu, G­odrescu, Mimfoami, Anastasia, Smerii, Robescu, Pan­­tazzi, I­iinga, Chitorghin, Dim­itriu, Bobinea etc., care­ se închiriază în totul șafi cu aparta­mente, avînd tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătă­rie franceză­­ și romina, table d’hoto sau a sa carne cu prețuri de la­ 3,50—7 lei pe zi. Pentru abonati reduceri la preturi. PREȚUL BAILOR.—Dimineața o bae mine­rală caldă, lei 2.50, după prînz lei 2. O aplica­tie de hydroterapie lei l.oo. Două aplicatiuni de h­idroterapie in aceeași zi lei 2.50. o aplicații de hydroterapie cu masaj abd. lei 2. Un­ masaj general 2. O bae rece în basen lei 1. O bae re­ce de piscină cu dușuri 70 bani. O ședință de aer comprimat lei 2. O ședință de inhabiție lei 2. Pentru copiii pînă la etatea de 7 ani prețu­rile băilor reci și ale inhalațiilor sînt pe ju­mătate. TAXA DE CURA ȘI MUZICA.­A­ceste faze sînt: Clasa I: pentru o familie 25 lei; pentru o singură persoană 15 lei. Clasa H: pentru o familie 15 lei; pentru o persoană 10 lei. In satul nod pentru o familie 20 lei; pentru o persoană 12 lei. Taxa de cură nu se plătește de persoanele ce stau numai 3 zile în stabilimentul băilor, dacă la sosire vor fi declarat administrației băilor. In rezumat, o stațiune balneară cu ape mi­nerale incomparabile, cu instalațiuni complecte a celor mai importanți și moderni agenți cu­rativi, confort , economie și viață agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR.­Dr. L. Russ, medic pri­mar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic in­spector al băilor, și medic consultant. Dr. Al. Brăescu, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic inspector al băilor, de hydroterapie, medic consultant și director al probilimentului Dr. Dr. Misir este medic sanitar și consul­tant. Dr. Berno Stenner, asistent la hydrote­­ra­pie. De la 1—30 Iunie prețurile camerelor sînt re­duse la jumătate. Mijloace de transport.—Vagoane directe pînă la Tg.­Ocna cu 50 la sută reduceri pe C. P. R. Trăsuri confortabile și elegante de la Tirgul- Ocna la Slătiie, cu prețuri convenabile. N. B. Prospecte se trimit gratis și franco, la cerere­, de Epitropie pînă la 11 Iunie și de ad­ministrația băilor în timpul sezonului. Fără oameni care sa se sacrifice, nu va fi nici odată progres spre binele o­­menirei, căci cel care se jertfește, de­venii sacrat, ațîță simpatia și admira­ția universală, iar ideea pentr­u care el se sacrifica cucerește aceeași simpatie și în cele din urmă e primită; atunci, victoria e sigură. Astăzi, antimilitariștii sînt pretutin­deni urmăriți și condamnați, dar mine ei vor invinge, cînd sentimentul rebe­li­unnei va deveni universal și va răs­turna marea prejudecată, care se îm­podobește cu numele de patrie. Pacea universală nu poate rezulta din conferințe diplomatice, ci din rebeliuni cari vor distruge instrumentul războ­iului: armatele. Exploatarea apelor minerale de băut se face de d. I. Werner, farmacist Iași, furnizorul Cartei regale, căruia să se adreseze toate co­­mandelo UI­striazi BUCUREȘTI 1 Str. I Ch­imazi — Strada Stăcani Central comercial, aproape­­ 1« palatul jus­tiției și de mai toate autoritățile. Renovat cu totul, a trecut dela 1 August a. crt. sub administra­țiunea cunoscutului fost antreprenor al hotelului Union. Organizat special pentru familii, curățenie , serviciu ireproșabil, liniște perfec­te. — Prețuri absolut modeste — MARTIN FUHN înainte și După întrebuințarea Cremei­­ și Pudrei „Flora“ Preparate de AL.­ITEANU Farmacist,foinisorul curței Regale Dr. SCHUMANN va fi înlocuit în timpul absenței sale din Capitală de DJ WESTFRIED Medic al Spitalului „Caritas“ Special: Interne, lionîe­r le ionici și mamos CONSULT­AȚIUNI de la 2-4 si de la 7-8 51. CALEA VĂCĂREȘTI, 51 (Colț cu t­dricant) _ iwnn DG YVIZARE OCAZIONAL Un pavilion de feri 50 m. lungime și 10 m. lățime Fosta magazie a librăriei Socec­­ șixiGALLIA­ Calea Rahovei, 122 Dr. LEIPISCH — De la Facultatea din PARIS — Fost elev al Profes. Fournier Specialist m.H de piele și Slis, BOALELE PARULUI Calea Victoriei 130. (lingă Bis. Albă) ____Consult. 8-10 a. m­. și 2- 5 p. m.____ Dr. ROSENTHAL Rămîne în tot cursul verei în Capitală București, Str. Fîntînei, Ii o 1 Colț cu Calea Victoriei CONSULT 9 jum.—12 a­ni și 2—6 p. m­on­ah TisT­oltimitG SPECTĂT­OLE — Marți 31 Iulie 1307 — Parcul Oteteleșanu. — Compania lirică romina de sub conducerea d­lui Const. Grigoriu va juca „Regele vi­­nătorilor“, operetă în 3 acte. Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Mitică Ghinion“ comedie în 3 acte. Grădina Ambasadori. — Trupa de sub conducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu-Buzău­ va juca „Cartierul d-lui Maior“. Cărți și reviste — O nouă ediție din poeziile lui Eminescu — Poeziile lui Eminescu sunt îndestul cunoscute și a îi fost obiectul a nenumă­rate studii, pentru­ ca să ne mai ocupăm de ele, cu prilejul unei noul edițiuni. O facem totuși, fiind­că socotim trebui­toare cîteva cuvinte asupra modului ne­îngrijit, în care s’a executat edițiunea. Poeții clasici ai străinătății sunt edi­tați, fie pentru școli, fie pentru marele public, cu un sentiment de cea mai ma­re pres­­tate, care se traduce în fapt prin lipsa ori­cărei greșeli de copiare, în ne­­sfirșitele edițiuni cu cari se întrec ca­sele editoare. La noi, dacă s’ar putea adapta terme­nul de „clasic“, mai puțin pretențiozi­­tatea, el s’ar cuveni desigur în­trt lui E­­minescu și poate... numai lui. Cu ocazia acestei a zecea ediții însă, casa­ editoare ne reprezintă poeziile lui pline de gre­șeli de copiate, pe cari cel puțin nici nu le-a recunoscut la sf­irșitul volumului. Așa se poate citi passim. da de p. ca­de,­­mie rade-mă (!) mie redă-mă, câtei căței, latul p. lutul, globul p. globul, deși p. deși (pluralul de la des), corb p. corb, etc., etc. Gerundivele de cată uza poetul sunt’am­putate (surâzând P­ surâzândă), alte ori formele finale sunt schimbate (tace,for­mă pentru perfecția rimei, e copiat tă­cea, cucuvea p. cucuvae) sau prefixele (numeri p. hinunter!) etc. Intr’un vers credem că nu e tot una dacă se scrie „atât“ ori atâta, cata’ri sau căta în, du­pă bunul plac al culegătorului. Aseme­nea greșeli lovesc, direct în teh­inica ver­sului alterînd ritmul, rima, producînd asonanțe. N’am fi relevat această culpă a edi­turei, dacă ar fi fost vorba de o carte de proză, unde numai greșelile cele mai grosolane ne afectează simțamîntul ar­monic sau logic. Dar poezia, care în speță fiind mai mult o poezie — idee ,de­, cît, poezie —­ sentiment, costa pe autorul ei atîtea mi găteli, atâta trudă, cum sin­gur ne-o mărturisește. Sau­ cu sete să cat forma Ca să poată să te ’neap Poezia a’cea­st­a merita atențiune de a fi scutită de obișnuitele erori ale cule­gerii. Mai­­ avem, de, făcut o obserivațiune. Cînd com­petitul n­ostru critic d. Maiores­­­cu a onorat, cu o prefață și cu cîteva ad­mirabile pagini fruntea, primei edițiuni, însemnătatea lui Eminescu ca promotor de curent literar era foarte palidă. După două­zeci și cițî­va de anî însă, soco­team necesară o nouă prefață,­­care ar fi fost un studiu, pe cit s'ar fi putut de concis și iarăși pe cit s’ar fi putut de competent (aceasta mai ales) tratînd in­fluența lui Eminescu asupra individua­lităților poetice ulterioare. Azi statul (sau­ „partidul la putere“ după formulele politice de la noi) chel­­tuește multe mii de lei pentru tipăritura discursurilor ministrului X sau 7,, din care scoțînd interesul chestiunea prin ea însăși, sau invectivele isvorîte din instinctul conservării de partid, nu ră­­mlne decit o întinsă banalitate, din ca­re nu lipsesc florile­­ comune ale ora­toriei. De ce, îndrăsnim să propunem, același stat nu ar patrona și nu ar subvenționa mai gros o casă editoare, care să ne dea pe Eminescu și pe alții ca dînsul, in e­­dițiuni­eftine, ca să pătrundă ele mal adine și bine îngrijite, ca să ne ținem și noi de coada lumii, care înțelege mai bine rostul scriitorilor? * Culegere de descintece din jud. Poma­­na­.l de d. d-r D. Ionescu și Alexandru Daniil, student în farmacie. — Acest gen folkloristic, care prezintă un interes pri­mordial pentru cunoașterea substratului sufletesc al poporului nostru, a fost prea puțin luat în seamă de citi­t’ai­ îndelet­nicit cu culegea de folklor.. Cu volu­mul ce apare acum se protestează (în prefață) contra acestei neîngrijiri de un avut național și se inaugurează un mod mai științific de a aduna folklorul, serut­ind mai serios pe aceia cari dețin creațiunile anonimului popular. Cele 170 de descîntece pe cari le-au­ cules autorii, ferindu-se de a le altera ca să le apropie mai mult de poezia populară, sunt specimene din cel mai curios și mai naiv misticism, cum sînt, cele de „argint viu­, de deochiat, de muma pădureț, de plămădirea inimii de bobi“, etc. Sfîrșitul celor mai multe sună cam astfel: Să răm­ună... cutare curat luminat cu argintu stricorat,­­ cum Maica Domnului l’a lăsat, Numai cu: Lei 20 «aloarea «nui abonament pe un an » 11 „ „ „6 luni și » 6 » » rt . 3 „ puteți cîștiga­ premii în valoare tip pe Leî 22.000 precum: Casa din str. Popa­lian Ho. 33 complect renovată și mobilată.— Liberă de ori­ce­ sarcină. Un trusou complect de damă — compus din 80 bucăți — O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Pesta, Viena și Mün­chen și ISO seî cheltuelî de între­ținere. Un ceas și un lanț de aur PENTRU BĂRBAT O mașină de scris Vost No. 1. Tragerea se va face la 15 Septembrie a. col­, de reprezentanții Camerilor de Co­merț din București, Iași, Craiova, Brăila și Constanța. PSP" Casa este complect re­novată și mobilată și ori­cine o poate vizita în ori­ce oră din zi, 5 minute cu tramvaiul electric, Bulevardul Pake. Costul abonamentului. Pe un an l­ei 20, avînd dreptul la 15 cu­poane de participare la premii. Pe 6 luni Lei II, avînd dreptul la 7 cu­poane de participare la premii. Pe 3 luni l­ei O, avînd dreptul la 2 cu­poane de participare la premii. Celor ce am trăit la sate, ni se pare că nu l auzim pentru întîia oară, ne evo­că în minte amintirea unui întreg răstimp trăit odinioară, cînd noi înși­ne în chinuirea unor friguri ..din deo­­chiate“ în mijlocul obroselelor și ațură­­rilo­r,­ formam clientela vrăjitoarei din sat. Un studiu asupra acestui interesant material s’ar fi aflat nimerit în fruntea culegerii, iar nu lăsat în sarcina psi­­h­ologiei sociale sau istoriografului producți­unilor poporane. S’ar fi putut considera i) fetișismul animat sau ne­animat (către, obiecte) care formează pornirea morală a descîntecelor și 2) elementul supranatural, prin nomencla­tura fantastă de: moroi, strigoi, pădu­­reî sau prin personificarea însăși a boa­lei și transmigrarea ei într’un corp de animal. Intre elementul supranatural și subiectul bolnav se închipue o luptă în care totdeauna primul e învins, fi­indcă totdeauna intervine „Maica Pre­sta“ sau fiindcă leacul —un simbol sintetic al cultului fetișist—și-a mani­festat, puterea lui, curativă. Asupra originei obiceiului autorii ar fi putut­ cerceta cu folos obiceiurile slave. Bialle și alți autori găsesc vrăjitoria la slavii meridionali (descîntătoarea care practică leacurile mistice și vrăji­toarea, IU'O­n'tU, care are puteri infer­nale și tălmăcește viitorul). De la aceștia vom fi luat vrăjitoria după cum am luat o bună parte sau chiar în între­gime obiceiurile lor juridice, arta, cre­dințele lor­, cum ne-o dovedește și cu­vintele slave din descîntecele publicate. Volumul­­ Mar­ionescu și Daniil se ci­tește cu plăcere. Sunt bucăți de humor ca în descântecul VII „de brîncă“. A încălecat brînca pe drugă, Și-a plecat la oaste să se bată. S’a întâlnit cu doi dorobanți și cu doi călărași. Un’ te duci brîncă călare pe drugă? — Mă duc la oaste să mă bat! — îndărăt brîncă călare pe drugă! Că oștile s'au bătut S’au risipit, etc. Uneori debutează în plină ironie ca în descîntecul II „de măritat“: — Bună dimineața lină fintînă! — Mulțumim d-tale, fată bătrînă! etc., etc. Am întâlnit în volum pasagii cari sînt o adevărată poezie populară, prin plas­ticitate sau sentiment. Iată cîteva: Nici pe-aia nu mi-o lăsară, Altă dragoste-adunată, Dela 99 grădini, Cu mult! vișini, Dela 99 fete frumoase Cu cîrpe de mătase, Dela 99 de mume Cu inimi bune, etc. Sau acesta, dintr’un descântec „de dragoste": Pe poteca necălcată, Pe rouă nescuturată, Plecai spre drum mare Spre soare răsare, Pe potecă călcînd Și dragoste-adun­înd. Și începui să plîng, etc. Sau acesta care caracterizează lumea cealaltă: Unde cocoș nu cîntă. Unde topor nu tae. Unde biserică nu se face, Că acolo te așteaptă Fete mari cu mese ’ntinse, Cu făclii aprinse, Cu pahare, pline, etc. Harnicii culegători merită toată lauda pentru dragostea ce au arătat popori­­mei, mai ales că volumul acesta nu e decit primul, din o serie care ni se promite în prefață. S. C R. Sosirea unei Comisiuni americane Adju­d, 30 iulie. — Erî a fost în lo­calitatea noastră un deputat din New- York din com­isiunea trimisă în România de președintele Roosevelt, însoțit de d­­r. Frisching, medic militar din Ne W­­York și d. Astruc representantul socie­­­tăței „Ica“. Misiunea americană e însărcinată a studia cauzele emigrărilor din Europa, in vederea nouilor proecte de legi de emigrare c­e urmează a se stabili în Statele­ Unite. In localitate comisiunea a fost însoțită de d. Isidor Goldenberg, președintele epitropiei comunităței Israelite locale. Cu expresul de ora 3 comisiunea a părăsit orășelul, luînd drumul spre Bo­toșani. _ BOTOȘANI, 30 Iulie.—Erî a so­sit în localitate o comisiune însăr­cinată de președintele Roosevelt, să studieze cauzele emigrării din Eu­ropa. Comisiunea se compune din d-nii dr. Fasch­of și Bennet.—Albii. Știri teatrale Madam’ Ordonanța Mercur! 1 August mult hazlia Madam Ordonanța reapare pe afiș la Rajta, ca reprezentație extra­ordinară. Brezeanu, Niculescu, Toneanu, Maria Ciucurescu, Alexandrina Alexandrescu, Lucrezzia Brezeanu vor stîrni hohote de ris în minunatele lor creații. Ce­ ce n’aț­ văzut și ce­ ce nu s’au­ să­turat văzînd vor fi Mercur! seara la Barca la Madam’ Ordonanța. Parte din bilete, fiind reținute, cei ce nu au oprit locuri, să se grăbească. © La Parcul Oteteleșeanu, după atitea reprezentații cu operetele „Fire de ar­tist“ „Regele vinătorilor“, „Văduva ve­ 8 la“ „p­lui operei“ etc.,a căror succes nu l-a atins nici o dată la noi vreo tru­pă de operete, in curînd se va relua opereta „Liliacul“ splendida inspirație a nemuritorului Straus. Asemenea se repetă opera comică originală „Nini“. Muzica de iubitul nostru maestru C. Dumitrescu. Din mizeriile Capitalei Ce se petrece într’un atelier de croitorie . O vizită la redacție Erî am primit la redacție vizita d-lui Ștefănescu, soțul patroanei atelierului despre care am vorbit in numerele tre­cute ale acestui ziar. D-sa, bineînțeles, a protestat, spunînd că tot ceea ce se spune a fost inventat de dușmanii d-sale. Am convenit cu d. Ștefănescu să a­­dreseze ziarului nostru o scrisoare și în același timp m’a rugat să fac o an­chetă printre fetele cari lucrează in a­­t­elierele d-sale. Vorbisem cu unele din ele, nu numai cu cele cari azi nu se mai află acolo; pentru a dovedi insă ,că ancheta mea este absolut imparțială, am primit, deși știam că față de patroni, bietele fete nu vor îndrăzni să spună nimic. Așa s’a și întimplat. Asupra acestor lucruri voi fi reveni însă mai tîrzi­i, deocamdată vom­ conti­nua ancheta mea. Soarta Filofteei Green Am căutat să conving pe d. Ștefă­­nescu, că Filofteia Grecu nu poate să fie vinovată de furtul celor două inele. D-sa mi-a răspuns însă că așteaptă ca biata fată să iasă din spital, pentru ca parchetul să o ia ln primire. I-am­ spus: — In orice caz, viața sau onoarea unei fete prețuește mai mult decât un inel de 1.000 de lei. — Nu, ea a furat inelul. — Ai vreo probă sigură ? De ce nu s’a găsit obiectul furat asupra ei ? — L’a ascuns în pod, chiar ea mi-a declarat că l’a ascuns în pod. — Se poate, mie nu mi-a făcut o a­­se­menea declarație. — Și apoi ea nu a încercat să se si­nucidă, ci a încercat să fugă pe fe­reastră. — De la al doilea etaj ?­ — Da. Să vă arăt. Și m’a dus în camera de pe fereas­tra căreia și-a dat drumul Filofteia Grecu. — Vedeți, explica­t. Ștefănescu, s’a dat jos, s’a apucat cu mîinile de a­­ceastă tinichea și și-a dat drumul... — Ca să fugă ? Ce înălțime e pînă aci ? — Șase metri... dar agățîndu-se de tinicheaua ferestrei și atîrnînd astfel în joc, nu mai avea de făcut decît... cinci metri. Bine­înțeles că explicarea nu m’a convins. Un acrobat și poate tot nu ar fi avut curajul să sară drept în picio­are de la cinci metri, dar o fată înaltă, mai mult grasă, care n’a făcut niciodată exerciții de asemenea natură. Ancheta Camerei meseriilor Ancheta mea nu se mărginește aci, ar trebui să reproduc convorbirile ce le-am avut cu vreo șase fete, cari au lucrat în acel atelier, din fericire însă afacerea a luat o întorsătură pa care toți o doream. ______­CEVERUL ^ D. Gîdei, inspectorul general al cor­porațiilor din țară, un tînăr cult, inte­ligent, dar mai presus de toate inimos, serizsit de numeroasele plingeri primite în contra d-lui Ștefănescu, a descris o anchetă, pentru a stabili adevărul. Eu­, la orele 4, d-sa a ascultat pe toate actualele lucrătoare ale acestui a­­telier, cum și depozițiunile unora din­tre părinții fetelor, cari au lucrat în a­­cel atelier. • Dacă dreptatea se face pe cale ofi­cială, noi nu mai avem dreptul să du­cem nici o campanie. D. Gîdei, care a hotărit să facă să se respecte în totul regulamentul legei meseriilor și cai o voește pr­in urmare cu orice preț ca soarta nenorocitelor lucrătoare să fie asigurată, va asculta și o parte și alta și va hotărî de par­tea cui este dreptatea. Vom­ publica la timp rezultatul aces­tei anchete. Convorbire cu d. Gîdea Articolele ce le-am scris cu privire la soarta nenorocită a fetelor din sus nu­­mitul atelier, eu au fost izvorîte din nici o patimă, nici nu cunoșteam înainte pe vreunul din personajele despre cari am vorbit în ele. Atelierul d-lui Ștefă­­nescu întrupa însă în el o mulțime de alte ateliere, unde se petrec tot a­­semenea fapte, ba poate și mai scan­daloase. Am avut o scurtă convorbire cu d. Gidea, care m­i-a vorbit despre aceste ateliere în general. D-sa mi-a declarat că nu știe încă ce se petrece în atelierul în chestiune, dar a aflat că in multe ateliere din Capitală, bietele fete sunt supuse la adevărate torturi morale și fizice. D-sa este pe cale să înceapă o seri­oasă anchetă, pentru ca în urmă să facă tot posibilul să îndulcească soarta lu­crătoarelor și lucrătorilor. Condus de aceleași sentimente demo­­cratice am întreprins această serie de articole. N’am sfirșit deci. Să așteptăm rezul­tatul anchetei. In același timp, rog pe cititori să co­munice ziarului nostru orice fapte de natura celor pe cari le-am descris, pen­tru a face astfel ca minoritatea patro­nilor, cari nu știu să respecte munca, să învețe aceasta de acum înainte. Victor Anestin. O victimă a automobilului Cunoscuta i­emi-m­ondenă d-ra Lily, care a fost zilele trecute victima unui accident de automobil. Scandalul polițienesc din gara de Hord Numeroși lucrători testați bătuți și a­ După cum se știe, lucrătorul Vasile Anagnoste, cetățean romîn, a fost ares­tat pe ziua de orî, la orele 10 dim. și urma să fie expulzat azi dimineață cu trenul de Predeal. Și Lucrătorii, tovarășii lui din sindicat, au voit să-l vadă pe ziua de orî, dar au fost împiedicați de poliție. Aseară avînd o consfătuire, lucrătorii au ho­­tărît ca cei mai buni prieteni ai lui să meargă la gară, pentru a-șî lua rămas bun de la dînsul. Majoritatea lucrătorilor însă a ținut să vie la gară și astfel, azi dimineață, înainte de plecarea tronului de Predeal, se aflau pe peronul gărei vreo 300—400 de lucrători, mulți dintre ei însoțiți de femeile lor. Pe peronul gărei se aflau­ zeci de ser­genți de stradă, agenți, cât și comisari și subcomisari. Temîndu-se de vreo demonstrație, po­liția a lăsat să plece trenul de Predeal, fără să suie în el pe muncitorul Anag­noste. Lucrătorii hotăriră să se împrăștie în liniște. Printre dînșii se afla și un lucrător bulgar al c­ărui nume ne scapă. Un jan­darm veni la el să-l aresteze , lucrăto­rii protestară și iată că d. procuror­­general interveni și declară arestat pe lucrătorul in chestiune. Lucrătorii, văzînd că poliția caută să facă arestări cu orice preț, s’au retras în curtea gărei. VIZITAT­­ea TOTII tetra&ftșilit __ Unul di­n toile Premii OrafHffi ale ziarului „DIMINEAȚA11 Casa este complect mobilată și montată, ori­ care o poate vizita n ori­ce oră de la 8 dim. pînă la 8 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaia electric prin Bulevardul Pake. După ei însă se luară numeroși ser­genți de stradă și agenți, cari încer­cară să aresteze pe lucrătorul cizmar Angeloson, cara e cetățean român. Lu­­crătorii sa opusera, dar pentru a nu provoca scandal, se alese o comisiune de patru inși, cari să vorbească cu d, procuror general. Comisiunea această compusă din lu­­cratorii C. Popo­vici, Iordan Ionescu, M­ae Georgescu și G. Cristescu a fost arestată pe loc din ordinul d-lui pro­­curor. r * Față cu această procedare, lucrătorii s­au întors pe peron să protesteze. A­­tunci ei fură înconjurați de un pluton de jandarmi și de o companie de ser­genți de oraș. Aceștia începură să împingă pe lu­crători și pe soțiile lor afară, insultîn­­du-i, îmbrîncindu-i, și chiar lovindu-i. Sînt arestați în acest timp d. Frim și un lucrător cismar. Lucrătorii au fost duși în insulte și pumni prin curtea gărei, pe calea Gri­­viței, pină în str. Atelierului —­ Bestii, haimanale­­ erau cuvintele cele mai grațioase cu cari lucrători erau insultați, pe cînd pumnii cadeau cu ne­miluita pe spinarea lor. Deși erau foarte mulți, lucrătorii au păstrat o atitudine demnă. Azi ei vor ține însă o consfătuire cu privire la această nouă brutalitate po­lițienească. ——— —* Noua cometă Acel dintre cititori, cari vor să vad­ă un frumos spectacol ceresc, n’au decit micul sacrificiu de a privi spre răsărit, între orele 3—4 dimineața. O frumoasă cometă, cum n'am avut tocmai din anul 1881 strălucește in a­­cea parte pe cer, în constelațiunea Ge­menilor. Cometa aceasta a fost descoperită în ziua de 9 iunie st. n. de către ameri­canul Daniel­la Princeton (Statele­ Unite. Pe atunci se prezenta ca o stea te­lescopică, încet, încet ea s-a îndreptat spre soare, mărindu-se neîncetat. După ce a trecut prin constelațiile Vărsătorul, Peștii, Berbecul și Tauri­i, ea poate fi văzută in prezent în­ Gemenii. Nu e nevoie să știi care este conste­­lațiunea în chestiune, pentru a găsi co­meta căutată, care are o splendidă coadă. Ca probă că o vede ori și cine este faptul că de cîteva dimineți este obser­­vată de diferiții furnizori de alimente ai Capitalei, oameni cari se scoală de dimineață, oameni cari se scoală cu noaptea în cap. Cometa Daniel se apropie din ce în ce de soare, mărindu-se mereu in acest timp. După ce va înconjura soarele, ea va putea fi văzută la apusul soarelui timp mai prielnic pentru a fi observată de oricine. De la 1 ianuare a. c. pînă în prezent s’au descoperit patru comete, toate te­lescopice însă, afară de cea de a patra, aceea despre cari vorbim acum, la curind, ea va trece pe lingă pla­neta Jupiter, în aparență bine înțeles, deoarece cometa se află mult mai apro­piată de noi decît de această planetă. V. A. Alegeri comunale Mercur­ 1 August și Vineri 3 August a. c. vor avea loc alegerile colegiului I și al II lea comunal din Fălticeni. Sunt două liste liberale și anume: X-a listă Lista colegiului­­.— Eugen Singuroff, Octav Lovinescu, Neculai Drăgășanu, Mihai Stamatiu și Theodor Staicu. Colegiul II.—Lt.-colonel Butnar­iu loan, Mihai Popovici, Negulai Săghiuță și Constantin Costăchescu. A 2-a listă Colegiul I.—Căp. Gheorgh­e Artopea­­nu, dr. C. Tănăsescu, loan V. Blindiu, Octav Lovinescu și Eugen­­ Singuroff. Colegiul­­/.—Ștefan Gheorghiu, Va­sile Oescu, Dim­itrie Mafteescu și Con­stantin Costăchescu. SCRISORI de fEd­EI un elegant volum de cunoscuta scriitoare Ecaterina Raicoviceanu-Tulmen Prețul LII 1.— în Capitală și LCI 1,20 franca in toată țara de la Lei 1.75 Cererile a se adresa la adm. ziar. Adeveru­­­l 11 Cap. 25 In­văltoarel­e Trebuia! Rochenoire începu să rîdă ca un ne­bun. — Asta e lupta pentru viață! Am auzit mult vorbindu-se despre lup­ta pentru viață, dar n’am practicat-o nici­odată! Și­ o înțelegeam astfel, mărturisesc. Acuma văd că nu trebuia să ne gră­bim a arunca piatra asupra sărmanilor cari merg mai departe decât cum vor.... Fatalitatea fără milă îl împinge! Și e nemiloasă! își șterse fruntea. D-na Monthelin nu mai avea putere să pronunțe un singur cuvânt. Fața galbenă, plină de sudoarea fiicei. Dărui vărvoi al lui Rochenoire, o parali­­zau. Apoi vederea cadavrului întins la pi­cioarele sale, și în sfîrșit gândul că ală­turi, bărbatul pe care-l iubise așa de mult, murea, o zdrobiseră cu desăvîr­­șire. In fie­ ce clipă era pe punctul de așî pierde cunoștința. Nu mai trăia... Rochenoire cu ochii rătăciți, o luă de mină,­­și a facii să scada pe o sofa. Nu-I împotrivi nici o rezistentă. — Așteaptă, zise el. Nimic nu ne grăbește. Trebue să avem o explicație împreună. Pentru moment suntem­ liniștit­. Cum ai venit aci? Era o sonerie între camera d-tale și aceea a marchizului?­­— Bine! Ai auzit cum chema... L’ai auzit? Da? și ai venit.... Cînd ai sosit, era iară cunoștință, sau aproape, nu-i așa? Otrava asta e foarte activă și doza e­­ra enormă... Acuma nu te mai neliniști, trebuie să fie mort... Rochenoire începu­t să-și vină în fire. Chiar pe fața lui, așa de hidoasă cu cîteva minute mai înainte, începea să­ se vadă o oarecare siguranță. Era ca omul care, după ce a rătăcit noaptea printr’o pădure, vede o lumină în depărtare. In adevăr, Îi venise deodată o idee. Disperat cîteva minute mai înainte, acuma nu numai că spera că va scăpa, dar vedea o cale sigură de scăpare. — Iată cum s'a întimplat accidentul, zise el El pronunță cuvîntul „accident“ cu un ton batjocoritor. Apoi după cîteva secunde, începu: — D. de Monthelin mi era vrășmaș... Simțeam asta, încerca să despartă de mine pe fiica­­sa, pe care într’adevăr, n’am luat-o de­cit pentru banii sai. Poate că avea dreptate. Am făcut multe nebunii în viața mea. Eram dar amenințat să pierd și nevas­ta și averea. Era prea mult! Ințelegî? Am ajuns să mă introduc aci, pen­tru ce, fără sa fiu văzut. Totul mergea de minune.... Bruia asta de Bridage s’a pus de a cur­mezișul planurilor mele! Atît mai rău­ pentru dînsul­ Miine, marchizul de Monthelin ar fi fost găsit mort In patul sau, și desigur că doctorii ar fi spus că a murit de moartea cea mai naturală. Doctorii au gata formule pentru orice fel de moarte! Situația s’a schimbat acuma, dar eu sunt un om care nu mă dau învins așa de curând. Am un mijloc ca să mă scap de aces­te două cadavre, fără ca să­ pot­ fi a­­cuzat de ceva. — Ce vei face? — Asta e treaba mea.­­ Numai d-ta poți să-mi faci rău! D-ta singură știi adevărul! Și mă spovedesc cu eroizm, precum vezi! Dar o fac, fiindcă n’am să mă tem de nimic din partea d-tale. D-na de Monthelin se revoltă. — Crezi c­ă ași putea să tac, să nu te acuz? strigă ea. El o fulgeră cu privirea. — Dacă ași presupune că ar fi altfel, zise el apăsind pe fiece cuvînt, ași lua cuțitul acela... Pe lingă cuvinte adăugă și gestul. Se plecă lingă cadavru, și scoase cu­țitul din cadavrul lui Bridage. — Orîcît m’ar fi costat, te-așî lovi, cum am lovit pe acest om... Și asta nu pentru plăcerea de a te u­­cide, ci ca să te amuțesc... N’așî avea decit trei cadavre de supri­mat, un loc de umil și nu m’ar costa nici o sforțare mai mult.. Dar sînt sigur de d-ta! Vei tăcea, și iată de ce!... Se apropie și mai mult de frumoasa Teresa, nebună de groază, și zise: — Dacă mi­ne, sau mai tîrziu­, sînt a­restat..... daca vei fi învinuit de aceste crime, vei fi pierdută împreună cu mine! Vei fi arestată odată cu mine și te voi face să­ fii­­ condamnată, ca fiind com­plicea mea!... — Eu­ ? — D-ta! — E cu neputință! — Așteaptă! Dacă voi fi întrebat cum mă găseam în camera asta, cum am intrat în cas­tel, ce-o să răspund? Nu ghicești? Că eram amantul marchizei de Mon­­thelin, că mă iubea la nebunie! Voi mai spune că tu mi-ai dat ideea să suprimăm pe bătrînul mizantrop, care ne stingherea amorurile!... Voi adăuga ușor, că fiind surprins de valetul de ’cameră, l’am ucis, ca­­ să-ți salvez onoarea... pe care o pus mai pre­sus decit viața altora! Ea strigă: !! — Asta e fals! Știi prea bine! — Negreșit, dar alții nu vor crede tot așa. Or, presupunînd că nu reușesc să con­ving pe judecători despre acest motiv al crimei, totuși situația d-tale nu va fi de Invidiat. Presupunind, cum zic, că vor dovedi că am vrut să ucid pe marchizul de Mon­­theim ca să-i iau­ averea, a doua zi tot Parisul va ști că d-na de Monthelin, fru­moasa contesă de Raimville, era amanta contelui de Rochenoire, și că adora pe un asasin, ce va îi condamnat la eșafod? — Cine ar dovedi asta? — Cine? Scrisorile d-tale, scrisorile acelea pline de pasiune, de cari roșeai cînd le auzeai citite... — Dar... — Ah! știu! Credeai că le ai pe toate! Presupunea! că am fost destul de prost ca să ți-le dati, și cu ele libertatea, fără să­ nu păstrez nimic! Aida de! Un Rochenoire nu poate face aseme­nea stângacii de începător! Cred că ești destul de în curent cu lu­crurile moderne ca să știi că poate cine­va înapoia o scrisoare, păstrîndu-și în­să o copie, nn fa.: -simile, așa de asemă­nătoare Incit nici o îndoială nu mai în­cape. Dar chiar să nu fie, așa, nu ai toate scrisorile, și chiar cu cele cari îmi ră­­mnîn, legătura noastră este sigură! Dacă vom­ fi trădat de d-ta, acele scri­sori te vor acoperi de rușine! Vă vor încorona cu o aureolă de ridi­col, mai rea decât ’orice­ infamie! Vorbește d­acă poți! Acuză-mă și vom fi pierduți amîndoi! Marchiza se sculă. Nu se putea ține pe­­ picioare.. ’ I­V' începu să șovăie. — Ah! murmură ea cu vocea stinsă, n’am visat un asemenea supliciu! Nu ști­i nici ce aud, nici unde sunt! Poruncește­­. Condu-mă... Ce vrei să fac?.... Pendula sună din nou. Erau 12 și jumătate. Rochenoire deschise o fereastră. — Noaptea e întunecoasă, zise el. Mai am trei ore de întunericiune. E. destul... D-ta să te întorci în apartamentele d-tale! — Da. — Nu vei scula pe nimenea. — Bine. — Orice ai vedea, nu vei eși, nu vei striga pînă în momentul cînd vei fi în primejdie. Te vei, preface că dormi. — Bine... — Niciodată nu vei descoperi nimănui nici chiar judecătorului care te va în­treba sub prestare de jurământ, că m’ai văzut în noaptea asta! — Niciodată! — Și acum să ne despărțim! D-na de Monthelin se îndreptă spre o ușă care era de partea opusă­­ camerei unde zăcea marchizul. — Nu pe acolo­ porunci Rochenoire. Vino cu mine! Ea ascultă ca un corp fără de suflet, mașinalicește. ^ ! (Va urma) J FOIȚA ZIARULUI „ADEVĂRUL“ Crimele AMORULUI -MARE RO­MAN DRAMATIC — PARTEA A TREIA. - UN BANDIT GENTILOM — 147

Next