Adevěrul, septembrie 1907 (Anul 20, nr. 6473-6502)
1907-09-01 / nr. 6473
cîmbată 1 Septembrie 110. MARIESGU »KVnST Di» la Fui iiltaU-.H din I'aijis — 11 bis STRADA DECALA II Ins — U 'CEUA „Sít. GHMÖHE” Institut particular București, Calea Victoriei, No. 166 Curs liceal complect PiSP îîBÎInP cu franceza și germana LSKS priiilor obligatorie Interni, semi-interni și aytersts Prețurile aceleașies ia celelalte kishima — PROFESORII ASOCIAȚI — Director de studiu CHI 3Og:«I&H [UNK] ■ !DAncis. INSTITUTUL Schewitz-TMerin continuă, sub direcțiunea d-lor U O. Ucurinescu, profesor universitar și O Tbiernn absolvent al. .Laicultații clpotnnic și ajutați de acelaș corp .preffesornd ca in trecut, tradiția formată timp de 10 ani Cursurile reîncep la 1W Septembrie) —-Bucuresis, Str. Scaisme 33— Or-STERlEK-CiOBCÜ W SA MUTAT«la Viena VIII. Un«le ga*«te No. »2 Consultațiuni cu celebritățile medicale specialiștii din facultatea de medicinii de la Viena. Telephon . 71 OG >Hotel Kitani BUCUREȘTI Str. Klavaii Șira «la Băcani Centrul comercial, aproape de palatul justiției, și de mai isoarte amont.ude. Renovat cu totul, a trecut dela 1 August a. cit. sub." administratiunea cunoscutului fost intreprenor al hotelului Union. Organizat special pentru familii, curățenie și serviciu ireproșabil, liniște perfectă. — Pretvm aînsoltit modeste — MARTIN FUHH 1 ® ara de la moșia Micșunaștî-de-Sus (din comuna Micșunești-Greci, Ilfov), se arendează de la Sf. Gheorghe viitor 1908. Se află pe rîul Ialomița, are case bune pentru locuința arendașului și a personalului, moare, magazii și toate accesoriile în stare bună. Este înconjurată de sate foarte populate. I’od peste Ialomița, se află lingă moară. A se adresa ca proprietar în București*. Calea Victoriei 1S5. bijelii PrisiMla I Practici Autorizata, «ie Onor. Minister Sub direcția d-șoarelor NATHALIE CHICUȘ și FLORICA DANON Diplomate ale școalei profesionale superioare din Darie Str. Speranței 28, București Se predau cursuri teoretice și practice de croitorie, precum și limbele franceză și germană, desemn și pian; înscrierile au început. — Cursurile la 10 Septembrie. D-rul I. Costiniu Docent la Facultate pentru boalele de GAT, NAS și URECHI — S’a reîntors în Capitală — Consult. 5VS—71/2* Str. Fontînei 61 Professorr italiano dă lezioni Rivolgersi r Direttore Ra„Scuola Italiana“. Str. Cazzavillan BANCA PRBHDTfl- Prop. Teatrului „Cooperativa“, Ploești Avem onoarea vă aduce la cunoștință că am cedat agenției teatrale „Harpa“ din Pasagiul Cooperativa, dreptul exclusiv de a închiria și angaja sala teatrului Cooperativa prof. Băncel Prahova, pentru reprezentațiile teatrale ale stagiunei crt. și va rugăm ca pentru orice informațiune relativ la închirierea săleî să vă adresați numai agenției de mai sus, singura autorizată cu aceasta. .cu stimă. Banca Prahova Prep. Teatrului „Cooperativa” Ploești Liceul francez-român CLINCIU-POPA - LEAUTEV 48—50, Calea Flevnei, 48 50 Curs liceal complet, școală comercială superioară, curs fie seară, secțiune greacă, franceză, curs primar. Institutul funcționează într’un local adaptat cu totul cerințelor școlare, proprietate a directorilor, prevăzut cu hală de gimnastică, sală de desemn, băi, infirmerie, grădină. Ingrijire părinteascădisciplină severă, atenție specială limbelor moderne. Față de condițiunile, extrem de riguroase, în care sau dat examenele și în vederea reorganizare! ce autoritatea școlară proectează să dea învățământului particular, sperăm că părinții vor ști să aprecieze munca serioasă și conștiința de care am dat dovadă în conducerea școlei noastre, timp de 12 ani. Modificările ce vom aduce corpului nostru profesoral, vor fi făcute numai în interesul școalei. Cursurile se deschid la 8 Septembrie, preparațiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. So |>i-ii»ioso «lev* : DIRECȚIUNEA SPECTACOLE — Vineri 31 August 1907 — Parcul Cscitoîeșeanu. — Compania lirică rommaio sub conducerea 1 lui Const. Grigoriu, va juca „Fire do artist“ opereta în 3 acte. Grădina Banca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Nunta lui Toplidea“, comedie in 3 lfcre. Grădina Ambasadori. i~l Trupa do .sub conducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu - Buzăi, va juca „Țivilii dela hotel Cudala", comedie. Prigonirile presei române tîe peste munți Iată ce scriei ziarul Lupta sub titlul „Procuroru la muncă"4. El i s'a înmuiat redactorului nostru responsabil invitarea de a se prezenta la judecătoria de instrucție pentru a i se lua interogatorul in al șaptelea proces pornit împotriva ziarului nostru. Curtea cu jurați din Cluj a condamnat era pe d. Aurel Doinșș, redactorul responsabil al ziarului „Unirea“ la opt luni închisoare și 1.200 coroane amendă pentru „agitație“ săvîrșită prin publicarea unui articol în „Unirea“. Curtea cu jurați il condamnase mai de mult pertru acest articol, curtea de casație din Budapesta anulase însă sentința pe motive formata și ordonase proces nou. Curtea cu jurați i-a condamnat erî din nou. Tot era, poliția din Arad a fost în redacția ziarului „Tribuna“ pentru a face percheziție. împotriva „Tribunei“ se procedează în vremile din urmă în mod sumar de tot: pînă acum, cînd era să i se facă un proces de presă, poliția locală mergea la redacție și făcea percheziție, căutând manuscrisul articolului incriminat, redactorul responsabil era apoi chemat la poliție, apoi la judecătorul de instrucție, delegat al tribunalului din Oradea-Mare. Ei bine, actualul procuror din Oradea-Mare, o face mai radical. Vineri l-a citat pe redactorul responsabil de-a dreptul la judecătorul de instrucție din Oradea-Mare poate ca „al doilea redactor să-l ajungă pe întîiul în temnița de la Seghedin“. Un lanț nesfîrșit de dovezi că în Ungaria există libertate de presă—pe hîrtie și pentru deide ifjú Széli István și fițuica ca „Karikás“ din Dobrițin... Maghiariza nu ne pot... Pe semne însă s’au hotărît să ne silească să învățăm rusește limba obidiților din împărăția țarului... Mausoleul dela Grivița Erî s’a serbat în principatul vecin, una din cele mai mari serbări ale poporului bulgar, ca semn de recunoștință pentru poporul român și rus, ale căror armata au redat libertatea Bulgariei. Monumentele, care vor vorbi vremurilor de vitejia armatelor ruse și române, sunt semnele de recunoștință ale unei națiuni întregi, ce se închină memoriei celor căzuți pe câmpiile Bulgariei pentru libertate. Iată o descriere a acestor două falnice monumente de la Grivița și Poradim. Spre apus de satul Grivița, lingă marginea lui, mândru se înalță mausoleul român, ridicat de poporul român ca semn veșnic pentru soldații bravi ai Romîniei, cari a fi murit lingă redutele Griviței. Etajul de jos al mausoleului, servă de bucătărie, iar cel de sus, de capelă. In bucătărie, pe polițe se găsesc așezate, străchini și vase, lucruri sfinte ale eroilor dorobanți. Mausoleul e mic, dar frumos și face o impresie plăcută vizitatorilor. El zilnic amintește călătorilor de luptele ce au avut loc la 30 August 1877. Grivița și Zelenite Gori, sunt localități deopotrivă cunoscute istoriei veacului al XlX-lea. Ei bine cine vizitează Zelenite Gori, simte o novoe istorică de a vizita și Grivița, pontru ca să vadă locul unde au curs șirone de singe amestecat din trupurile rușilor și romînilor pină în valea Iadului și ale Griviței. . * Dincolo de Grivița, în partea dreaptă de abia se observă iazul lui Totleben, care după ce a fost plin cu apă, i s’a dat drumul, distrugînd toate morile de pe lingă Grivița, ce servea și la alimentarea armatei lui Osman Pașa. Satul Poradim, e la o distanță de lung, kilometru de gara cu același nume. Tot parcursul drumului, e de o frumusețe rară. Acest mic sătuleț a fost destinat de soartă să serve drept cartier general a doi domnitori, a doi mari șefi de armată. Cei doi monarhi au trăit 4 luni în acest sătuleț îndurînd cele mai mari neajunsuri și peripeții ale unui războiu ca cel din 1877. De aici cei doi viteji observau cum sîngele romînilor și rușilor se vărsa în fața Pievrieî, și ei cu multă mîhaire se întorceau în prea modestele lor locuințe, la vederea acestor tablouri grozave. Întreaga suflare din 1877, aștepta veștile de la Poradim , sau Osman Pașa va cădea învins, iar cei doi monarhi vor părăsi cîmpul de bătae, totul fiind în zadar. Mulți nu știau nimic pină atunci despre Bulgaria, toți cunoșteau Poradimul, și aceasta pentru că atunci trăia în acest sat, cel mai tare țar al luptei, țarul Alexandru II, eliberatorul Bulgariei și domnitorul unui popor care se vaatmesta in viitor. Manifestul electoral al Cadelilor Partidul Căderilor din Iiusia, a lansat, în vederea alegerilor celei de a treia Dume, un manifest cître popor. După ce descrie fazele prin care a trecut Rusia din ziua cînd țarul a hotărît alegerea unei Duine, speranțele pe care poporul le-a pus în aceasta și străduințele celor interesați de a menține vechiul regim, manifestul încheie cu reformele politice și sociale pe care partidul Cadeților a hotărît să le realizeze. Intre reformele enumerate, următoarele sunt cele mai importante : 1) Împărțirea pământului la agricultori întrebuinț induse desproprietăriea silită ; 2) Protejarea lucrătorilor întrebuințați în întreprinderile industriale și în comerț; 3) Votul universal secret de care să se bucure toți fară deosebire de religie, naționalitate și sex ; 4) Dreptul de control al populației la administrarea comunelor ; 5) Drepturi civile și politice tuturor cetățenilor ; 6) Introducerea legalitățea, stîrpirea tuturor proiecțiilor ; ■?) O controlă severă asupra cheltuielilor ce se fac cu banii statului precum și o lărgire a drepturilor Dumei. B. P. Hasdeu (Anecdote din viața lui) Cred că nu e de prisos a mai povesti citeva anecdote despre ilustrul savant dispărut dintre noi, B. P. Hasdeu. Be ce se iscălea Hasdeu? Se povestește că mai înainte el își scria numele ca ! adică Hîîșdău, dar făcind o călătorie prin Ardeal, românii de prin toate părțile cari pronunță litera I capoi îl aclamau astfel: Hisdeu ! și se auzea chiar hîsdeu ! Venind în București a schimbat pe denă, și ținea foarte mult să i se scrie și să i se pronunțe numele : Hasdeu. La Revista Nouă La redacția „Revistei Nouă“ într’o seară V. A. Ureche îl tachina mereu, , ba că așa, ba că pe dincolo. Hasdeu nu răspundea nimic. Ureche îl pisa mereu, ba că una, ba că alta. Hasdeu după un ceas de răbdare, îi zice : — Mă, Ureche, dacă nu mă lași în pace, am să-țî adun într’un volum toate greșelile de istorie și am să le întitulez; „Urechiade“. Cînd începuse d. N. Pătrașcu să scrie critici, le publica in Convorbiri Literare și d. T. Maiorescu îl lăuda pa tînărul critic or de cîte ori avea ocazie. Intîlnind pe Hasdeu la Academie, îi spune: — Să citești un articol frumos de Pătrașcu!... — Tudorița Pătrașcu 7 S’a lăsat de teatru! ? Academicianul A. Odobescu își tipărise operile complecte în 3 volume și le-a dat și lui Hasdeu. Intîlnindu’l după vr’o lună, 11 întrebă ; — Eu, dragă Hasdeu, cum ți s’au părut scrierile, mele ? — A fi multă vlagă... Hasdeu povestea “că Odobescu s’a supărat foc și nu i-a mai vorbit mult Trup. —■ De ce ? Fam întrebat noi. — El a auzit llagă!... (vorbe goale). Cu prilejul scoatere! la concurs a catedrei de istoria romînilor de la Uiversitatea din București, a trimes și el o petiție telegrafic ca să fie pus între concurenți. D. Maiorescu însă, președintele juriului examinator, ii purta sîmbetele. In ziua începerea concursului se citește de președinte lista concurenților fără Hasdeu. — Ați uitat, domnule, președinte, să mă treceți și pe mine. — Nu, petiția d-voastră nefiind timbrată, nu s’a luat in considerație și... termenul de înscriere a trecut... * D. Hasdeu i-a făcut d-lui Maiorescu multe farse. Intre altele, cea mai cunoscută e aceasta : Adresîndu-i o petiție pe cînd d. Maiorescu era ministru de chtate, i-a scris jos astfel : E. S. Min. Ut. Maiorescu (a smintit Maiorescu, saul Excelenței Sale Ministrului Titu Maiorescu). * Pe la începutul carierei sale profesorale era la Iași, la liceul Național și avea director pe d. T. Maiorescu care'l cam persecuta. într’o zi întîrziind, d. Maiorescu a scris în condica de prezență a Liceului : D. profesor este absent. Venind Hasdeu la școală șterge acest find și scrie în loc : D. profesor nu este absent, este Hașdeu ! Mii 183 La Eliv aci, NUMAI 16 ZILE. mai sunt pînă la tragerea MIRILOR PRERII acordate gratuit abonaților ziarului „Dimineața"* La 15 SEPTEMBRIE a. art. de Comisitunea compusă din reprezentanții Cernerilor de Comerciu din BUCUREȘTI, BRĂILA. CONSTANȚA — IAȘI și CRAIOVA — și cari se compun din : Casa din str. Popailantis. 33 LIBERA DE RICE SARCINA Caza fiind complect mobilată și aranjată oricine o poate vizita în tot cursul zilei. Actele de proprietate ale casei se vor face de către Creditul Urban pe numele fericitului ciștigător. Un trisoi complect de damă — compus din 80 bucăți — o mașină de scris fost No. 10 — Cea mai bună din cele existente — O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Festa, Viena și München și 250 lei deltrele dă întreținere. Un ceas și un lant de Aur * Pentru a mulțumi pe numeroșii noștri abonați, am hotărît ca, pe lingă premiile de mai sus, să mai acordăm, la aceeași tragere următoarele premii: 5 ABONAMENTE pe UN AN la ziarul „DIMINEAȚA“ 15 ABONAMENTE pe 6 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ 50 ABONAMENTE pe 3 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ Abonamentele câștigate vor începe de la data expirărei vechiului abonament. SB?“ La acest adaus de premii participă atît vechii cît și noii abonați. Ifalarea toială a premiilor im 32.I!SI Costul abonamentului. Pe un an Jrei 20, avînd dreptul la 15 cupoane de participare la premii. Pe b litullei II, avînd dreptul la 7 cupoane de participare la premii. Pe 3 luni a,ei 6 avînd dreptul la 2 cupoane de participare la premii. D. P. P. Carp i-a făcut o critică acmm vreo patruzeci de ani la piesa Razván Vodă. — Ce zici de Hasdeu de critica lui Carp ? — In semn de dispreț am s’o pui ca prefață la noua ediție a piesei., Și a și pus'o ! est>. dr. Istrati »,dat numele de Hasdeina «hui produs chimic descoperit de d-sa. Toni Bacalbașa pe atunci a întrebat ironic într’o gazetă, că d. dr. Istrati nu găsea un nume mai frumos. Hendeu a rîs și a rugat pe d. dr. Istrati să schimbe numirea de Hasdeina în Bacalibașina. D. Teleor, care se va face Chestiuni școlare Modificări aduse în regulamentele școalelor de toate gradele „Monitorul Oficial“ de astăzi publică referatele d-lui ministru al cultelor prin care s’au cerut și obținut de la consiliul de miniștri numeroase și importante modificări în regulamentele școlare. Vom releva aci pe cele mai importante. Școalele profesionale de fete Se reînființează în București, secția superioară a școalei profesionale de gr. II, pe ziua de 1 Sept. 1907. Această secție va funcționa de la început cu ambele sale clase, avînd fiecare trei ateliere : 1) croitorie ; 2) rufărie ; 3) flori. Școala va fi instalată in localul din str. Fîntînei No. 12. Nu se vor admite în fiecare clasă decît maximum 50 eleve, cari vor fi repartizate astfel pe ateliere, în fiecare clasă : 1) Croitorie 2(1 eleve; 2) rufărie 14 eleve și 3) flori 10 eleve. înscrierile se fac la cancelaria șinaicî intre 1—5 Septembrie al fiecărui an , nu se primesc în școală femei măritate Înscrierea în clasa VI se face pe baza certificatului de absolvire a unei șc. profes. de gr. I a statului sau recunoscută de stat; nu se admit decît certificatele liberate după 1900. Pentru auul acesta se vor înscrie în cl. VII fostele eleve promovate in 1905 din cl. VI a desființate secții profesionale de gr. II. Dacă numărul cererilor de înscriere împlinește sau este mai mic decit efectul atelierului, înscrierile se fac în baza cererii. Dacă numărul cererilor este mai mare atunci se va ține concurs intre candidate. Art. 10 din regulamentul școalelor profesionale ele gr. I de fete se modifică adăogîndu-se la sine următorul nod aliniat : „Se va avea în vedere la aceste înscrieri ca numărul străinelor în o școală „să nu treacă peste a cincea parte din „numărul total al elevelor școalei“. Gimnazii, licee și școli secundare de fete Art. 16 privitor la modul de înscriere se înlocuește prin acesta: In orașele unde sunt mai multe gimnazii și licee, sau mai multe școli secundare de foto de gr. 1. directorii de o parte și directoarele de alta se vor reuni în ziua de 4 Septembrie, la 10 ore dimineața, in localul școalei respective celei mai vechi din oraș. Ei vor forma cîte o listă unică din toate cererile de înscriere adresate la diversele școli secundare de același sex din oraș, după regulie stabilite la art. 10. De altă parte ei vor forma o listă de locurile disponibile în clasa I din fiecare școală, după ce se vor rezerva locurile cuvenite conform art. 2, alin. II, III, TV și V. După aceea, în aceeași zi, din lista de cereri ee au format, vor admite în clasa 1, în ordinea clasificării, un număr de candidați egal cu numărul locurilor disponibile in toate școlile de același sex ; restul se va refuza. In fine, candidații, astfel admiși, se vor repartiza la diferitele școli, după numărul locurilor libere în fiecare și pe cît posibil după depărtarea locuinței candidaților de la diversele școli și după preferințele exprimate ia cererile lor. Cu privește taxele școlare: Taxele se vor plăti în trei rate și anume : prima între 1—30 Septembrie, a doua între 1—30 Ianuarie și a treia între 1—30 Aprilie. Prin excepție prima rată a taxei pentru școlarii admiși în clasa I se va plăti pînă în trei zile de la afișarea în școală a listei celor admiși în acea clasă, conform art. 14 din acest regulament. La cursul inferior rata va fi de 10 lei pentru fiii de român și de 20 lei pentru fiii de străini. La cursul superior prima rată va fi de 20 lei, iar a doua și a treia va fi de cîte 15 lei pentru fiii de romini ; pentru fiii de străini, fiecare rată va fi de cîte 30 lei. Fiecare rată trebue plătită integral , fracțiuni nu se vor accepta. Se poate accepta însă deodată plata a două rate sau chiar a taxei întregi. Numirea profesorilor și maeștrilor secundari Art. 3 din regulamentul pentru numirea profesorilor și maeștrilor secundari, din 15 Decembrie 1898, se va modifica în modul următor: Sesiunea de examen de capacitate pentru specialitățile menționate la art. 1 sub litera a pînă la m inclusiv se ține la fiecare trei ani numărați de la 1 Octombrie 1905. Sesiunea se deschide în ziua de 1 Octombrie, la 8 ore dimineața, în localul universității din București, și durează pînă la terminarea examenelor pentru toate specialitățile specificate de la litera « pînă la m inclusiv. La art. 75 din același regulament după cuvintele „Examenul de capacitate pentru maeștri“, se vor introduce cuvintele : „și maestre de gimnastică și lucrul de mină“, răstaunind articolul modificat astfel : Examenul de capacitate pentru maeștri și maestre de gimnastică și lucrul de mină se va ține in București și va consta din alcătuirea unui plan amănunțit de lecțiuni asupra unei părți din exerciții sau lucrări și din cel puțin trei probe practice, făcute cu elevii unei clase secundare. rată unei opere muzicale publicate, chiar dacă ea pînă atunci nu a fost ocrotită împotriva unei executări publice în lipsa unei opriri exprese. Totuși, executarea publică a unei opere de asemenea natură va putea avea loc fură consimțimmtul autorului, dacă executanții se servesc de partiții sau de bucăți muzicale, cari nu poartă mențiunea interdicției și pe cari le aveau în posesiune mai înainte de intrarea în vigoare a prezentei convențiuni: „întrebuințarea drepturilor recunoscute autorilor cari și-au publicat pentru prima oară operele pe teritoriul uneia din cele două părți contractante, nu va fi subordonată, în fața tribunalului celeilalte părți, nevoia de a îndeplini vreo formalitate. „Operele fotografice și operele obținute printr’un procedeu analog sunt admise la beneficiul dispozițiilor din prezenta convenție. Drepturile de autor — Convenția franco germană — Un decret promulgat la Paris ordonă punerea in vigoare a următoarei nouă convenții asupra dreptului de autor, încheiata între Franța și Germania : „Autorii operelor publicate pentru prima oară pe teritoriul uneia din cele două părți contractante, se vor bucura pe teritoriul celeilalte părți, pe toată durata dreptului lor asupra operei originale, de dreptul exclusiv de a traduce operele lor sau de a se îngădui traducerea, fără ca să fie nevoe ca autorul să se folosească de dreptul său exclusiv de traducere în termenul de zece ani, prevăzut de articolul 5 al convenției din Boma: „Autorii operelor publicate pentru prima oară pe teritoriul uneia din cele două părți contractante, sunt ocrotiți, pe teritoriul celeilalte părți, împotriva executare in public a operelor lor muzicale, întocmai ca și pentru autorii naționali, chiar dacă n’au oprit anume executarea publică. „Totuși, dacă mai înainte de a intra în vigoare zisă convențe, a apărut cu autorizație o traducere întreagă sau parțială, dreptul pentru traducător de a reproduce, propaga și reprezenta această traducere rămine întreg. „De la intrarea în vigoare » prezentei ovențiuni, ocrotirea va fi asigu r in „Monitorul Oficial“ „Monitorul Oficial“ de azi publică : — Modificările unor articole din regulamentul seminarelor; proect pentru regulamentul secției superioare a școalei profesionale de fete A. I. Robescu, gr. II, București; proect de modificările introduse in regulamentul școalelor profesionale de gr. I de fete ; proect de modificările introduse în regulamentul școalelor superioare de comerț și a școalelor elementare de comerț ; proect de modificările ce trebuesc introduse în regulamentul școalelor secundare ; proect de modificările ce trebuesc introduse în regulamentul pentru numirea profesorilor și maeștrilor secundari; proect de modificările ce trebuesc introduse în regulamentul pentru administrarea interioară a școalelor normale de învățători și învățătoare. Alegerile de erî erî s’au făcut la Hușî alegerile colegiului I comunal. Rezultatul a fost următorul; înscriși 286.—Votanți 241. Lista administrației în frunte cu d. doctor Munteanu a obținut 115 voturi. Lista liberalilor dizidenți în frunte cu d. Dobre Dobreanu a întrunit 112 voturi. S’a declarat balotaj: * Iată rezultatul exact al alegere! col. I comunal din orașul Vaslui, la care s’a proclamat de asemeni balotaj, înscriși 213.—Votanți 173.—Anulate 12. Lista liberală compusă din d-nii Panait Eremiade, I. V. Bușilă, Iancu Ivanovici, Frantz Koenig și I. Silivestru, a întrunit 82 voturi. Lista conservatoare cu d. Mavrocordat a întrunit 55 voturi , iar lista liberală dizidentă cu d. Motaș 24 voturi. Biroul a declarat balotaj. A apărut No 34 din revista săptămânală VIATA LITERARA ȘI ARTISTICA Cu următorul cuprins: Necrolog, Redacție ; O polemică interesantă, G. Dumbravă ; Satan (poezie) M. Godreanu ; Frumoasa Hanum (nuvelă), Ion Bîrseanul; Din cîntarea cîntărilor, Cornelia Moldovan ; Din greșală (proză), Lia Hîrsu ; Să te revăd (poezie), G. Ardeleanu; O zi de vară la Veneția, E. Pom ; Sonete, Victor Eftimitu ; Miron Ciobanu (poveste), I. Liteanu; Castelul Hașdeu, D. Teleor; Edward Grieg, B. Lăutarul; Cronici de vară, fantasio; Carnetul unui poet, Deldbîrsa; Noul silvicultori Următorii absolvenți ai școalei superioare de silvicultură de la Brănești, au fost numiți ca silvicultori la diferite administrații, societăți forestiere și proprietari de păduri. D. Gh. Teodorescu în serviciul dom. Coroanei, ca silvicultor ajutor la domeniul Borca (Suceava). D. Ioan Andreianu, ca silvicultor ajutor în serviciul administrației dom. Coroanei, în lucrarea de revizuire a amenajamentului pădurea Dobrovăț (Vaslui), D. Ioan Seceleanu, ca șef de exploatare la pădurile de pe domeniul Coroanei Mălini (Suceava), luate în întreprindere de firna Gustag Eichler. I. Ioan Botescu ca administrator și silvicultor la proprietatea principelui Ștelibey, din comuna Brusturoasa, jud. Bacău. Dnii Andrei Boldescu și Dem. Pretorian ca șefi de exploatare la pădurile societăței anonime forestiere „Lotru“ din jud Vilcea. D. Ștefan Mantea, la exploatarea pădurea Albești (Argeș), proprietatea Eforiei spitalelor civile, cumpărate de către societatea „Aurora“, reprezintată prin d. Bieri. Este un semn îmbucurător faptul că unii proprietari particulari și societăți forestiere, conștienți de adevăratele lor interese, au început să dea preferinț ADEVERUL silvicultorilor români, în ce privește gestiunea și raționala exploatare a pădurilor ce le aparțin. Ultime informațiuni la cercurile liberale domnește o mare îngrijire față de situația în care a fost pus guvernul și partidul de la putere prin actele ministrului instrucțiunei. Se afirmă că regele a recomandat înainte de plecarea sa în străinătate a lui Sturdza ca să vegheze ca profesorii să nu fie loviți de decizia d-lui Haret. Opoziția conservatoare crede că situația ministrului instrucției este greu zdruncinată Ia Palat. Cu toată silința ce și-a dat-o d. Haret de a mulțumi pe profesorii ale căror numiri le anulase, au ramas totuși fără locuri invățămînt următorii profesori: Păsculescu de la Tulcea, I. Ștefănescu ele la T.Jiu, I. Miulescu de la Craiova, N. Nicolaescu de la Craiova, C. Niculescu de la Alexandria, C. S. Niculescu de la Buzăi, V. Stanciu de la Călărași, V. Scondăcescu de la T.Măgurele și C. Margheru de la Craiova. Toți acești d-ni profesori au făcut recursul la contencios. Prim procesese de acest fel se vor judeca la 21 Septembrie. O mică infamie... școlară. Au fost concentrați pentru manevre toți profesorii cari sunt ofițeri de rezervă și cari au făcut parte din administrația d-lui Vlădescu. A fost concentrat chiar și d. Vlădescu. D. Haret a redus cu mult exercițiile militare în școlile statului. Se zice că și această măsură a ministrului instrucțiunei ar fi provocat nemulțumiri la palat. „L’Independance Roumaine“ confirmă știrile date de noi, că parlamentul nu va mai fi convocat în sesiune extraordinară și că, comisiunea parlamentară se va întruni la 15 Septembrie în sala Senatului, spre a cerceta studiile pregătite de guvern in vederea reformelor agrare. D. Take Ionescu se va întoarce în țară tocmai la 15 Septembrie. E o adevărată halima cum s’ai făcut numirile în învățământul secundar. Unii profesori cari fusese numiți după cererea lor de către d. Vlădescu, au cerut acum d-lui Haret să-l numească în alte localități unde le convineazî și cererile lor au fost admise. Nu s’a mai ținut seamă de catedrele pe cari profesorii aveau dreptul să le ocupe după ordinea în care erau clasificați la examenele de capacitate, ci s’au aranjat partizani d-lui Haret după cum le-a convenit, iar ceilalți au luat ce au mai găsit. Așa se face că profesori cari o ocupase prin concurs catedre la Severin au fost trimiși acum la Giurgiu, Craiova, Pitești și Tulcea, iar alții dela Tulcea sunt trimiși la Dorohoi. ■ Sunt profesori care au familii grele și s’au stabilit numai de un an la catedrele ce ocupă, iar acum se văd transferați în alte orașe fără să fi cerut sau să fi consimțit. Vom reveni în curând cu nume proprii și vom documenta fiecare exemplu, spre a se vedea că d. Haret nu numai că n’a intrat în legalitate, dar a săvîrșit abuzuri mult mai mari decît cele pe cari le atribue d-lui Vlădescu. D. Haret și inspectorii săi școlari recurg la următorul sistem spre a determina pe profesori să renunțe la recursurile făcute la contencios. Toți acei profesori sînt chemați mai intiți de inspectori și apoi de ministru, care le fac propuneri să primească anumite locuri. Profesorii cari convin ca inspectorii și ministrul săi primească anumite locuri sunt obligați apoi să facă cereri în sensul convenit și pe baza acelor cereri sunt numiți. Cu modul acesta ministrul obține justificative pentru felul cum procedează. _ / In ziua de 7 Septembrie a. c. ora FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL,“ FIUL ASASINULUI — MARE ROMAN DE SENZAȚIE — PARTEA ÎNTÂIA.- CRIMA TATĂLUI ! CAPIT. 1 Familia Vincent Saint-Denis, lângă Paris, este un oraș de fabrici și uzine și apar toată populația sa e compusă din lucratori, într’o casă veche ,din strada Compotse., O casă crăpata, aproape pre tu,și Iii. prin anul 1854 venise să se instaleze aci d. Claude Vincent, lumilor fierar și tîustra sa femeie Louisa Raliu,ei, ave sui umila dragoste uliul pentru altui. Să nu uitam pe hăCțașăl lor. Jacques, un ștrengar voinic, care promitea să mânuiască mai tîrziu,ca și tatăl său, ciocanul cel greu. Femeia nu avusese Zesiri și ei nu aveau nici o economie, dar ce-ate-atace! Claude avea brațe puternice și cîștiga 6—7 Ioi pe zi, ceea ce pentru epoca acea, era un salariu, pe care nu-l putea obține oricine. 1 Caude era un lucrător fără pereche intrase de curind ca prim-lucrator în uzina dd. A. Martel tatăl* și fiul el corup, constructori de material pentru căile ferate. Totul suridea tinerei perechi. Copilul, părea, că e un îngeraș. Claude era sünsat în atelier și visa la ziua cînd va ajunge șef de atelier și să cișlige 3 ruble pe zi. Ei făceau vise pentru viitor! Micul Jacques se va duce la școala și va învăța ceea ce tatăl nu știa. Maiârziu, el va fi funcționar în cancelarie, sau desenator, sau va intra în biroul tehnic, astfel că nu va risca să-și strivească piciorul cu vreo ghiulea de fier sau să-și taie mina cu foarfecele mari. Aceste visuri fac bine lucrătorilor, cari se bucură din nainte de binele, ce-i vor procura copiilor lor. Astfel gîndea Claude Vincent, lovind fierul, și suriciea privind In viitori Mama, fericită de dragostea, împărtășită, se silea să crească bine pe Jacques; copilul acesta avea in ochii ei mii de calități. Era frumos și promitea să fie mare și puternic ca tatăl sau, va deveni negreșit un om desăvârșit, va deveni un domn. ijir tinăra mamă o privea cu ochii umnczi, plini de iubire și îi plăcea să depuie pe fruntea copilului acele sărutări de inimă, de cari-ti amintești totdeauna. Intr-un cuvânt, familia Vincent, era citată in cartier ca o familie model. Bărbatul se bucura de prietenia generală a atelierului, femeia era stimată, chiar de vecine; mititelul creștea sub inceastă îndoită, ocrotire binefăcătoare. Trecură cîțiva ani, fără ca nimic să se schimbe in această existență; atît numai că d-na Vincent mărise economiile sale încet, încet, complectând modestul său menaj. Nucul înlocui lemnul cel alb, vechiul pat da lemn cu saltea de paie, fu înlocuit cu o somiera și iarna o plapumă frumoasă acoperea culcușul lucrătorului In adevăr, familiei Vincent, Nu-i lipsea nimic . Micul livret al casei de economii, care debutase cu o singură rublă, conținea acuma* aproape 1000 lei. Dar vai, medalia mai avea o față! In atelier, un lucrător, care lucra, la aceiași făurărie cu Claude, trebuia să fie grăuntele de nisip, care va face să se prăbușească edificiul Era un om îndesat, puternic, ascuns, cu vocea dulceagă, dar cu pasiuni violente. Avea vițil pe cari știa să le ascundă, mai ales, era grozav de invidios. Nu putea suferi nici o superioritate. Claude îî era superior prin forța mușchiulară, prin îndeminarea la lucru. Omul acesta mic se*, teibca, dar ura pe Claude.. Severin Billon, astfel se numea, era slugarnic, se ura de ar fi trebuit, știa să se facă tolerat, dacă nu iubit. De mai multe ori, căutase cl s'atraga pe Claude la circiumă, fără însă să reușească. Nu pentru că Vincent era sgîrcit și s-ar fi calicit pentru un litru de vin, clun! Literatorul acesta nu-și refuza nimic ,atîta numai că după ora lucrului, știa că femeia sa îl așteaptă cu masa gata. își Claude Vincent, în ziua anea, se ducea la circiumă de-și plătea contul, bea un pahar și se ducea acasă, icisînd pe camarazii sar să-și verse fructul muncea lor în tejgheaua cîrciumarului. Billon îl privea pierind, cu un surîs pe buze. Acel surîs părea că zice: —Da, du-te, dragul meu, tine-re mare, va veni momentul cînd voi găsi coarda ta simțitoare și în acea zi, tu vei fi al meu. Ziua aceea nu va întîrzia să vie. Șeful de atelier anunță într’o zi, că intră în altă uzină, cu o leafă mai mare, și că va face cinste tuturor în seara de plată. Oaude nu se gîndise niciodată, să ia locul, șefului de atelier, dar, dacă ocaziunea i se presinta să înainteze în grad line vroia să lase st*i scape prilejul. A doua zi avea deginul să se ducă la d. M. Martel și să-i ceară postul vacant. Severin Billon e și la ora prînzului în același timp, cu Claude șid ínsop, pînă la poarta casei lui, sucindu I dinainte complimente. — Căci zicea el, d-la ești primul lucrător, cel mai forte, cel mai așezat, și este imposibil ca patronul să se gândească la numirea aliuia.. Claude scrilă a fi Încântat și tot sporind această înaintare. făcea câteva obiecțiuni asupra numirei sale . Ar fi o nedreptate strigătoare, exclamă Severin și d. Martel n’o va comite. Nu merse mai departe în ziuă acea, dar începu iar peste vre-o 8 zile. Vincent, împins de Billon, îndrăsnii să se presinte d-lui Martel și de bine de rău, își puse candidatura ca șef de atelier. I). Martel talul primi foarte bine pe lucrătorul său. 11 polii să șcadă și il felicită de dragostea ce are pentru lucru, de purtarea sa cea bună și de silința sa, dar el nu putea să ia singur o hotărîre de această importanță și va trebui să ceară părerea fiului său și a asociaților săi. —Amicii mea, zise el sfiiind, consiliul de administrație va fi încunoștințat de cererea d-tale și poți fi sigur de votul meu. Claude Vincent se retrase zăpăcit de atita bunătate, plin de speranță și faine cuvîntînd în gîndul său pe Severin Billon, care-l încurajase să facă acest demers. Acest Severin pe care nu-l prea iubea, îi apărea sub o altă lumina. Era un biet om calomniat de camarazii săi ,și numai cunoscîndu-l îl vedeai cît prețuește. In ziua aceea, Claude invită pe Severin să ia ceva împreună la eșire și să-i povestească întrevederea sa cu veneratul d. Martel; el se îndepărtă de la cumpătarea sa obișnuită, dar nu putea să facil altfel ca să-și arate recunoștința sa pentru un asemenea serviciu. Primul pas era făcut. Severin asculta povestirea cu un surîs de triumf, care nu era lipsit de ironie și de un pic de gelozie. Cu toate acestea, el știa să felicite pe prietenul sa" și nu se îndoi un moment de reușită. A doua zi Billon invită pe Claude la un pahar de pelin, pentru a-l înapoia cinstea din ajun. Să refuze? Desigur că Billon s’ar fi supărat. Și apoi la urma urmei, nu era nici un rân, să ia un pahar cu un prieten. Luisa observase întârzierea cauzată de popasul la cărciumar, dar Claude era atît de fericit și de altfel el venea foarte liniștit, încât era imposibil să-i facă cea mai mică imputare. Billon era neliniștit, Clautje avea săi devie cu adevărat șef de atelier ? Și el, Billon să fie cel care a ajutat această numire!.. Ar fi murit, de gelozie. Sa Violămi să se ducă la d. Martel. Lucru ce făcu într'o seară*, și acolo, sub pretextul că vorbește în favoarea lui Claude, cel mai bun prietin al sau, găsi mijlocul să spue, că el era incapabil să ia locul, pentru că nu știa nici să citească, nici să scrie. D. Martel le mulțumi și luă, în adevăr informațiuni. Află că Clăude era analfabet, și că nu putea nici măcar să descifreze planurile, după cami lucra diferitele piese. Forța sa cea mare și îndeminarea sa la lucru trebuiau sa dispara înaintea acestui zid, de nepătruns pentru el instrucțiunea“. La sfîrșitul lunei să răspândi fvontul că un nou șef de atelier, din altă uzină, va înlocui pe șeful plecat. Lui Claude nu i venea să creadă și Billon îl împingea în încăpățânarea sa, dar, nu mai fu, nicî o îndoială, cînd patronul, d. Martel fiul, veni cu noul șef să-l prezinte lucrătorilor. La această veste, lui Vincent îî trecu prin ochi un fulger de mnnie și făcu doi pași* înspre d. Martel fiul. Tocmai d. Martel venea spre el, , Va urma