Adevěrul, august 1907 (Anul 20, nr. 6443-6472)
1907-08-01 / nr. 6443
Miercuri 1 August 1907 EPITROPIA GENERALĂ a Casei Sft. Spiridon din Iași mm MOLDOVA , BĂILE SLĂNIC din Moldova au o reputație bine stabilită atît prin bogăția și varietatea principiilor minerale ce conțin, cit și prin marele număr de pacienți cari s’a fi vindecat la Sf fiule. Analizele făcute au arătat că apele minerale de băut de la Slănic, ca compoziție chimică și ca efecte terapeutice sunt similare cu apele de la Karlsbad, Eins, Kissingen, etc., iar apele pentru băi sunt similare cu cele de la Kreutzpach, Franzensbad, Aix-les-Bains, etc. IZVOARELE MINERALE de la Slănic sunt următoarele: A) . Isvoare alcaline Chlorosodice bicarbonate No. I, III,VI pentru băut.—No. Ii, VI, VIII pentru bău. B) . Isvoare alcaline feruginoase No. VIII pentru băut. C) . Isvoare feruginoase No. IV, V pentru băi. INDICAȚII TERAPEUTICE. Aceste isvoare ce întrebuințează cu mare succes și dau resultate admirabile în următoarele boale: Tubul digestiv și anexe. Boale de stomach și intestine: dispepsii, hyperchlorhidrie, gastrite cronice, dilatație de stomach, atom gastro-intestinale, constipație obicinuită etc. Congestia ficatului, stază în vena porta, gravelă etc. Aceste ape au așa reputație pentru boalele tubului ingestiv incit multe persoane cari au frecventat Karlsbad, Marienbad, Kissingen, Vichy etc., și-au găsit vindecarea numai la Slănis. Aparatul respirator. Bronebite cronice, emfisem pulmonar, pleuresii adezive, cataruri nasale și laringee, faringite cronice, etc. Aparatul urinar. Cataruri cronice, uretrite, blenoree, goutte- militaire, cistite, pielite, nisip în rărunchi și urină, sifilis, boalele femei (metrite și exudate cronice). Boale nervoase, boale generale și prin încetinire de nutrițiune: artritism, reumatism, gută, obesitate, scrofulosă, anemie, cloranemie, neurastenie, histerie, surmenaj, migrene, nevralgii, nevrite, intoxicații alcoolice, etc. Se vede clar că numărul izvoarelor este atît de bogat și întrebuințarea lor așa de multiplă, incit se poaate afirma că este un adevărat miracol de a găsi la Slănic, izvoarele de la Vichy, Ems, Kissingen, Karlsbad, Marienbad, etc. Pe lingă acestea izvorul No. 1 este cea mai bună apă minerală de masă, băută simplă sau cu vin; este perfect digestivă și diuretică. Pentru ca efectele miraculoase ale apelor de băut să nu fie diminuate întru nimic, restauratorii sunt obligați ca să pregătească bucate compatibile cu apele minerale, așa cum se face la Karlsbad și alte stațiuni balneare similare. Hidroterapia.— stabilimentul de hidroterapie va fi dirijat de domnul doctor Al. Brăescu, care a mai dirijat deja cu acces, timp de cinci ani stabilimentul de hydroterapie de la Slănic, dl sa în calitate de medic specialist în boale nervoase și de stomac, a vizitat și studiat pe loc, în mai mulți ani dearundul, cele mai mari stațiuni balneare și stabilimente de hydroterapie din Europa, și în special din Scoția, Anglia, Franța, Germania, Sincero și Austria. D-rul Brăescu va aplica deci hydroterapia după sistemele cele mai științifice și moderne ce a văzut și studiat în aceste țări. Stabilimentul de hidroterapie de la Slănic este din nou instalat pe baze absolut științifice și ixi deprinnește toate condițiunile cerute de hidroterapia modernă: apa este de izvor, are o temperatură de 10 gr. B. și o presiune de 3 fumostere, presiune care variază după voință și este măsurată cu nrecisiune cu ajutorul unui manometru. Amestecătorii dușurilor ecaseze sunt prevăzuți cu termometre care indică în mod precis temperatura apei ce se întrebuințează. Posedînd decî acești doi factori capitalî în hidroterapie (■presiune și temperatură) aplicația" talie hibristice se vor aplica in mod riguros științific, iar rezultatele terapeutice vor fi toate salutare., Instalația băilor minerale calde.—Este cunoscut inconvenientul serios ce o prezintă la Slădic, instalația băilor minerale calde in vechile rmrace. Anul acesta aceste băi sunt instalate ti) parterul, hotelului lîacovitza, instalația este modernă și îndeplinește toate condițiunile cerute de știința balneologică modernă. Sunt în cotat 56 cabine foarte luxos mobilate, ba căcile pentru băi st. >n inimaot.i. Electricitate medicală.— Fiindcă în boalele nervoase — cari sunt legiune la Slănic — energia electrică este un puternic agent terapeutic,Ie aceea s’a montat o complectă instalațiune de electricitate medicală și anume: curenți faradici, curenți galvanici, o puternică mașină electrică statică, aceste din urmă foarte eficace în : neurastenic, surmenaj, reumatism cronic, etc. Se vor asocia deci efectele terapeutice ale electricității cu acele ale apei care sunt epecifice în un mare număr de boale nervoase.Aerul comprimat.—Cura de aer comprimat este una din specialitățile cele mai importante a SIflnicului, această cură este cu atît mai căutată eu cit Slănicul fiind situat in mijlocul munților are un aer foarte pur și îmbălsămat cu brad, sistemul de inhalație ce se întrebuințează este acel de la Reichenhall. Tot pentru aerul său , curat, pentru clima sa constantă,1 ferit de vistture* Slănicul este o stațiune climaterică din cele mai importante pentru anemici, scrofuloși, surmenați, debili, convalescenți, etc. inhalații.—S’a instalat la Slănic un stabilita eor special de inhalații după sistemul de la Ems și Gleichenberg; inhalațiile se fac cu diferite substanțe medicamentoase și cu ape minerale de Slănic. Aceste inhalațiuni sunt foarte folositoare în diferite boale cronice ale nasului, faringelui, laringelui și pulmonilor, boale ca un silit foarte frecvente în țara noastră. MASAJUL.—Agentul terapeutic mecanic, masajul care este atît de eficace în cazuri de reumatism cronic cu tendințe la anchilose, obesitate (ingrășare), atonii gastro-intestinale, etc., se va practica pentru prima oară în Romînia— după sistemul de la Aix-les-Bains, adică masajulub duș. DISTRACȚIILE.Slănicul este cunoscut ca o tațiune balneară cea mai mondenă din țară, este Aix-les-Bains a Romîniei; la Slănic își dă rendez-vous toată lumea elegantă și selectă, care care dorește să petreacă agreabil timpul de vacanță. Intre distracții putem cita Casinul regal monumental în care este cercul, sala de biliard, sale de conversație separate pentru doamne și domni, căișori, cabinet de lectură cu jurnale străine și romane, apoi magnifica sală de teatru, unde se dau reprezentații teatrale, concerte, baluri, conferințe, materiale literare și artistice, etc. Diferite jocuri, precum: Lawn tennis, croquet, Foot-ball, bătae de flori, etc., astfel atît sexul frumos, cit și intelectualii vor găsi un adevărat regal la Slănic. Preumblările prin care, pe splendida terasă, precum și escursiunile în împrejurimii (Doram, Puf, Poiana Sărata, etc.) sunt căutate chiar de persoanele cu gusturile cele mai dificile și rafinate. Muzica regimentului 4 roșiori, ,,Principesa Maria“, atît de mult apreciată sezoanele trecute de vizitatorii Slănicului, va delecta publicul și vara aceasta în tot timpul stagiunea. ECLERAJ ELECTRIC. — întreaga stațiune balneară este iluminată electric și posedă poștă, telegraf, telefon. Farmacie complectă, înzestrată cu toate medicamentele necesare, este dirijată de farmacistul Werner din Iași. VIAȚA LA SLĂNIC.Băile Slănic erau aproape inaccesibile din cauză că prețurile nutrimentului, ale băilor, ale hotelurilor, erau prea ridicate. Epitropia în cei cinci ani din urmă a redus preturile în așa proporție incit le-a pus în raport cu mijloacele, de trai și ale diferitelor clase sociale, ceea ce a provocat o afilieriă considerabilă de vizitatori, cari s-a fi folosit de eficacitatea apelor miraculoase de la 81ani. Această considerațiune a determinat epitropia de a continua să meargă pe această cale spre folosul suferinzilor. 8e va putea deci trăi la Slănic în bune condiții, chiar în sezonul mare și cu 5 lei pe zi (astfel distribuiți: pe data 1.50, masa 2.50 și baia l lefi). OȚELUri.—Slănicul e cunoscut prin otelurile sale foarte confortabile, luxos și cu gust mobilate, precum: lîncoviță, (cr.bu, Puiu, Zimbru Administrația, etc., cu prețul dela 1 seci 5i bani pe zi în spi odaia. Pe lingă delinî mai sînt viile particulare: Seurhi, Sion Martian, Petrescu, Godrescu, Mimfoami, Anastasia, Smerii, Robescu, Pantazzi, Iiinga, Chitorghin, Dimitriu, Bobinea etc., care se închiriază în totul șafi cu apartamente, avînd tot confortul. RESTAURANTE de primul rang, cu bucătărie franceză și romina, table d’hoto sau a sa carne cu prețuri de la 3,50—7 lei pe zi. Pentru abonati reduceri la preturi. PREȚUL BAILOR.—Dimineața o bae minerală caldă, lei 2.50, după prînz lei 2. O aplicatie de hydroterapie lei l.oo. Două aplicatiuni de hidroterapie in aceeași zi lei 2.50. o aplicații de hydroterapie cu masaj abd. lei 2. Un masaj general 2. O bae rece în basen lei 1. O bae rece de piscină cu dușuri 70 bani. O ședință de aer comprimat lei 2. O ședință de inhabiție lei 2. Pentru copiii pînă la etatea de 7 ani prețurile băilor reci și ale inhalațiilor sînt pe jumătate. TAXA DE CURA ȘI MUZICA.Aceste faze sînt: Clasa I: pentru o familie 25 lei; pentru o singură persoană 15 lei. Clasa H: pentru o familie 15 lei; pentru o persoană 10 lei. In satul nod pentru o familie 20 lei; pentru o persoană 12 lei. Taxa de cură nu se plătește de persoanele ce stau numai 3 zile în stabilimentul băilor, dacă la sosire vor fi declarat administrației băilor. In rezumat, o stațiune balneară cu ape minerale incomparabile, cu instalațiuni complecte a celor mai importanți și moderni agenți curativi, confort , economie și viață agreabilă, iată ce este Slănicul din Moldova. MEDICII BAILOR.Dr. L. Russ, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic inspector al băilor, și medic consultant. Dr. Al. Brăescu, medic primar al spitalelor Sf. Spiridon, este medic inspector al băilor, de hydroterapie, medic consultant și director al probilimentului Dr. Dr. Misir este medic sanitar și consultant. Dr. Berno Stenner, asistent la hydroterapie. De la 1—30 Iunie prețurile camerelor sînt reduse la jumătate. Mijloace de transport.—Vagoane directe pînă la Tg.Ocna cu 50 la sută reduceri pe C. P. R. Trăsuri confortabile și elegante de la Tirgul- Ocna la Slătiie, cu prețuri convenabile. N. B. Prospecte se trimit gratis și franco, la cerere, de Epitropie pînă la 11 Iunie și de administrația băilor în timpul sezonului. Fără oameni care sa se sacrifice, nu va fi nici odată progres spre binele omenirei, căci cel care se jertfește, devenii sacrat, ațîță simpatia și admirația universală, iar ideea pentru care el se sacrifica cucerește aceeași simpatie și în cele din urmă e primită; atunci, victoria e sigură. Astăzi, antimilitariștii sînt pretutindeni urmăriți și condamnați, dar mine ei vor invinge, cînd sentimentul rebeliunnei va deveni universal și va răsturna marea prejudecată, care se împodobește cu numele de patrie. Pacea universală nu poate rezulta din conferințe diplomatice, ci din rebeliuni cari vor distruge instrumentul războiului: armatele. Exploatarea apelor minerale de băut se face de d. I. Werner, farmacist Iași, furnizorul Cartei regale, căruia să se adreseze toate comandelo UIstriazi BUCUREȘTI 1 Str. I Chimazi — Strada Stăcani Central comercial, aproape 1« palatul justiției și de mai toate autoritățile. Renovat cu totul, a trecut dela 1 August a. crt. sub administrațiunea cunoscutului fost antreprenor al hotelului Union. Organizat special pentru familii, curățenie , serviciu ireproșabil, liniște perfecte. — Prețuri absolut modeste — MARTIN FUHN înainte și După întrebuințarea Cremei și Pudrei „Flora“ Preparate de AL.ITEANU Farmacist,foinisorul curței Regale Dr. SCHUMANN va fi înlocuit în timpul absenței sale din Capitală de DJ WESTFRIED Medic al Spitalului „Caritas“ Special: Interne, lionîer le ionici și mamos CONSULTAȚIUNI de la 2-4 si de la 7-8 51. CALEA VĂCĂREȘTI, 51 (Colț cu tdricant) _ iwnn DG YVIZARE OCAZIONAL Un pavilion de feri 50 m. lungime și 10 m. lățime Fosta magazie a librăriei Socec șixiGALLIA Calea Rahovei, 122 Dr. LEIPISCH — De la Facultatea din PARIS — Fost elev al Profes. Fournier Specialist m.H de piele și Slis, BOALELE PARULUI Calea Victoriei 130. (lingă Bis. Albă) ____Consult. 8-10 a. m. și 2- 5 p. m.____ Dr. ROSENTHAL Rămîne în tot cursul verei în Capitală București, Str. Fîntînei, Ii o 1 Colț cu Calea Victoriei CONSULT 9 jum.—12 ani și 2—6 p. monah TisToltimitG SPECTĂTOLE — Marți 31 Iulie 1307 — Parcul Oteteleșanu. — Compania lirică romina de sub conducerea dlui Const. Grigoriu va juca „Regele vinătorilor“, operetă în 3 acte. Grădina Rașca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Mitică Ghinion“ comedie în 3 acte. Grădina Ambasadori. — Trupa de sub conducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu-Buzău va juca „Cartierul d-lui Maior“. Cărți și reviste — O nouă ediție din poeziile lui Eminescu — Poeziile lui Eminescu sunt îndestul cunoscute și a îi fost obiectul a nenumărate studii, pentru ca să ne mai ocupăm de ele, cu prilejul unei noul edițiuni. O facem totuși, fiindcă socotim trebuitoare cîteva cuvinte asupra modului neîngrijit, în care s’a executat edițiunea. Poeții clasici ai străinătății sunt editați, fie pentru școli, fie pentru marele public, cu un sentiment de cea mai mare prestate, care se traduce în fapt prin lipsa oricărei greșeli de copiare, în nesfirșitele edițiuni cu cari se întrec casele editoare. La noi, dacă s’ar putea adapta termenul de „clasic“, mai puțin pretențiozitatea, el s’ar cuveni desigur întrt lui Eminescu și poate... numai lui. Cu ocazia acestei a zecea ediții însă, casa editoare ne reprezintă poeziile lui pline de greșeli de copiate, pe cari cel puțin nici nu le-a recunoscut la sfirșitul volumului. Așa se poate citi passim. da de p. cade,mie rade-mă (!) mie redă-mă, câtei căței, latul p. lutul, globul p. globul, deși p. deși (pluralul de la des), corb p. corb, etc., etc. Gerundivele de cată uza poetul sunt’amputate (surâzând P surâzândă), alte ori formele finale sunt schimbate (tace,formă pentru perfecția rimei, e copiat tăcea, cucuvea p. cucuvae) sau prefixele (numeri p. hinunter!) etc. Intr’un vers credem că nu e tot una dacă se scrie „atât“ ori atâta, cata’ri sau căta în, după bunul plac al culegătorului. Asemenea greșeli lovesc, direct în tehinica versului alterînd ritmul, rima, producînd asonanțe. N’am fi relevat această culpă a editurei, dacă ar fi fost vorba de o carte de proză, unde numai greșelile cele mai grosolane ne afectează simțamîntul armonic sau logic. Dar poezia, care în speță fiind mai mult o poezie — idee ,de, cît, poezie — sentiment, costa pe autorul ei atîtea mi găteli, atâta trudă, cum singur ne-o mărturisește. Sau cu sete să cat forma Ca să poată să te ’neap Poezia a’ceasta merita atențiune de a fi scutită de obișnuitele erori ale culegerii. Mai avem, de, făcut o obserivațiune. Cînd competitul nostru critic d. Maiorescu a onorat, cu o prefață și cu cîteva admirabile pagini fruntea, primei edițiuni, însemnătatea lui Eminescu ca promotor de curent literar era foarte palidă. După douăzeci și cițîva de anî însă, socoteam necesară o nouă prefață,care ar fi fost un studiu, pe cit s'ar fi putut de concis și iarăși pe cit s’ar fi putut de competent (aceasta mai ales) tratînd influența lui Eminescu asupra individualităților poetice ulterioare. Azi statul (sau „partidul la putere“ după formulele politice de la noi) cheltuește multe mii de lei pentru tipăritura discursurilor ministrului X sau 7,, din care scoțînd interesul chestiunea prin ea însăși, sau invectivele isvorîte din instinctul conservării de partid, nu rămlne decit o întinsă banalitate, din care nu lipsesc florile comune ale oratoriei. De ce, îndrăsnim să propunem, același stat nu ar patrona și nu ar subvenționa mai gros o casă editoare, care să ne dea pe Eminescu și pe alții ca dînsul, in edițiunieftine, ca să pătrundă ele mal adine și bine îngrijite, ca să ne ținem și noi de coada lumii, care înțelege mai bine rostul scriitorilor? * Culegere de descintece din jud. Pomana.l de d. d-r D. Ionescu și Alexandru Daniil, student în farmacie. — Acest gen folkloristic, care prezintă un interes primordial pentru cunoașterea substratului sufletesc al poporului nostru, a fost prea puțin luat în seamă de citit’ai îndeletnicit cu culegea de folklor.. Cu volumul ce apare acum se protestează (în prefață) contra acestei neîngrijiri de un avut național și se inaugurează un mod mai științific de a aduna folklorul, serutind mai serios pe aceia cari dețin creațiunile anonimului popular. Cele 170 de descîntece pe cari le-au cules autorii, ferindu-se de a le altera ca să le apropie mai mult de poezia populară, sunt specimene din cel mai curios și mai naiv misticism, cum sînt, cele de „argint viu, de deochiat, de muma pădureț, de plămădirea inimii de bobi“, etc. Sfîrșitul celor mai multe sună cam astfel: Să rămună... cutare curat luminat cu argintu stricorat, cum Maica Domnului l’a lăsat, Numai cu: Lei 20 «aloarea «nui abonament pe un an » 11 „ „ „6 luni și » 6 » » rt . 3 „ puteți cîștiga premii în valoare tip pe Leî 22.000 precum: Casa din str. Popalian Ho. 33 complect renovată și mobilată.— Liberă de orice sarcină. Un trusou complect de damă — compus din 80 bucăți — O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Pesta, Viena și München și ISO seî cheltuelî de întreținere. Un ceas și un lanț de aur PENTRU BĂRBAT O mașină de scris Vost No. 1. Tragerea se va face la 15 Septembrie a. col, de reprezentanții Camerilor de Comerț din București, Iași, Craiova, Brăila și Constanța. PSP" Casa este complect renovată și mobilată și oricine o poate vizita în orice oră din zi, 5 minute cu tramvaiul electric, Bulevardul Pake. Costul abonamentului. Pe un an lei 20, avînd dreptul la 15 cupoane de participare la premii. Pe 6 luni Lei II, avînd dreptul la 7 cupoane de participare la premii. Pe 3 luni lei O, avînd dreptul la 2 cupoane de participare la premii. Celor ce am trăit la sate, ni se pare că nu l auzim pentru întîia oară, ne evocă în minte amintirea unui întreg răstimp trăit odinioară, cînd noi înșine în chinuirea unor friguri ..din deochiate“ în mijlocul obroselelor și ațurărilor, formam clientela vrăjitoarei din sat. Un studiu asupra acestui interesant material s’ar fi aflat nimerit în fruntea culegerii, iar nu lăsat în sarcina psihologiei sociale sau istoriografului producțiunilor poporane. S’ar fi putut considera i) fetișismul animat sau neanimat (către, obiecte) care formează pornirea morală a descîntecelor și 2) elementul supranatural, prin nomenclatura fantastă de: moroi, strigoi, pădureî sau prin personificarea însăși a boalei și transmigrarea ei într’un corp de animal. Intre elementul supranatural și subiectul bolnav se închipue o luptă în care totdeauna primul e învins, fiindcă totdeauna intervine „Maica Presta“ sau fiindcă leacul —un simbol sintetic al cultului fetișist—și-a manifestat, puterea lui, curativă. Asupra originei obiceiului autorii ar fi putut cerceta cu folos obiceiurile slave. Bialle și alți autori găsesc vrăjitoria la slavii meridionali (descîntătoarea care practică leacurile mistice și vrăjitoarea, IU'On'tU, care are puteri infernale și tălmăcește viitorul). De la aceștia vom fi luat vrăjitoria după cum am luat o bună parte sau chiar în întregime obiceiurile lor juridice, arta, credințele lor, cum ne-o dovedește și cuvintele slave din descîntecele publicate. Volumul Marionescu și Daniil se citește cu plăcere. Sunt bucăți de humor ca în descântecul VII „de brîncă“. A încălecat brînca pe drugă, Și-a plecat la oaste să se bată. S’a întâlnit cu doi dorobanți și cu doi călărași. Un’ te duci brîncă călare pe drugă? — Mă duc la oaste să mă bat! — îndărăt brîncă călare pe drugă! Că oștile s'au bătut S’au risipit, etc. Uneori debutează în plină ironie ca în descîntecul II „de măritat“: — Bună dimineața lină fintînă! — Mulțumim d-tale, fată bătrînă! etc., etc. Am întâlnit în volum pasagii cari sînt o adevărată poezie populară, prin plasticitate sau sentiment. Iată cîteva: Nici pe-aia nu mi-o lăsară, Altă dragoste-adunată, Dela 99 grădini, Cu mult! vișini, Dela 99 fete frumoase Cu cîrpe de mătase, Dela 99 de mume Cu inimi bune, etc. Sau acesta, dintr’un descântec „de dragoste": Pe poteca necălcată, Pe rouă nescuturată, Plecai spre drum mare Spre soare răsare, Pe potecă călcînd Și dragoste-adunînd. Și începui să plîng, etc. Sau acesta care caracterizează lumea cealaltă: Unde cocoș nu cîntă. Unde topor nu tae. Unde biserică nu se face, Că acolo te așteaptă Fete mari cu mese ’ntinse, Cu făclii aprinse, Cu pahare, pline, etc. Harnicii culegători merită toată lauda pentru dragostea ce au arătat poporimei, mai ales că volumul acesta nu e decit primul, din o serie care ni se promite în prefață. S. C R. Sosirea unei Comisiuni americane Adjud, 30 iulie. — Erî a fost în localitatea noastră un deputat din New- York din comisiunea trimisă în România de președintele Roosevelt, însoțit de dr. Frisching, medic militar din Ne WYork și d. Astruc representantul societăței „Ica“. Misiunea americană e însărcinată a studia cauzele emigrărilor din Europa, in vederea nouilor proecte de legi de emigrare ce urmează a se stabili în Statele Unite. In localitate comisiunea a fost însoțită de d. Isidor Goldenberg, președintele epitropiei comunităței Israelite locale. Cu expresul de ora 3 comisiunea a părăsit orășelul, luînd drumul spre Botoșani. _ BOTOȘANI, 30 Iulie.—Erî a sosit în localitate o comisiune însărcinată de președintele Roosevelt, să studieze cauzele emigrării din Europa. Comisiunea se compune din d-nii dr. Faschof și Bennet.—Albii. Știri teatrale Madam’ Ordonanța Mercur! 1 August mult hazlia Madam Ordonanța reapare pe afiș la Rajta, ca reprezentație extraordinară. Brezeanu, Niculescu, Toneanu, Maria Ciucurescu, Alexandrina Alexandrescu, Lucrezzia Brezeanu vor stîrni hohote de ris în minunatele lor creații. Ce ce n’aț văzut și ce ce nu s’au săturat văzînd vor fi Mercur! seara la Barca la Madam’ Ordonanța. Parte din bilete, fiind reținute, cei ce nu au oprit locuri, să se grăbească. © La Parcul Oteteleșeanu, după atitea reprezentații cu operetele „Fire de artist“ „Regele vinătorilor“, „Văduva ve 8 la“ „plui operei“ etc.,a căror succes nu l-a atins nici o dată la noi vreo trupă de operete, in curînd se va relua opereta „Liliacul“ splendida inspirație a nemuritorului Straus. Asemenea se repetă opera comică originală „Nini“. Muzica de iubitul nostru maestru C. Dumitrescu. Din mizeriile Capitalei Ce se petrece într’un atelier de croitorie . O vizită la redacție Erî am primit la redacție vizita d-lui Ștefănescu, soțul patroanei atelierului despre care am vorbit in numerele trecute ale acestui ziar. D-sa, bineînțeles, a protestat, spunînd că tot ceea ce se spune a fost inventat de dușmanii d-sale. Am convenit cu d. Ștefănescu să adreseze ziarului nostru o scrisoare și în același timp m’a rugat să fac o anchetă printre fetele cari lucrează in atelierele d-sale. Vorbisem cu unele din ele, nu numai cu cele cari azi nu se mai află acolo; pentru a dovedi insă ,că ancheta mea este absolut imparțială, am primit, deși știam că față de patroni, bietele fete nu vor îndrăzni să spună nimic. Așa s’a și întimplat. Asupra acestor lucruri voi fi reveni însă mai tîrzii, deocamdată vom continua ancheta mea. Soarta Filofteei Green Am căutat să conving pe d. Ștefănescu, că Filofteia Grecu nu poate să fie vinovată de furtul celor două inele. D-sa mi-a răspuns însă că așteaptă ca biata fată să iasă din spital, pentru ca parchetul să o ia ln primire. I-am spus: — In orice caz, viața sau onoarea unei fete prețuește mai mult decât un inel de 1.000 de lei. — Nu, ea a furat inelul. — Ai vreo probă sigură ? De ce nu s’a găsit obiectul furat asupra ei ? — L’a ascuns în pod, chiar ea mi-a declarat că l’a ascuns în pod. — Se poate, mie nu mi-a făcut o asemenea declarație. — Și apoi ea nu a încercat să se sinucidă, ci a încercat să fugă pe fereastră. — De la al doilea etaj ? — Da. Să vă arăt. Și m’a dus în camera de pe fereastra căreia și-a dat drumul Filofteia Grecu. — Vedeți, explicat. Ștefănescu, s’a dat jos, s’a apucat cu mîinile de această tinichea și și-a dat drumul... — Ca să fugă ? Ce înălțime e pînă aci ? — Șase metri... dar agățîndu-se de tinicheaua ferestrei și atîrnînd astfel în joc, nu mai avea de făcut decît... cinci metri. Bineînțeles că explicarea nu m’a convins. Un acrobat și poate tot nu ar fi avut curajul să sară drept în picioare de la cinci metri, dar o fată înaltă, mai mult grasă, care n’a făcut niciodată exerciții de asemenea natură. Ancheta Camerei meseriilor Ancheta mea nu se mărginește aci, ar trebui să reproduc convorbirile ce le-am avut cu vreo șase fete, cari au lucrat în acel atelier, din fericire însă afacerea a luat o întorsătură pa care toți o doream. ______CEVERUL ^ D. Gîdei, inspectorul general al corporațiilor din țară, un tînăr cult, inteligent, dar mai presus de toate inimos, serizsit de numeroasele plingeri primite în contra d-lui Ștefănescu, a descris o anchetă, pentru a stabili adevărul. Eu, la orele 4, d-sa a ascultat pe toate actualele lucrătoare ale acestui atelier, cum și depozițiunile unora dintre părinții fetelor, cari au lucrat în acel atelier. • Dacă dreptatea se face pe cale oficială, noi nu mai avem dreptul să ducem nici o campanie. D. Gîdei, care a hotărit să facă să se respecte în totul regulamentul legei meseriilor și cai o voește prin urmare cu orice preț ca soarta nenorocitelor lucrătoare să fie asigurată, va asculta și o parte și alta și va hotărî de partea cui este dreptatea. Vom publica la timp rezultatul acestei anchete. Convorbire cu d. Gîdea Articolele ce le-am scris cu privire la soarta nenorocită a fetelor din sus numitul atelier, eu au fost izvorîte din nici o patimă, nici nu cunoșteam înainte pe vreunul din personajele despre cari am vorbit în ele. Atelierul d-lui Ștefănescu întrupa însă în el o mulțime de alte ateliere, unde se petrec tot asemenea fapte, ba poate și mai scandaloase. Am avut o scurtă convorbire cu d. Gidea, care mi-a vorbit despre aceste ateliere în general. D-sa mi-a declarat că nu știe încă ce se petrece în atelierul în chestiune, dar a aflat că in multe ateliere din Capitală, bietele fete sunt supuse la adevărate torturi morale și fizice. D-sa este pe cale să înceapă o serioasă anchetă, pentru ca în urmă să facă tot posibilul să îndulcească soarta lucrătoarelor și lucrătorilor. Condus de aceleași sentimente democratice am întreprins această serie de articole. N’am sfirșit deci. Să așteptăm rezultatul anchetei. In același timp, rog pe cititori să comunice ziarului nostru orice fapte de natura celor pe cari le-am descris, pentru a face astfel ca minoritatea patronilor, cari nu știu să respecte munca, să învețe aceasta de acum înainte. Victor Anestin. O victimă a automobilului Cunoscuta iemi-mondenă d-ra Lily, care a fost zilele trecute victima unui accident de automobil. Scandalul polițienesc din gara de Hord Numeroși lucrători testați bătuți și a După cum se știe, lucrătorul Vasile Anagnoste, cetățean romîn, a fost arestat pe ziua de orî, la orele 10 dim. și urma să fie expulzat azi dimineață cu trenul de Predeal. Și Lucrătorii, tovarășii lui din sindicat, au voit să-l vadă pe ziua de orî, dar au fost împiedicați de poliție. Aseară avînd o consfătuire, lucrătorii au hotărît ca cei mai buni prieteni ai lui să meargă la gară, pentru a-șî lua rămas bun de la dînsul. Majoritatea lucrătorilor însă a ținut să vie la gară și astfel, azi dimineață, înainte de plecarea tronului de Predeal, se aflau pe peronul gărei vreo 300—400 de lucrători, mulți dintre ei însoțiți de femeile lor. Pe peronul gărei se aflau zeci de sergenți de stradă, agenți, cât și comisari și subcomisari. Temîndu-se de vreo demonstrație, poliția a lăsat să plece trenul de Predeal, fără să suie în el pe muncitorul Anagnoste. Lucrătorii hotăriră să se împrăștie în liniște. Printre dînșii se afla și un lucrător bulgar al cărui nume ne scapă. Un jandarm veni la el să-l aresteze , lucrătorii protestară și iată că d. procurorgeneral interveni și declară arestat pe lucrătorul in chestiune. Lucrătorii, văzînd că poliția caută să facă arestări cu orice preț, s’au retras în curtea gărei. VIZITATea TOTII tetra&ftșilit __ Unul din toile Premii OrafHffi ale ziarului „DIMINEAȚA11 Casa este complect mobilată și montată, ori care o poate vizita n orice oră de la 8 dim. pînă la 8 eara. Drumul cel mai apropiat, cu tranvaia electric prin Bulevardul Pake. După ei însă se luară numeroși sergenți de stradă și agenți, cari încercară să aresteze pe lucrătorul cizmar Angeloson, cara e cetățean român. Lucrătorii sa opusera, dar pentru a nu provoca scandal, se alese o comisiune de patru inși, cari să vorbească cu d, procuror general. Comisiunea această compusă din lucratorii C. Popovici, Iordan Ionescu, Mae Georgescu și G. Cristescu a fost arestată pe loc din ordinul d-lui procuror. r * Față cu această procedare, lucrătorii sau întors pe peron să protesteze. Atunci ei fură înconjurați de un pluton de jandarmi și de o companie de sergenți de oraș. Aceștia începură să împingă pe lucrători și pe soțiile lor afară, insultîndu-i, îmbrîncindu-i, și chiar lovindu-i. Sînt arestați în acest timp d. Frim și un lucrător cismar. Lucrătorii au fost duși în insulte și pumni prin curtea gărei, pe calea Griviței, pină în str. Atelierului — Bestii, haimanale erau cuvintele cele mai grațioase cu cari lucrători erau insultați, pe cînd pumnii cadeau cu nemiluita pe spinarea lor. Deși erau foarte mulți, lucrătorii au păstrat o atitudine demnă. Azi ei vor ține însă o consfătuire cu privire la această nouă brutalitate polițienească. ——— —* Noua cometă Acel dintre cititori, cari vor să vadă un frumos spectacol ceresc, n’au decit micul sacrificiu de a privi spre răsărit, între orele 3—4 dimineața. O frumoasă cometă, cum n'am avut tocmai din anul 1881 strălucește in acea parte pe cer, în constelațiunea Gemenilor. Cometa aceasta a fost descoperită în ziua de 9 iunie st. n. de către americanul Daniella Princeton (Statele Unite. Pe atunci se prezenta ca o stea telescopică, încet, încet ea s-a îndreptat spre soare, mărindu-se neîncetat. După ce a trecut prin constelațiile Vărsătorul, Peștii, Berbecul și Taurii, ea poate fi văzută in prezent în Gemenii. Nu e nevoie să știi care este constelațiunea în chestiune, pentru a găsi cometa căutată, care are o splendidă coadă. Ca probă că o vede ori și cine este faptul că de cîteva dimineți este observată de diferiții furnizori de alimente ai Capitalei, oameni cari se scoală de dimineață, oameni cari se scoală cu noaptea în cap. Cometa Daniel se apropie din ce în ce de soare, mărindu-se mereu in acest timp. După ce va înconjura soarele, ea va putea fi văzută la apusul soarelui timp mai prielnic pentru a fi observată de oricine. De la 1 ianuare a. c. pînă în prezent s’au descoperit patru comete, toate telescopice însă, afară de cea de a patra, aceea despre cari vorbim acum, la curind, ea va trece pe lingă planeta Jupiter, în aparență bine înțeles, deoarece cometa se află mult mai apropiată de noi decît de această planetă. V. A. Alegeri comunale Mercur 1 August și Vineri 3 August a. c. vor avea loc alegerile colegiului I și al II lea comunal din Fălticeni. Sunt două liste liberale și anume: X-a listă Lista colegiului.— Eugen Singuroff, Octav Lovinescu, Neculai Drăgășanu, Mihai Stamatiu și Theodor Staicu. Colegiul II.—Lt.-colonel Butnariu loan, Mihai Popovici, Negulai Săghiuță și Constantin Costăchescu. A 2-a listă Colegiul I.—Căp. Gheorghe Artopeanu, dr. C. Tănăsescu, loan V. Blindiu, Octav Lovinescu și Eugen Singuroff. Colegiul/.—Ștefan Gheorghiu, Vasile Oescu, Dimitrie Mafteescu și Constantin Costăchescu. SCRISORI de fEdEI un elegant volum de cunoscuta scriitoare Ecaterina Raicoviceanu-Tulmen Prețul LII 1.— în Capitală și LCI 1,20 franca in toată țara de la Lei 1.75 Cererile a se adresa la adm. ziar. Adeverul 11 Cap. 25 Invăltoarele Trebuia! Rochenoire începu să rîdă ca un nebun. — Asta e lupta pentru viață! Am auzit mult vorbindu-se despre lupta pentru viață, dar n’am practicat-o niciodată! Și o înțelegeam astfel, mărturisesc. Acuma văd că nu trebuia să ne grăbim a arunca piatra asupra sărmanilor cari merg mai departe decât cum vor.... Fatalitatea fără milă îl împinge! Și e nemiloasă! își șterse fruntea. D-na Monthelin nu mai avea putere să pronunțe un singur cuvânt. Fața galbenă, plină de sudoarea fiicei. Dărui vărvoi al lui Rochenoire, o paralizau. Apoi vederea cadavrului întins la picioarele sale, și în sfîrșit gândul că alături, bărbatul pe care-l iubise așa de mult, murea, o zdrobiseră cu desăvîrșire. In fie ce clipă era pe punctul de așî pierde cunoștința. Nu mai trăia... Rochenoire cu ochii rătăciți, o luă de mină,și a facii să scada pe o sofa. Nu-I împotrivi nici o rezistentă. — Așteaptă, zise el. Nimic nu ne grăbește. Trebue să avem o explicație împreună. Pentru moment suntem liniștit. Cum ai venit aci? Era o sonerie între camera d-tale și aceea a marchizului?— Bine! Ai auzit cum chema... L’ai auzit? Da? și ai venit.... Cînd ai sosit, era iară cunoștință, sau aproape, nu-i așa? Otrava asta e foarte activă și doza era enormă... Acuma nu te mai neliniști, trebuie să fie mort... Rochenoire început să-și vină în fire. Chiar pe fața lui, așa de hidoasă cu cîteva minute mai înainte, începea să se vadă o oarecare siguranță. Era ca omul care, după ce a rătăcit noaptea printr’o pădure, vede o lumină în depărtare. In adevăr, Îi venise deodată o idee. Disperat cîteva minute mai înainte, acuma nu numai că spera că va scăpa, dar vedea o cale sigură de scăpare. — Iată cum s'a întimplat accidentul, zise el El pronunță cuvîntul „accident“ cu un ton batjocoritor. Apoi după cîteva secunde, începu: — D. de Monthelin mi era vrășmaș... Simțeam asta, încerca să despartă de mine pe fiicasa, pe care într’adevăr, n’am luat-o decit pentru banii sai. Poate că avea dreptate. Am făcut multe nebunii în viața mea. Eram dar amenințat să pierd și nevasta și averea. Era prea mult! Ințelegî? Am ajuns să mă introduc aci, pentru ce, fără sa fiu văzut. Totul mergea de minune.... Bruia asta de Bridage s’a pus de a curmezișul planurilor mele! Atît mai rău pentru dînsul Miine, marchizul de Monthelin ar fi fost găsit mort In patul sau, și desigur că doctorii ar fi spus că a murit de moartea cea mai naturală. Doctorii au gata formule pentru orice fel de moarte! Situația s’a schimbat acuma, dar eu sunt un om care nu mă dau învins așa de curând. Am un mijloc ca să mă scap de aceste două cadavre, fără ca să pot fi acuzat de ceva. — Ce vei face? — Asta e treaba mea. Numai d-ta poți să-mi faci rău! D-ta singură știi adevărul! Și mă spovedesc cu eroizm, precum vezi! Dar o fac, fiindcă n’am să mă tem de nimic din partea d-tale. D-na de Monthelin se revoltă. — Crezi că ași putea să tac, să nu te acuz? strigă ea. El o fulgeră cu privirea. — Dacă ași presupune că ar fi altfel, zise el apăsind pe fiece cuvînt, ași lua cuțitul acela... Pe lingă cuvinte adăugă și gestul. Se plecă lingă cadavru, și scoase cuțitul din cadavrul lui Bridage. — Orîcît m’ar fi costat, te-așî lovi, cum am lovit pe acest om... Și asta nu pentru plăcerea de a te ucide, ci ca să te amuțesc... N’așî avea decit trei cadavre de suprimat, un loc de umil și nu m’ar costa nici o sforțare mai mult.. Dar sînt sigur de d-ta! Vei tăcea, și iată de ce!... Se apropie și mai mult de frumoasa Teresa, nebună de groază, și zise: — Dacă mine, sau mai tîrziu, sînt arestat..... daca vei fi învinuit de aceste crime, vei fi pierdută împreună cu mine! Vei fi arestată odată cu mine și te voi face să fii condamnată, ca fiind complicea mea!... — Eu ? — D-ta! — E cu neputință! — Așteaptă! Dacă voi fi întrebat cum mă găseam în camera asta, cum am intrat în castel, ce-o să răspund? Nu ghicești? Că eram amantul marchizei de Monthelin, că mă iubea la nebunie! Voi mai spune că tu mi-ai dat ideea să suprimăm pe bătrînul mizantrop, care ne stingherea amorurile!... Voi adăuga ușor, că fiind surprins de valetul de ’cameră, l’am ucis, ca să-ți salvez onoarea... pe care o pus mai presus decit viața altora! Ea strigă: !! — Asta e fals! Știi prea bine! — Negreșit, dar alții nu vor crede tot așa. Or, presupunînd că nu reușesc să conving pe judecători despre acest motiv al crimei, totuși situația d-tale nu va fi de Invidiat. Presupunind, cum zic, că vor dovedi că am vrut să ucid pe marchizul de Montheim ca să-i iau averea, a doua zi tot Parisul va ști că d-na de Monthelin, frumoasa contesă de Raimville, era amanta contelui de Rochenoire, și că adora pe un asasin, ce va îi condamnat la eșafod? — Cine ar dovedi asta? — Cine? Scrisorile d-tale, scrisorile acelea pline de pasiune, de cari roșeai cînd le auzeai citite... — Dar... — Ah! știu! Credeai că le ai pe toate! Presupunea! că am fost destul de prost ca să ți-le dati, și cu ele libertatea, fără să nu păstrez nimic! Aida de! Un Rochenoire nu poate face asemenea stângacii de începător! Cred că ești destul de în curent cu lucrurile moderne ca să știi că poate cineva înapoia o scrisoare, păstrîndu-și însă o copie, nn fa.: -simile, așa de asemănătoare Incit nici o îndoială nu mai încape. Dar chiar să nu fie, așa, nu ai toate scrisorile, și chiar cu cele cari îmi rămnîn, legătura noastră este sigură! Dacă vom fi trădat de d-ta, acele scrisori te vor acoperi de rușine! Vă vor încorona cu o aureolă de ridicol, mai rea decât ’orice infamie! Vorbește dacă poți! Acuză-mă și vom fi pierduți amîndoi! Marchiza se sculă. Nu se putea ține pe picioare.. ’ IV' începu să șovăie. — Ah! murmură ea cu vocea stinsă, n’am visat un asemenea supliciu! Nu știi nici ce aud, nici unde sunt! Poruncește. Condu-mă... Ce vrei să fac?.... Pendula sună din nou. Erau 12 și jumătate. Rochenoire deschise o fereastră. — Noaptea e întunecoasă, zise el. Mai am trei ore de întunericiune. E. destul... D-ta să te întorci în apartamentele d-tale! — Da. — Nu vei scula pe nimenea. — Bine. — Orice ai vedea, nu vei eși, nu vei striga pînă în momentul cînd vei fi în primejdie. Te vei, preface că dormi. — Bine... — Niciodată nu vei descoperi nimănui nici chiar judecătorului care te va întreba sub prestare de jurământ, că m’ai văzut în noaptea asta! — Niciodată! — Și acum să ne despărțim! D-na de Monthelin se îndreptă spre o ușă care era de partea opusă camerei unde zăcea marchizul. — Nu pe acolo porunci Rochenoire. Vino cu mine! Ea ascultă ca un corp fără de suflet, mașinalicește. ^ ! (Va urma) J FOIȚA ZIARULUI „ADEVĂRUL“ Crimele AMORULUI -MARE ROMAN DRAMATIC — PARTEA A TREIA. - UN BANDIT GENTILOM — 147