Adevěrul, septembrie 1907 (Anul 20, nr. 6473-6502)

1907-09-01 / nr. 6473

cîmbată 1 Septembrie 110. MARIESGU »KVnST Di» la Fui iiltaU-.H din I'aijis — 11 bis STRADA DECALA II Ins — U 'CEUA „Sít. GHMÖHE” Institut particular București, Calea Victoriei, No. 166 Curs liceal complect Pi­SP îîBÎIn­P cu franceza și germana LSK­S priiilor obligatorie Interni, semi-in­terni și aytersts Prețurile aceleași­es ia cele­l­alte kishim­­a — PROFESORII ASOCIAȚI — Director de studiu CHI 3Og:«I&H [UNK] ■ !DAncis. INSTITUTUL Schewitz-TMe­rin contin­u­ă, sub di­rec­țiunea d-lor U O. Ucu­­rinescu, profesor uni­­­versi­tar­ și O Tbiernn absolvent al. .Laicultații clp­otnnic și ajutați de ace­laș corp .p­reffes­ornd ca in trecut, tra­diția formată timp de 10 ani Cursurile reîncep la 1W Septembrie) —-Bucuresis, Str. Scaisme 33— Or-STERlEK-CiOBCÜ W S­A MUTAT­­«la Viena VIII. Un«le ga*«te No. »2 Consultațiuni cu celebritățile medicale specialiștii din facultatea de medicinii de la Viena. Telephon . 71 OG >­Hotel Kitani BUCUREȘTI Str. K­lavai­i Șira «la Băcani Centrul comercial, aproape de palatul jus­tiției­, și de mai isoarte am­ont.ude. Renovat cu totul, a trecut dela 1 August a. cit. sub." administrat­iunea cunoscutului fost intreprenor al hotelului Union. Organizat special pentru familii, curățenie și serviciu ireproșabil, liniște perfectă. — Pretvm­­ aînsoltit modeste — MARTIN FUHH 1 ® ara de la moșia Micșunaștî-de-­Sus (din co­muna Micșunești-Greci, Ilfov), se aren­dează de la Sf. Gheorgh­e viitor 1908. Se află pe­ rîul Ialomița, are case bune pentru locui­nța­ arendașului și a perso­nalului, moare­, magazii și toate acceso­riile în stare bună. Este înconjurată de sate foarte populate. I’od peste Ialomița, se află lingă moară. A se adresa ca pro­prietar în București*. Calea V­ictoriei 1S5. bi­jelii PrisiMla I Practici Autorizata, «ie Onor. Minister Sub direcția d-șoarelor NATHALIE CHICUȘ și FLORICA DANON Diplomate ale școalei­ profesionale supe­rioare din Darie Str. Speranței 28, București Se predau­ cursuri teoretice și practice de croitorie, precum și limbele franceză și germană, desemn și pian; înscrierile au început. — Cursurile la 10 Septembrie. D-rul I­. Costiniu Docent la Facultate pentru boalele de GAT, NAS și URECHI — S’a reîntors în Capitală — Consult. 5VS—71/2* Str. Fontînei 61 Professorr italiano dă lezioni Rivolgersi r Direttore Ra­­„Scuola Italiana“. Str. Cazzavillan BANCA PRBHDTfl- Prop. Teatrului „Cooperativa“, Ploești Avem onoare­a vă aduce la cunoș­tință că am cedat agenției tea­­trale „Harpa“ din Pasagiul Coope­rativa, dreptul exclusiv de a închiria și angaja sala teatrului Cooperativa prof. Băncel Prahova, pentru repre­zentațiile teatrale ale stagiunei crt. și­­ va rugăm ca pentru orice informa­­țiune relativ la închirierea săleî să vă adresați numai agenției de mai sus, singura autorizată cu aceasta. .cu stimă. Banca Prahova Prep. Teatrului „Cooperativa” Ploești Liceul francez-român CLINCIU-POPA - LEAUTEV 48—50, Calea Flevnei, 48 50 Curs liceal complet, școală co­mercială superioară, curs fie seară, secțiune greacă, franceză, curs pri­mar. Institutul funcționează într’un lo­cal adaptat cu totul cerințelor școlare, proprietate a directorilor, prevăzut cu hală de gimnastică­, sală de desemn, băi, infirmerie, grădină. In­grijire părintească­­disciplină severă, atenție specială lim­­belor moderne. Față de condițiunile, extrem de­ rigu­roase, în care s­au dat examenele și în vederea reorganizare! ce autoritatea șco­lară proectează să dea învățământului particular, sperăm că părinții vor ști să a­­precieze munca serioasă și conștiința de care am dat dovadă în conducerea școl­­ei noastre, timp de 12 ani. Modificările ce vom aduce corpului nostru profesoral, vor fi făcute numai­ în interesul școalei. Cursurile se deschid la 8 Septembrie, preparațiile de corigență la 20 August, înscrierile de acum. Prospecte la cerere. So |>i-ii»ioso «lev* : DIRECȚIUNEA SPECTACOLE — Vineri 31 August 1907 — Parcul Cscitoîeșeanu. — Compania lirică romma­­­io sub conducerea­­ 1 lui Const. Grigoriu, va juca „Fire do ar­tist“ opereta în 3 acte. Grădina Banca. — Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va juca „Nunta lui Toplidea“, comedie in 3 l­fcr­e. Grădina Ambasadori. i­~l Trupa do .sub conducerea d-lor Const. Nottara și Niculescu - Buzăi, va juca „Țivilii dela h­otel Cu­­dala", comedie. Prigonirile presei române tîe peste munți Iată ce scriei ziarul Lupta sub titlul „Procuroru la muncă"4. El i s'a înmuiat redactorului nostru responsabil invitarea de a se prezenta la judecătoria de instrucție pentru a i­ se lua interogatorul in al șaptelea pro­ces pornit împotriva ziarului nostru. Curtea cu jurați din Cluj a condam­nat era pe d. Aurel Doinșș, redactorul responsabil al ziarului „Unirea“ la opt luni închisoare și 1.200 coroane amendă pentru „agitație“ săvîrșită prin publi­carea unui articol în „Unirea“. Curtea cu jurați il condamnase mai de mult per­tru acest articol, curtea de casație din Budapesta anulase însă sentința pe motive formata și ordonase proces­ nou­. Curtea cu jurați i-a condamnat erî din nou. Tot era, poliția din Arad a fost în re­dacția ziarului „Tribuna“ pentru a face percheziție. împotriva „Tribunei“ se procedează în vremile din urmă în mod sumar de tot: pînă acum, cînd era să i se facă un proces de presă, poliția lo­cală mergea la redacție și făcea perche­ziție, căutând manuscrisul articolului incriminat, redactorul responsabil era apoi chemat la poliție, apoi la judecă­torul de instrucție, delegat al tribuna­lului din Oradea-Mare. Ei bine, actua­lul procuror din Oradea-Mare, o face mai radical. Vineri l-a citat pe redac­torul responsabil de-a dreptul la judecă­torul de instrucție din Oradea-Mare poate ca „al doilea redactor să-l ajungă pe întîiul în temnița de la Seghedin“. Un lanț nesfîrșit de dovezi că în Un­garia există libertate de presă—pe h­îr­­tie și pentru d­eide ifjú Széli István și fițuica ca „Karikás“ din Dobrițin... Maghiariza nu ne pot... Pe semne însă s’au hotărît să ne silească să învă­țăm rusește limba obidiților din împă­răția țarului... Mausoleul dela Grivița Erî s’a serbat în principatul vecin, una din cele mai mari serbări ale po­porului bulgar, ca semn de recunoștință pentru poporul român și rus, ale căror armata au redat libertatea Bulgariei. Monumentele, care vor vorbi vremu­rilor de vitejia armatelor ruse și ro­mâne, sunt semnele de recunoștință ale unei națiuni întregi, ce se închină me­moriei celor căzuți pe câmpiile Bulga­riei pentru libertate. Iată o descriere a acestor două falnice monumente de la Grivița și Poradim. Spre apus de satul Grivița, lingă marginea lui, mândru se înalță mauso­leul român, ridicat de poporul român ca semn veșnic pentru soldații bravi ai Ro­­mîniei, cari a fi murit lingă redutele Gri­viței. Etajul de jos al mausoleului, servă de bucătărie, iar cel de sus, de capelă. In bucătărie, pe polițe se găsesc așe­zate, străchini și vase, lucruri sfinte ale eroilor dorobanți. Mausoleul e mic, dar frumos și face o impresie plăcută vizitatorilor. El zil­nic amintește călătorilor de luptele ce au avut loc la 30 August 1877. Grivița și Zelenite Gori, sunt localități de­o­po­trivă cunoscute istoriei veacului al XlX-lea. Ei bine cine vizitează Zelenite Gori, simte o novoe istorică de a vizita și Grivița, pontru ca să vadă locul unde au curs șirone de singe amestecat din trupurile rușilor și romînilor pină în valea Iadului și ale Griviței. . * Dincolo de Grivița, în partea dreaptă de abia se observă iazul lui Totleben, care după ce a fost plin cu apă, i s’a dat drumul, distrugînd toate morile de pe lingă Grivița, ce servea și la alimen­tarea armatei lui Osman Pașa. Satul Poradim, e la o distanță de lung, kilometru de gara cu același nume. Tot parcursul drumului, e de o frumusețe rară. Acest mic sătuleț a fost destinat de soartă să serve drept cartier gene­ral a doi domnitori, a doi mari șefi de armată. Cei doi monarhi au­ trăit 4 luni în acest sătuleț îndurînd cele mai mari neajunsuri și peripeții ale unui războiu­ ca cel din 1877. De aici cei doi viteji observau cum sîngele romînilor și ru­șilor se vărsa în fața Pievrieî, și ei cu multă m­îhaire se întorceau în prea mo­destele lor locuințe, la vederea acestor tablouri grozave. Întreaga suflare din 1877, aștepta veștile­­ de la Poradim , sau­ Osman Pașa va cădea învins, ia­r cei doi monarhi vor părăsi cîm­pul de bătae, totul fiind în zadar. Mulți nu știau nimic pină atunci des­pre Bulgaria, toți cunoșteau Poradimul, și aceasta pentru că atunci trăia în a­­cest sat, cel mai tare țar al luptei, ța­rul Alexandru II, eliberatorul Bulgariei și domnitorul unui popor care se va­­­atmesta in viitor. Manifestul electoral al Cadelilor Partidul Căderilor din Iiusia, a lansat, în vederea alegerilor celei de a treia Dume, un manifest cître po­por. După ce descrie fazele prin care a trecut Rusia din ziua cînd țarul a hotărît alegerea unei Du­ine, speranțele pe care poporul le-a pus în aceasta și străduințele celor in­teresați de a menține vechiul regim, manifestul încheie cu reformele po­litice și sociale pe care partidul Ca­­deților a hotărît să le realizeze. In­tre reformele enumerate, următoa­rele sunt cele mai importante : 1) Împărțirea păm­ântului la agri­cultori în­trebuinț induse desproprietă­­rie­a silită ; 2) Protejarea lucrătorilor întrebu­ințați în întreprinderile industriale și în comerț; 3) Votul universal secret de care să se bucure toți fară deosebire de religie, naționalitate și sex ; 4) Dreptul de control al popula­ției la administrarea comunelor ; 5) Drepturi civile și politice tutu­ror cetățenilor ; 6) Introducerea legalitățea, stîrpirea tuturor proiecțiilor ; ■?) O controlă severă asupra chel­tuielilor ce se fac cu banii statului precum și o lărgire a drepturilor Dumei. B. P. Hasdeu (Anecdote din viața lui) Cred că nu e de prisos a mai po­vesti citeva anecdote despre ilustrul savant dispărut dintre noi, B. P. Hasdeu. Be ce se iscălea Hasdeu? Se povestește­­ că mai înainte el își scria numele ca ! adică Hîîșdău, dar făcind o călătorie prin Ardeal, românii de prin toate părțile cari pronunță li­tera I ca­po­i îl aclamau astfel: Hisdeu ! și se auzea chiar hîsdeu ! Venind în București a schimbat pe d­en­ă, și ținea foarte mult să i se scrie și să i se pro­nunțe numele : H­asdeu. La Revista Nouă La redacția „Revistei Nouă“ într’o seară V. A. Ureche îl tachina mereu, , ba că așa, ba că pe dincolo. Hasdeu nu răspundea nimic. Urech­e îl pisa mereu, ba că una, ba că alta. Hasdeu după un ceas de răbdare, îi zice : — Mă, Ureche, dacă nu mă lași în pace, am să-țî adun într’un volum toate greșelile de istorie și am să le întitulez; „Urechiade“. Cînd începuse d. N. Pătrașcu să scrie critici, le publica in Convorbiri Literare și d. T. Maiorescu îl lăuda pa tînărul critic or de cîte ori avea ocazie. Intîlnind pe Hasdeu la Academie, îi spune: — Să citești un articol frumos de Pătrașcu!... —­ Tudorița Pătrașcu 7 S’a lăsat de teatru­­! ? Academicianul A. Odobescu își tipă­rise operile complecte în 3 volume și le-a dat și lui Hasdeu. Intîlnin­du’l după vr’o lună, 11 întrebă ; — Eu, dragă Hasdeu, cum ți s’au părut scrierile, mele ? — A fi multă vlagă... Hasdeu povestea “că Odobescu s’a supărat foc și nu i-a mai vorbit mult Trup. —■ De ce ? Fam întrebat noi. — El a auzit llagă!... (vorbe goale). Cu prilejul scoatere! la concurs a catedrei de istoria romînilor de la U­­­iversitatea din București, a trimes și el o petiție telegrafic ca să fie pus în­tre concurenți. D. Maiorescu însă, președintele ju­riului examinator, ii purta sîmbetele. In ziua începerea concursului se citește de președinte lista concurenților fără Hasdeu. — Ați uitat, domnule, președinte, să mă treceți și pe mine. — Nu, petiția d-voastră ne­fiind timbrată, nu s’a luat in considerație și... termenul de înscriere a trecut... * D. Hasdeu i-a făcut d-lui Maiorescu multe farse. Intre altele, cea mai cu­noscută e aceasta : Adresîndu-i o petiție pe cînd d. Ma­­iorescu era ministru de chtate, i-a scris jos astfel : E. S. Min. Ut. Maiorescu (a smintit Maiorescu, saul Excelenței Sale Minis­trului Titu Maiorescu). * Pe la începutul carierei sale profeso­rale era la Iași, la liceul Național și avea director pe d. T. Maiorescu care'l cam persecuta. într’o zi întîrziind, d. Maiorescu a scris în condica de prezență a Li­ceului : D. profesor este absent. Venind Hasdeu la școală șterge acest find și scrie în loc : D. profesor nu este absent, este Hașdeu ! M­ii 183 La Eli­v aci, NUMAI 16 ZILE. mai sunt pînă la tragerea MIRILOR PRERII acordate g­ratuit abonaților ziarului „Dimineața"* La 15 SEPTEM­BRIE a. art. de Comisitunea compusă din reprezentanții Cernerilor de Comerciu din­­ BUCUREȘTI, BRĂILA. CONSTANȚA — IAȘI și CRAIOVA — și cari se compun din : Casa din str. Popa­ilan­tis. 33 LIBERA DE­­­ RI­CE SARCINA Caza fiind complect mobilată și­­ aranjată ori­cine o poate vizita­­ în tot cursul zilei. Actele de proprietate ale casei se vor face de către­ Creditul Urban pe numele fericitului ciștigător. Un tri­so­i complect de damă — compus din 80 bucăți — o mașină de scris fost No. 10 — Cea mai bună din cele existente — O călătorie la Paris dus și întors clasa II-a cu oprire facultativă la Festa, Viena și Mün­chen și 250 lei d­eltr­ele dă între­ținere. Un ceas și un lant de Aur * Pentru a mulțumi pe numeroșii noștri abonați, am hotărît ca, pe lingă premiile de mai sus, să mai a­­cordăm, la aceeași tragere următoa­rele premii: 5 ABONAMENTE pe UN AN la ziarul „DIMINEAȚA“ 15 ABONAMENTE pe 6 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ 50 ABONAMENTE pe 3 LUNI la ziarul „DIMINEAȚA“ Abonamentele câștigate vor începe de la data expirărei vechiului abonament. SB?“ La acest adaus de premii par­ticipă atît vechii cît și noii abonați. Ifalarea toială a premiilor im 32.I!SI Costul abonamentului. Pe un an Jrei 20, avînd dreptul la 15 cu­poane de participare la premii. Pe b litul­l­ei II, avînd dreptul la 7 cu­poane de participare la premii. Pe 3 luni a,ei 6 avînd dreptul la 2 cu­poane de participare la premii. D. P. P. Carp i-a făcut o critică a­­cmm vreo patruzeci de ani la piesa Razván Vodă. — Ce zici d­­e Hasdeu de critica lui Carp ? — In semn de dispreț am s’o pui ca prefață la noua ediție a piesei., Și a și pus'o ! es­t>. dr. Istrati »,dat numele de Has­­deina «hui produs chimic descoperit de d-sa. Toni Bacalbașa pe atunci a în­trebat ironic într’o gazetă, că d. dr. Is­trati nu găsea un nume mai frumos. Hendeu a rîs și a­ rugat pe d. dr. Istrati să schimbe numirea de Has­­deina în Bacalibașina. D. Teleor, care se va face Chestiuni școlare Modificări aduse în regulamentele școalelor de toate gradele „Monitorul Oficial“ de astăzi pu­blică referatele d-lui ministru al cultelor prin care s’au cerut și ob­ținut de la consiliul de miniștri nu­meroase și importante modificări în regulamentele școlare. Vom releva aci pe cele mai importante. Școalele profesionale de fete Se reînființează în București, secția superioară a școalei profesionale de gr. II, pe ziua de 1 Sept. 1907. Această secție va funcționa de la în­ceput cu ambele sale clase, avînd fiecare trei ateliere : 1) croitorie ; 2) rufărie ; 3) flori. Școala va fi instalată in localul din str. Fîntînei No. 12. Nu se vor admite în fiecare clasă decît maximum 50 eleve, cari vor fi re­­partizate astfel pe ateliere, în fiecare clasă : 1) Croitorie 2(1 eleve; 2) rufărie 14 eleve și 3) flori 10 eleve. înscrierile se fac la cancelaria șinaicî intre 1—5 Septembrie al fiecărui an , nu se primesc în școală femei mări­­tate Înscrierea în cla­­sa VI se face pe baza certificatului de absolvire a u­­nei șc. profes. de gr. I a statului sau­ recunoscută de stat; nu se admit decît certificatele liberate după 1900. Pentru auul acesta se vor înscrie în cl. VII fostele eleve promovate in 1905 din cl. VI a desființate­ secții profesi­onale de gr. II. Dacă numărul cererilor de înscriere împlinește sau­ este mai mic decit efect­­ul atelierului, înscrierile se fac în baza cererii. Dacă numărul cererilor este mai mare atunci se va ține concurs intre candidate. Art. 10 di­n regulamentul școale­­lor profesionale ele gr. I de fete se modifică adăogîndu-se la sine urmă­torul nod­ aliniat : „Se va avea în vedere la aceste în­scrieri ca numărul străinelor în o școală „să nu treacă peste a cincea parte din „numărul total al elevelor școalei“. Gimnazii, licee și școli secundare de fete Art. 16 privitor la modul de în­scriere se înlocuește prin acesta: In orașele unde sunt mai multe gimnazii și licee, sau mai multe școli secundare de foto de gr. 1. directorii de o parte și directoarele de alta se vor reuni în ziua de 4 Septembrie, la 10 ore dimineața, in localul școalei respec­tive celei mai vechi din oraș. Ei vor forma cîte o listă unică din toate cere­rile de înscriere adresate la diversele școli secundare de același sex din oraș, după regul­ie stabilite la art. 10. De altă parte ei vor forma o listă de locu­rile disponibile în clasa I din fiecare școală, după ce se vor rezerva locurile cuvenite conform art. 2, alin. II, III, TV și V. După aceea, în aceeași zi, din lista de cereri ee au format, vor ad­mite în clasa 1, în ordinea clasificării, un număr de candidați egal cu numă­rul locurilor disponibile in­ toate școlile de același sex ; restul se va refuza. In fine, candidații, astfel admiși, se vor re­partiza la diferitele școli, după numărul­­ locurilor libere în fiecare și pe cît po­sibil după depărtarea locuinței candi­daților de la diversele școli și după pre­ferințele exprimate ia cererile lor. Cu­ privește taxele școlare: Taxele se vor plăti în trei rate și anume : prima între 1—30 Septembrie, a doua între 1—30 Ianuarie și a treia între 1—30 Aprilie. Prin excepție prima rată a taxei pentru școlarii admiși în clasa I se va plăti pînă în trei zile de la afișarea în școală a listei celor ad­miși în acea clasă, conform art. 14 din acest regulament. La cursul inferior rata va fi de 10 lei pentru fiii de ro­mân­ și de 20 lei pentru fiii de străini. La cursul superior prima rată va fi de 20 lei, iar a doua și a treia va fi de cîte 15 lei pentru fiii de romini ; pen­tru fiii de străini, fiecare rată va fi de cîte 30 lei. Fiecare rată trebue plătită integral , fracțiuni nu se vor accepta. Se poate accepta însă deodată plata a două rate sau chiar a taxei întregi. Numirea profesorilor și maeștr­ilor secundari­ Art. 3 din regulamentul pentru numirea profesorilor și maeștrilor secundari, din 15 Decembrie 1898, se va modifica în modul următor: Sesiunea de examen de capacitate pentru specialitățile menționate la art. 1 sub litera a pînă la m inclusiv se ține la fiecare trei ani numărați de la 1 Octombrie 1905. Sesiunea se deschide în ziua de 1 Octombrie, la 8 ore dimineața, în loca­lul universității­ din București, și du­rează pînă la ter­minarea examenelor pentru toate specialitățile specificate de la litera « pînă la m inclusiv. La art. 75 din același regulament după cuvintele „Examenul de capaci­tate pentru maeștri“, se vor introduce cuvintele : „și maestre de gimnastică și lucrul de mină“, răstaunind articolul modificat astfel : Examenul de capacitate­­ pentru ma­eștri și maestre de gimnastică și lucrul de mină se va ține in București și va consta din alcătuirea unui plan amă­nunțit de lecțiuni asupra unei părți din exerciții sau lucrări și din cel puț­in trei probe practice, făcute cu elevii u­­nei clase secundare. rată unei opere muzicale publicate, chiar dacă ea pînă atunci nu a fost o­­crotită împotriva unei executări publice în lipsa unei opriri exprese. Totuși, executarea publică a unei opere de a­­semenea natură va putea avea loc fură consim­țimmtul autorului, dacă execu­­tanții se servesc de partiții sau de bu­căți muzicale, cari nu poartă mențiunea interdicției și pe cari le aveau în po­sesiune mai înainte de intrarea în vi­goare a prezentei convențiuni: „întrebuințarea drepturilor recunos­cute autorilor cari și-au­ publicat pen­tru prim­a oară operele pe teritoriul u­­neia din cele două părți contractante, nu va fi subordonată, în fața tribuna­lului celeilalte părți, nevoia de a înde­plini vreo formalitate. „Operele fotografice și operele obți­nute printr’un procedeu analog sunt ad­mise la beneficiul dispozițiilor din pre­zenta convenție. Drepturile de autor — Convenția franco germană — Un decret promulgat la Paris ordonă punerea in vigoare a următoarei nouă convenții asupra dreptului de autor, încheiata între Franța și Germania : „Autorii operelor publicate pentru prima oară pe teritoriul uneia din cele două părți contractante, se vor bucura pe teritoriul celeilalte părți, pe toată durata dreptului lor asupra operei ori­ginale, de dreptul exclusiv de a tra­­duce operele lor sau de a se îngădui traducerea, fără ca să fie nevoe ca au­torul să se folosească de dreptul său exclusiv de traducere în termenul de zece ani, prevăzut de articolul 5 al convenției din Bom­a: „Autorii operelor publicate pentru prima oară pe teritoriul uneia din cele două părți contractante, sunt ocrotiți, pe teritoriul celeilalte părți, împotriva executare­ in public a operelor lor mu­zicale, întocmai ca și pentru autorii na­ționali, chiar dacă n’au oprit anume executarea publică. „Totuși, dacă mai înainte de a intra în vigoare zisă convenț­e, a apărut cu autorizație o traducere întreagă sau­ parțială, dreptul pentru traducător de a reproduce, propaga și reprezenta a­­ceastă traducere rămine întreg. „De la intrarea în vigoare » prezen­tei­­ o­vențiuni, ocrotirea va fi asigu­­ r in „Monitorul Oficial“ „Monitorul Oficial“ de azi publică : — Modificările unor articole din re­gulamentul seminarelor; proect pentru regulamentul secției superioare a școalei profesionale de fete A. I. Robescu, gr. II, București; proect de modificările in­troduse in regulamentul școalelor pro­fesionale de gr. I de fete ; proect de modificările introduse în regulamentul școalelor superioare de comerț și a școalelor elementare de comerț ; proect de modificările ce trebuesc introduse în regulamentul școalelor secundare ; proect de modificările ce trebuesc in­troduse în regulamentul pentru numirea profesorilor și maeștrilor secundari; proect de modificările ce trebuesc in­troduse în regulamentul pentru admi­nistrarea interioară a școalelor normale de învățători și învățătoare. Alegerile de erî­ erî s’au făcut la Hușî alegerile colegiului I comunal. Rezultatul a fost următorul; înscriși 286.—Votanți 241. Lista administrației în frunte cu d. doctor Munteanu a obținut 115 voturi. Lista liberalilor dizidenți în frunte cu d. Dobre Dobreanu a întrunit 112 voturi. S’a declarat balotaj: * Iată rezultatul exact al alegere! col. I comunal din orașul Vaslui, la care s’a proclamat de asemeni balotaj, înscriși 213.—Votanți 173.—Anu­late 12. Lista liberală compusă din d-nii Panait Eremiade, I. V. Bușilă, Iancu Ivanovici, Frantz Koenig și I. Sili­­vestru, a întrunit 82 voturi. Lista conservatoare cu d. Mavro­­cordat a întrunit 55 voturi , iar lista liberală dizidentă cu d. Motaș 24 voturi. Biroul a declarat balotaj. A apărut No 34 din revista săp­tămânală VIATA LITERARA ȘI ARTISTICA Cu următorul cuprins: Necrolog, Redacție ; O polemică inte­resantă, G. Dumbravă ; Satan (poezie) M. Godreanu ; Frumoasa Hanum (nu­velă), Ion Bîrseanul; Din cîntarea cîn­­tărilor, Cornelia Moldovan ; Din greșală (proză), Lia Hîrsu ; Să te revăd (poe­zie), G. Ardeleanu; O zi de vară la Veneția, E. Pom ; Sonete, Victor Efti­­mitu ; Miron Ciobanu (poveste), I. Li­teanu; C­astelul Hașdeu, D. Teleor; Ed­ward Grieg, B. Lăutarul; Cronici de vară, fan­tasio; Carnetul unui poet, Deldbîrsa; Noul silvicultori Următorii absolvenți ai școalei supe­rioare de silvicultură de la Brănești, au fost num­iți ca silvicultori la diferite administrații, societăți forestiere și pro­prietari de păduri. D. Gh­. Teodorescu în serviciul dom. Coroanei, ca silvicultor ajutor la do­meniul Borca (Suceava). D. Ioan Andreianu, ca silvicultor a­­jutor în serviciul administrației dom. Coroanei, în lucrarea de revizuire a a­­menajamentului pădurea Dobrovăț (Vaslui), D. Ioan Seceleanu, ca șef de exploa­tare la pădurile de pe domeniul Co­­roanei Mălini (Suceava), luate în între­prindere de firna Gustag Eichler. I­. Ioan Botescu ca administrator și silvicultor la proprietatea principelui Ștelibey, din comuna Brusturoasa, jud. Bacău. Dnii Andrei Boldescu și Dem. Pretorian ca șefi de exploatare la pă­durile societăței anonime forestiere „Lo­tru“ din jud Vilcea. D. Ștefan Mantea, la exploatarea pădurea Albești (Argeș), proprietatea Eforiei­ spitalelor civile, cumpărate de către societatea „Aurora“, reprezintată prin d. Bieri. Este un semn îmbucurător faptul că unii proprietari particulari și societăți forestiere, conștienți de adevăratele lor interese, au început să dea preferinț­ ADEVERUL silvicultorilor români, în ce privește gestiunea și raționala exploatare a pă­durilor ce le aparțin. Ultime informațiuni la cercurile liberale domnește o mare îngrijire față de situația în care a fost pus guvernul și par­tidul de la putere prin actele mi­nistrului instrucțiunei.­­ Se af­irmă că regele a reco­mandat înainte de plecarea sa în străinătate a lui Sturdza ca să vegheze ca profesorii să­ nu fie loviți de decizia d-lui Haret. Opoziția conservatoare crede că situația ministrului instrucției este greu­ zdruncinată Ia Palat. Cu toată silința ce și-a dat-o d. Haret de a mulțumi pe profesorii ale căror numiri le anulase, au ram­­as totuși fără locuri in­­vățăm­înt următorii profesori: Păsculescu de la Tulcea, I. Ștefă­­nescu ele la T.­Jiu, I. Miulescu de la Craiova, N. Nicolaescu de la Craiova, C. Niculescu de la Alexan­dria, C. S. Niculescu de la Buzăi­, V. Stanciu de la Călărași, V. Scon­­­dăcescu de la T.­Măgurele și C. Mar­gheru de la Craiova. Toți acești d-ni profesori au făcut recursul­­ la contencios. Prim proces­ese de acest fel se vor judeca la 2­1 Septembrie. O mică infamie... școlară. Au fost concentrați pentru ma­nevre toți profesorii cari sunt ofițeri de rezervă și cari au făcut parte din administrația d-lui V­lădescu. A fost concentrat chiar și d. V­lă­descu. D. Haret a redu­s cu mult exer­cițiile militare în școlile statului. Se zice că și această măsură a ministrului instrucțiunei ar fi pro­­vocat nemulțumiri la palat. „L’Independance Roumaine“ con­­firmă știrile date de noi, că parla­mentul nu va mai fi convocat în sesiune extraordinară și că, com­i­­siunea parlamentară se va întruni la 15 Septembrie în sala Senatului, spre a cerceta studiile pregătite de guvern in vederea reformelor a­­grare. D. Take Ionescu se va întoarce în țară tocmai la 15 Septembrie. E o adevărată halima cum s’ai făcut numirile în învățământul se­cundar. Unii profesori cari fusese numiți după cererea lor de către d. Vlă­­­descu, au cerut acum d-lui Haret să-l numească în alte localități unde le convine­azî și cererile lor au fost admise. Nu s’a mai ținut seamă de cate­­drele pe cari profesorii aveau drep­tul să le ocupe după ordinea în care erau clasificați la examen­ele de ca­pacitate, ci s’au aranjat partizani­ d-lui Haret după cum le-a conve­nit, iar ceilalți au luat ce au mai găsit. Așa se face că profesori cari o o­cupase prin concurs catedre la Se­verin au fost trimiși acum la Giur­­giu, Craiova, Pitești și Tulcea, iar alții dela Tulcea sunt trimiși la Do­­rohoi. ■­­ Sunt profesori care au familii grele și s’au stabilit numai de un an la catedrele ce ocupă, iar acum se văd transferați în alte orașe fără să fi cerut sau să fi consimțit. Vom reveni în curând cu nume proprii și vom documenta fiecare exemplu, spre a se vedea că d. Ha­ret nu numai că n’a intrat în le­galitate, dar a săvîrșit abuzuri mult­ mai mari decît cele pe cari le atri­­bue d-lui Vlădescu. D. Haret și inspectorii săi șco­lari recurg la următorul sistem spre a determina pe profesori să re­nunțe la recursurile făcute la con­tencios. Toți acei profesori sînt chemați mai int­iți de inspectori și apoi de ministru, care le fac propuneri să primească anumite locuri. Profesorii cari convin ca inspec­torii și ministrul săi primească anu­­mite locuri sunt obligați apoi să facă cereri în sensul convenit și pe baza acelor cereri sunt numiți. Cu modul acesta­ ministrul obține justificative pentru felul cum pro­­cedează. _ / In ziua de 7 Septembrie a. c. ora FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL,“ FIUL ASASINULUI — MARE ROMAN DE SENZAȚIE — PARTEA ÎNTÂIA.- CRIMA TATĂLUI ! CAPIT. 1 Familia Vincent Saint-Denis, lângă Paris, este un o­­raș de fabrici și uzine și apar toată po­pulația sa e compusă din lucratori, într’o casă veche ,di­n strada Compotse., O casă crăpata, aproape p­re tu,­și I­ii. prin an­ul 1854 venise să se instaleze aci d­. Claude Vincent, lumilor fierar și tîustra sa femeie Louisa Raliu,­ei, ave sui umila dragoste uliul pentru altui. Să nu uitam pe hăCțașăl lor. Jacques, un ștrengar voinic, care promitea să mânuiască mai tîrziu,ca și tatăl său, ciocanul cel­­ greu. Femeia nu avusese Zesiri și­­ ei nu a­­vea­u nici o economie, dar ce-ate-atace! C­laude avea brațe puternice și cîștiga 6—7 Ioi pe zi, ceea­ ce pentru epoca acea, era un salariu, pe care nu-l putea obține ori­cine. 1 Caude era un lucrător fără pereche intrase de cur­ind ca prim-lucrator în u­­zina dd. A. Martel tatăl* și­ fiu­l­­ el corup, constructori de material pentru căile fe­rate. Totul suridea tinerei perechi. Copilul, părea, că e un îngeraș. Claude era sü­ns­at în atelier și visa la ziua cînd va a­junge șef de atelier și să cișlige 3 ruble pe zi. Ei făceau vise pentru viitor! Micul Jacques se va duce la școala și va în­văța ceea ce tatăl­ nu știa. Mai­ârzi­u­, el va fi funcționar în cancelarie, sau desenator, sau­ va intra în­­ biroul teh­­nic, ast­fel că nu va risca să-și striveas­că piciorul cu vre­o ghiulea de fier sau să-și taie mina cu­ foarfecele mari. Aceste visuri fac bine lucrătorilor, cari se bucură di­n nainte de binele, ce-i vor procura copiilor lor. Ast­fel gînd­ea Claude Vincent, lovind fierul, și suriciea privind In viitori Mama, fericită de dragostea, împărtă­șită, se silea să crească bine pe Jacques; copilul acesta avea in ochii ei mii de calități. Era frumos și promitea să fie mare și puternic ca tatăl sau­, va deveni negre­șit un om desăvârșit, va­ deveni un domn. ijir tinăra mamă o privea cu ochii u­­mnczi, plini de iubire și îi plăcea să de­­puie pe fruntea copilului acele sărutări de inimă, de cari-ti amintești totdeauna. Intr-un cuvânt, familia Vincent, era citată in cartier ca o­­ familie model. Bărbatul se bucura de prietenia ge­nerală a atelierului, femeia era stimată, chiar de vecine; mititelul creștea sub in­ce­astă îndoită, ocrotire binefăcătoare. Trecură cîți­va ani, fără ca nimic să se schimbe in această existență; atît numai că d-n­a Vincent mărise economii­le sale încet, încet, complectând modes­tul său­ menaj. Nucul înlocui lemnul cel alb, vechiul pat da lemn cu saltea de paie, fu înlo­cuit cu o somiera și iarna o plapumă frumoasă acoperea culcușul lucrătorului In adevăr, familiei Vincent, N­u-i lip­sea nimic­ . Micul livret al casei de economii, care debutase cu o singură rublă, conținea acuma* aproape 1000 lei. Dar vai, medalia mai avea o față! In atelier, un lucrător, care lucra, la aceiași făurărie cu Claude, trebuia să fie grăuntele de nisip, care va face să se prăbușească edificiul Era un om îndesat, puternic, ascuns, cu vocea dulceagă, dar cu pasiuni vio­lente. Avea vițil pe cari știa să le ascundă, mai ales, era grozav de invidios. Nu putea suferi nici o super­ioritate. Claude îî era­­ superior prin forța muș­­chiulară, prin îndeminarea la lucru. Omul acesta mic se*, teibca, dar ura pe Claude.. Severin Billon, astfel se numea, era slugarnic, se ura de ar fi trebuit, știa să se facă tolerat, dacă nu iubit. De mai multe ori, căutase cl s'atraga pe Claude la circiumă, fără însă să reu­șească. Nu pentru că Vincent era sgîrcit și s-ar fi calicit pentru un litru de vin, cl­­­un! Literatorul acesta nu-și refuza nimic ,atîta numai că după ora lucru­lui, știa că femeia sa îl așteaptă cu ma­sa gata. își­ Claude Vincent, în­ ziua anea, se ducea la­ circiumă de-­și plătea contul, bea un pahar și se ducea acasă, icisînd pe camarazii sar să-și verse fructul mun­cea lor în tejgheaua cîrciuma­rului. Billon îl privea pierind, cu un surîs pe buze. Acel surîs părea că zice: —Da, du-te, dragul meu, tine-re mare, va veni momentul cînd voi găsi coarda ta sim­țitoare și în acea zi, tu vei fi al meu. Ziua aceea nu va întîrzia să vie. Șeful de atelier anunță într’o zi, că in­tră în altă uzină, cu o leafă mai mare, și că va face cinste tuturor în seara de plată. Oaude nu se gîndise nici­odată, să ia locul, șefului de atelier, dar, dacă oca­­ziunea i se presin­ta să­ înainteze în grad line vroia să lase st­­*i scape prilejul. A doua zi avea deginul să se ducă la d. M. Martel și să-i ceară postul­ vacant. Severin Billon e și la ora prînzului în același timp, cu Claude șid ínsop, pînă la poarta casei lui, sucindu I dinainte complimente. — Căci zicea el, d-la ești primul lu­crător, cel mai forte, cel mai așezat, și este imposibil ca patronul să se gân­dească la numirea aliuia.. Claude sc­rilă a fi Încântat și tot spo­rind această­ înaint­are. făcea câteva o­­biecțiuni asupra num­irei sale . Ar fi o nedreptate strigătoare, excla­mă Severin și d. Martel n’o va comite. Nu merse mai­ departe în ziuă acea, dar începu iar peste vre-o 8 zile. Vin­cent, împins de Billon, îndrăsnii să se presinte d-lui Martel și de bine de rău­, își puse candidatura ca șef de atelier. I). Martel talul primi foarte bine pe lucrătorul său. 11 polii să șcadă și il felicită de dragostea ce are pentru lucru, de purtarea sa cea bună și de silința sa, dar el nu putea să ia singur o hotă­­rîre de această importanță și va trebui să ceară părerea fiului său și a aso­ciaților­­ săi. —Amicii mea, zise el sfii­ind, consi­liu­l de administrație va fi încunoștințat de cererea d-tale și poți fi sigur de vo­tul meu. Claude Vincent se retrase zăpăcit de atita bunătate, plin de speranță și faine cuvîntînd în gîndul său pe Severin Bil­lon, care-l încurajase să facă acest de­mers. Acest Severin pe care nu-l prea iubea, îi apărea sub o altă lumina. Era un­­ biet om calomniat de camarazii săi­ ,și numai cunoscîndu-l îl vedeai cît pre­­țuește. In ziua aceea, Claude invită pe Se­verin să ia ceva împreună la eșire și să-i povesteasc­ă întrevederea sa cu venera­tul d. Martel; el se îndepărtă de la cumpătarea sa obișnuită, dar nu putea să facil altfel ca să-și arate recunoștin­ța sa pentru un asemenea serviciu­. Primul pas era făcut. Severin asculta povestirea cu un surîs de triumf, care nu era­ lipsit de ironie și de un pic de gelozie. Cu toate acestea, el știa să felicite pe prietenul­ sa" și nu se îndoi un moment de reușită. A doua zi Billon invită pe Claude la un pahar de pelin, pentru a-l înapoia cinstea din ajun. Să refuze? Desigur că Billon s’ar fi supărat. Și­ apoi la urma urmei, nu era nici un rân, să ia un pahar cu un prie­ten. Luisa observase întârzierea cauzată de popasul la cărciumar, dar Claude era­ atît de fericit și de altfel el venea foarte liniștit, încât era imposibil să-i facă cea mai mică imputare. Billon era neliniștit, Clautje avea săi devie cu­­ adevărat șef de atelier ? Și el, Billon să fie cel care a ajutat această numire!.. Ar fi murit, de gelozie.­­ Sa Violămi să se ducă la d. Martel. Lu­cru ce făcu într'o seară*, și acolo, sub pretextul că vorbește în favoarea lui Claude, cel mai bun­­ prietin al sau, găsi mijlocul să spue, că el era incapa­bil să ia locul, pen­tru că nu știa nici să citească, nici să scrie. D. Martel le mulțumi și luă, în adevăr informațiuni. Află că Clău­de era anal­fabet, și că nu putea nici­ măcar să des­cifreze planurile, după cami lucra diferi­tele piese. Forța sa cea­ mare și îndemi­narea sa la lucru trebuiau sa dispara înaintea acestui zid, de nepătruns pen­­tru el instrucțiunea“. La sfîrșitul lunei să răspândi fvontul că un nou­ șef de atelier, din altă uzi­nă, va înlocui pe șeful plecat. Lui Claude nu i venea să creadă și Billon îl împingea în încăpățânarea sa­, dar, nu mai fu, nicî o îndoială, cînd patronul, d. Martel fiul, veni cu noul­ șef să-l prezinte lucrătorilor. La această veste, lui Vincent îî trecu prin ochi un fulger de­ mnnie și făcu doi pași* înspre d. Martel fiul. Tocmai d. Martel venea spre el, , Va urma

Next