Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)

1908-07-01 / nr. 6765

1 tlîîe 1908 !Aicî pe malul înalt, îmi voiu ridica palatul visurilor mele... Vises o cu­lă înaltă, sus cu cerdac umbrit și răcoros. Aici să vin să mă odihnesc de munca mea, să-mi urmez visuri­le începute, între cer și pămînt, i­­zolat de toată lumea, avînd la spa­te pădurea sfîntă și misterioasă, pă­durea bătrină care știe de demult iar în fată cimpia și valea largă, în­cadrată de munți șerpuită de ape și semănată pe ici pe colo de sate și orășele, cari se zăresc ca niște cui­buri de verdeață, iar printre ele zărești covorul variat al tinetelor și al odoarelor, cînd verzi, cînd galbe­ne, cind cenușii, toamna cind s'au­ ridicat bucatele... Nu sînt sate prin împrejurimi. Nu-i de cit pădurea deoparte și de alta prăpastia sub care curge liniștit Șiretul, iar sus cerul nemărginit, ca și priveliștea, cerul albastru și aburit de căldura­i zilei, ori brăzdat de nouri, cînd furtuna s'a deslănțuit, cînd plouă și tună, făcînd să răsune codrul bă­­trin cu sute ecouri, pe cînd deasu­pra trece zigzagul roșu al fulgerului plin de spaimă. E frumos visul med, e inofensiv ca toate visurile dar este așa de captivant că de multe ori il văd ți mă pierd in detaliurile lui­.. JOI Viata particulară! A intrat in in­timitățile vietei Iui particulare! A­șa se citește zilnic prin gazete și mie îmi vine să rîd... S ar părea după morala curantă, că un om poate fi cinstit, bun mare, corect în viata publică și totuși același om poate fi ticălos, brutal, incorect în­­ viata sa intimă. De cea dintiia par­te a vietei te poți atinge, de cea de a doua, nu. E celebrul zid al vietei private al d-lui Prudhomme, după care se comit toate ticăloșiile, dar de care n’ai voe să treci, cină nu se întîmplă o crimă. Ticălosul, per­­iversul, necinstitul după celebrul zid, odată ce a trecut de el, ce a eșit în largul vieței, este bărbatul cel mai stimat, cel mai onorabil. Ei binel aceasta mă revoltă, dualitatea a­­ceasta mă exasperează și protestez contra acestei prejudecăți și fățăr­nicii burgheze. Un bărbat care-și torturează nevasta, care-șî bate joc­ide copiii lui, care-și prostituește so­ția și copila, este și rămîne un ti­călos și refuz să-î întind mina, orî­­tît de dincolo de zid ar fi omul cel mai respectabil. Și mie ziarist, să nu mi se interzică, a vesteji pe o a­­semenea ființă sub cuvînt că toate­­aceste ignomiuri se petrec în mis­­terul întunecos al vieței private, unde omul poate să fie cea mai per­fectă canalie, fără ca societatea să aibă dreptul a arunca o indiscretă privire... Ei bine, ea calc regula aceasta de lașitate, de fățărnicie și de preju­decată. Ea este făcută tocmai de lj aceea cu viața dublă, cu două mo­rale, cu două linii de conduită, una intimă, alta publică. Știu că risc mult, că în potriva mea se vor ri­­jidica toți cei interesați în cauză, că­­este o întreagă și puternică ligă intacită a acelor cu două morale. Dar ce-mi pasă. Sunt dintre fericiții ,*arî au privilejul să vadă și să spr­­im­â totul și cu atit mai rău­ pentru aj­ine dacă in războiul ce-l duc, voi­ cădea. Va fi o dovadă că am fost s prea slab, prea mic pentru opera ce am întreprins și aceasta mi se Cuvine... Jos dar zidul vieței private și să ridicăm ziduri de sticlă la viața­­ noastră și publică și intimă!... VINERI !­ u­n prieten care călătorește în străinătate și în acest moment trece prin Italia, îmi scrie o entuziastă și lungă scrisoare în care îmi vor­bește de impresiunile sale, despren idoarea Romei, de arta Florenței, de tristețea Veneției și de stările sale sufletești. Mă întreabă și pe mine i­e gîndesc și îmî cere să-î aștern pe hîrtie aceea ce cuget și ceea ce simt—îmî cere să-î vorbesc și de pâine, i Să vorbesc de mine? Dar drept vorbind, am eu ceva de spus în a­­­­ceastă privință? Lucrurile și eve­­ninim­entele, stările sufletești se suc­­­ced așa de repede că aproape nu­­ Las urme. Nu am mare lucru îna­poi, și tot așa înainte. Și ce ași mai avea pentru viitor? Foarte pu­țin, căci fără să fiu prea bătrîn, iam trăit mult și nu prea cred ca Si de acum înainte, să-mî mai croesc ceva pentru viitor. Mă las să trăesc cu voia soartei și a valului vietei, , trăesc bine înțeles muncind, ru­­pînd chiar din strictul necesar al jodihnei și al plăcerilor, muncesc, fără nevo­a de a munci, dar prin obicei­, prin ambiția de a-mi face­­ datoria, de a nu roși înaintea pro­priilor meî ochi... I Ce ași putea spune de mine în­sumi ? Mărunțișurile zilnice n’au i importantă și afară de ele nu prea­­ văd ce ar putea să fie interesant... De altfel tot ce am mai bun le în­credințez acestei rubrici și de mul­­te ori chiar simt golul în jurul meui.­­ Nu, nu amicul med, nu-mî cere !6ă-tî vorbesc de mine. Scrie-mi tu despre tine cît vrei. Te voi­ citi­­ CU interes și simpatie, dar nu-mi cere imposibilul, căci pe lîngă că Sînt slab de tot în genul epistolar, apoi și timpul îmi lipsește și mate­rialul pentru aceasta. SÎMBIITA .Doctorul Peteren­tz, acuzat de a fi autorul mai multor avorturi, a fost­­ achitat de către jurați. O fi fost vinovat ori nu, nu știu și nici nu Vcid să știu, deoarece jurații s-au pronunțat în această privință. Dar ch­iar dacă el ar fi fost culpabil, tot era să fie achitat. In adevăr, în privința avortului, mentalitatea societății noastre, este că lucrul acesta e cel mai natural și dacă se pedepsește cîte odată este că n’a reușit, că a avut un dezno­­dămînt fatal. E mai mult nedesloi­­nn­cia medicului decit fapta în sine­­pentru care se dă osînda. De allied care din jurat­ n'o fi a­­vut un caz de avort provocat în fa­milia lui și totuși nu l'a denun­țat parchetului? De ce? Fiindcă în­că odată, lucrul nu pare așa de grozav pe cît ni-i arată procurorul și textele de lege. Esențialul este ca să reușești—și cînd fie medic, ti s’a­ făcut reputația aceasta, te îmbogățești la sigur. Maî este încă ceva care a cum­pănit greu, desigur in mintea jura­ților, e faptul că justiția a găsit de cuviință să se năpustească asupra unui pîrlit de medic avortor pe cînd de cei mari, cari încasează pentru o astfel de operație cîteva mii de lei, nimeni nu se interesează. CONST. MILLE Curierul spectacolelor Luni so Iunie Parcal Oteteleșeanu: Trupa lirică romînă sub conducerea d-lui C. Grigoriu joacă .,Farmecul unui Vals". Grădina Rașca: Trupa de artiști ai Teatrului National, joacă: „A­­mor et Camp", comedie in 3 acte de Marian, tradusă de d. Emil Nicolau. Grădina Ambasadori: Trupa de o­­perete, joacă Șeful siguranței, co­medie în 4 acte, localizată de d. Gh Dim. GRADINA TERASĂ a Berăriei și Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 si jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifieri de la con­servatorul din Milano. Restaurant­e la carte și preț fix 1.60,­­1 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Teatrulin Pathé Fréres, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinema­tografice în fiecare seară. noi martorii d-lui Mihail Marghi­loman și în dorința noastră de a da soluțiune definitivă incidentului noi martorii d-lui Mihail Marghiloman am propus ca deosebirea de păreri între martorii pârtilor să fie tran­șată prin arbitragiu, fie că am că­dea de acord asupra unui singur arbitru, fie că s'ar desemna de fie­care câte un arbitru care alăturin­­du-șî un supra­arbitru ales de ei ar da o hotărîre la care d. Mihail Marghiloman declară dinainte că se va supune: Martorii d-lui Negroponte refu­­zînd absolut arbitragiul sub orice formă, noi martorii d-lui Mihail Marghiloman ne am făcut o datorie să le atragem atențiunea asupra o­­portunitătei unei sentințe arbitrare care ar da o solutiune definitivă în cidentului ivit intre clienții noștriî, arbitragiul fiind admis de autori și de uzuri in materie de onoare ca o mai puternică garanție pentru o dreaptă judecare a diferendelor a­tingătoare onoarei. Martorii d-lui Negroponte stăru­ind în părerea lor și neputindu-se astfel găsi nici un teren de înțelege­­re, ne-am despărțit redacâind pre­zentul proces verbal în dublu e­­xemplar. Martorii d-lui Mihail Marghiloman Mihail G. Cantacuzino loan G. Mitilinea Martorii d-lui G. Negropontea Dr. Toma Ionescu George Bădescu ,scrisoarea martorilor d-lui Negro­pontes Iubite amice. Misiunea cu care ne-ai însăr­cinat neizbutind după cum vei vedea din alăturatul proces-ver­­bal, rămine să te satisfaci cum vei crede de cuviință. Cu amicală stringere de mină Toma Ionescu G. Bădescu 28-6 1908. Răspunsul d-lui Negropontes Iubiti amici. Vă mulțumesc pentru osteneala ce v'ați dat și modul cum mi-ați apărat interesele in afacerea mea cu d. Mihail Marghiloman. D. Marghiloman care știe să in­sulte dar sa devodă cînd e vorba de a da reparațiunea cuvenită, rămîne un laș, contra căruia mă voi satis­face pe toate căile posibile. Primit! vă rog respectoasele mele salutări. G. U. Negropontes Margiiiloman-Negnpntes PROCES-VERBAî, Astăzi douăzeci și opt Iunie 1908 subsemnații, profesor dr. Toma Ionescu și George Bădescu, martorii d-lui G. U. Negropontes, ne-am întrunit la domiciliul d-lui dr. Toma Ionescu, cu d-nii Mi­hail Cantacuzino și Ioan Mitili­­neu, martorii dlui Mihail Mar­ghiloman,­­pentru a tranșa dife­rendul ivit între clienții noștri. Noi, martorii d-lui G. U. Negro­pontes, am cerut în numele cli­entului nostru satisfacțiune pen­tru faptele următoare cari con­­stitue, după părerea noastră, o ofensă gravă adusă d-lui G. U. Negropontes: d. Mihail Marghi­loman, în timpul chiar­­ cînd a­­facerea fratelui d-sale, d. Ale­xandru Marghiloman, cu J. G. U. Negropontes era încă pendin­te, a semnat o petițiune i prin care se cerea convocarea adună­rii generale a Jockey-clubului, pentru a decide asupra exclusiu­­nei posibile a d-lui G. U. Negro­pontes din acest club. D. Mihail Marghiloman a a­­gravat faptul său prin aceea că a purtat această petitiune Intr’un local public, la cofetăria Capșa, solicitînd semnături de la diferite persoane, membri ai Jockey-clu­bului. Noi, martorii d-lui Mihail Mar­ghiloman suntem­ de părere că d. Mihail Marghiloman iscălind, a­­lături de mai mulți membri ai Jockey-clubului o petițiun­e me­nită a solicita dela comitet con­vocarea unei adunări generale chemată a se pronunța asupra publicității date de d. Negropon­tes unor acte de pură administra­­țiune ale comitetului clubului și care putea îi da loc la comentarii vătămătoare pentru interesele și prestigiul Jockey-clubului, a u­­zat exclusiv de dreptul recunos­cut fiecărui membru de statutele clubului, că așa fiind, exercițiul acestui drept nu poate constitui o ofensă pentru d. Negropontes, singura instanță a se pronunța fiind adunarea generală a clu­bului. Că tot așa nu poate con­stitui o ofensă faptul că în mo­mentul cînd d. Mihail Marghilo­­lom­an a semnat petițiunea era încă pendinte incidentul între d. Alexandru Marghiloman și d. Ne­gropontes, deoarece acest inci­dent era o chestiune cu totul per­sonală și deosebită și deci nu putea fi amestecată cu arătările din scrisoarea d-lui Negropontes referitoare la administrația clu­bului, arătări cari au provocat chiar un comunicat din partea societătea de încurajare. Că în sfîrșit ofensa nu poate e­­xista din împrejurarea că d. Mihail Marghiloman ar fi solicitat într’un local public iscălituri De acea peti­țiune de la una sau mai multe per­soane de­oare­ce acest demers d-sa nu Ta făcut în public ci sa făcut individual și între patru ochi adre­­sîndu-se numai la două trei per­soane membri ai clubului. Pentru aceste motive noi marto­rii d-lui Mihail Marghiloman jude­căm că nu este ofensă și că deci nu este doe a se da de clientul nos­tru satisfacțiune d-lui Negropontes. Cu toate acestea fiind dată deosebi­rea absolută de păreri ce există în­­­­tre martorii d-lui Negropontes și CONTRA DUELULUI Incidentul Maican-Mișu Protopopescu Se cunosc incidentele cari au dat naștere cartelului adresat de d. Maican, fiul colonelului Mai­­can, d-lui Mișu Protopopescu, a­­vocat din Capitală. In urma unui viu schimb de cu­vinte, produs cu ocazia unui pro­ces la judecătoria ocolului VI, a. Mișu Protopopescu a căutat sa aibă o explicație cu d. Maican și întîlnindul pe terasa cofetăriei Capșa, i-a cerut socoteală pentru atitudinea sa. Drept răspuns la această cerere, d. Maican a adresat o provocațiu­­ne d-lui Protopopescu, trimițân­du-i martori pe d-nii Horia C. a. Rosetti, deputat și George Porum­­baru. In primul moment, d. Protopo­­pescu era hotărît să accepte car­telul, insă pe urmă a revenit a­­supra hotărîrei sale și a răspuns reprezentanților d-lui Marcan prin următoarea scrisoare: Domnilor. In urma comunicărea ce ari bi­nevoit a-m­i face, am onoarea a vă înștiința, că sunt contra due­lului. Nu înțeleg a face sacrificiul vieței pentru incidente ce pot fi rezolvite și pe o altă cale, fără a fi dezonorat și pretuese că acest sacrificiu poate fi făcut numai pentru cauze cu mult mai înalte și mai nobile. In consecință dar, domnilor, d. Maican își va lua satisfacția, pe o altă cale, iar d-voastre mulțu­­mindu-vă pentru interesul comun ce mî-ați arătat, am onoarea a va prezintă distinsele mele salutări. Mihail I. Protopopescu UNIVERSITARE Rezultatul complect al exame­nului I de la facultatea juridică din București este următorul: Din 166 candidați au fost ad­miși 54 cari în baza rezultatului obținut sînt clasificați astfel: 1. Au obținut 4 bile albe cu elo­gii: D. Minei C. Vasile. 2. Au obținut S bile albe și 1 ro­șie: D-nii Cristescu G. Alex., Ioanid Const., Michel Isidor, Mihail Gh. Ilie, d-ra Rioseanu Elena și cf. Lapșa A. Palie. 3. Două bile albe și două roșii: D-nii Crătunescu N. loan, Cali­gari V. Alex., Chiritescu St. Virgil, Gecăleanu Matei, Grosu Virgil, Mironescu Dumitru, Moțoiu I. loan, Netzler Iosef, Potîrcă Vir­­giliu. 1.Au obținut o bilă albă și trei roșii: D-nii Barbovici N., Ciurea L. Mih., David Const., Dumitrescu I. loan, Donescu Măndița, Emanoil Gh. Const., Friedman Romulus, Gheorghiu N., A. Nicolae, Roșculeț N. N.­­ v. G. Sandulian Gh. Vasile, Tomovici Nicolae, Vasilescu Gh. Vasile. 5. Au obținut patru bile roșii: D-nii Alexandru Mircea, Ciocll­­teu ștef., Catănescu Alex., Dumi­­trescu I. loan, Ghica Eugenia, Juncu I. Gheorghe, Marinescu Șt. Marinescu Chiriță, Matache loan, Mihăilescu August, Nicotescu Al., Popescu N. Petre, Pîrvulescu I„ Patrulius D. Radu, Sava I. Gh., Ștefamescu­ D. Priboiu, Săvescu Emil, Septville Cesar, Stamatiade N. Stănoiu Ștefan, Ștefănescu Gh., Teodorescu Grigore, Viscov­­schi Ioan și Zăgănescu Traian. Accident nenorocit Iulian Nistor, de fel din com. Costești-Vilcea, lucrător la socie­tatea de exploatare de păduri „Oltu“, cu sediul în dârgul Bre­­zoiu, situat intre munții „Lotru­lui“, lu­crînd la niște jucării de distracții cu un cuțit, din greșală î-a scăpat cuțitul și i-a tăiat ar­tera principală a piciorului drept. Neputîndu-se opri singele, nenoro­citul a murit pe loc. Din cercetă­rile făcute imediat asupra cazu­lui, neexistînd bănueli, s-a au­torizat inmormintarea cadavru­lui. TURCIA, fiERMUM ȘI CAESTUM­&CIBHERTí Wilhelm II și sultanul Pe cînd toată presa apusană co­mentează întrevedea de la Reval, ca un moment decisiv în evoluția rezolvirei chestiunei macedonene— deoarece se zice că cele două țări: Anglia și Rusia ar fi căzut de a­­cord asupra reformelor de propus.— la Constantinopole, înalții demni­tari turci își beau cafeaua liniștit și prevăd fiascul oricărei reforme. După cum se știe acum de curând la Constantinopole a petrecut câtva timp cunoscutul general german, Von der Goltz Pașa trimis intr-o misiune secretă din partea împă­ratului Germaniei. Din l­mbagiul pe care-l tin azi înalții demnitari turci, seese că mi­siunea lui Von der Goltz Pașa a fost aceea, de a liniști cercurile pa­­latiste, cari fuseseră cam impre­sionate de acordul anglo-rus. Se vede că împăratul Germaniei, — în virtutea acelorași înclinații și gusturi ale padișahului pe care ni le-a relevat procesul Eulemburg— s’a crezut dator să asigure pe sul­tan de înalta sa bunăvoință și pro­tecție, cind e vorba de a paraliza acțiunea altor puteri.Această și nu altă însemnătate au declarațiunile unui înalt demni­tar turc, pe care le-a făcut corespon­dentului ziarului Namnova „Vecer­­na Posta" din Sofia pe care le re­dăm în cele de mai jos: „întrevederea de la Reval—a zis înaltul demnitar turc—însemnează sfîrșitul reformelor fiindcă această întîlnire a distrus unitatea de ve­deri cari mai înainte existau între puteri, față de chestia macedoneană. Acuma nu mai există un concert european, ci mai multe puteri îm­părțite în diferite tabere dușmane. Pentru noi s’a creat o situație excepțională, astfel în­cît nu vom mai face nici o concesie. Pe cînd aplicarea reformelor era­ încredințată Austriei și Rusiei, di­plomația germană ne consilia să, fim mai concilianți și noi cedam, fiindcă nu voiam să ne lipsim de sprijinul Germaniei într’un eventual conflict. Dar acum ia uitați-vă la situa­ția ce ni s'a creat: Germania re­nunță de la colabora la propunerea și discutarea reformelor. Austria nu mai este interesată în reușita noui­­lor reforme fiindcă aceste reforme, o scot din situația privilegiată în care se afla pînă acuma. Rămîn acele puteri de care n’avem a ne teme, fiind prea departe de noi și pentru care avem destule arme. — Ce fel de arme aveți? — Ia ascultați. D-voastră știm că lumea musulmană nu cunoaște diferența de naționalitate, ea este u­­nită prin religie și supusă credin­cioasă sultanului. Deci cînd se lo­vește în turci ca musulmani, lovi­tura este simțită de totî musulma­nii. De aceea, la un moment dat, este destul ca sultanul să facă ap. și totî musulmanii se vor ridica ca un singur om. „In Egipt, în India, în toate colo­niile engleze locuite de musulmani Anglia va simți de­odată urmările politicei sale turcofobe. Franța care nu poate să învingă o mînă de ma­rocani, va vedea cum vintul revol­tei va trece în Algeria și în Tunis, iar mișcarea tătară din Rusia, pe care noi abia o putem potoli azi, va lua proporții în fața cărora Ru­sia se va cruci. „Atunci vom întreba marile pu­teri dacă vor avea timp de a se gîndi ca să ne mai impue aplicarea reformelor". * Turcul, căci înaltul demnitar, du­pă cum vedeți, era turc sadea, după ce a sorbit din gingiriie, a tras de două-trei ori din narghilea, apoi cu un surîs pe buze, a exclamat: — Se vede că d-v. n’ați auzit le misiunea lui Von der Goltz pașa- și domnule, cît o trăi împăratul Wilhelm și Sultanul—cari sînt doi buni prieteni personali — Turcia n’are a se teme de nimic. Reforme... mofturi. In curînd vei­ auzi că le vom declara inaplicabile. Cu aceasta conversația a lua sfîr­­șit. Informatiuni . Batalionul din reg. M. Viteazul (6 care a fost la Herești în jud. Ilfov s’a înapoiat erî în Capitala după ce griul de pe Moșia respec­tivă a fost secerat. La ministerul comerțului s’a luat măsura de a se face o statis­tică a meseriașilor cu date asupra fiecărui meseriaș. In acest scop s’au angajat 1« funcționari. C. I. Brătianu, ministrul de in­terne va sosi azi în Capitală ve­nind de la Predeal. Cercul Cultural al Ucenicilor, a convocat pentru erî pe toți uceni­cii din Capitală de orice fel de neseriî, la o întrunire în str. Tă­­băcari. Ședința s’a deschis la orele 1 p. m., prin cîntece socialiste e­­xecutate de corul ucenicilor. Mai mulți ucenici au vorbit des­pre folosul ce-l vor avea totî­c­­­enicii înscriindu-se în acest cerc ;i despre legea meseriilor în felul cum.se aplică de patroni. Viile pînă acum sînt cit se poate de frumoase. Recolta pro­mite a fi abundentă și vinurile eftine. Meseriașii de încălțăminte se vor întruni astăzi, Luni 30 crt., orele 2 p. m., în sala băilor Efo­­rriei. _____ Ministerul de comerț a casat a­­egerea comitetutului corporației v­ oitorilor din Capitală. M­ine se vor ști numirile ce­­ au făcut pe ziua de 1 Iulie în erviciul exterior al ministerului de finanțe și în polițiile din țară. Vechea societate a funcționari­­or comerciali (sediul str. Isvor .4) a făcut o frumoasă escursiune a Comana. Escursioniștii au plecat dimi­­neața și s’au întors seara în Ca Mtală. „Uv. Ut. In ziua de 25 Iunie c., tînărul Constantin Popescu și-a susținut cu succes teza sa de doctor în me­­n­zină. D-sa este fiul preotului I. C [UNK]fitulescu din Olt. D. Jean Cămărășescu, secretarul automobil-Clubului român și mem­­ b un al Comisinnei sportive a coman- dat societatea Leonida ft Go, un au­tomobil „Pipe“ de 80 cai putere. Este de remarcat că toți specia­liștii acestui sport au recunoscut superioritatea acestei mărci și cau­tă a-și procura mașini de această marcă. Sîmbăta­ a avut loc cununia ci­vilă a­ d-­ui G. Paraschivescu, fost inspector, cu d-na Lucia­n- Pastia." Felicitările noastre nouilor căsă­toriți. A apărut primul număr al re­vistei­­.Pagini Libere“ care se ti­părește la Galați. Iată sumarul: Pagini Libere.­ Profesie de cre­dință; B. Nemțeanu: Poezie de oraș; Vasile Crîngu: O schiță rea­listă; Leon Feraru: Despărțire; A. Coutant: Mișcarea poetică în Franța; Luca Zimbru: Sonet; Ion Corbu­: Rivalul; D-l V. Lateș: In­stinctul; M. Sireteanu: Răvașe din călătorie; D. Gorgos: O scri­soare; C. A. și N.: Recenzii; Te desco: răsfoind ziarele, etc. Revista cuprinde 16 pagini și se vinde cu 15 bani numărul. Abo­namentul, în țară, 7 lei anual. Redacția: str Petru­ Rareș 12. Ad­ministrația: str. Portului 16y. „Monitorul Oficial“ de azi publi­că nouile comisiuni interimare pen­tru județele Ialomița și Botoșani. Sîmbătă 29 iunie, domnișoara Maria Coengiopol și-a susținut cu mare succes teza de doctorat in medicină și chirurgie înaintea fa­cultăței din București. Felicitări pe tînăra titrată. Privitor la telegrama noastră din 28 iunie, sub titlul: „Un scan­dal financiar la Budapesta“, casa Nicolae Fehér și C-ie, societate­­a comandită din București, ne co­munică următoarele: Firma Nicolaus Fehér și C­ie din Budapesta, despre care se menționează în zisa telegramă, nu are nimic comun și este cu totul străină de firma Nicolae Feh­r și C­ie, societate în comandită, care există sub această firmă pentru exercitarea comerciului de ma­șini agricole, agentură și comi­sion în București, Brăila, Craiova, Rusciuc, Sofia, Varna, Filipopoli și Belgrad, și cu firma afiliata pentru fabricarea de mașini Nico­laus Fehér, societate anonimă din Budapesta. Am vorbit zilele trecute despre starea de infecție în care se gă­sește șoseaua vilor din Capitala. POLITICA IN PROVINCIE Iași. Instalarea d-lui TMF Const. Stere ln sfîrșit, după aproape două luni de ezitări și tratative cu cei cîtîva nemulțumiți, s’a făcut in­stalarea d-lui Stere la președin­tia clubului liberal­ din Iași. E interesant de relevat, însă, cum s’au petrecut lucrurile in cele două ședințe solemne, a co­mitetului executiv și a clubului, în cari noul președinte al clubu­lui liberal din Iași a binevoit să ia oficial in primire o demnitate pentru obținerea căreia, In trea­căt fie zis, nu s’a dezinteresat prea mult. D-nii Nicu Gane, Gr. Buicliu și dr. Botez, fruntașii bătrînilor li­berali ieșeni, cari din chiar ziua alegerei d-luî Stere au deschis o luptă înverșunată pentru anula­rea alegere! acestuia; aceiași bă­­trîni liberali cari se ridicaseră cu atîta patos­ia contra șefiei d-luî Stere, nu numai că au asistat la cele două ședințe solemne în cari s’a făcut instalarea d-sale, dar au ținut încă cu vizitări și mai cu patos încă, prin cari și-a fi ,dat singuri dezmințiri categorice, declarind că au fost și sînt per­fect mulțumiți de noul stăpîn ce li s’a impus de către club și cen­tru. D. Petre Poni chiar, președin­tele căru­a d. Stere i-a urmat la șefia partidului liberal din Iași, a ținut să predea în persoană șe­fia succesorului său. D. Poni a asistat și la ședința comitetului executiv și la aceea a clubului iar d. Stere, care s-a ridicat în a­­tîtea rîndurî in contra șefiei d-lui Poni, acuziîndu-i că­­ lipsesc cali­tățile necesare unui conducător de partid, același domn Stere, în cuvîntarea sa inaugurală, a cîn­­tat osanale d-lui Poni, cerînd și im­plorînd, în termeni de un sen­timentalism mișcător, sfaturile înțelepte ale acestuia pentru a putea conduce partidul ceva mai bine de cum l’a condus d. Poni. Fostul președinte a răspuns pe același dispazon sentimental, pe cind Gh. Cherenbach, care ia a­­gapa de acum două luni, toas­tase pent­ nu d. Poni, învinuindu-l „că a adus partidul liberal în halul în care se găsește“, privea nedumerit la explozia aceasta de sentimenta­ism a celor doi anta­­goniști. Dar d. Stere, anuntînd că va urma in politica d-sale indica­­t­urile d-lui Sturdza,nu s’a pu­tut opri de a vorbi ceva și de i­deile înaintate“ cari trebue să­­ da partidului o notă conformă cu progresul și cerințele vremuri­­lor. Cu alte cuvinte ne-a anunțat­­ pe acum o politică de dupli­care. Nu sîntem contra „ideilor h­aiitate“ la cari a făcut alu­za d-sa; aceasta e bine știut. Dar, ce înseamnă oare de cu­ du­plicitate politică declarația d-lui Stere, că nu în calitate de șef, se va conduce după indicațiile evan­ghelice ale d-lui Sturdza, iar in calitate de „luptător“, se va con­forma cerințelor timpluî, tinind seamă de idei înaintate? Ori evangheliile d-lui Sturdza, ori ideile înaintate, căci amin­două la un loc nu pot trăi, în nici un caz, în bună companie. Două săbii într’o teacă nu pot În­căpea, ori cît de abil mînuitor ar fi d. Stere și, aceasta, o știe foar­te bine d-sa. Craiova Banchetul tinerilor li­berali A doua manifestație politică în cursul săptămînei trecute. Pe cînd la Iași se făcea instalarea d-lui Stere și pe cînd noul președinte vorbea de idei înaintate, tinere­tul liberal din Craiova sărbăto­rea, după părerea acestora, tri­umful acestor idei înaintate în organizația politică a partidului din capitala Olteniei.­­Cu totul altul, insă, a fost de fapt rostul banchetului organizat la Craiova de d. Vercescu. Se vorbea mai zilele trecute de acțiunea d-lui Virgil Neculaid, an­tagonistul d-lui Vercescu, și se mai vorbea de o satisfacție care e vorba să se dea celui dinții, a­­cordîndu-i-se un joc în comite­tul executiv al partidului. Ac­țiunea d-lui Neculaid, care are ve­leități să ajungă cîndva șeful pal­idului liberal din Dolj, nu con­vine și nu poate conveni d-lui Vercescu care, la rîndul d-sale, are aceleași aspirațiuni. Și cum d. Virgil Neculaici pare a avea de partea sa ajutorul bătrînilor li­berali, d. Vercescu a ținut să do­vedească că, în schimb, tot tine­retul îl urmează, a­șa că, fiind stăpîn pe o forță politică cel pu­­țin egală cu acea a bătrînilor, trebue să se țină seamă și de cu­­vîntul d-sale, înainte de a se da orice fel de satisfacție d-lui Vir­gil Neculaid. A fost, cu alte cuvinte, un a­­vertisment al d-lui Vernescu, a­­vertisment căruia, pentru a-i da, o mai mare importanță, s’a or­ganizat banchetul de dăunăzi, la care prefectul județului și-a con­centrat toți partizanii, făcînd astfel o demonstrație politică nu fără însemnătate in politica libe­rală de la Craiova. D. Vercescu a ținut să se afir­me și, s’a afirmat pînă la un punct. E chestiunea, însă, dacă bătrînii vor ține seamă de de­monstrațiile d-sale și dacă se vor lăsa intimidați în­­ politica pe ca­re înțeleg s’o urmeze. Și, lucrul acesta, l’a uitat, după cît se pa­re, d. Vercescu, atunci cînd și-a organizat banchetul. Sandu Vrancea Cu regret constatăm că nu s’a lu­at nicio măsură pentru Îndrepta­rea răului. Sunt mai multe apartamente pe acea șosea, ale căror hasnale și latrine se află în stare de debor­­dare, iar murdăriile se scurg de­­a dreptul în șanțul șoselei. Pe tim­pul acestor călduri caviculare, se poate pricepe ușor cît este de ma­re primejdia miasmelor Împrăști­ate­­ te acele scursori. Ce zice d. primar al Capitalei? D. Valeriu Nicolescu a fost îna­intat impiegat definitiv cl. II in casieria centrală a tezaurului pu­blic din ministerul de finance. D. Nicolae Ionescu, bacalaureat, a fost numit impiegat auxiliar ci­i în casieria tezaurului public, în locul d-lm Valeriu Nicolescu, îna­intat. In comuna Calvini, județul Bu­zău, s’a declarat epidemia de scarlatină. In următoarele comune s’a de­clarat epidemia de tuse convulsi­vă: Satu nou, județul Tulcea; Hîrsești, Argeș; Alunu -Colțești, Vl­cea, Breaza de sus, Prahova și Smeeni, Buzau. In comuna Bălușeri, Jud. Boto­șani, s’au declarat mai multe ca­zuri de pustulă malignă. D-nii: Alex. Dumitrescu, inginer la serviciul docurilor din Galați și Emil Panaitescu, subșef de birou în administrația, centrală, a ministerului de lucrări publice, au obținut cite un concediu de 30 zile. S’au aprobat planurile pentru construirea unei case de arendaș, a unei magazii și a unui grajd­ pe moșia Batogul din jud. Brăila, care este proprietatea eforiei spi­talelor civile. Consiliul teh­nic superior a a­­probat planurile pentru alinierea stradei Dubasari din orașul Ro­man. D. George Ispirescu, inginer or­dinar cl. III, actualul subșef al serviciului tehhnic din județul Dorohoi, a fost înaintat în cali­tate de șef al acelui serviciu. D. Ioan Demetrian, subșeful ser­viciului veterinar, a obținut un concediu de 30 zile. Birourile ministerului instruc­ției publice și al cultelor, cu În­cepere de orî, vor funcționa In zi­lele după sărbători numai după amiazi, de la 3—7 p. m. D. C. Bengulescu, inspector co­m­unal la plasa Motru de sus (Me­hedinți), a fost numit secretar al consiliului general In locul dece­datului I. Tănăsescu. Consiliile generale ale județelor Vaslui, Bacau, Constanța și Mehe­­dinți au fost convocate in sesiune generală extraordinară. Ioan Danciu a fost numit direc­tor al arestului preventiv din Plo­ești. D. C. Dănescu a fost numit gre­fier la acelaș penitenciar. D. V. Gh. Morțun, ministrul lu­crărilor publice, pleacă in străi­nătate astă seară în virtutea con­cediului obținut. D-nii V. Andrieș, agent vamal la Păiuș, și I. B. Vălceanu, agent la vama Vîrciorova, au­ fost mutați u­­nul în locul celuilalt. D-nii T. Găină, Al. Halchin, P T. Gîdei și T. Chircă au fost nu­miți impiegați auxiliari cl. II în serviciul exterior al finanțelor. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, după ce își va termina cu­ra la Govora, se va stabili la Si­naia, Eforia spitalelor civile din Bucu­rești a angajat orchestra perma­nentă a ministerului instrucției, sub direcția d-lui prof. D. Dinicu, și muzica reg. 1 geniu dirigiată de d. capelmaistru Kratochvil, pentru a cînta în parcul din Sinaia. Muzica militară începe la 1 iu­lie iar orchestra la 15 aceeași lu­nă, pînă la sfîrșitul lui August. D-nii A. Șonescu subcomisar cl. 2-a în politia din Ploești, Leahu Si­­mionescu subcomisar cl. 2-a și Po­pescu Gh. subcomisar clasa 3-a in prefectura poliției din Iași, au fost îndepărtați din funcțiunile ce ocupau. Cam e vremea in țar* Luni, 30 iunie.­­ Cerul este cu totul senin în toată țara, iar timpul obicinuit de călduros și liniștit. In general temperaturile maxime au trecut de plus 25 grade, ajungînd la plus 30 grade și plus 31 grade, în regiunea de cîmpie. Cea mai ridi­cată temperatură din țară plus 33 grade s’a înregistrat la T.-Severin. In cursul nopței temperaturile mi­nime au fost cuprinse între plus 13 grade și plus 16 grade, în o bună parte a țarei. Cele mai coborîte temperaturi au fost plus 10 grade la Cîmpulung și Strehaia și plus 8 grade la Rucăr. Barometrul aproape staționar este­­nemijlociu­ către 764­ milimetri. In ultimele 24 ore n’a plouat în nici o parte a țarei. ADEVERUß IUNIE — 30 zile — — Luni —­­ . Numai pînă la 7 I­ulie acordăm participarea gratuita la Loteria Statului Român, tuturor cari ne vor a­­bona sau va rei noi abonamen­­tul­ ?, !!!,arul -D­mineața“. Toți abonații mai participă ți la Marile Premii î­n­ valoare de cei 25.000. Din Balcani SERBIA Belgrad — Cauzele pentru caii nu se poate ajunge la o înțelege­re intre cele două grupări radi­­cale pentru constituirea unui cam­binet Velimirovici-Milovanovicii, este că junii radicali, pe lingă celelalte condițiuni pun și pe a­­ceea ca în programul comun să se privadă și definitiva rezolvire a chestiunei conjuraților.­­ BULGARIA Sofia.­Cu ocazia încetării din viață a contelui Ignatief, liberato­rul Bulgariei, s’au trimis telegra­me de condoleanțe din partea prințului Ferdinand, a guvernului și a Sobraniei. — Ziarul „Santova Poșta“ are­­ notă originală in chestia faimosu­lui fabricant de diamante Lemoi­ne. „Poșta“ după ce arată, că Le­moine a trecut­­ prin Serbia, Ro­m­înia și Bulgaria fără să poată f arestat,,­ spune că Lemoine nu va putea fi prins în Orient nicioda­tă, dacă a știut să plece de acolo cu vreun milion în buzunar. Adi mai pe șteaă, trăiască bacșișul! — Dorința prințului Ferdinan de a vizita Petersburgul, — und n’a fost de 8 ani de zile—cu toat dezmințirile ce s’au dat, li va f îndeplinită. Toate dificultățil­e pentru această vizită au fost­­ planate grație faptului că prințe­sa Eleonora este rudă cu marel­e duce Vladimir. . . TURCIA Salonic.—Se afirmă că Hilm Pașa printr’o circulară adresată­­autorităților militare și civile ar fi recomandat ca să se ia măsăi pentru ca bandele turcești, să ne comită nici un exces pe tot tim­pul intrevederei de la Reval. Acest demers al lui Hilmi-Pașa este interpretat în sensul că el este autorul bandelor turcești ca­re un adevăr, în tim­pul determ­nat, nu s’au mișcat de­loc. Sunarea șoc. funcționarilor comerciali Erî, la orele 10 dimineața, a­­­­vut loc în sala Eforiei adunare generală a funcționarilor comer­c­ali, sub preșidenția d-lui Spiru Gheorghiu. Această adunare fost convocată in scopul de a­­ alege, din finul ei, o comisiur de anchetă, care să controleze gestiunea bănească a actualul­ comitet, despre care s’a zvonit c­ă risipește fără socoteală averea so­­cietăței. Se dă citire la 26 telegrame, so­site de la secțiunile din țară, pri care se dezaprobă incriminării aduse și se exprimă deplină și credem în comitet. D. Costescu a vorbit cel dintîii arătînd pe rînd toate acuzațiunii ci se pot aduce comitetului. D-e roagă adunarea să păstreze liniș­tea necesară și să aleagă un d­­om­itet­­ le control. Dacă învinuiri­ aduse se vor dovedi neîntemeiați societatea este datoare să-și plec capul și să îndoiască încredere­­ și dragostea ce trebue să afle pentru conducătorii ei. Daci dimpotrivă, încriminările și j­ustificate, atunc­i comitetul tu bue să-și depună mandatul făr întîrziere și să răspundă în mo solidar de abuzurile comise. D. Costescu mai propune să fi înlăturate din fruntea societăți persoanele cari nu au calitatea d funcționari comerciali și care prin urmare, sînt străine de inte­resele ei. D. Alexandru Georg­escu arat care este activitatea sa în socie­tate, de cînd funcționează e membru în comitet. Spulberă toa­te acuzațiunile aduse comitetului dovedind netemeinicia acuzațiu­nilor și arătînd că toate învinui­rile nu sînt de­cît înscenări ră­voitoare. D-sa propune să se ale' __' o comisiune, compusă de membri nemulțumiți și memb-*i din comitet, care să exercite ,or­ireiul cerut. A mai vorbit, în acela­ seni d. Jacques Cohen, viceprovenind­ spunînd că instigatorii aceast­­facere sînt tocmai cahiinți c trecut dubios și dovedi­t ca InCi­recțî. După ce d. Spirea Gheorghe președintele face rezumatul ș­tiinței, s'a ales­­ comisiar compusă din :<ice contam! cinci din parte? nemulțumiții! și cinci din partea comitetuli care în timp de 14 zile să raP °­teze T*p7i­] tarii cercetărilor și ca; se vs, supune aprobărei unei nei adunări generate, 118 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ MIZERI» p­ ­­­­e ARAC — ^ A­ DOUA. ..azbunare și fericire Nu, nu trebuei astfel de vești CA se dau printr’un bilet­... „Eu zic... și Andrei rămase la în­doială. . —­ AI vreo idee? întrebă lucră­­toarea. . .— Mă gîndesc dacă n’ași putea eS dau eu o fugă pînă la ea. „Șade pe aici, prin apropiere- Toată lipsa mea n’ar dura decit o jumătate de oră... O! nu! nu! esclamă Jeanna, să fiu faci asta! uiți ce înseamnă a Călca un consemn? . .— Deloc, dar m’am hotărît! „N’are cine să mă vadă. Cred să fiu aici imediat. „Te rog, Jeanne, așteaptă-mă­ Da să nu­­ se urască, c­tește ceva din­­ biblioteca mea micuță ca tine, vei găsi și cîteva cărți de literatură. , Andrei se sculă­ cu toate protes­tările Jeannei, care însă simțea și ea că e ne­voe ca d-na Brévannes să afle îndată ce puternic o favo­rizase norocul. Mai înainte de a ieși, Andrei zise Jeannel, arătîndu-i biroul pe care se aflau­ două revolvere: — Dragă, vezi să ne umbli amcî, căci revolverele sînt îmărcate. „Am pus azi dimineață pe Mé­­nigaul de le-a curățit, și au rămas colo, pe birou. Jeanna răspunse zîmbind: — Fii liniștit în privința asta! Și adaogă îndată cu grije: — Numai, vezi să nu te­­adă cineva! Andrei­eși, pașii lui răsunară «n zgomot pe scara pe care o cobora îl grabă. Rămasă singură, Jeanna se în­dreptă spre o etajeră pe care­ se­ u­rcase la un zgomot la ușă.. .moarse capul, dar scoase „.. țipăt de spaimă-Ușa se deschisese și în pragul ei apăruse căpitanul de Thérisy. Acesta intră în cameră, închise ușa la loc și înaintă spre Jeanna, cu un zîmbet e‘nic. — A, d-șoară, făcu el batjocori­tor, te găsesc în camera unui ofițer? Singură cu el? Jeanna era foarte palidă și de a­­bia se putea tine pe picioare. — Bine, d-șoară, urmă marchizul te privește dacă In loc să-ți placă căpitanii, îți plac locotenenții, dar sper că cel puțin acuma nu vei mai obiecta că urmărirea mea nu-șî a­­re locul. Aceste vorbe insultătoare aduseră o roșeață vie pe obrazul Jeannei. Indignarea îi străluci in ochi, și cu o voce vibrătoare, zise: — D-le, insulți pe logodnica u­­nui camarad al d-tale, care li-ar putea cere socoteală de aceasta! — Haida des zise Thérisy, logod­nică! „Ce-mi tot spui d-șoară? Am fost destul timp naiv, acuma socoti, se v­ede, că sînt prost de abinelea „Logodnică!­.. Vii să-ți petreci­erile singură cu un ofițer, și îmi puni. . me ești? .Nu, d-șoară, nu-s ac... sa ies. „Mai mult încă sunt grăbit să­­ posed cu orice preț, căci e dulce să el chiar în casa lui pe o amantă .­— Mizerabile! răcni Jeanna, ri­­dicînd mina și dînd o palmă zdra­vănă lui Thérisy. Acesta se făcu roșu de mînie. — Ai fată publică ce eșt îi mugi dînsul, îmî reziști m­e și te dai tu­turor! apoi, îndrăznești să lovești pe marchizul de Thérisy! Și năpustindu-se asupra Jeannei o cuprinse în brațe, strigînd: — Ei bine, nu­ vei fi a mea, a­­cuma, îndată, te voiu avea fără vo­ia ta; apoi te voiu arunca la o parte, acoperindu-te de disprețul meu și al tuturor camarazilor mei, cărora le voiu descrie cine ești. Și gura lui astupa gura Jeannei, cu sărutări turbate. O luptă disperată se încinse între plăpînda copilă și nemernicul de marchiz-Fără îndoială, ce putere avea Jeanna ca să iasă învingătoare din­­tr’o luptă așa de neegală? Biata copilă­­ era pierdută* » Dar ideea primejdiei cumplite și disperarea îi dǎdeau puteri suprao­­enești. izbuti să îmbrîn­cească pe­­ și alergînd la fereastră, o și începu să strige ajutor, lergă la ea și o coprinse rațe. •e rugă Jeanna, nu -i­ fie-tî milă! “ile ei slăbesc v trebue să l­­a­me„ „Te iubes­c bun ștind că vel­u ■ [UNK]­n­viau asta! trebi.. Și o strîngea cu în ce mai sălbatică, cu­ sărutări turbate tipti­c ínupeau să iasă din piep, lei­m­potrivirea orfanei era eroi­ca., dar­ puteile ei nu se puteau măsura m t cu cele disperate ale lui Thé­­ril­y se simți deodată ridicată în sa. trecută prin văzduh și trîntită pe satul locotenentului­și vru să țipe, să urle, dar gura lu­ifiisy îi astupă gura. Sinți apoi cum mina ’ înfrigurată a [marchizului îi zmulge. Îi sfășia vesmintele cum îi atinge corpul. A­rncî, un val de singe­r­ se urcă la sapa , *­­ - s­­ifdt---------------------------------­Făcu o sforțare supraomenească și izbuti să se ridice pe pat. Cu piciorul dădu o lovitură te­ribilă lui Therisy, care se rosto­goli la cîțiva pași depărtare. Jeanna sări jos din pat. Cu părul despletit, fața roșie, ochii fulgerători, hainele zdren­țuite, prin cari se zărea ici colea pata albă, marmoreiană a cor­pului ei, ea era înspăimîntător, zeește de frumoasă. De lingă pat, ea făcu o sări­tură pînă la biroul pe care se aflau cele două revolvere, luă u­­nul din ele și înaintă spre The­risy, care, amețit de căderea lui,­­ se putuse scula îndată, așuse! răcai ea, de trei ori ui să abuzezi de o fată ''tare, să necinstești și o fecioară, o logod­nici o remușcare,­­r­ai ! iată ce ți se cuvi­nele pe mi'aî adus ‘un infam! Și ’în. 5bre Pieptul lui Ther. . . O detunt. zgudui întreaga cas. Un țipăt e ■ 11 urmă. Therisy căzu mina la piepts dir .. . un val roșu de singe. Jeanna aruncă arma jos. Ea aruncă o privire înfricoșată de ură și dispreț asupra marchi­zului, care se zvîrcolea la pa­mînt Ho­rinTO-o D ni se produ­se în stradă și pe U . m­­­ violență. M figura în­spă­ndrei. apoi d-n. Pi­or: , vecini și cur­j .>. Andrei ■ .u uir---­ singură a­­run le ce se pe­trec E] iou­­ n­i si­re­ană. — d cu o voce sugi tîmplat. Je , U­ L st­rag, vru să­i . .î un sunet nu­ i­eși din grtiej, Fa ■­­v­i de groaz­nice odinioară se îi Ea dată să vor­leasi n aduse o ialo­­ață. Un­­ piept, un nie leșinată în frate Lui ea to­­de­ică pătrun­sese . In țară și un­­ omis. I, - Ce s’a petrecut aci? Intrel ci fflisarul. Apoi văzînd jos corpul lui Th­risy„ care încă se zvîrcolea în d­reri cumplite, strigă: — Să alerge repede cineva să ducă ambulanța societăței de sa ’ vare! Un curios porni în fugă. Andrei pusese pe pat pe Jeanu o acoperise cu un cearșaf și se î­cercă s-o readucă la viață. Trecu astfel un sfert de oră. in sfîrșit, sosi ambulanța salvă! și mediciniștii se apro­­ară de Th­­­isy și de Jeanna. Cu mare greutate își reveni în fire. Deschise­ niște ochi turburi, ca­ nu vedeau nimic. — Lașul­ fură primele ei vor. Apoi o coprinse o toropeală. — D-șoara e într’o stare de f­­­rescitare cam gravă, declară un chin mediciniști. „Unde locuește? D-na Pierre, care se silise să dă ajutor lui Andrei ca să trezeas­te Jeanna zise: — La mine, d-le, peste drum. „Vai Doamne, ce nenorocire­ ca și fata mea. — S’o ia încet doi inși și o transporte la d-ta făcu medicini tui*­­­­ f 1 —Va urmse lui aod.­can.elfii

Next