Adevěrul, decembrie 1907 (Anul 20, nr. 6563-6590)
1907-12-01 / nr. 6563
Sîmbătă 1 Decembrie 1507 Astăzi va apare So. 47 din reviste - Viata LITERARA. ȘI ARTISTICA ©u următorul sumar ■: Preludii. In epoca rozetei, de N. Chendi: Sfaturi albe, Poemele străzei (poezii) de Cincinat Panelesen; Frunza (proză) de Em. Gârleanu; Din Promotheu de Shelley (poezie) de Barim Diinescu; Lampioanele d-În Angliei de V. Cioflec; Răsărit de lună (poezie) de Victor Eftimiu; Târgoveții sub raportul artistic de P. Zosîn; Poezii de I. Greceanu; Olga Lubovna (proză) de L. Bărbulescu; Cei doi frați (poveste) de I. Dragoslav; Cronica muzicală de B. Lăutarul. Pereste-mă de prieteni de Cr. Pentru Grigorescu de Notițe și informațiuni.—Corespondențe. 7) Pretiacenco, vag medic veterinar la Ismail. 8) Gulitișin, „piele bătrină“ cum i-se zico, foarte alipit de vechea credință racovită (credincios dintru cei vechi), unitate patentată ; mic negustor de porci și de prune ; se întituleaz alesul așa zis al țăranilor din centrul Basaabiei. 9) Preotul Nicolae Ghepeczky, „adevărat rite“ simplu. „E de remarcat că cele două milioane de moldoveni din Basarabia nu sunt reprezentați de nici unul de ai lor, ci de greci, armeni, polonezi, etc. și un singur rus, acesta cel mai puțin recomandabil. DiGfionarul PRRtGEZ-Romîi — KBiB riA ii a — Un volum de 1012 pagini pe două coloane de CONSTANTIN ȘAINEANU PraiESOR îl beai Această lucrare, care e cea mai completă l în felul ei printre cele similare existente, conține toți termenii limbei franceze cu diferitele lor nuanțe, sprijinite exemple, un număr foarte mare de galicisme, locuțiuni și proverbe redate prin românisme coresuunzătoare, toți terminii tehnici privitori a științe, arte, meserii, comerț, agricultură, vînătoare, blazon, marină, armată, industrie, jurisprudentă, medicină etc., redați prin termeni corespunzători sau prin definiții scurte și precise. Afară de acestea, Dicționarul mai conține și originea cuvintelor franceze, indicînd pronunțarea în cazurile nesigure și grele. In sfîrșit, el mai este precedat de o scurtă schiță în franțuzește a istoriei literaturei franceze, pe autori și pe genuri literare, precum și de un tablou al conjugarei Verbelor neregulate. E neîndoios, că această nouă ediție, mărită și îmbunătățită, va aduce servicii reale atît tinerimii școlare cît și marelui public în general. Prețul unuu exemplar e Lei 7.50. Legat în pînză Lei 9. I De vânzare la toate librăriile dinară. Curierul Spectacolelor Astăzi Teatrul Național. — Se va cînta : „Aida“ operă su 1 acte de Verdi. Teatrul Lyric. — Trupa franceză de operete va juca: „La Mascote*1, operetă în 3 acte. Teatrul de Varietăți Imperial. — In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară in București. Intrarea liberă. Teatrul Bulevard. — Cinematograf ..Pathé Freres“ in fiecare seară. Sala Edison. — In fiecare seară cinematograf Desp»r. Circul Sidell.—In fiecare seară Prouctograf. [ Cine trimite prin mandat poștal suma de Lei 7.50 editorilor I. Samitc» și It. îoarăș Craiova, va primi un exemplar franco letel Kiriazi — BUCUREȘTI - plenari —o— stil. Băcani în centrul comercial, și aproape de toate autoritățile, renovat cu tocul, camere curate și confortabile. Organizat special pentru familii. Sală de așteptare la dispoziția onor d-lor, vizitator bine încălzită. Prețuri absolut modeste. Sub administrațiunea cunoscutului hotelier SHARTgBI FOTO . Or. iCUHEL. Jedic oculist al spitalului Caritas S’A MUTAT 23, — Stare-ții Apostoli — 22 teist p. Isoli Ai Belii și iiresii 2—5 p. fii 1 ÜFI1 SKELL S București, Strada LIPSCANI, No 8 | Aoul Palat Dacia cursul pe ziua de 29 Noemb 1307 Cump. j Vind 4701 tsiTla amar. ISfSlflüí s7T6| 8870 4%j . » líltíó a. b. 87 75 8 50 4"/0 Rentă internă 88 75 89 50 4°/o BMig. ÜBD. Ifit. i 903 85 75 86 50 4o„, . „ » 1906 85 75 80 50 50lo . . jud. 99 75 100 50 402 „ „ 91 25 92 — 5"-/. Ser. i'nac. rural j 99 — 99150 4®j, , . „ 87 50 88 25 .5°/o „ „ urb. Hu. 9'i 75 98 50 5o|« , . „ lași V3j75 94 50 Ac. B. Națională 3740 — 3760 — „ , Agricolă j 4081— 414 — , HSe. Buc. j i 301— 140 — , Cor. val. anstr. 105|50 U7 — Mărci germane j. 124 50 UD — batic. franceze »01 50 02 50 „ italierie 100 — 101 — . rubl.hiti. | 205 — 270 — Plătim cupoanele de Rentă 5 la o sută și 4 la sută pe 1 Decembrie H 1907 și 1 Ianuarie 198 fără scă || ___________zimînt. _____JH Sr.STERIEH. GIURGU «sar S’A MUTAT Viena VIII. Kochgase No. 93 Consultațiuni cu celebritățile medicale specialiștii din facultatea de medicină de la Viena. Telephon 710.65 Sr. £. flayersohn Laureat al Râcubtții din Paris Kiev al Profesorului SEBILEAIÎ Specialist pentru boli și oparațiuni de WAS, feAT și JHE CUI Consult de la 2 6 p. m. Calea Moșilor 87 Casa proprie colț, cu str. Sfinților florii H. WEISS Specialist în afecțiunile GENITO-URINARE si SIFILIS S’SMU îk T*c Livarita Șepcari 3, în fața hotel. Dacia Consult 8—11 și 1—5 P. SIOSILE S GK Hotel de l’pane« cel mai bine asortat magazin cu Uimiri ie Champagne tote mărcile. Prețuri de concurență. PRIMĂRIA COM. URBANE CAMPINA FUBLICATIUNE * Primăria orașului Cimpina voind să instaleze lumină electrică în această comună, va ține licitație în localul primăriei în ziua de 27 ianuarie 1908, orele 3 p. m., pentru darea în întreprindere a tuturor lucrărilor necesare iluminatului, exclusiv uzina generatoare de curent, a căror valoare se ridică la suma de lei 170.000 (una sută șaptezeci de mii) plătibilă în anustăți în timp de zece ani. Numai casele bine reputate și agreate de Primărie, vor putea lua parte la această licitație. Condițiunile de adjudecare și proiectul privitor la aceste lucrări se va pune la dispoziția concurenților, pentru a lua cunoștință, în toate zilele la biroul tehnic al comunei Cimpina, dela orele 8—12 a. m. și dela 2—4 p. m. Primar, pem. I. Ștafanescu Secretar: I. P. NOTI fieSCM No. 2580 1907, Noembrie 24 ULTIMELE 30 ZILE cît mai acordăm Gratis participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 4 ianuarie 1908. 1500 ciștiguri în suma de 1Sc«ff›ff cîștigul cel mare în cazul cel mai norocos este de: §^ff| 60.000 — afară de multe alte cîștiguri — Abonații pe un an primesc Gratis 114 Los clasa 1. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 1|3 Los clasa I. Aceste loturi sunt cumpărate de la Colectură Principală FELIX GRÜN & amP— Blumul central «le vinzar»: al Loteri«*! Bogatului Român — București, Str. Academiei, No. 1 Fiecare abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință. Toți abonații mari ț>articipii la varife premii ale ziarului „Jimineața”® Cari se compun din: «OUA CORPURI OF. CANE «Sin Str. Teilor No. 208; Ilenă Polițe «le asigurare în sumă da Lei 4000: Oouft Trusonic: Una Mașină «le scris: Bonă ceasornic © «le aur; Of.«nșuiii «se cusut; O bicicletă și ÎOO abonamente la ziarul „A«lev £ ril“. snsgr Valoarea totală a premiilor peste Lei 23.000 HWB COSTUL ABONAMENTULUI, pa un an Lei 20, dînd dreptul 15 cupoane de participare la premii precum și la 1/4 Los cl. I-a a Loteriei Regatului Român , pe 6 luni Lei 11 dînd dreptul la 7 cupoane precum și la 1/8 Los cl. I-a a Loteriei Regatului Remin , pe 3 luni lei 6, dînd dreptul la 2 cupoane. Cereți la Administrația ziarului „DIMINEAȚA“, prospectul noului abonament care se trimite GRATIS. Relațiile inglo-germane — Rezultatul vizitei împăratului Wilhelm în Anglia — Londra, 29 Noembrie.— Zarul „Dayli Mail“, află că înaintea plecărei sale din Londra, împăratul Wilhelm și-a exprimat dorința de a vizita in fiecare an Anglia. După o altă exprimare, împăratul ar fi spus: „Intre cele două țări, trebuie să fie pace. Cred că poporul englez s’a convins că eu sunt unul din cei mai buni amici al lui. Londra, 29 Noembrie.—Ziarul „D «yn Telegraph" scria cu privire la vizita împăratului Wilhelm : Sentimentele împăciuitoare redeșteptate atît, în țară cit și in Germania au făcut pentru moment să tacă chiar pe cei mai Înverșunați adversari. E îmbucurător faptul că in timpul acestei vizita presa s’a ocupat a recunoaște fiecare calitațțile celuilalt popor. 2arul „Tribuna“ scrie : Am găzduit nu numai persoana împăratului Wilhelm ci și pe representantul imperiului german. In caracteristica ei representativă stă însemnătatea politică a acestei vizite. In diferite cercări din Germania și Anglia «o fac de doul an înforțări pentru apropierea intre aceste două state în interesul păcii universale. Cei douî diplomați ai Europei au pus acum sigilul turmal al acestei aproprieri. MES 79 TEATRU-MUZICA Teatru Național. — Opera italiană : Othello de Verdi. „Othello“ î ticheagă împreună cu „Aida“ și „Falstaff“ ultima periodă de evoluție a talentului și fac scareî in lucrările lui Verdi. Marele maestru, fără a perde puternica sa personalitate, a făcut loc larg instrumentațiunei, in statul că ea nu mai slujește numai spre a susține vocile,și ia parte la dramă, la acțiune, zugrăvind la rîndul ei stările sufletești, clnd tăcerea sugrumă manifestarea vocală a antal emoții prea mari. Drama muzicală se împarte treptat intre scenă și cuhristra, raria anului. 6 momente lucrează in plin cu puteri unite pentru triumful situațiuniior culminante. Printre cei cari cunosc atît de binepa Verdi dia poroida ,,T.aviatei, a lui „Trovatoro“, ..Ernani“ și chiar „Rigoretto“ cu melodiile *«loargi, curgătoare, care leagănă simțirea și desfată urechea. „Othelo“ apare, aproape la ceva străin. Insăși „Aida“, deși de o factură nouă, abundă încă in melodie. In „Othelo“ își face apariția de dtimsția“ muzicală. In zadar se așteaptă arii, cavatine, sau romanțe de a tenor sau bariton. Othelo, maurul chinuit de cumplita patimă a gelozia, nu putea fi pus, după concepția modernă a stărilor sa fintiști, să-și reverse sufletul prin melodii nesfîrșite. Frămîntărilor sale lăuntrice trebuia să corespundă o muzică agitată, adesea fraze abrupte, începuturi de melodie cari arat frînte sub impetuozitatea temperamentalui maurului și a geloziei, care iuzbndsumările el nu poate îmbrăca o formă de continuitate melodică. Acelaș lucru pentru filozofia și acțiunea infernală a lui Iago. Declamațiunea muzicală înlocuește aci melodia, prin necesitatea psihologică. însuși Othelo însă, după ce constată nevinovăția Dordemonei, cînd pieptul se sfișie de durere și dragoste, prin ce nobil și simțit fragment melodic deplînge tragicul el sfîrșit în fraza „e stanca e pura“ ! Spre a da pe „Othelo“ se cer dar mari calități dramatice, însuflețirea declamațiunei muzicale prin talentul artistic al interpretului. Tenorul Lunardi, care a apărut aseară pentru întîia oară la noi, n’a reușit decit în parte a se achita de problema ce’spune rolul lui Othelo: l’a dibtat fără a- și fraza și de jucat nu l-a jucat aproape deloc, căci jocul convențional de operă nu merge la un rol de intensitatea dramatică a eroului lui Shakespeare. Vocea d-lui Lunardi are cusurul de a fi compusă din mai multe voci : mediul e incă cel mai preferabil și mai rezistent ; registrul de jos este șters, gol și în cel de sus, numai limita extremă capătă culoare și strălucire in momentele de mare încordare. Trecerile da la un registru la altul oferă însă surprize : ți se pare că începe să cînte un altul, atita e de diferit timbrul vocel. „Esultata“ a trecut fără a face impresia necesară, în „Adio, sântema morie“ a fost mai bine, dar in finalul de pMngerea Dezdemonei a lipsit duioșia. Dezdemona e, printr’un admirabi contrast, singura fire candidă, cu o relativă seninătate sufletească și Verdi o zugrăvește minunat prin intervenirea ei blindă în favoarea reabilităței lui Cassio și apoi prin reamintirea cîntecului Salcie și rostirea cehii „Ave Maria“, care închide în el toată inocența acestei inimi curate. Era Yvonne Dubes, cu acel pari9111 de castitate care va deprinde din armonia și liniștea majestoasă a figurei sale, a mișcărilor și a liniei superba a corpului, reprezintă, din capul locului, idealul plastic al Dezdemonei. Arta ce pune în interpretarea rolului a una din acele ademeniri încete, blînde, care cuceresc pe ascultător treptat, dar sigur și profund. Nimic brutal, vi. Igar , totul într’un stil de o distincțiune impunătoare. Cîntecul Salcie și Ave Maria au stârnit admirația gnerală, care s’a manifestat printr’o călduroasă ovație. D. Beratti nu e desigur baritonul pentru partide prime și încă pentru arta declamațiunei muzicale cerută de rolul lul Iago, care, ca importanță, copleșește aproape pe acela al lui Othelo. D. Belatti cunoaște acest rol și e sigur de el — atita insă e departe de a fi suficient. De știut îl știe și maestrul de orchestră, dar nu rezultă că’l poate interpreta. Nu e vorba de a execute exact partea muzicală, ci de felul cum trebue zisă și scoasă în relief o bucată cum e splendidul „Credor“ sau părți ca „Era la notto, Cassio donniva“. Trebuie voce, arta frazei ei și jocul dramatic așa ca să vedem că avem a face cu lago. Basul Torres de Luna, tenorul Montanari, d-na Mieiora și d-nii Ghimpețeanu și Ștefănescu-Spirea aî complectat ansamblul, care s'a resimți ca și corurile, de insuficiența repetițiunilor. Orchestra — exceptând fanfarele din culise cari un suflat fals cu o adînc' convingere—a fost și de astădată bravă, sub conducerea d-lui Spetrino. E. a. F. Uneltirile lui Boris Mo IN ROMANIA Convorbire cu dnu Ion Th. Florescu Vestea asasinarea faimosului revoluționar Boris Sarafof a produs o vie impresie. Pretutindeni nu se vorbește decît despre această asasinare, pentru că, ori cîți ani ar fi trecut de-atunci, este încă vie, în mintea tuturor, acea țesătură revoluționară care prinsese atît de adine rădăcini in țară la noi, și care nu a fost descoperite decît grație abilitatei fostului judecător de instrucție d. I. Th. Florescu, care, după cum se știe a și fost atunci decorat, de rege propriu raclu Cu onjinul „Steaua României“. Ion Th. Florescu Pentru ca sfîrșitul atît de tragic al lui Boris Sarafolt ne-a adus aminte de celebrul complot bulgăresc am crezut necesar ca să reîmprospătăm în mintea cititorilor noștri, acțiunea vestitului revoluționar în țară la noi. De aceia ne-am adresat d-lui Ion Th. Florescu, rugîndu-i să ne comunice ceva din amintitele d-sale. D-sa cu obicînuita-i amabilitate s’a pus la dispoziția noastră, dîndu-ne următoarele prețioase amănunte: ..Citind în „Adevărul“ vestea asasinărei lui Boris Sarafoff—începu d. Florescu—m’am transportat fără sa vreau, cu șapte ani în urmă și am revăzut cu plăcere zilele cele mai frumoase din cariera mea de magistrat. Cite osteneli, cîtă muncă ști‘ă emoție nu mi-a reamintit tragicul afirșit al lui Sarafoff! Pe acele vremuri nu cunoștea nimeni în țară numele, deja ilustru în Bulgaria și Macedonia, al lui Sarafoff. Deși el făcea în secret și cîte odată cu nume schimbat incursiuni în țara noastră, prin Dobrogea, Galați și București, poliția noastră, care, în treacăt, fie zis, în chestia criminalilor politici a fost totdeauna rău informată, habar nu avea. Vreți să știți cum am descoperit pentru prima dată numele de Boris Sarafoff și acțiunea sa criminală în Romînia? Iată, să vă povestesc: Asasinat lui Mihăileanu In dimineața asasinărei regretatului profesor Ștefan Mihăileanu, cînd Începui interogatorul criminalului, Stoian Dumitroff, nimeni nu bănuia că acest tînăr croitoraș cu figura degenerată are o sumă de complici și încă din cei mai importanți. N întrebat cu inzistență, ce l’a făcut să ridice viața lui Ștefan Mihăileanu? El îmi răspunse cu singe rece, că citise ziarul lui Mihăileanu .,Peninsula Balcanică“ și că numai indignarea patriotica îl îndemnase la crimă, îmi veni atunci buna inspirație să-i dau în mină asasinului ziarul „Peninsula Balcanică“ ce o aveam pe biroul meu și să-l rog să citească cîteva rînduri. O mare tulburare sufletească cuprinse atunci pe Dumitroff, căci el nu - T-Vi y ,»rif- — .. .ari“. " A putu citi de cu cîteva vorbe, pe cari el nici nu le înțelegea bine, cunoscînd prea puțin limba română. începui să rid de el atuni ți să-I arăt că ’l-am prins cu minciuna, apoi, cu multă căldură, începui să-I arăt că eu bănuesc ,că altul i’a nenorocit, că el nu e decît un instrument orb, de care, și-a bătut joc, cineva mai sus pus, care stă acum departe de primejdie. Stoian Dumitroff avu atunci o strălucire în ochi, ce mi-o aduc aminte și azi, descurajarea îl cuprinse și cîteva vorbe îl venită pe buze: Sarafoff, da, el m'a nenorocit. A ti gheui d-le judecător! Aceasta a fost prima rază de lumină în misterul comploturilor bulgărești. Aveam acum un fir, am căutat să-l deapăn pînă la sfîrșit. Am aflat atunci, din gura lui Dumitroff, că există un personagiu puternic și popular, îndrăzneț și brav care se numea Boris Sara j foff și care era președintele comitetului suprem din Sofia, numit și Varhovencomitet, că asasinarea nefericitului profesor Mihăileanu fusese ordonată de acest comitet, care vedea în patriotul român, și în jurnalul său o piedică pentru realizarea scopului pan-bulgăresc în Macedonia. I Stoian Dumitroff care nu era decît un fanatic îmi povesti apoi cum fusese trimis la Sofia de un oarecare Iconomoff el însuși membru al comitetului și recomandat lui Sarafoff, pentru a fi întrebuințat, ca uneltă a lor în asasinarea lui Mihăileanu la București. Sarafoff, împreună cu vicepreședintele Davidot și cu casierul Covaceff, T-au înflăcărat pentru „sfînta cauză", T-au pus să jure pe o icoană, pe un pumnal și pe un revolver, l-au sărutat cîte trei pe buze ca un fel de binecuvîntare, și l-au sfătuit să omoare pe Mihăileanu cu toporul, căci, este o armă sigură și care nu face zgomot. I-au dat bani, pașaport, și făgăduiala de a-i oferi cu vremea o funcție mare la comitet dacă va scăpa cu bine. Restul îl cunoașteți, Stoian Dumitroff s’a executat și inimosul patriot Mihăileanu, a căzut victimă. Tot atunci am descoperit și pe ceilalți complici al lui Dumitroff studentul Peteff, băcanul Spiru Alexoff și Nicola Bogdanoff zis Hagiu. Complotul contra ragrelui Carol Firește, aflasem mult de la Dumitroff, stabilind că Boris Sarafoff și acoliții lui din Sofia, ordonă asasinate, pe teritoriul României, dar, adevărata organizare a comitetului, viața misterioasă, a lui Sarafoff și mai ales crima cea mai îndrăzneață pusă la cale, complotul în Contradiețea iubitului nostru suveran, trebui să se aflu mai tîrziu, după noul și mari sforțări, din gura unui alt criminal, mult mai inteligent și mai cult, studentul Alexandru Trifanoff. Acesta era implicat în alt asasinat, acel al lui Fitovski, care, se știe, că fusese omorât cu toporul într’o noapte ,pe str. Ceauș Radu, de către Boiciu Ilieff. O altă uneltă a lui Sarafoff. Alex. Trifanoff, ca președinte al robi*terului secret din București, după instrucțiunile lui Sarafoff, fusese acela, care, arătase asasinului venit înadins din Sofia, pe nefericitul Fitovski, care fusese condamnat la moarte și trebuia executat. Cîte nopți, pînă aproape de ziuă nu am stat de vorbă la cabinetul de instrucție cu Alexandru Trifanoff, care era băiatul unui fost judecător de instrucție, cu manieri alese și cu o mare doză de patriotism. Cinci luni păstrase el secretul cel mare, guleamata taina, cum zice îndrăznețul președinte Sarafoff într’una din scrisorile cifrate ce mi-au căzut în mină după nenumărate cercetări. Mă împrietenisem bine cu Trifonoff și-i dovedisem, că dacă el este cu adevărat patriot, nu trebue să pue țara lui, Bulgaria, în conflict cu Romînia, căci Sarafoff abuzase de tinerețea lui, împingîndu’l pe o pantă primejdioasă. Că ușurarea lui la jurați va fi dacă va dat pe față toate uneltirile criminale ale lui Boris Sarafoff. Parcă văd și acum emoționat pînă la lacrimi, apucat de o căință sinceră zicîndu-mi: —,,Vresc să vi destăinuesc, , , . 1 . Se știți că Sarafoff, mă va condamna la moarte—urmă el—și că sînt pierdut, dar m'au zguduit adine și nu voesc să rămîn in ochii 4-voastră un criminal ordinar, doresc acum să vă dovedesc, că pocăința mea e sinceră. Atunci el îmi ceru voe să caute în sumedenia de scrisori cifrate ce fuseseră percheziționate la ceilalți criminali și din care nu puteam să citim mai nici una, căci erau scrise cu un alfabet secret, pe care nu o cunoștea fi decît Sarafoff și Nicola Miteff, unul din complicii la omorul lui Fitovski. Ce adînc fuse emoționat, ce impresionat fuse ministrul de justiție d. Maiorescu și domnul Alexandru Marghiloman, ministrul de externe, cînd, după arătarea lui Trifanoff,descoperii faimoasa scrisoare, iscălită chiar de Sarafoff, și care cuprinde secretul cel mare (guleamata taina), care nu era altul decît atentatul la viața suveranului, crimă ordonată la 3 din cei mai îndrăzneți amici ai lui Sarafoff: Marcu Bonneacoff, Anghei Paparasoff și Nicola Bogdanoff zis Hagiu. Descoperit cu acea ocazie, pumnalele ce aceștia cumpăraseră și cu care trebuiau să execute fiorosul lor plan, precum și pașapoartele lor în alb cu care trebuiai să treacă imediat frontiera. Din nefericire nici Sarafoff, capul care concepuse îndrăzneață crimă, nici cei doi principali executori Bonneacoff și Poparsoff nu puteau fi atinși justiție, căci fugiseră în Bulgaria, cu mult înainte de descoperirea ce făcusem ea, cei doi executori fiind expulzați de poliție care nu avusese perspicacitatea deosebită de a ghici ca periculoși bandiți avusese cîteva zile în mîinile ei. Unul singur, Nicola Bogdanoff fusese depus de mine la vreme la Văcărești și in urma unei confruntări cu Trifanoff îmi mărturisi tot complotul contra vieței suveranului, arătând aim urmărise pe rege cînd eșea pe din dos pe la grajduril palatului și cînd se plimba în societatea unui singur aghiotant, pe cheiul Dîmboviței, în apropiere de imprimeria statului. ’Mi-aduc aminte că atunci mărturisirele acestea și actele ce le coroborau au făcut în țară o impresie enormă cu toate că unii mai sceptici, tot se mai îndoiau, pina ce înaintea Curței cu jurați de Ilfov, în fața delegatului bulgar și reprezentanților diplomatici la noi, Nicola Bogdanoff zis Hagiu repeta cu cel mare calm, în toate detaliile, mărturisirile ce știusem să obțin de la el cu blîndețe, arătînd cum Sarafoff, pusese la cale asasinarea suveranului și cum în ziua de 10 Decembrie 1899, venise chiar el în București și descinsese la otel „Unirea“, unde avusese loc, constituirea comitetului și jurămîntul cel mare. Din ziua aceea nimeni nu se mai îndoi și oamenii cei mai rezervați și sceptici sceptici veniră să mă felicite. .Curtea cu jurați condamnă—după cum știți pe Boris Lararoff și pe principalii săi acoliți din Sofia, la muncă silnică pe toată viața, în contumacie. Dizgrația lui Sarafoff De la această dată, steaua lui Boris Sarafoff a început, să pălească, căci, unii din macedonenii, mai scrupulosi și lipsiți de aptitudini criminale, au început să-î facă opoziție chiar și în Sofia și să dovedească, nu numai că acțiunea sa era nefastă, dar că el abuzase de calitatea sa de președinte și cheltuise fără să se justifice însemnate sume de bani. Entusiasmul popular îl părăsise și pentru ași reface puțin din gloria trecută, în timpul din urmă făcea dese escursiuni prin Macedonia, punîndu-se în fruntea bandelor și făcînd acte de curaj și de cruzime în contra turcilor. Patriotismul lui era însă impur și lipsa lui de scrupule nu putea nicodată să-l ducă prea departe. El moare astăzi lovit tot de un macedonean, probabil de unul dintre aceea care îi cunoșteau mai bine intențiunile, decît aceia din Sofia cari îl purtau în triumf punîndu-i pe frunte o falsă aureolă... Sentința din București, pe care noi nu am putu s’o executăm, pînă astăzi, s'a însărcinat soarta s’o execute încă cu mai multă asprime și mai repede de cît ne așteptam. Al. Tisescu Din Macedonia Inaugurarea școalei de drept din Salonic Viena, 29 Noembrie. — Ziarul „Polici selle Corresponded“ scrie : După cum ni se anunță din Salonic, a avut loc acolo la 9 ale acestei luni, deschiderea solemnă a școalei de drept in legătură cu reforma justiției în Macedonia. La inaugurare au luat parte și guvernatorul general Beni-Pașa, inspectorul general Hilmi-Pașa și toți consulii străini. Reorganizarea jandarmeriei Din Costantinopol se anuuță că guvernul se ocupă cu sîrguință de reorganizarea jandarmeriei In Macedonia a fost însărcinat cu atenetii maiorul belgian Bureau. In cele alte provincii se urează comisiuni speciale pentru această reorganizare. In vilaetele asiatice jandarmeria va fi deaseminea reorganizată după planul »■'■Iei din Macedonia, de către colonelul belgian Malayt care se află în serviciul Turciei. Ofițeri turci au fost trimiși în toate provinciile pentru a supraveghea ca reorganizarea să se facă pretutindeni după același sistem. Sentința intr un proces de răpire După cum se inunță din Salonic, s'a pronunțat sentința in contra răpitorilor supusului englez Alcott. Conducătorul principal al acestor afaceri Tsiouli, a fost condamnat la 15 ani închisoare și fostul grădinar al lui Abo’r la 12 ani. I Uiți »a scăpat cu pedepse mai mici, iar doi din ei au fost achitați. Sănătatea regelui — Comunicat oficial — ,,Monitorul Oficial“ de azi publică următorul comunicat: „Starea sănii Țiței M. S. Regelui a fost cam tulburată, prin revenirea în ultimul timp a durerilor stomacale, cari se ivesc mai cu seamă în cursul nopții. Ele sînt iezuitului unei recidive a nitațiunei stomacului cu alci date exigenta, precum s’a observat în luna Octombrie 1906, însă cu mul mai fi puțină intensitate, iartarea generală a forțelor este mult mai mulțumitoare, l’a recomandat Măiestriei Sale aceeași cură ca in anul trecut, cu evitarea o<tenselescitațiuni psihice, pe lângă un regim apropriat alimentar. Este sigur că astfel vor fi înlăturate tulburările stomacului“. Noorden, Dr. Theodori Marele incendiu din Hangu (Neamțu) — O fabrică de cherestea arsă — Piatra Neamț,u. 29 Nombrie.— Astă noapte locuitorii din comuna Hangu și r.M din împrejurimi fură înspăimântați de liste mari făări și limbi de foc ce sordienü spre cer iluminându-l într’un mod feeric. Era o priveliște îngrozitoare. Ardea fabrica de cherestea a proprietății societății „Bradul“ din localitate și sătenii alergați alarmați din toate părțile la locul incendiului. Interiga clădire era in flăcări, desemitea și o mare cantitate de lemn lăunat. Autoritățile Împreună cu un mare număr de locuitori pe an din răsputeri pentru stingerea focului. Toate mijloacele întrebuințate rămaseră zadarnice. Incendiul luase din ce în ce proporțuni mai mari. Un lucrător numit Attiase Flame Filip a fost surprins de flacără și a fost scos aproape carbonizat mai dind încă slabe semne de viață. Victima se află într'o stare muribundă. Focul a ținut pînă dimineața și a ars întreaga clădire a fabricei, precum și o mare cantitate de lemn fasonat.Cauzele focului nu se citosc. Jandarmii anchetează. Fabrica este asigurată la socitatea „Dacia-Romisia“.—George. Iutes 1 Birtaskeveî, revoluționar — Afacerea ei complică — — Convorbire cu Bariașkevicî și d. Villara — Pantra ce » asasinat Espisaon — Bani pentru revoluții finali__Comisia rogatorie.—intervențiile legației rusești din Capitală După cum am anunțat, tr,bunicul II for secția IX-a a confirmat erî mandatul de arestare, lansat contra lui Anton Bartașhevicî, fiul amiralului rus Antonin Bartashevicî, acuzat de complicitate în asasinarea milionarului Romanov din Basarabia. Cum, însă, după informațiunile căpătate, acuzarea adusă contra tânărului Bartașkevici ia un caracter și mai grav, am crezut nimerit să obținem unele demarații atît de la cel acuzat, cît și de la acele persoane cari sînt în strinse legături cu acesta. Dar cum Anton Bartașkevici e depus la Văcărești și încă ținut ia secret, nuămi,ca dorit să profităm de cea dintîî ocazie pentru a avea o scurtă convorbire cu acest tinăr. Și ocazia s’a prezentat erî, pe cînd Anton Bart»ske vicT era dus sub escortă la camera de consilier a trib. Ilfov secția II, unde avea să i se confirme mandatul de arestare. Am profitat de un moment cînd paza era mai puțin severă, pentru a avea cu Bartașhevicî convorbirea pe care o vom reproduce mai la vale.• J D o statură mijlocie, bine făcut, blond ie un blond aproape auriu, distins și foarte simpatic, Anton Bartakevici iți face mai mult impresia unui copil. Foarte itins că un străin îl adresează cuvinul și încă un străin în curent cu puțin plăcuta situați 1 în care se găsește, Anton Bartașhevici a început prin a-mi cere lămuriri asupra motivului pentru care era adus înaintea judecătorilor. DinduT explicațiile cuvenite, am urmat apoi următoarea convorbire : — Ați putea să-mî explicați, domnule Bartașhevicî, motivele cari v'aț făcut să bănuiți pe amicul dr. Romanov că ar fi asasinul tată ai său ? — încă pe cînd mă aflam cu el în Basarabia, îî spuneam că o să am nevoe de 1.500 ruble ca să pot intra în garda imperială de la Peterhoff. Pierind, însă, din Basarabia, în drumul spre gara Bahmaci mi-a spus: „de acum înainte o să ara bani mulți și o să-ți pot da și ție cele 1.500 ruble“. La această gară țs-am despărțit și Romanov a luat drumul spre moșia părintelui sau. Citind mai tîrziu în ziare știrea asasinărei milionarului Romanov, prin asociație de idei, m’am gîndit la fostul meu camarad. — După părerea d-voastră, care ar fi motivul ce la îndemnat pe Romanov să asasineze pe tatăl său ? — Romanov ducea o viață care reclama foarte mari cheltueli. Banii cari î se servei, îi de părintele său nefiindu-i suficienți, a crezut că prin această lovitură va deveni cu o oră mai cudiscuția a alunecat apoi pa tema banalităților și, intervenind in același timp și santinela, a trebuit să punem capăt convorbirii. Cu această ocazie ținem să dăm o formală dezmințire afirmațiunilor făcute de anumite persoane, cum că primele noastre știri asupra declarațiilor lui Bar tașkevici, publicate în numărul nostru de alaltăiri, ne-ar fi fost furnizate de către d. avocat Sorescu, care a servit de interpret la instrucție. Declarăm că reporterul nostru care a făcut acest reportaj, nu a avut onoarea să cunoască pe d avocat Sorescu decit de abia ora după amiază, adică cu două zile mai tîrziu de la luarea primului interogator lui Bartașhevici. Convorbirea de mai sus, pe care am avut-o cu acuzatul însuși, credem că e menită să clarifice sursa informațiipnilor noastre. Convorbire ca « Villarra Tot erî la palatul de justiția am obținut, în legătură cu această afacere, o convorbire de la d. Villara, mare proprietar și cumnat al tinărului Anton Brutașkevici. D. Villara ne-a făcut următoarele declarații : — Acuzarea ce se aduce cumnatului mefi cuprinde următoarele două fapte : complicitate în asasinarea milionarului Romanov și strînse legături cu comitetele revoluționare din Rusia. Cu toate acestea nu se poate afirma nimic prea precis, pînă ce nu se va trimite rezultatul comisiei rogatorii de la Kișinett. De altfel nici de la legața msească din Capitală nu mi s’a putut da informațiuni sigure. Ceea ce e cert e că legația a făcut demersuri la ministerul de externe pentru extrădarea cumnatului mefi. — Ce legătură credeți că are asasinarea milionarului Romanov cu comitetele revoluționare V — Se spune că Romanov fiul, împreună cu Anton Barrașkevici, făceau parte din aceste comitete și că asasinatul s’a comis cu scop ca, banii ce vor rămîne pe urma milionarului Romanov, să fie dați cu ajutor acestor comitete revoluționare. Toate aceste.*, însă, sunt versiuni, despre exactitatea sau neexactitatea cărora nu vă pot garanta. * Convorbirea aceasta ca și aceea ca Însuși Bartașhevicî, vor lumina deplin pe acel cari văd unde nu trebue sursa informațiunilor noastre. A. SE, vînd moștenitorul imensei tribului Romanov, averiază „Tribuna“ din Arad și Bjoernson „Tribuna“ din Arad a adresat lui Bjoerustjerne Bjoernson următoarea telegramă în limba germană : C-l mai prigonit ziar romînesc din Ungaria al cărui redactori au stat mulți ani de zile în temniță, chiar și cu riscul de a suferi noul prigoniri, vă aduce cu prilejul celei de a 75-a zi a naștere! dv. expresia admirației și aprobarea celei mai adinei pentru lupta ce ați început împotriva tiraniei asupritorilor noștri și pentru drepturile și libertățile popoarelor asuprite din Ungaria., Reținițiunea „Tribunei“. informațiusei Mîine se judecă de către Curtea cu juri din Tecuci, procesul d-lui avocat Dobias, dat în judecată de către zece alegători liberali sub cuvînt că ar fi votat de două ori : și la Iași și la Tecuci. D. Dobias va fi apărat de către d. senator N. Xenopol. In ștința de azi, consiliul tehnic superior va lua în examinare modificările aduse de consiliul comunal la regulamentul pentru clădiri, îngrădiri și alinieri în orașul Iași. D. arhitect M. Alexandrescu a terminat construcțiunea celor 11 pichete de pe frontiera româno-austriacă. In curînd se va face instalarea grănicerilor in acele pichete. Valoarea totală a lucrărilor este de 150.000 lei. Proectul pentru încălzitul central al noului ospiciu de alienați din Capitală, a fost supus examinărei consiliului tehnic superior. Aseară în fața unui distins auditoriu, a avut Ine la Ateneu concertul d-n I Niculina Ionescu, o talentată absolventă a Conservatorului nostru. O voce caldă, plăcută, de un registru întins caracterizează cititul d-rei Ionescu și sala întreagă a răsplătit pe tînăra concertistă prin aplauze. No. 4 al revistei astronomice la înțelesul tuturor „Orion“, conține articole foarte meresante și de actualita e. Un număr 80 de bani. Abonamentul pe an 10 lei. Pentru orice informații aro adresa d lui Victor Anestin, str. Roșca No. 3. Consiliul tehnic superior a luat în examinari chestiunea suprimare toleranța pentru supragreutata la trenurile tarifare de pietriș și reducerea taxei de ciuturire la 50 ban de vagon. Concepția idealistă a fericirei este titlul conferinței care se va ține iunine seară la cercui Romînia Muncitoare din calea Victoriei No. 91. Duminică va își da sub tipar noul Calendarul Mancei, cu un matrial bogat și fort interesant, editat de cercul Romînia Muncitoare din Capitală. Telegrams Roosevelt renunța la preșidienție New York, 29 Noembrie.—Președintele Roosevelt a anunțat în mod formal că stăruește în renunțarea sa la realegere. Un expres București Lemberg Viena, 29 Noembrie.—Conferința europeană privitoare la tablourile de serviciu ale căilor ferate a discutat azi chestiunea stabilirea unui expres direct București-Lemberg. Eliminarea unor studenți ruși Dresda, 29 Noembrie. — Sa telegrafiază din Kiev că alți SO de studenți ADEVERUL au fost eliminați pentru că au luat parte la ultimele desordine de la universitate. Ministrul instrucțiunei a ordonat deschiderea cursurilor înainte de Crăciun. 1 Neliniștea din China Berlin, 29 Noembrie.—Din Piking sosesc iar știri alarmante. In Tschekiang, provincia Kwantung, apariția vapoarelor străine dă loc in serioase tulburări. Mișcări a contra dinastiei Mandolu, alimentată de societatăți secretar, se întinde. Sunt temeri de izbucnirea unor grave tulburări. Ambasadorii străini au cerut la Pering mărirea pazei ambasadior. Programul călătoriei impăratului Wilhelm în Olanda-Berlin, 29 Noembrie.— Din Amsterdam se comunică cu privire la programul vizitei împăratului Wilhelm in Olanda : La aproprierea yaehtului „Hohenzollern“ însoțit de vapoarele germane pe cheiul portului comercial din Amsterdam, vapoarele de războiui olandeze ancorate în port vor saluta sosirea împăratului cu salve de tunuri. Vice-amiralul Roetti și baronul Fookst se vor urca pe bordul yaehtului „Hohenzollern“ pentru a saluta pe împărat în numele reginei Wihilmina. Vineri după amiază împăratul va vizita galeria de tablouri, ale pictorului Sx. Seara va avea loc un linou de gală. Conferința episcopiltor germaniei Colonia, 29 Noembrie. — Conferința episcopilor Germaniei începută era in palatul archiepiscopal s’a terminat. Exceptiu d episcopii Bavariei au luat parte toți episcopii din Gmania. Intro altele a fost adusă in discuție și ultima enciclică papală în contra aiodomiștilor. Majoritatea condusă de Kopp s’a exprimat că înainte de a emite enciclica, papa trebuia să culeagă informații în Germania întrucit această enciclică privește și Germania. Chestia regenței în Belgia Viena, 29 Noembrie.—Ziarului „Algemeine Zeitung“ i se comunică din Paris că in cercurile politice belgiene se discuta în mod serios chestia regenței care o acum la ordinea zilei și că în cursul zilelor viitoare va se lua probabil o hotărîre dacă regele Leopold trebue să părăsească tronul pentru cîtva timp pentru a-l preda nepotului său. Se urmărește planul că așagum a făcut silit de Împrejurări regele Oscar al Suediei, să se retragă și regele Leopold pentru o jumătate de an lăsînd domnia prințului de Flandra, Albert. Viena, 29 Noembrie—La 19 Decembrie, cu prilejul aniversarei naștere țarului Rusiei va avea loc la Schoenbrun un tineu de curte. Acesta va fi primul dineu de la însănătoșirea împăratului. * New York, 29 Noembrie.—Alice Roosevelt căsătorită Longworth, fiica președintelui Statelor Unite a fost supusă azi unei operații la stomac. * . ” Viena, 29 Noembrie.—împăratul a primit după amiază pe principele Bulgariei în audiență care a durat destul de mult. • Sofia, 29 Noembrie.—Un incident de graniță a avut loc la Duhniță Intre turci și bulgari. ----. - ,