Adevěrul, decembrie 1907 (Anul 20, nr. 6563-6590)

1907-12-01 / nr. 6563

Sîmbătă 1 Decembrie 1507 Astăzi va apare So. 47 din reviste - Viata LITERARA. ȘI ARTISTICA ©u următorul sumar ■: Preludii. In epoca rozetei, de N­. Chendi: Sfaturi albe, Poemele străzei (poezii) de Cincinat Panelesen; Frunza (proză) de Em. Gârleanu; Din Promotheu de Shelley (poe­zie) de Barim D­iinesc­u; Lampioane­le d-În Angliei de V. Cioflec; Răsărit de lună (poe­­zie)­ de Victor Eftimiu; Târgoveții sub ra­portul artistic de P. Zosîn; Poezii de I. Greceanu; Olga Lubovna (proză) de L. Băr­­bulescu; Cei doi frați (poveste) de I. Dra­goslav; Cronica muzicală de B. Lăutarul. Pereste-mă de prieteni de Cr. Pentru G­ri­­gorescu de Notițe și informațiuni.—Corespondențe. 7) Pretiacenco, vag medic veterinar l­a Ismail. 8) Gulitișin, „piele bătrină“ cum i-se zico, foarte alipit de vechea credinț­ă racovită (credincios dintru cei vechi), unitate patentată ; mic negustor de porci și de prune ; se întituleaz alesul a­șa zis al țăranilor din centrul Basa­abiei. 9) Preotul Nicolae Ghepeczky, „ade­vărat rite“ simplu. „E de remarcat că cele două milioane de moldoveni din Basarabia nu sunt re­prezentați de nici unul de ai lor, ci de greci, armeni, polone­zi, etc. și un­ sin­gur rus, acesta cel mai puțin reco­mandabil. DiGfionarul PRRt­GEZ-Rom­îi — KBiB­ riA ii a — Un volum de 1012 pagini pe două coloane de CONSTANTIN ȘAINEANU PraiESOR îl beai Această lucrare, care e cea mai completă l în felul ei printre cele similare existente, conține toți termenii limbei franceze cu di­feritele lor nuanțe, sprijinite exemple, un număr foarte mare de galicisme, locuțiuni și proverbe redate prin românisme cores­­uunzătoare, toți terminii teh­nici privitori a științe, arte, meserii, comerț, agricultură, vînătoare, blazon, marină, armată, indus­trie, jurisprudentă, medicină etc., redați prin termeni corespunzători sau prin defi­niții scurte și precise. Afară de acestea, Dicționarul mai conține și originea cuvintelor franceze, indicînd pronunțarea în cazurile nesigure și grele. In sfîrșit, el mai este precedat de o scurtă schiță în franțuzește a istoriei literaturei franceze, pe autori și pe genuri literare, precum și de un tablou­ al conjugarei Ver­belor neregulate. E neîndoios, că această nouă ediție, mă­rită și îmbunătățită, va aduce servicii reale atît tinerimii școlare cît și marelui public în general. Prețul unuu exemplar e Lei 7.50. Legat în pînză Lei 9. I De vânzare la toate librăriile di­n­­ară. Curierul Spectacolelor Astăzi Teatrul Național. — Se va cînta : „Aida“ operă su­­ 1 acte de Verdi. Teatrul Lyric. — Trupa franceză de operete va juca: „La Mascote*1, operetă în 3 acte. Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară in București. Intrarea liberă. Teatrul Bulevard. — Cinematograf ..Pathé Freres“ in fie­care seară. Sala Edison. — In fiecare seară cine­­matograf Desp»r. Circul Sidell.—In fiecare seară Pro­uctograf. [ Cine trimite prin mandat poștal suma de Lei 7.50 editorilor I. Samitc» și It. îoa­­răș Craiova, va primi un exemplar franco letel Kiriazi — BUCUREȘTI - plenari —o— stil. Băcani în centrul comercial, și aproape de toate autoritățile, renovat cu tocul, ca­mere curate și confortabile. Organizat special pentru familii. Sală de așteptare la dispoziția onor­ d-lor, vizitator bine încălzită. Prețuri absolut modeste. Sub adm­inis­trațiunea cunoscutului hotelier SHARTgBI FOTO . Or. iCUHEL. J­­edic oculist al spitalului Caritas S’A MUTAT 23, — Star­e-ții Apostoli — 22 teist p. Isoli Ai Belii și iiresii­ 2—5 p. fii 1 ÜFI1 SKELL S București, Strada LIPSCANI, No 8 | A­oul Palat Dacia cursul pe ziua de 29 Noemb 1307 Cump. j­ Vind 4701 tsiTla amar. ISfSlflüí s7T6| 8870 4%j . » líltíó a. b. 87 75 8 50 4"/0 Rentă internă 88 75 89 50 4°/o BMig. ÜBD. Ifit. i 903 85 75 86 50 4o„, . „ » 1906 85 75 80 50 50lo . . jud. 99 75 100 50 402 „ „ 91 25 92 — 5"-/. Ser. i'nac. rural j 99 — 99150 4®j, , . „ 87 50 88 25 .5°/o „ „ urb. Hu. 9'i 75 98 50 5o|« , . „ lași V3j75 94 50 Ac. B. Națională 3740 — 3760 — „ , Agricolă j 4081— 414 — , H­Se. Buc. j i 301­­— 140 — , Cor. val. anstr.­­ 105|50 U­7 — Mărci germane j. 124 50 UD — batic. franceze »01 50­­ 02 50 „ italierie 100 — 101 — . rubl.hi­ti. | 205 — 270 — Plătim cupoanele de Rentă 5 la­­ o sută și 4 la sută pe 1 Decembrie H 1907 și 1 Ianuarie 19­8 fără scă­ || ___________zi­mînt. _____JH Sr.STERIEH. GIURGU «sar S’A MUTAT Viena VIII. Koch­gas­e No. 93 Consultațiuni cu celebritățile medicale specialiștii din facultatea de medicină de la Viena. Telephon 710.65 Sr. £. flayersohn Laureat al Râcub­tți­i din Paris Kiev al Profesorulu­i SEBILEAIÎ Specialist pentru boli și oparațiuni de WAS, feAT și­­ J­HE CUI Consult de la 2­­ 6 p. m. Calea Moșilor 87 Casa proprie colț, cu str. Sfinților f­lorii­ H. WEISS Specialist în afecțiunile GENITO-URINARE si SIFILIS S’S­M­U î­k T­­*c Livarita Șepcari 3, în fața hotel. Dacia Consult 8—11 și 1—5 P. SIOSILE S GK­ Hotel de l’pane« cel mai bine asortat magazin cu Uimiri ie Champagne tote mărcile. Prețuri de concurență. PRIMĂRIA COM. URBANE CAMPINA FUBLICATIUNE * Primăria orașului Cimpina voind să instaleze lumină electrică în a­­ceastă comună, va ține licitație în localul primăriei în ziua de 27 ia­nuarie 1908, orele 3 p. m., pentru darea în întreprindere a tuturor lucrărilor necesare iluminatului, exclusiv uzina generatoare de cu­rent, a căror valoare se ridică la suma de lei 170.000 (una sută șapte­zeci de mii) plătibilă în anustăți în timp de zece ani. Numai casele bine reputate și agreate de Primărie, vor putea lua parte la această licitație. Condițiunile de adjudecare și proiectul privitor la aceste lucrări se va pune la dispoziția concuren­ților, pentru a lua cunoștință, în toate zilele la biroul teh­nic al co­munei Cimpina, dela orele 8—12 a. m. și dela 2—4 p. m. Primar, pem. I. Ștafanescu Secretar: I. P. NOTI fieSCM No. 2580 1907, Noembrie 24 ULTIMELE 30 ZILE cît mai acordăm Gratis participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 4 ianuarie 1908. 1500 ciștiguri în suma de 1Sc«ff›ff cîștigul cel mare în cazul cel mai norocos este de: §^ff| 60.000 — afară de multe alte cîștiguri — Abonații pe un an primesc Gratis 114 Los clasa 1. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 1|3 Los clasa I. Aceste loturi sunt cumpărate de la Colectură Principală FELIX GRÜN & amP­— Blumul central «le vin­za­r»: al Loteri«*! Bogatului Român — București, Str. Academiei, No. 1 Fie­care abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință. Toți abonații mari ț>artici­pii la varife premii ale ziaru­lui „J­imineața”® Cari se compun din: «OUA CORPURI OF. CANE «Sin Str. Teilor No. 208; Ilenă Polițe «le asigurare în sumă da Lei 4000: Oouft Trusonic: Una Ma­șină «le scris: Bonă ceasornic © «le aur; O­f.«nșuiii «se cusut; O bicicletă și ÎOO abonamente la ziarul „A«lev £ ri­l“. snsgr Valoarea­ totală a premiilor peste Lei 23.000 HWB COSTUL ABONAMENTULUI, pa un an Lei 20, dînd dreptul 15 cupoane de partici­pare la premii precum și la 1/4 Los cl. I-a a Loteriei Regatului Român , pe 6 luni Lei 11 dînd dreptul la 7 cupoane precum și la 1/8 Los cl. I-a a Loteriei Regatului Remin , pe 3 luni lei 6, dînd dreptul la 2 cupoane. Cereți la Administrația ziarului „DIMINEAȚA“, prospectul noului abonament care se trimite GRATIS. Relațiile inglo-germane — Rezultatul vizitei împăratului Wilhelm în Anglia — Londra, 29 Noembrie.— Z­arul „Da­­yli Mail“, află că înaintea plecărei sale din Londra, împăratul Wilhelm și-a ex­primat dorința de a vizita in fiecare an Anglia. După o altă exprimare, împăratul ar fi spus: „Intre cele două țări, trebuie să fie pace. Cred că poporul engle­z s’a convins că eu­ sunt unul din cei mai buni amici al lui. Londra, 29 Noembrie.—Ziarul „D «yn­ Telegraph" scria cu privire la vizita împăratului Wilhelm : Sentimentele împăciuitoare redeștep­tate atît, în țară cit și in Germania au­ făcut pentru moment să tacă chiar pe cei mai Înverșunați adversari. E îmbu­curător faptul că in timpul acestei vizita presa s’a ocupat a recunoaște fiecare calitațțile celuilalt popor. 2­arul „Tribuna“ scrie : Am găzduit nu numai persoana îm­păratului Wilhelm ci și pe representan­­tul imperiului german. In caracteristica ei representativă stă însemnătatea politică a acestei vi­zite. In diferite cercări din Germania și­ Anglia «o fac de doul an î­nforțări pen­­tru apropierea intre aceste două state în interesul păcii universale. Cei douî diplomați ai Europei au pus acum sigi­lul turmal al acestei aproprieri. MES 79 TEATRU-MUZICA Teatru Național. — Opera italiană : Othello de Verdi. „Othello“ î ti­c­h­e­a­g­ă împreună cu „Aida“ și „Falstaff“ ultima perio­dă de evoluție a talentului și fac scareî in lucrările lui Verdi. Marele maestru, fără a perde puternica sa personalitate, a făcut loc larg instrumentațiunei, in st­atul că ea nu mai slujește numai spre a susține vocile,­­și ia parte la dramă, la acțiune, zugrăvind la rîndul ei stările sufletești, clnd tăcerea su­grumă manifestarea vocală a antal emo­ții prea mari. Drama muzicală se împarte treptat intre scenă și cu­­hristra, rar­­ia anu­lui. 6 momente lucrează in plin cu pu­teri unite pentru triumful situațiuniior culminante. Printre cei cari cunosc atît de bine­­pa Verdi dia por­oida ,,T.­aviatei, a lui „Trovatoro“, ..Ernani“ și chiar „R­­i­g­o­r­e­tt­o“ cu melodiile *«lo­argi, curgătoare, care leagănă simțirea și desfată urechea. „Othelo“ apare, a­­proa­pe la ceva străin. Insă­și „Aida“, deși de o factură nouă, abundă încă in melodie. In „Othelo“ își face apariția de dtimsția“ muzicală. In zadar se aș­teaptă arii, cavatine, sau romanțe de a tenor sau bariton. Othelo, maurul chinuit de cumplita patimă a gelozia­, nu putea fi pus, după concepția mo­dernă a stărilor sa fin­ti­ști, să-și reverse sufletul prin melodii nesfîrșite. Frămîn­­tărilor sale lăuntrice trebuia să cores­pundă o muzică agitată, adesea fraze abrupte, începuturi de melodie cari arat frînte sub impetuozitatea temperamen­talui maurului și a geloziei, care iu­zbndsumările el nu poate îmbrăca o formă de continuitate melodică. Acelaș lucru pentru filozofia și acțiunea infer­nală a lui Iago. Declamațiunea muzi­cală înlocuește aci melodia, prin nece­sitatea psi­hologică. însuși Othelo însă, după ce constată nevinovăția Dordemonei, cînd pieptu­l se sfișie de durere și dragoste, prin ce nobil și simțit fragment melodic de­­plînge tragicul el sfîrșit în fraza „e stanca e pura“ ! Spre a da pe „Othelo“ se cer dar mari calități dramatice, însuflețirea de­­clamațiunei muzicale prin talentul ar­tistic al interpretului. Tenorul Lunardi, care a apărut aseară pentru întîia oară la noi, n’a reușit decit în parte a se achita de problema ce’s­pune rolul lui Othelo: l’a dibtat fără a- și fraza și de jucat nu l-a jucat aproape de­loc, căci jocul convențional de operă nu merge la un rol de intensitatea drama­tică a erou­lui lui Shakespeare. Vocea d-lui Lunardi are cusurul de a fi compusă din mai multe voci : me­diul e incă cel mai preferabil și mai rezistent ; registrul de jos este șters, gol și în cel de sus, numai limita e­x­­tremă capătă culoare și strălucire in momentele­­ de mare încordare. Trece­rile da la un registru la altul oferă însă surprize : ți se pare că începe să cînte un altul, atita e de diferit timbrul vo­cel. „Esultata“ a trecut fără a face im­presia necesară, în „Adio, sânte­ma morie“ a fost mai bine, dar in finalul de­ pMngerea Dezdemonei a lipsit du­ioșia. Dezdemona e, printr’un admirabi contrast, singura fire candidă, cu o re­lativă seninătate sufletească și Verdi o zugrăvește minunat prin intervenirea ei blindă în favoarea reabilităței lui Cassio și apoi prin reamintirea cînte­­cului Salcie­ și rostirea­­ cehii „Ave Maria“, care închide în el toată ino­­cența acestei inimi curate. E­ra Yvonne Dubes, cu acel pari9111 de castitate care va d­eprinde din ar­monia și liniștea maj­estoasă a figurei sale, a mișcărilor și a liniei superba a corpului, reprezintă, din capul locului, idealul plastic al Dezdemonei. Arta ce pune în interpretarea rolului a una din acele ademeniri încete, blînde, care cu­ceresc pe ascultător treptat, dar sigur și profund. Nimic brutal, vi. Igar , totul într’un stil de o distincțiune impună­toare. Cînt­ecul Salcie­ și Ave Maria au stârnit admirația g­nerală, care s’a ma­­nifestat printr’o călduroasă ovație. D. Beratti nu e de­sigur baritonul pentru partide prime și încă pentru arta declamațiunei muzicale cerută de rolul lul Iago, care, ca importanță, co­pleșește aproape pe acela al lui Othelo. D. Belatti cunoaște acest rol și e si­gur de el — atita insă e departe de a fi suficient­. De știut îl știe și maestrul de orchestră, dar nu rezultă că’l poate interpreta. Nu e vorba de a execute exact partea muzicală, ci de felul cum trebue zisă și scoasă în relief o bucată cum e splendidul „Credor“ sau părți ca „Era la notto, Cassio d­onniva“. Trebuie voce, arta frazei ei și jocul dramatic așa ca să vedem că avem a face cu lago. Basul Torres de Luna, tenorul Mon­­tanari, d-na Mieiora și d-nii Ghimpe­­țeanu și Ștefăn­escu-Spirea a­î complec­tat ansamblul, care s'a resimți ca și corurile, de insuficiența repetițiunilor. Orchestra — exceptând fanfarele din culise cari un suflat fals c­u o adînc' convingere—a fost și de astădată bravă, sub conducerea d-lui Spetrino. E. a. F. Uneltirile lui Boris Mo­­­ IN ROMANIA Convorbire cu d­nu Ion Th. Florescu Vestea asasinarea faimosului revolu­ționar Boris Saraf­of a produs o vie im­presie. Pretutindeni nu se vorbește de­cît despre această asasinare, pentru că, ori cîți ani ar fi trecut de-atunci, este încă vie, în mintea tuturor, acea țesă­tură revoluționară care prinsese atît de adine­ rădăcini in țară la noi, și care nu a fost descoperite de­­cît grație abili­tatei fostului judecător de instrucție d. I. Th. Florescu, care, după cum se știe a și fost atunci decorat, de rege propriu raclu Cu onjinul „Steaua Româ­niei“. Ion Th. Florescu Pentru ca sfîrșitul atît de tragic al lui Boris Sarafolt ne-a adus aminte de celebrul complot bulgăresc am crezut necesar ca să­ reîmprospătăm în mintea cititorilor noștri, acțiunea vestitului re­voluționar în țară la noi. De aceia ne-am adresat d-lui Ion Th. Florescu, rugîndu-i să ne comunice ceva din amintitele d-sale. D-sa cu obicînuita-i amabilitate s’a pus la dispoziția noastră, dîndu-ne ur­mătoarele prețioase amănunte: ..­Citind în „Adevărul“ vestea asasină­­rei lui Boris Sarafoff—începu d. Flores­cu—m’am transportat fără sa vreau, cu șapte ani în urmă și am revăzut cu plă­cere zilele cele mai frumoase din cariera mea de magistrat. Cite osteneli, cît­ă muncă șt­­i‘ă emoție nu mi-a reamintit tragicul afir­­șit al lui Sarafoff! Pe acele vremuri nu cunoștea nimeni în țară numele, deja ilustru în Bulgaria și Macedonia, al lui Sarafoff. Deși el făcea în secret și cîte odată cu nume schimbat incursiuni în țara noastră, prin Dobrogea, Galați și București, po­liția noastră,­­ care, în treacăt, fie zis, în chestia­­ criminalilor politici a fost totdeauna rău informată, habar nu a­­vea. Vreți să știți cum am descoperit pen­tru prima dată numele de Boris Sara­­foff și acțiunea­ sa criminală în Romî­­nia? Iată, să vă povestesc: Asasinat lui Mihăileanu In dimineața asasinărei regretatului profesor Ștefan Mihăileanu, cînd Înce­pui interogatorul criminalului, Stoian Dumitroff, nimeni nu bănuia că acest tînăr croitoraș cu figura degenerată are o sumă de complici și încă­ din cei mai importanți. N­ întrebat cu inzistență, ce l’a făcut să ridice viața lui Ștefan Mi­hăileanu? El îmi­­ răspunse cu singe rece, că citise ziarul­­ lui Mihăileanu .,Penin­sula Balcanică“ și că numai indignarea patriotica îl îndemnase la crimă, îmi veni atunci buna inspirație să-i dau în mină asasinului ziarul „Penin­sula Balcanică“ ce o aveam pe biroul meu și să-l rog să citească cîteva rîn­­duri. O mare tulburare sufletească cu­prinse atunci pe Dumitroff, căci el nu - T-Vi y ,»r­­if- — .. .ari“. " A putu citi de cu­ cîteva vorbe, pe cari el nici nu le înțelegea bine, cunoscînd prea puțin limba română. începui să rid de el atuni­­ ți să-I arăt că ’l-am prins cu minciuna, apoi, cu multă căl­dură, începui să-I arăt că eu bănuesc ,că altul i’a nenorocit, că el nu e decît un instrument orb, de care, și-a bătut joc, cineva mai sus pus, care stă acum departe de primejdie. Stoian Dumitroff avu atunci o strălu­cire în ochi, ce mi-o aduc aminte și azi, descurajarea îl cuprinse și cîteva vorbe îl venită pe buze: Sarafoff, da, el m'a nenorocit. A­ ti gheui d-le judecă­tor! Aceasta a fost prima rază de lumină în misterul comploturilor bulgărești. Aveam acum un fir, am căutat să-l deapăn pînă la sfîrșit. Am aflat atunci, din gura lui Dumitroff, că există un­ personagiu puternic și popular, îndrăz­­­neț și brav care se numea Boris Sara­ j foff și care era președintele comitetului suprem din Sofia, numit și Varhoven­­comitet, că asasinarea nefericitului pro­fesor Mihăileanu fusese ordonată de a­­cest comitet, care vedea în patriotul român, și în jurnalul său o piedică pen­tru realizarea scopului pan-bulgăresc în Macedonia. I Stoian Dumitroff care nu era decît un fanatic îmi povesti apoi cum fusese trimis la Sofia de un oare­care Icono­­moff el însuși membru al comitetului și recomandat lui Sarafoff, pentru a fi întrebuințat, ca uneltă a lor în asasina­rea lui Mihăileanu la București. Sara­foff, împreună cu vicepreședintele Da­vidot­ și cu casierul Covaceff, T-au în­flăcărat pentru „sfînta cauză", T-au­­ pus să jure pe o icoană, pe un pumnal și pe un revolver, l-au sărutat cîte trei pe buze ca un fel de bine­cuvîntare, și l-au sfătuit să omoare pe Mihăileanu cu toporul, căci, este o armă sigură și ca­re nu face zgomot. I-au dat bani, pașa­port, și făgăduiala de a-i oferi cu vre­mea o funcție mare la comitet dacă va scăpa cu bine. Restul îl cunoașteți, Stoian Dumitroff s’a executat și inimosul patriot Mihăi­leanu, a căzut victimă. Tot atunci am descoperit și pe ceilalți complici al lui Dumitroff studentul Peteff, băcanul Spi­ru­ Alexoff și Nicola Bogdanoff zis Ha­giu. Complotul contra ragrelui Carol Firește, aflasem mult de la Dumitroff, stabilind că Boris Sarafoff și acoliții lui di­n Sofia, ordonă asasinate, pe teri­toriul Rom­âniei, d­ar, adevărata organi­zare a comitetului, viața misterioasă, a lui Sarafoff și mai ales crima cea mai îndrăzneață pusă la cale, complotul în Contra­diețea iubitului nostru suveran, trebui să se aflu mai tîrziu­, după noul și mari sforțări, din gura unui alt cri­minal, mult mai inteligent și mai cult, studentul Alexandru Trifanoff. Acesta era implicat în alt asasinat, acel al lui Fitovski, care, se știe, că fu­sese omorât cu toporul într’o noapte ,pe str. Ceauș Radu, de către Boiciu Ilieff. O altă uneltă a lui Sarafoff. Alex. Trifanoff, ca președinte al rob­i*­terului secret din București, după ins­trucțiunile lui Sarafoff, fusese acela, care, arătase asasinului venit înadins din Sofia, pe nefericitul Fitovski, care fusese condamnat la moarte și trebuia executat. Cîte­ nopți, pînă aproape de ziuă nu am stat de vorbă la cabinetul­­ de instrucție cu Alexandru Trifanoff, care era băiatul unui fost judecă­tor de ins­trucție, cu manieri alese și cu o mare doză de patriotism. Cinci luni păstrase el secretul cel mare, guleamata taina, cum zice îndrăznețul președinte Sarafoff într’una din scrisorile cifrate ce m­i-au căzut în mină după nenumărate cerce­tări. Mă împrietenisem bine cu Trifonoff și-­i dovedisem, că dacă el este cu adevă­rat patriot, nu trebue să pue țara lui, Bulgaria, în conflict cu Romînia, căci Sarafoff abuzase de tinerețea lui, împin­­gîndu’l pe o pantă primejdioasă. Că ușurarea lui la jurați va fi dacă va da­t pe față toate uneltirile criminale ale lui Boris Sarafoff. Par­că­­ văd și acum emoționat pînă la lacrimi, apucat de o căință sinceră zicîndu-mi: —,,Vresc să v­i destăinuesc, , , . 1 . Se știți că Sarafoff, mă va condamna la moarte—urmă el—și că sînt pierdut, dar m'au­ zguduit adine și nu voesc să rămîn in ochii 4-voastră un criminal ordinar, doresc acum să vă do­vedesc, că pocăința mea e sinceră. Atunci el îmi ceru voe să caute în su­medenia de scrisori cifrate ce fuseseră percheziționate la ceilalți criminali și din care nu puteam să citim mai nici una, căci erau­ scrise cu un alfabet se­cret, pe care nu­ o cunoștea fi decît­­ Sara­foff și Nicola Miteff, unul din complicii la omorul lui Fitovski. Ce adînc fuse­ emoționat, ce impresio­nat fuse ministrul de justiție d. Maio­­rescu și domnul Alexandru Marghilo­man, ministrul de externe, cînd, după arătarea lui Trifanoff,descoperii faim­oa­sa scrisoare, iscălită chiar de Sarafoff, și care cuprinde secretul cel mare (­gu­leamata taina), care nu era altul de­cît atentatul la viața suveranului, crimă or­donată la 3 din cei mai îndrăzneți amici ai lui Sarafoff: Marcu­ Bonnea­­coff, Angh­ei Paparasoff și Nicola Bogda­noff zis Hagiu. Descoperit cu acea ocazie, pumnalele ce aceștia cumpăraseră și cu care tre­­buiau să execute fiorosul lor plan, pre­cum și pașapoartele lor în alb cu care trebuiai­ să treacă imediat frontiera. Din nefericire nici Sarafoff, capul care concepuse îndrăzneață crimă, nici cei doi principali­ executori Bonneacoff și Poparsoff nu puteau fi atinși jus­tiție, căci fugiseră în Bulgaria, cu mult înainte de descoperirea ce făcu­sem ea, cei doi executori fiind expul­zați de poliție care nu avusese perspica­citatea deosebită de a ghici ca periculoși bandiți avusese cîteva zile în mîinile ei. Unul singur, Nicola Bogdanoff fusese depus de mine la vreme la Văcărești și in urma unei confruntări cu Trifanoff îmi mărturisi tot complotul contra vie­­ței suveranului, arătând aim urmărise pe rege cînd eșea pe din dos pe la graj­­duril palatului și cînd se plimba în societatea unui singur aghiotant, pe cheiul Dîmboviței, în apropiere de im­primeria statului. ’Mi-aduc aminte că atunci mărturisi­­rele acestea și actele ce le coroborau au făcut în țară o impresie enormă cu toate că unii mai sceptici, tot se mai îndoiau, pina ce înaintea Curței cu ju­rați de Ilfov, în fața delegatului bulgar­­ și reprezentanților diplomatici la noi,­­ Nicola Bogdanoff zis Hagiu repeta cu cel mare calm, în toate detaliile, mărtu­risirile ce știusem să obțin de la el cu blîndețe, arătînd cum Sarafoff, pusese la cale asasinarea suveranului și cum în ziua de 10 Decembrie 1899, venise chiar el în București și descinsese la otel „Unirea“, unde avusese loc, constitui­rea comitetului și jurămîntul cel mare. Din ziua aceea nimeni nu se mai îndoi și oamenii cei mai rezervați și sceptici sceptici veniră să mă felicite. .Curtea cu jurați condamnă—după cum știți pe Boris Lararoff și pe princi­palii săi acoliți din Sofia, la muncă silnică pe toată viața, în contumacie. Dizgrația lui Sarafoff De la această dată, steaua lui Boris Sarafoff a început, să pălească, căci, u­­nii din macedonenii, mai scrupulosi și lipsiți de aptitudini criminale, au înce­put să-î facă opoziție chiar și în Sofia și să dovedească, nu num­ai că acțiunea sa era­ nefastă, dar că el abuzase de calitatea sa de președinte și cheltuise fără să se justifice însemnate sume de bani. Entusiasmul popular îl părăsise și pentru ași reface puțin din gloria tre­cută, în timpul din urmă făcea dese escursiuni prin Macedonia, punîndu-se în fruntea bandelor și făcînd acte de curaj și de cruzime în contra turcilor. Patriotismul lui era însă impur și lip­sa lui de scrupule nu putea nic­odată să-l ducă prea departe. El moare astăzi lovit tot de un macedonean, probabil de unul dintre aceea care îi cunoșteau mai bine intențiunil­e, decît aceia din Sofia cari îl purtau în triumf punîndu-i pe frunte o falsă aureolă... Sentința din București, pe care noi nu am putu s’o executăm, pînă astăzi, s'a însărcinat soarta s’o execute încă cu mai multă asprime și mai repede de cît ne așteptam. Al. Tisescu Din Macedonia Inaugurarea șco­alei de drept din Salonic Viena, 29 Noembrie. — Ziarul „Polic­i sell­e Corresponded“ scrie : După cum ni se anunță din Salonic, a avut loc acolo la 9 ale acestei luni, deschiderea solemnă a școalei de drept in legătură cu reforma justiției în Ma­cedonia. La inaugurare au luat parte și gu­vernatorul general Beni-Pașa, inspecto­rul general Hilmi-Pașa și toți consulii străini. Reorg­anizarea jandarmeriei Din Co­­stantinopol se anuuță că gu­vernul se ocupă cu sîrguință de reor­ganizarea jandarmeriei In Macedonia a fost însărcinat cu a­t­enetii maiorul belgian Bureau. In cele alte provincii se urează comisiuni spe­ciale pentru această reorganizare. In vilaetele asiatice jandarmeria va fi deasemi­nea reorganizată după planul »■'■Iei din Macedonia, de către colonelul belgian Malayt care s­e află în servi­­ciul Turciei. Ofițeri turci au fost trimiși în toate provinciile pentru a supraveghea ca reorganizarea să se facă pretutindeni după același sistem. Sentința int­r un proces de răpire După cum se i­nunță din Salonic, s'a pronunțat sentința in contra răpitorilor supusului englez Alcott. Conducătorul principal al acestor a­­faceri Tsiouli, a fost condamnat la 15 ani închisoare și fostul grădinar al lui Abo’r la 12 ani. I Uiți »a scăpat cu pedepse mai mici, iar doi din ei au fost achitați. Sănătatea regelui — Comunicat oficial — ,,Monitorul­ Oficial“ de azi publi­că următorul comunicat: „Starea sănii Țiței M. S. Regelui a fost cam tulburată, prin revenirea în ultimul timp a durerilor stomacale, cari se ivesc mai cu seamă în cursul nopții. Ele sînt iezuitului unei re­cidive a nitațiunei stomacului cu a­­lci date ex­igen­ta, precum s’a ob­servat în luna Octombrie 1906, însă cu mul mai fi puțină intensitate, iar­tarea generală a forțelor este mult m­ai mulțumitoare, l’a recomandat Măiestri­ei Sale aceeași cură ca in anul trecut, cu evitarea o<­tensel­es­­citațiuni psihice, pe lângă un regim apropriat alimentar. Este sigur că astfel vor fi înlăturate tulburările stomacului“. Noorden, Dr. Theodori Marele incendiu din­ Hangu (Neamțu) — O fabrică de cherestea arsă — Piatra Neamț,u. 29 No­­mbrie.— Astă noapte locuitorii din comuna Hangu și r.M din împrejurimi fură înspăimântați de liste mari f­ă­ări și limbi de foc ce so­r­dienü spre cer ilumin­ându-l într’un mod feeric. Era o priveliște îngrozi­toare. Ardea fabrica de cherestea a proprietății­ societății­ „Bradul“ din lo­calitate și sătenii alergați alarmați din toate părțile la locul incendiului. Inter­iga clădire era in flăcări, de­s­em­itea și o mare cantitate de lemn l­ăunat. Autoritățile Împreună cu un mare număr de locuitori­­ pe an din răsputeri pentru stingerea focului. Toa­te mijloacele întrebuințate rămaseră za­darnice. Incendiul luase din ce în ce propor­­ț­uni mai mari. Un lucrător numit At­­t­i­ase Flame Filip a fost surprins de flacără și a fost scos aproape carboni­zat mai dind încă slabe semne de via­ță. Victima se află într'o stare muri­bundă. Focul a ținut pînă dimineața și a ars întreaga clădire a fabric­ei, precum și o mare cantitate de lemn fasonat.­­Cauzele focului nu se cit­osc. Jandarmii anchetează. Fabrica este asigurată la soci­tatea „Dacia-Romis­ia“.—George. Iutes 1 Birtaskev­eî, revoluționar — Afacerea ei complică — — Convorbire cu Bariașkevicî și d. Villara — Pantra ce » asasinat Espisaon — Bani pentru revoluții finali__Comisia rogatorie.—intervențiile legației rusești din Capitală După cum am anu­nțat, tr,bunicul II for secția IX-a a confirmat erî manda­tul de arestare, lansat contra lui Anton Bartașhevicî, fiul amiralului rus Antonin Bartas­h­evicî, acuzat de complicitate în asasinar­ea milionarului Romanov din Basar­abia. Cum, însă, după informațiunile căpă­tate, acuzarea adusă contra tânărului Bartașkevici ia un caracter și mai grav, am crezut nimerit să obținem unele de­marații atît de la cel acuzat, cît și de la acele persoane cari sînt în strinse legă­turi cu acesta. Dar cum Anton Bartașkevici e depus la Văcărești și încă ținut ia secret, nu­­ămi­,ca dorit să profităm de cea dintîî ocazie pentru a avea o scurtă convor­bire cu acest tinăr. Și ocazia s’a prezentat erî, pe cînd Anton Bart»ske vicT era dus sub escortă la camera de consilier a trib. Ilfov sec­ția II, unde avea să i se confirme man­datul de arestare. Am profitat de un moment cînd paza era mai puțin severă, pentru a avea cu Bartașhevicî convor­birea pe care o vom reproduce mai la vale.• J D o statură mijlocie, bine făcut, blond ie un blond aproape auriu, distins și foarte simpatic, Anton Barta­kevici iți face mai mult impresia unui copil. Foarte i­t­ins că un străin îl adre­sează cuvin­ul și încă un străin în cu­­rent cu puțin plăcuta situați­ 1 în care se găsește, Anton Bartașhevici a început prin a-mi cere lămuriri asupra motivu­lui pentru care era adus înaintea jude­cătorilor. DinduT explicațiile cuvenite, am­ urmat apoi următoarea convorbire : — Ați putea să-mî explicați, domnule Bartașhevicî, motivele cari v'aț făcut să bănuiți pe amicul dr. Romanov că ar fi asasinul tată ai său ? — încă pe cînd mă aflam cu el în Basarabia, îî spuneam că o să am ne­­voe de 1.500 ruble ca să pot intra în garda imperială de la Peterhoff. Pie­rind, însă, din Basarabia, în drumul spre gara Bahm­aci mi-a spus: „de a­­cum înainte o să ara bani mulți și o să-ți pot da și ție cele 1.500 ruble“. La această gară țs-am despărțit și Romanov a luat drumul spre moșia părintelui sau­. Citind mai tîrziu­ în ziare știrea asasinărei milionarului Ro­manov, prin asociație de idei, m’am gîndit la fostul meu camarad. — După părerea d-voastră, care ar fi motivul ce la îndemnat pe Romanov să asasineze pe tatăl său ? — Romanov ducea o viață care re­clama foarte mari cheltueli. Banii cari î se ser­vei, îi de părintele său nefiin­­du-i suficienți, a crezut că prin această lovitură va deveni cu o oră mai cu­discuția a alunecat apoi pa tema ba­nalităților și, intervenind in același timp și santinela, a trebuit să punem capăt convorbiri­i. Cu această ocazie ținem să dăm o formală dezmințire afirmațiunilor făcute de anumite persoane, cum că primele noastre știri asupra declarațiilor lui Bar tașkevici, publicate în numărul nos­tru de alaltăi­ri, ne-ar fi fost furnizate de către d. avocat Soresc­u, care a ser­vit de interpret la instrucție. Declarăm că reporterul nostru care a făcut acest reportaj, nu a avut onoarea să cunoască pe d avocat Sorescu decit de abia ora după amiază, adică cu două zile mai tîrziu­ de la luarea primului in­terogator lui Bartașhevici. Convorbirea de mai sus, pe care am avut-o cu acuzatul însuși, credem că e menită să clarifice sursa informațiip­­nilor noastre. Convorbire ca « Villarra Tot erî la palatul de justiția am ob­ținut, în legătură cu această afacere, o convorbire de la d. Villara, mare pro­prietar și cumnat al tinărului Anton Brutașkevici. D. Villara ne-a făcut următoarele de­clarații : — Acuzarea ce se aduce cumnatului mefi cuprinde următoarele două fapte : complicitate în asasinarea milionarului Romanov și strînse legături cu comitetele revoluționare din Rusia. Cu toate aces­tea nu se poate afirma nimic prea pre­cis, pînă ce nu se va trimite rezultatul comisiei rogatorii de la Kișinett. De altfel nici de la legaț­a msească din Capitală nu m­i s’a putut da informa­­țiuni sigure. Ceea ce e cert e că lega­ția a făcut demersuri la ministerul de externe pentru extrădarea cumnatului mefi. — Ce legătură crede­ți că are asasi­­narea milionarului Romanov cu comi­tetele revoluționare V — Se spune că Romanov fiul, îm­preună cu Anton Bar­rașkevici, făceau parte din aceste comitete și că asasi­natul s’a comis cu scop ca, banii ce vor rămîne pe urma milionarului Ro­manov, să fie dați cu ajutor acestor co­mitete revoluționare. Toate aceste.*, însă, sunt versiuni, despre exactitatea sau neexactitatea cărora nu vă pot ga­ranta. * Convorbirea aceasta ca și aceea ca Însuși Bartașhevicî, vor lumina deplin pe acel cari văd unde nu trebue sursa informațiunilor noastre. A. SE, vînd moștenitorul imensei tribului Romanov, averi­a­ză­ „Tribuna“ din Arad și Bjoernson „Tribuna“ din Arad a adresat lui Bjoerustjerne Bjoernson următoarea te­­legram­ă în limba germană : C-l mai prigonit ziar romînesc din Ungaria al căr­ui redac­tori au stat mulți ani de zile în temniță, chiar și cu ri­­s­cul de a suferi noul prigoniri, vă a­­duce cu prilejul celei de a 75-a zi a naștere! dv. expresia admirației și apro­­barea celei mai adinei pentru lupta ce ați început împotriva tiraniei asuprito­rilor noștri și pentru drepturile și liber­tățile popoarelor asuprite din Ungaria., Reținițiunea „Tribunei“. informațiusei Mîine se judecă de către Curtea cu juri din Te­cuci, procesul d-lui avocat Dobias, dat în judecată de către zece alegători liberali sub cuvînt că ar fi votat de două ori : și la Iași și la Tecuci. D. Dobias va fi apărat de către d. senator N. Xenopol. In ș­tința de azi, consiliul teh­nic superior va lua în examinare modifică­rile aduse de consiliul comunal la re­gulamentul pentru clădiri, îngrădiri și alinieri în orașul Iași. D. arhitect M. Alexandrescu a ter­minat construcțiunea celor 11 pichete de pe frontiera româno-austriacă. In curînd se va face instalarea grăniceri­lor in acele pichete. Valoarea totală a lucrărilor este de 150.000 lei. Proectul pentru încălzitul central al noului ospiciu de alienați din Capitală, a fost supus examinăre­i consiliului teh­nic superior. Aseară în fața unui distins auditoriu­, a avut Ine la Ateneu­ concertul d-n­­ I Niculina Ionescu, o talentată absolventă a Conservatorului nostru. O voce caldă, plăcută, de un registru întins caracte­rizează cititul d-rei Ionescu și sala în­treagă a răsplătit pe tînăra concertistă prin aplauze. No. 4 al revistei astronomice la în­țelesul tuturor „Orion“, conține articole foarte m­­eresante și de actualita e. Un număr 80 de bani. Abonamentul pe an 10 lei. Pentru orice informații a­ro adresa d­ lui Victor Anestin, str. Roșca No. 3. Consiliul teh­nic superior a luat în examinari chestiunea suprimare­ tole­ranța pentru supragreutata la trenurile tarifare de pietriș și reducerea taxei de ciuturire la 50 ban­ de vagon. Concepția idealistă a fericirei este ti­tlul conferinței care se va ține iunine seară la cercui Romînia Muncitoare din calea Victoriei No. 91. Duminică va își da sub tipar noul Calendarul Mancei, cu un mat­rial bo­gat și fo­rt­ interesant, editat de cer­cul Romînia Muncitoare din Capitală. Telegrams Roosevelt renunța la preși­­dienție New York, 29 Noembrie.—Președintele Roosevelt a anunțat în mod formal că stăruește în renunțarea sa la reale­gere. Un expres București Lem­berg Viena, 29 Noembrie.—Conferința eu­ropeană privitoare la tablourile de ser­viciu ale căilor ferate a discutat azi chestiunea stabilirea unui expres direct București-Lemberg. Eliminarea unor studenți ruși Dresda, 29 Noembrie. — Sa telegra­fiază din Kiev că alți SO de studenți ADEVERUL au fost eliminați pentru că au luat parte la ultimele desordine de la uni­versitate. Ministrul instrucțiunei a or­donat deschiderea cursurilor înainte de­ Crăciun. 1 Neliniștea din China Berlin, 29 Noembrie.—Din Piking sosesc iar știri alarmante. In Tschekiang, provincia Kwantung, apariția vapoarelor străine dă loc in se­rioase tulburări. Mișcări a contra dinastiei Mandolu, a­­lim­entată de societatăți secretar, se în­tinde. Sunt temeri de izbucnirea unor grave tulburări. Ambasadorii străini au­ cerut la Pe­­ri­ng mărirea pazei ambasadi­or. Programul călătoriei impă­ratului Wilhelm în Oland­a-Berlin, 29 Noembrie.— Din Amster­dam se comunică cu privire la progra­mul vizitei împăratului Wilhelm in O­­landa : La aproprierea yaehtului „Hohe­nzol­­lern“ însoțit de vapoarele germane pe cheiul portului comercial di­n Amster­dam, vapoarele de războiui olandeze an­corate în port vor saluta sosirea împă­ratului cu salve de tunuri. Vice-amiralul Roet­ti și baronul Fo­­ok­st se vor urca pe bordul yaehtului „Hohenzollern“ pentru a saluta pe îm­părat în numele reginei Wihi­lmina. Vineri după amiază împăratul va vizita galeria de tablouri, ale­ pictorului S­x. Seara va avea loc un linou de gală. Conferința episcopiltor germaniei Colonia, 29 Noembrie. — Conferința episcopilor Germaniei începută era in palatul archiepiscopal s’a terminat. Exceptiu d­­ episcopii Bavariei au luat parte toți episcopii din G­mania. Intro altele a fost adusă in discuție și ultima enciclică papală în contra aio­­dom­iștilor. Ma­joritatea condusă de Kopp s’a ex­primat că înainte de a emite enciclica, papa trebuia să culeagă informații în Germania întru­cit această enciclică privește și Germania. Chestia regenței în Belgia Viena, 29 Noembrie.—Ziarului „Alge­­meine Zeitung“ i se comunică din Paris că in cercurile politice belgiene se dis­cuta în mod serios chestia regenței care o acum­ la ordinea zilei și că în cursul zilelor viitoare va se lua probabil o hotă­­rîre­ dacă regele Leopold trebue să pără­sească tronul pentru cît­va timp pen­tru a-l preda nepotului său. Se urmărește planul că așa­gum­ a făcut silit de Împrejurări regele Oscar al Suediei, să se retragă și regele Leo­pold pentru o jumătate de an lăsînd domnia prințului de Flandra, Albert. Viena, 29 Noembrie—La 19 Decem­brie, cu prilejul aniversarei naștere­ țarului Rusiei va avea loc la Schoen­­brun un t­ineu de curte. Acesta va fi primul dineu de la însă­nătoșirea împăratului. *­­ New­ York, 29 Noembrie.—Alice Roose­­velt căsătorită Longworth, fiica preșe­dintelui St­atelor­ Unite a fost supusă azi unei operații la stomac. * . ” Viena, 29 Noembrie.—împăratul a pri­mit după amiază pe principele Bulga­riei în audiență care a durat destul de mult. • Sofia, 29 Noembrie.—Un incident de graniță a avut loc la Duhniță Intre turci și bulgari. ----. - ,

Next