Adevěrul, octombrie 1907 (Anul 20, nr. 6503-6532)
1907-10-01 / nr. 6503
Luni 1 Octombrie LOCURI pentru Clasa 5» a Ä LOTERIEI PE CLASE A RESIOTEILOS Rtóffl se găsesc de vînsare la COLECTURA PRINCIPALA. ROTH & S.rap-București, Str. Edgar Quinet, 12 cu prețurile următoare : 1 loa 12 los 1/4 los 18 los mare și folositor, pentru pacea care e atît de j dorită de toți“. # Să sperăm că va veni timpul cînd nu va rămine stat de pe umila noastră planetă, din care să nu facă parte ca membre femeile, fie de din clasele de aur, fie din popor. O operă ca aceia a asociațiunea pentru dezarmare și pace, trebuie să găsească aprobarea tuturor acelora cari se interesează de progresul țarei lor, fiu acea țară câ de mică. Victor Anestin U 136 S ei 68 Sei 34 Lei 1? Comenzile de lozuri se fac prin mandate poștale și primesc prompt lozurile. i Lessiva Salipurina SPĂLA si albește asfste admirabil, Î3ȘSB* ți in scurt timp. Face convense de lemne, Sacru și supra. »Nu conține chiar potasă sau sobă. I garantat că nu tae rufele Care iu toaie «Progneriile și băcăniile Reprezentanți Generali. — A. BLAU SI Go. BIBIBUREȘTI— Calea Hahovei. Ș# 5—(Telefon 32) Cărți poștale pentru III PI III Panglice „ Ssul MilJt . Hîrtie cărbune „ 9 . Hîrtie de scris ,, 100 sens X X«O € I E R — Motil Carol București — MAȘINA ds SCHIS De primul ordin, cea mai modernă, scriere imediat vizibilă, scriere, automată , distanțată, se poate face 20 j 25 copii dintr'o dată, mersul liniștit, cilindrul se poate ridica pentru corectură, lovitură, ușoară, claviatură universală cu 84 cataractere, se poate scrie limbele : romînă, franceză, germană, italiană și engleză Mecanism secret pentru oprirea funcțiunei, impresiune frumoasă și curată, îmbunătățire originală, ultima creațiune. Se vinde eftin. A se adresa Căsuța poștală No. 140, București. XTV. Doca STRADA TIRDE Ro. JL a Fost asistent pe lingă clinica de Gynecologie a Universitatei, și Membru perpetuu al Societăței de Gynecologie din Berlin f Faceri și boale de femei i— C ©n«TiJratium de le. 3—5 c. mn. ■ X > CWMWm&liMPTOfă Pilită {§© găsește 1» toate băcăniile Ș cofetăriile din țară. Furnizează IKMMamei Cărucioare de Copii = SOBE I linuri, Closcis practice de odăi Produse străine de prima calitate Industr. Deiabrîdarea — Bulev, Elisabeta 8 — vis-a-vis de intrarea în Băile Eforial zmimnt Ape se m Minerale 5 Ilii (Moldova) Vimlecä sigur boalele «Ia stomac, intestine, încat, ritfichi, beși candulii, aitritism, diatesauri ref«, etc.— Cu aceste ape se •] poate face cura la domiciliu tot așa de bine ca și la isvor. î Izvorul No. 1 este apa cea miai higienică și digestivă, bâută la masă, cu vin sau și stiplă. 1 Pentru comande a se adresa farmacistului ■SOAN WEBSER, Furnisoru Curtainele — Iași. ga . ___T1.rl___ F Cărți și reviste Revea, poezii de I. B. Herrat. Un vol. în 8 de 147 de pag. Buc. Edit. Librăria Socec. Mijloacele de îndreptare ale țărănimei române de A. D. Xenopol. O broșură în 8 de 47 de pag. Iași. Tip Progresul. Casa rurală și nevoile țăranului de St. Meitani. O broșură în 8 de 71 de pag. Buc. Tip. C. Gobi. Contribuuiuiți la soluțiunea chestinei țărănești de D. Hagi Theodorachi. O broșură în 8 de 12 pag. Buc. Tipografia Lăzăreanu. Justiția milliard de maiorul Topoloveanu Grigorie. Un vot. în 8 de la 2 de pag. Pitești. Tip. Mihail Lazăr f sud Acțiunile de Banca-Credit, studiu de drept roman de Gr. Demetrescu, docent la facultatea din Iași. Un vot. în 8 de 188 de pag. Buc. Tip. Speranța. Marele ducse Vladimir la Capitala Prînzul dela legațiunea rusă La prînzul oferit erî de legațiunea rusă marilor duci s’a servit următorul menit : Hors-d’oeuvre assortis Consommé k la Orléans Filets de soles k la Joinville Jambons de Prague k la Marechale Poularde ă la Lamberty Faisans de Boheme rötis Saladé Parisienne Petits-pois â l’Anglsise Mousse d’ananas ä la Victoria Frontages â la glace Bonbons Oapșa Champagne G. H. Mumm Extra Dry Toasturile de la prînzul dat la palat La prînzul dat Vineri seara la palat, in onoarea marilor duci, s’au ridicat toasturi de către rege și marele duce Vladimir. Regele a ridicat paharul in sănătatea țarului și a familiei sale, precum și în sănătatea familiei marelui duce. Toată asistența a ascultat stînd cn picioare cuvintele regelui și le-a salutat cu aplauze. Muzica a intonat imnul rusesc. Toastul marelui duce La aceste cuvinte ale regelui, marele duce Vladimir a răspuns în modul următor : „Mulțumesc via M.S. Regelui pentru cuvintele grațioase pe cari le-a rostit. In ceea ce mă privește, sunt încîntat că am revenit în Romînia, țara pe care o cunoșteam de vreme îndelungată, și mulțumesc pentru primirea ce mi s’a făcut, mie și membrilor familiei mele. Această călătorie în Romînia îmi recheamă scumpe amintiri de glorie comună ale armatelor romînă și usă. „Sper că această vizită va contribui să strîngă sentimentele de amiciție și recunoștință intra Romînia și Rusia sentimente ce sper ca sînt și vor rămine mutuale ! „Ridic paharul meu în sănătatea M. S. Regelui, a M. S. Reginei, a familiei regale și a Romîniei!“ Toastul a fost primit cu urale entuziaste. Muzica a cîntat imnul român. Ciocnirea de trenuri de lîngă Cîmpu-Lung — Mai multe vagoane distruse. — 5 răniți — C.-LUNG, 29 Septembrie. — Azi a avut loc o ciocnire de trenuri între stațiile Mihăești și Stupeni, în următoarele împrejurări: Trenul de persoane plecat din C.-Lung la ora 3.40 a izbit un tren cu material ce se afla pe linia 1 lingă stația Stîlpeni. Lovitua a fost atît de violentă încît a schilmat locomotiva trenului de persoane, distrugînd cu desăvîrșire vagonul poștal și vagonul cu paturi, iar alte 3 vagoane au fost deteriorate și azvîrlite de pe șine. Au fost grav răniți mecanicul Costică Marinescu, șeful de tren Iacob Gheorghiu și uanipulantul Mantu. Au mai fost răniți dintre pasageri un preot și comerciantul Ioniță Râdulescu din Stîlpeni. Uimiții au fost transportați la spitalul rural Racoviță. Cu trenul de 6 au plecat din Cîmpu Lung la locul nenorocirei d. Ionescu Bastea, substitut de procuror, doctor dișoianu, Alxandrescu, dirigintele oficiului Cimpu-Lung, precum și mulți curioși. S’a început imediat o anchetă pentru stabilirea responsabilităților. Coreap, urcarea schimilor — O cercetare la Creditul urban — O acuzare a unui ziar guvernamental. — Motive politice. Procedarea din trecut. — Concurența determină urcarea chiriilor. — Chiriile nu sunt prea încărcate, dar veniturile sunt prea mici.—Nevoia de a se construi mult. O acuzare a unui ziar guvernamental Ziarul V Independence Roumaine a publicat toi un articol asupra lipsei caselor de locuit în Capitală. Prin acel articol se aduceau învinuiri Creditului indian , că mai înainte a acordat împrumuturi cu prea multă ușuririd, atingindu-și nemulțumirea proprietarilor și că în urmă, de vreo trei ani încoace, a ridicat considerabil prețul chiriilor, determinînd astfel pe proprietari să-i urmeze pe această cale și să ridice toți chiriile. Afirmațiile și acuzațiile ziarului guvernamental ne-au determinat să cerem relațiuni la Creditul urban, asupra subiectului în discuție și iată ce ni s’a răspuns de un de membru din consiliul de administrație al societatei Creditului. Motive politice — Maî înscria o explicație a atacurilor ziarului guvernamental la adresa noastră, ne-a spus convorbitorul. D. Băicoianu, directorul acestei instituțiuni, ca vechin liberal, a făcut parte din gruparea drapelistă. Acest fapt nu i se iartă de liberalii cari inspiră ziarul francez și de aci tendința de a l lovi ori de cite ori au ocazia. Să vedem dacă în acuzațiunile aduse Creditului de ziarul francez e vreun temelu. Să admitem că e adevărat că am dat cu ușurință bani la proprietari spre a clădi, sau spre a scăpa de sarcinele ce aveau asupra clădirilor ce posedau. Dar daca ar fi fost așa, atunci proprietarii n’ar mai fi avut de ce să se plîngă în contra Creditului. Adevărul e că am acordat altă dată împrumuturi la proprietari, dar cei cari s’au agitat în contra Creditului nu erau proprietari, ci oameni cari n'aveau proprietăți, dar aveau alte interese de satisfăcut. Procedarea din trecut în ce privește prezentul, suntam acuzați că am urcat prețul chiriilor și astfel am determinat pe piață o urcare generală a chiriilor. Cei cari ne aduc aceste acuzații sînt departe de adevăr. Mai intiiu, nu e adevărat că noi am scumpit chiriile. Prețul chiriilor s’a urcat fără voia noastră din cauza concurenței. Sunt cereri multe pentru locuințe și casele» nu se mai înmulțesc. La noi, ca și la primăria Capitalei, casele se închiriază prin licitație. Fiecare concurent face oferta sa și noi aprobăm ofertele cele mai avantagioase pentru societate. Cred că tot așa face și primăria, căci nu’mî închipui că d. primar al Capitalei preferă ofertele mai scăzute, celor cari oferă primăriei chirii mai mari pentru imobilele și terenurile ce are de închiriat. De altfel, noi cei dela administrația Creditului nici nu putem să respingem ofertele cela mai avantagioase, spre a prețuri pe cele mai scăzute, căci multe din casele ce le administrăm sunt averea proprietarilor și nu putem să silim pe proprietari să primească numai o anumită chirie și să nu primească o chirie mai mare. Al doilea, nu puteam noi, Credit să determinăm costul chiriilor în Capitală, cînd orașul posedă aproape 30.000 case, iar Creditul posedă și stăpînește numai 800 dintre ele. Adevărul e că populația fixă și flotantă crește necontenit, iar numărul caselor, dacă nu scade prin dărâmarea celor insalubre, apoi nici nu crește cu puținele ce se construesc. Concurența determină urcarea chiriilor . De altfel, ne spunea de membru din consiliul de administrație al Creditului urban, eu am credința că prețul de azi al chiriilor nu e prea mare și chiardacă chiriile se vor mai urca, tot n’au să fie exagerate. Cînd spun acestea, țin seamă de venitul proprietăților. Ei bine, dacă se scade taxele către stat, comună și județ și se ține seamă și de cheltuelile ce se fac cu reparațiile, proprietarul nu poate obține un beneficiu mai mare de 4 la sută. Or, dacă proprietarii de case ar fi întrebuințat capitalul lor în orice alt fel de întreprindere, ar fi putut obține un beneficiu de cel puțin 5 la sută. Prin urmare, ca proprietarii să aibă o rentabilitate mai convenabilă la capitalul investit în clădiri, ar fi nevoe de o nouă urcare a chiriilor. Chiriile nu sunt prea încărcate, dar veniturile sunt prea mici Alături de această constatare e nevoe să facem însă o alta, anume pa aceea că din cauza rolei noastre organizațiuni economice, veniturile sînt prea mici și de aceea ni se păru că sunt prea urcate chiriile. Să mă explic. Orice bun gospodar știe că suma ce o dă pentru chirie trebue să reprezinte a zecea parte din venitul său. Sa luăm pe un secretar general de minister care cîștigă cel puțin o mie de lei pe lună, deci 12 mii lei pe an. Ei bine, dînd a zecea parte din ce cîștigă pentru chirie, ar însemna să stea intr’o casă cu 1200 lei chirie. Or, cu 1200 lei chirie anuală de abia se găsește o casă cu trei-patru camere și aceea spre periferie, deci cu totul nesuficientă și neconvenabilă pentru funcționarul nostru care prin poziția socială impusă de rangul săi, trebue să aibă o locuință cel puțin confortabilă. Prin urmare e nevoe de o mai bună retribuire a muncei, ceea ce de altfel nu sa poate obține tocmai așa ușor. Nevoia de a se construi mult întrebînd, dacă prețul chiriilor se vor mai urca în viitor, convorbitorul nostru ne-a spus: — Dacă se vor constitui societăți cari să construiască, atunci se poate să scadă din nou chiriile, ca în trecut cînd proprietarii nu aveau absolut nici o rentabilitate la capitalul învestit în clădiri și cînd se ajunsese pină acolo că erau persoane cari se ofereau proprietarilor sa se locuiască gratuit clădirile, numai pentru a le păzi. Dacă însă nu se vor face noui și numeroase construcțiuni, atunci chiriile se vor urca necontenit.* Acestea sunt explicațiile ce ni s’au dat dela Creditul urban, in privința urcatei chiriilor. C. Dem. SPECTACOLE —Duminică 30 Septembrie— Teatrul Național.—In matineu : „Căsătoria silită" și „Avarul“ comedii de Moliere. — Seara „Fîntîna Blanduziei“, poemă dramatică în 3 acte de V. Alexandri și „In codru", comedie tradusă de d. M. Paleologlu. Teatrul de Varietăți Imperial.— In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară in București. Intrarea liberă. Circul Sidoli. — Mare Teatrograph. Teatrul Lieblich.—In beneficiul controlorului F. Frenkel, sa va juca „Eroul Armatei" operetă în 4 acte și 9 tablouri de S. Feinman și Abramovici. Sala Amiciția. — Viroscop american în toate serile. Teatrul Edison. —• Cinematograf „Pathe Frores” Debutul transformistului Lauretta. Teatrul Bulevard. — In toate serile reprezentațiuni ale cinematografului „Pathé Freres“. leciűentul nenorocit de la școala „Principele Ferdinand“ O copilă căzînd victima unui accident nenorocit nu este primită la spitalul Colentina și moare din cauza lipsei de ajutor medical Abea au trecut două zile de la cazul cu nenorocitul asfixiat Toma Olteanu, care a murit pe sala spitalului Brâncovenesc fară a i se da vreun ajutor medical și o nouă victimă, de astă dată o copilă de 12 ani, încetează din viață pentru că la spitalul Colentina i s-a refuzat nu numai primirea în spital și pinea ajutor medical. Să povestim faptele așa cum s’au întîmplat. Era dimineață fata Paulina Dumitrescu domiciliata în jos. Pantelimon No. 13, elevă în școala primară „Principele Ferdinand“ din Capitală, jucîndu-se cu alți copii pe scara școalei a căzut jos de la etajul ai doilea rănindu-se grav la cap și pe corp. Nefericiții părinți avizați de directoarea școalei au venit cu grabă și urcind intr’o trăsură pe nenorocita copilă au transportat-o la spitalul Colentina. Acolo însă victima a fost refuzată și nimeni din cei de la spital nu s’au ostenit să-i dea cel puțin vreun ajutor medical. Desperați, părinții își luară copila acasă unde după puțin timp încetă din viață. Din ordinul d-lui dr. Burghelea cadavrul copilei a fost transportat la Morgă.—Tis. TEATMM MOZIGA Teatrul Național : Deschiderea stagiunii : Răzvan și Vidra poem la 5 citituri de Hasdeu. A fost un omagiu adus nu lui Hasdeu ci literaturoi noastre naționale, deschizîndu-sa stagiunea teatrului cu această capodoperă literară care se esclamă Rázván și Vidra. Filosof și poet, istoric și patriot luminat, Hasdeu scriise cu geniul său în acest poem minunat, care apare vecinic plin de energie tinerească, înălțind sufletele și încălzind inimile. Rolul lui Răzvan a fost jucat aseară pentru întîia oară de d. Demetriad și cu el artistul a adăugat la multe artele unul din cele mai frumoase ale sale succese. I-a dat și bărbăția și avîntul și fatalitatea aventurosului erou : un relief puternic și un fond bogat de simțire, care a dovedit pătrunderea frumuseților poetice. Un succes unanim proclamat. Ne pate rău că nu putem spune acelaș lucru despre felul cum a fost reprezentată eroina poemului de către o tînără debutantă, d-ra Filotti, care are o figură agreabilă, unele accente sincere, dar nu are nici ținuta, nici mișcările, nici glasul pentru a putea reda pe Vidra. S’o așteptăm în debuturi mai potrivite mijloacelor sale, pentru a’i putea aprecia talentul. Din ansamblul excelent răsar ca un deosebit robf d-nii Niculescu în zgîrcitul boer Sbierea, Ion Petrescu în bravul Moș Tănasu și Toneanu în splendidul răzeș Vulpoi. Nu mai puțin au contribuit la succesul general: d-ra Zimniceanu, d-nii Paciurea, Grigorescu, Barbelian, Mihalescu, Dimitrescu, etc. Soreanu ar putea fi scutit de rolul lui Piotrowsky. Să sperăm că „Răzvan și Vidra“ se va da la matineriile de Duminică și sărbători, așa ca și școlarii să se poată încălzi la izvoarele curate de inspirația ale acestui poem, care ar trebui scos într’o ediție populară. E. D. F Focul de la Antrepozite Aseară pe la orele 8 și un sfert un puternic incendiu a izbucnit la Antrepozitele Gingoga din calea Rahovei. Alarma In fundul curții Antrepozitelor aproape de linia ferată, era o magazie de scînduri construită ocazional pentru păstrarea uleiurilor și vopselelor necesare vopsitului acoperișelor clădirilor de acolo. Pe la orele 8 și un sfert gardianul de serviciu observă că din acea magazie eșeau niște limbi de foc. Imediat dădu alarma și se adună tot personalul aflător acolo, în frunte cu d. Mitică Georgescu, șeful mecanic al Antrepozitelor care a ajutat mult ca focul să nu se întindă mai departe. Pompa antrepozitelor fu adusă în grabă și începu să apere magazia cu mărfuri alăturată celei care ardea. Sosirea pompierilor Circumscripția respectivă a 28-a, fiind anunțată, sosi la fața locului d, subcomisar de serviciu Dimitrie Petrescu, care luă măsurile necesare. Se aviză telefonic posturile de pompieri și în mai puțin de un sfert de oră sosiră pompierii de la postul Central și Radu Vodă sub conducerea d-lui căpitan Urlățeanu. Focul luase proporții mai mari, întreaga magazie fu cuprinsă de flăcări. Grație ajutorului pompierilor și personalului din Antrepozite în vreo trei sferturi de oră focul a putut fi localizat și stins. Ce a ars A fost distrusă de foc întreaga magazie unde erau uleiurile și vopselele. Abia cu mare greutate s’au putut salva cîteva butoae. Pagubele nu sînt tocmai așa de însemnate. Ancheta D. subcomisar Petrescu, după complecta localizare a incendiului, a procedat la anchetarea cazului. Asupra cauzei incendiului s-au format două versiuni: primeli că lucrătorii d-lui Botez, antreprenorul vopsitului Antrepozitelor, pleclnd seara de acolo au lăsat niște mangal aprins de unde incendiul a luat naștere; a doua că aceiași lucrători au aruncat țigări aprinse pe vreun butoi cu ulei, de unde focul a putut foarte lesne să se propage. Pină la ora cînd scrim aceste rînduri, nu se știe precis cauza incendiului. Ancheta continuă.—s.— INFORMAȚIUNI Voința și-a atras acum o zdravănă lecție din partea d-lui C. Stoicescu, fost în repetite rânduri ministru liberal și fruntaș al partidului. D. Stoicescu ;are un conflict foatrte serios cu Voința. Intr’adevăr acest ziar a refuzat să publice o scrisoare a d-lui Stoicescu în care printre altele scria : „In „Voința Națională" No. 6996 cu data de astăzi, Miercuri 26 Septembrie ați înșerat o informațiune cu titlul : Atentatul contra moșierului San- Marin. „La această informațiune, după ce reproduceți din „Universul“ multe inexactități, sfîrșiți prin cuvintele : „Epoca“ are cuvintul“. „Este regretabil că, avînd posibilitatea să cunoașteți adevărul, știind apropiata mea rudenie cu d. San-Marin, va faceți cu ușurință ecoul unor știri inexacte, pentru plăcerea ca, intr’o tristă circumstanță de ordine cu totul privată, să polemizați cu adversarii d-voastră politici. „Pentru ca să nu fie induși în eroare cititorii „Voinței Naționale“, vă rog a desminți știrea dată de „Universul" și reprodusă de dumneavoastră“. Și mai departe : „îmi place a crede că, reproducind o informațiune din „Universul“ nu a-ți avut vreo intențiune rea, ci ați căzut al>HVERUL Hit! Abonament la Premii la „Dimineața“ Peste 210 Lei este valoarea premiilor ce ziarul „DIMINEAȚA“ acordă, GRATUIT — Unul de DAMĂ și altul de BARBET — — In valoare de HOO lei - Lucrata in atelierele speciale ale Casăteni 8 Socufl — „yuptiMîîr București, Calea Victoriei No. 34 DOIM CHICE DEM Unul de BĂRBHT și altul pentru DAMA De la Marele Magazin de Bijuterie, Horlogerie și Argintărie : LEON WEISBLUTH &....------— »hmifkÜíH" «SII Ele se compun din: tattuuri — LIBER DE ORICE SARCINA — Pe linia tranvaiului Izvor-Teilor, la doi pași — de Str. Romană„FAGĂDĂU“ — Compus din 2 corpuri de clădiri , apartamente, intrare, bucătărie, cameră de servitori și pimniță.—Toate camerile complect mobilate și montate da Marele tur m Pielile „HERTRALA“ București. — Strada Carol No. 62 Hsi Polițaie Htpraf pe viață ----------------- (ZESTRE) ----------------una în valoare de 2500 Lei a Ha în valoare de 1500 Lei ambele complect achitate, dînd dreptul cîștigătorului de a ridica la expirarea termenului sumele integrale. Sării nici o plată fie primă sau taxe, de la „AGRICOLA“ Societate Anonimă de Asigurări Generale Una Bicicletă într’o simplă greșală. De aceea vă rog să bine voiți,a reproduce această scrisoare în numărul „Voinței“ cel mai apropiat“. De vreme ce Voința nu a reprous scrisoarea nici în numărul cel mai apropiat, nici în alte două numere mai depărtate, d. Stoicescu poate vedea că Voința a reprodus inexactitățile din Universul nu „din simplă greșală“, ci ncu o intențiune rea“. In sfîrșit, Mercurî miniștrii vor începe să se ocupe într-o serie de consilii cu chestia reformelor agrare. După ce se vor lua decisiunile ce miniștrii vor crede de cuviință, se va convoca comisiunea parlamentară pentru 10 Octombrie spre a-șî începe lucrările. D. Spiridon Stătescu, consilier la Curtea de apel din București va trece la pensie în luna Decembrie. Cu acea ocazie se vor face mai multe înaintări în magistratura inamovibilă. Ziarele liberale înregistrează cu o vădită bucuria faptul că gimnaziul din Slatina nu se va mai desființa, în urma angajamentelor ce și-au luat reprezentanții județului Olt și ai orașului Slatina de a suporta cheltuelile necesare pentru menținerea acelui gimnaziu. Noi credem că o să fie mai mare bucurie pe liberalii din Olt cînd guvernul conservator va reînscrie în bugetul statului gimnaziul din Slatina Dacă d. Petre Carp nu se ocupă de prezent, se ocupă însă de trecut. D-sa a făcut, să î se colecționeze discursurile politice ce le-a rostit în parlament și prin întruniri publice. Primul volum care va apare zilele acestea va cuprinde activitatea oratorică a d-lui Carp de la 1873 pînă la Martie 1888, cînd d-sa a devenit ministru de externe, în urma retragerei ultimului guvern al lui Ion Brătianu. Un om politic făcea ari următoarea justă apreciere asupra modului cum a fost primit marele duce în București: — L'am primit rusește, cu poliție și armată și l'am preumblat romînește, în cea mai deplină libertate. Dintre foștii miniștrii liberali se ocupă cu studiarea chestiei agrare d-nn P. S. Aurelian, Al. Djuvara și Em. Porumbaru. D lor vor veni cu propuneri personale în discuțiile ce se vor urma în comisiunea parlamentară. Liberalii din Tecuci au cerut și d. Brătianu a admis, să se dizolve consiliul general de Tecuci, ales pe vremea guvernului conservator. Cine cunoaște starea de slăbiciune politică a liberalilor tecuceni— și a cunoaște aproape toată lumea !—,face mare haz de dorința acelor liberali de a mai fi bătuți în alegeri, căci fără îndoială că partidul conservator va avea succes și la acele alegeri. In privința situației liberalilor din Tecuci putem să mai spunem că aBucurești, Calea Victoriei, M (vis-a-vis de Hotel Bulevard) Una Mașină de Cusut laQ bani Binmuriir 15 pe un an, 25 pe 6 luni, 60 pe trei luni ȘI ALTE PREMII MARI CARE SE VOR HNUNȚH IN CURÎND 'm La aceste NOUI PREMII și la cele ce se vor anunța în curînd participă toți noei abonați începînd de la 16 SEPTEMBRE a.c. Prețul abonamentului rsrâe aceiași: 2 ® lei anual dînd dreptul la 25 cupoane de participare la premii; I Iei pe șase lubi dînd dreptul la 7 cupoane de participare la premii; 6 lei pe trei linii dînd dreptul la 3 cupoane de participare la premii, cum se caută un mod de împăcare între tinerii protejați de d. Sturdza și bătrînii cari urmează pe d. Brătianu. Tinerii văzîndu-se căutați, cer pur și simplu să li se dea întreaga situație politică, cerere ce n’o vor admite cei bătrîni. De unde se poate vedea și mai bine ce rezultat vor avea liberalii tecuceni la viitoarele alegeri județene. Societatea „Esperantistă Romînă“ constituită acum cîteva zile își va ține ședințele în fiecare Duminecă, de la 5 — 6 d. am., în str. I. G. Brătianu. 5. D. Take Ionescu, fost ministru, a plecat aseară la Sinaia. D-sa se va întoarce Marți în Capitală. D. Ionel Brătianu, ministrul de interne a plecat aseară din Capitală. La „Vatra Luminoasă“ terminîndu-se primul curs de Esperanto, si a început un altul cu o nouă serie de elevi orbi. Aseară cu trenul de 11 a plecat la Constanța d. Anton Carp, ministrul domeniilor. O telegramă particulară din Budapesta anunță că la cursele de cai pentru premiul Joker Clubului 1 din Budapesta (20000 coroane, disal 2800 hu) aü eșit al II și al III Caramel și Pomali, din grajdurile d-lui Moruzzi. Premiul I a fost câștigat de Rother Stade al baronului Rotschild. Diferența succesului a fost de o jumătate de lungime intre I—ii și II—III. Biroul de informațiuni administative al ziarului „Adevĕrul“ din București, pus sub direcțiunea d-lui L. Voinea, licențiat în drept, vă procură infomațiuni de orice natură. Se devü de birou lămuriri în orice chestiune militară legală, afaceri comerciale, administrative și fiscale ce aveți in curs sau voiți a introduce la autoritățile din Capitală și provincie, cum și la ministere. Serviciul de informațiuni se pote face clienților și pentru străinătate. La orice scrisoare însoțită de marcă ce veți adresa d-lui L. Voinea, licențiat in drept, București, strada Sărindar No. 11, vi se răspunde neintiraiată și vi se arată ce trebue să plătiți pentru serviciul cu cereți sau informațiunile; cț> necesitați. Acest birou care funcționează de trei ani în Capitală, și-a stabilit o bună reputațiune și și-a cîștigat încrederea tuuror prin serviciile conștiincioase ce a adus publicului din toate colțurile țărei. Toți colegii și amicii studentului în medicină Constantin Brăcăcescu, decai dat în împrejurări atît de neașteptatei în ziua de 28 Septembrie, sînt cu insistență invitați a se întruni azi Duminică 30 Septembrie orele 4 d. a. la facultatea de medicină pentru a se lua oarecari dispoziții de colegialitate față de sutimile rămășițe ale decedatului. Numărul 2 din revista de astronomia populară „Orion“ are un succes în adevăr neașteptat. Printre alte articole interesante, cităm: Trecerea planetei Mercur în dreptul soarelui la 1 Noembrie, o penibilă catastrofă cerească pre zisă de astronomul englez Gore etc. „Orion“ are și șnse frumoase ilustrațiuni. Pentru orice informațiune a se adresa d-lui Victor Anestin, str. Roșca No. 3, București, doua trusouri FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 31 FIUL ASASINULUI — MARE ROMAN DE SENZAȚIE — " ” - PARTEA DOUA. ISPĂȘIREA FIULUI — 1 CAP. IX. ’ Panglica albastră !. Un foșnet al rodiei trăda presența vizitatoarei. André se întoarse brusc, ,ascunzînd într’o mînă fotografia și panglica, să, se ferească de vederea aceleia care-1 surprinsese. Recunoscând pe" Armanda zise: !" — D-ta, d-ta aci, voești «ti, ma omori îh — Nu, zise Armanda, voesc sa, știu, dacă eu trebue să mai trăesc! — Să trăești!... 5 — Da, de ori sîntem logodiți, de ori mă consideri că femeia d-tale. M am deșteptat fericită și scrisoarea d-tale de neînțeles, mi-a răsturnat toate speranțele pentru viitor. Vin să te întreb pe d-ta d-le fiemy logodnicul meu pentru ce nu poți să fii soțul meu. Cine a greșit est sau d-ta? • Armanda avea o frumusețe bărbătească vorbind, avea în ochi acest reflecs al justiției pe care nimic nul schimbă, nimic nu l poate tulbura. In el se da o luptă teribilă. In picioare, palid, el asculta, devora cuvintele multe iubitei sale Armanda. Ce putea el să răspundă? Putea el cu un singur cuvînt, să stărim B inima care batea ca și a sa? — Motivul nu ți-l pot spune. Lucruri de acestea se pot scrie ,dar, un bărbat nu le poate spune unei femei, mai cu seamă un îndrăgostit dragei lui. Armandeli trebuia un răspuns complect. Făcu atunci o sforțare supraomenească și cu o voce, pe care se silea să o facă duioasă, zise: — Domnișoară.... Cuvîntul d-ră, îl păru prea aspru. . — Ascultă Armanda, cât ași dori să te pot face soția mea,— dar... trebue să plec pentru totdeauna. — Pentru totdeauna ! / ■> ! — Da, am spus! . — Care e motivul T ) El ezita. — Nu mă întreba. Inchipuește-ți că ai avut un vis urît; c’am întîlnit tneri nedemn de iubirea d-tale. Blestemă pe oui care s’a pripășit, care a îndrăznit să se creadă o clipă egalul d-tale..... Spune-I... — Nu, André, cauți să te înșele singur. Un om ca d-ta nu este un laș. E un cuvînt care ți stă pe buze și pe care nu îndrăznești să-l pronunți. — E adevărat. — E mai cavaleresc să srniî tot, în mod brutal chiar, dar fără Înconjur. — Voeștî Armanda? — la, voesc! — Ei bine, află că.... Se opri iar, un suspin îî tăiă cuvîntul. Apoi zise: — D-zeule, e prea mult! Mina sa părăsi biroul. Armanda observă portretul său, ea văzu și panglica care-l înconjura. Ea, se opri, căutînd în memoria sa, căutînd în trecut. Fotografia dovedea iubirea lui André, dar panglica?... își aduse aminte de o scenă din copilărie. " Odată, era mien atunci... i-a căzut păr o panglică, tocmai ca aceasta... un Copil... un huat din uzină i-o ridicase de jos voind să i-o dea. Ea răspunse, păstreaz-o. Și copilul... băiatul acela era... da. Ea de pe un strigăt. Era posibil? Ea se apropie de el, îl apucă de braț și palidă, cu ochii ațintiți asupra lui, îî zise: — D-ta ești Jacques Vincent, ești fiul... Ea nu sfîrși. André Kenig, încremenit, aștepta sentința. — Armanda ridică capul. — D-le zise ea, ești sincer și leal, iată Poate fiica lui Armand Martel să fie soția ființii lui Claude Vincent? Aceasta e întrebarea: ce ți-ai pus? Iți cer două zile, pentru ca să-ți răspund. Și ea eși. CAP. ” Consiliul de familie După plecarea Ormandei, André căzuse într’o stare deplorabilă de melancolie,— știa că acuma totul era sfârșit. E drept, ea ceruse două zile de gîndire, dar la ce-ar putea decide ea, în aceste două zile? Absolut nimic. Totuși mai avea o speranță. Ridică capul puse la loc, fotografia și panglica, apoi se îndreptă spre uzină. Armanda eșise și traversă curtea aaproape liniștită. Cunoștea secretul. Era mai bine așa de cu nesiguranța. Intră la bunicul sau. Bătrînul o aștepta, stînd pe fotoliul sau, liniștit ca un om care și-a îndeplinit datoria. Armanda înaintă spre el. fi — Ei bine? zise el. — Știn tot, răspunse ea. Și foarte nerăbdătoare, aștepta să vadă efectul cuvintelor sale, asupra bunicului sau. Bătrânul spuse numai: — Va să zică și ii. André Remy se numește Jacques Vincent? !— O știai, zise ea, cu reproș? i — Da, zise bătrânul. , Tu știai și.... Nu m’acuza... n’am aflat decît de prea puțin timp, altfel n’așî fi încurajat acest amor. Cînd am aflat, era prea tîrzii? — Pentru ce prea tîrziu? — Ca sa vă’mpiedic să vă iubiți. Dacă nu mă înșel, acest obstacol de neînvins ce vă separă, nu va împiedica inimile voastre tinere să se iubească. — Nu, desigur. — Îmi vine să cred tocmai contrariul, și nu-mi fac nici o iluzie asupra rezoluțiunilor voastre viitoare. — Voi iubi pînă la moarte pe Andre sau pe Jacques Vincent. — Foarte bine. Să revenim asupra trecutului. Sosirea acestui tinăr mi-a produs o mare plăcere. Mi-a scăpat viața, Ii datorăm recunoștință. In faptele sale, totdeauna era un lucru, care fără voia mea, făcea .ui-mi amintesc de lucruri funebre, teribile. Astfel, suma de 50 mii lei, pe care o aducea în casă, tocmai suma furată de tatăl sau. — E adevărat, zise Armanda. — Această sumă era o restituire. Salvarea mea, nu em decît răsplata unei alte existente.... acea a sărmanului tău tată. Se făcu o tăcere, amîndoi erau mișcați. Apoi d. Martel reluă: —Durerea ploii use mici moartea miserabilului de Claude Vincord, a fost pentru el, dacă s’ar puteiî cifra aceste nenorociri, egală cu durerea ta, prin moartea părinților sai. André -Henry se boferise să plătească aceste datorii: munca sa, activitatea sa, curajul sau, toate acestea, le făcea ca să ridice cassa căzută în ruină, prin crima tatălui sau. Moralmente acest băiat cinstit, ne-a dat, dacii, e posibilii comparația, tot atit, cit, ne-a hiat tatăl sau. — O bunicule, se poate face socoteala binelui ce el ne-a făcut? — Da, pentru că și el și-a făcut socoteala, și această socoteală, m’a pus lie urma adevărului. Dacă tu nu te-ai fi dus la el, azi venea el sa-mi spue. ..Domnule, familia mea, nu mai datorează nimic familiei d-voastre, suntem chit“. — Tată, taci, tată! ’ ....| — Lasă-mă să sfîrșesc. Ai fost acolo, tu ai împiedicat calculul. O! nu voesc să spun, că el a făcut aceasta numai ca să se achite față de noi. Nu! scopul era nobil, era lăudabil! — Intr’o zi mi-a spus: domnule sînt orfan, caut un tată și Tara găsit în d-ta. Am căutat să aflu cine putea să fie. Putin după aceasta, tata Robineau îmi pot vesti o scena, petrecută în atelier și mi-o spuse: „Cînd am văzut pe acest tînăr la lu», „cru, cu brațele goale, cu fruntea plină’ „de sudoare’, ridicând acea greutate colosală, mi s’a părut că văd înaintea „mea un om, și singurul care ar fi putut „face același tur de forță. — Cine îl întrebai eu? — Aceiași figură, aceiași ținută, aceiași forță. — Dar, cine? — Nu îndrăznesc să-i pronunț numele, înțelesei. — Vorbește fără teamă, I zisei. — Ei bine, îmi spuse el, mi s’a părut că revăd pe Claude Vincent, cînd era tînăr și cinstit. De atunci am cerut informații mic, asupra copiilor intrați în azilul pe care-l fondasem. — iji ce ai aflat bunicule? ! (Va urma) ;j