Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)
1908-07-01 / nr. 6765
1 tlîîe 1908 !Aicî pe malul înalt, îmi voiu ridica palatul visurilor mele... Vises o culă înaltă, sus cu cerdac umbrit și răcoros. Aici să vin să mă odihnesc de munca mea, să-mi urmez visurile începute, între cer și pămînt, izolat de toată lumea, avînd la spate pădurea sfîntă și misterioasă, pădurea bătrină care știe de demult iar în fată cimpia și valea largă, încadrată de munți șerpuită de ape și semănată pe ici pe colo de sate și orășele, cari se zăresc ca niște cuiburi de verdeață, iar printre ele zărești covorul variat al tinetelor și al odoarelor, cînd verzi, cînd galbene, cind cenușii, toamna cind s'au ridicat bucatele... Nu sînt sate prin împrejurimi. Nu-i de cit pădurea deoparte și de alta prăpastia sub care curge liniștit Șiretul, iar sus cerul nemărginit, ca și priveliștea, cerul albastru și aburit de căldurai zilei, ori brăzdat de nouri, cînd furtuna s'a deslănțuit, cînd plouă și tună, făcînd să răsune codrul bătrin cu sute ecouri, pe cînd deasupra trece zigzagul roșu al fulgerului plin de spaimă. E frumos visul med, e inofensiv ca toate visurile dar este așa de captivant că de multe ori il văd ți mă pierd in detaliurile lui.. JOI Viata particulară! A intrat in intimitățile vietei Iui particulare! Așa se citește zilnic prin gazete și mie îmi vine să rîd... S ar părea după morala curantă, că un om poate fi cinstit, bun mare, corect în viata publică și totuși același om poate fi ticălos, brutal, incorect în viata sa intimă. De cea dintiia parte a vietei te poți atinge, de cea de a doua, nu. E celebrul zid al vietei private al d-lui Prudhomme, după care se comit toate ticăloșiile, dar de care n’ai voe să treci, cină nu se întîmplă o crimă. Ticălosul, periversul, necinstitul după celebrul zid, odată ce a trecut de el, ce a eșit în largul vieței, este bărbatul cel mai stimat, cel mai onorabil. Ei binel aceasta mă revoltă, dualitatea aceasta mă exasperează și protestez contra acestei prejudecăți și fățărnicii burgheze. Un bărbat care-și torturează nevasta, care-șî bate jocide copiii lui, care-și prostituește soția și copila, este și rămîne un ticălos și refuz să-î întind mina, orîtît de dincolo de zid ar fi omul cel mai respectabil. Și mie ziarist, să nu mi se interzică, a vesteji pe o asemenea ființă sub cuvînt că toateaceste ignomiuri se petrec în misterul întunecos al vieței private, unde omul poate să fie cea mai perfectă canalie, fără ca societatea să aibă dreptul a arunca o indiscretă privire... Ei bine, ea calc regula aceasta de lașitate, de fățărnicie și de prejudecată. Ea este făcută tocmai de lj aceea cu viața dublă, cu două morale, cu două linii de conduită, una intimă, alta publică. Știu că risc mult, că în potriva mea se vor rijidica toți cei interesați în cauză, căeste o întreagă și puternică ligă intacită a acelor cu două morale. Dar ce-mi pasă. Sunt dintre fericiții ,*arî au privilejul să vadă și să sprimâ totul și cu atit mai rău pentru ajine dacă in războiul ce-l duc, voi cădea. Va fi o dovadă că am fost s prea slab, prea mic pentru opera ce am întreprins și aceasta mi se Cuvine... Jos dar zidul vieței private și să ridicăm ziduri de sticlă la viața noastră și publică și intimă!... VINERI ! un prieten care călătorește în străinătate și în acest moment trece prin Italia, îmi scrie o entuziastă și lungă scrisoare în care îmi vorbește de impresiunile sale, despren idoarea Romei, de arta Florenței, de tristețea Veneției și de stările sale sufletești. Mă întreabă și pe mine ie gîndesc și îmî cere să-î aștern pe hîrtie aceea ce cuget și ceea ce simt—îmî cere să-î vorbesc și de pâine, i Să vorbesc de mine? Dar drept vorbind, am eu ceva de spus în această privință? Lucrurile și eveninimentele, stările sufletești se succed așa de repede că aproape nu Las urme. Nu am mare lucru înapoi, și tot așa înainte. Și ce ași mai avea pentru viitor? Foarte puțin, căci fără să fiu prea bătrîn, iam trăit mult și nu prea cred ca Si de acum înainte, să-mî mai croesc ceva pentru viitor. Mă las să trăesc cu voia soartei și a valului vietei, , trăesc bine înțeles muncind, rupînd chiar din strictul necesar al jodihnei și al plăcerilor, muncesc, fără nevoa de a munci, dar prin obicei, prin ambiția de a-mi face datoria, de a nu roși înaintea propriilor meî ochi... I Ce ași putea spune de mine însumi ? Mărunțișurile zilnice n’au i importantă și afară de ele nu prea văd ce ar putea să fie interesant... De altfel tot ce am mai bun le încredințez acestei rubrici și de multe ori chiar simt golul în jurul meui. Nu, nu amicul med, nu-mî cere !6ă-tî vorbesc de mine. Scrie-mi tu despre tine cît vrei. Te voi citi CU interes și simpatie, dar nu-mi cere imposibilul, căci pe lîngă că Sînt slab de tot în genul epistolar, apoi și timpul îmi lipsește și materialul pentru aceasta. SÎMBIITA .Doctorul Peterentz, acuzat de a fi autorul mai multor avorturi, a fost achitat de către jurați. O fi fost vinovat ori nu, nu știu și nici nu Vcid să știu, deoarece jurații s-au pronunțat în această privință. Dar chiar dacă el ar fi fost culpabil, tot era să fie achitat. In adevăr, în privința avortului, mentalitatea societății noastre, este că lucrul acesta e cel mai natural și dacă se pedepsește cîte odată este că n’a reușit, că a avut un deznodămînt fatal. E mai mult nedesloinncia medicului decit fapta în sinepentru care se dă osînda. De allied care din jurat n'o fi avut un caz de avort provocat în familia lui și totuși nu l'a denunțat parchetului? De ce? Fiindcă încă odată, lucrul nu pare așa de grozav pe cît ni-i arată procurorul și textele de lege. Esențialul este ca să reușești—și cînd fie medic, ti s’a făcut reputația aceasta, te îmbogățești la sigur. Maî este încă ceva care a cumpănit greu, desigur in mintea juraților, e faptul că justiția a găsit de cuviință să se năpustească asupra unui pîrlit de medic avortor pe cînd de cei mari, cari încasează pentru o astfel de operație cîteva mii de lei, nimeni nu se interesează. CONST. MILLE Curierul spectacolelor Luni so Iunie Parcal Oteteleșeanu: Trupa lirică romînă sub conducerea d-lui C. Grigoriu joacă .,Farmecul unui Vals". Grădina Rașca: Trupa de artiști ai Teatrului National, joacă: „Amor et Camp", comedie in 3 acte de Marian, tradusă de d. Emil Nicolau. Grădina Ambasadori: Trupa de operete, joacă Șeful siguranței, comedie în 4 acte, localizată de d. Gh Dim. GRADINA TERASĂ a Berăriei și Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 si jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifieri de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț fix 1.60,1 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Teatrulin Pathé Fréres, bulev. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară. noi martorii d-lui Mihail Marghiloman și în dorința noastră de a da soluțiune definitivă incidentului noi martorii d-lui Mihail Marghiloman am propus ca deosebirea de păreri între martorii pârtilor să fie tranșată prin arbitragiu, fie că am cădea de acord asupra unui singur arbitru, fie că s'ar desemna de fiecare câte un arbitru care alăturindu-șî un supraarbitru ales de ei ar da o hotărîre la care d. Mihail Marghiloman declară dinainte că se va supune: Martorii d-lui Negroponte refuzînd absolut arbitragiul sub orice formă, noi martorii d-lui Mihail Marghiloman ne am făcut o datorie să le atragem atențiunea asupra oportunitătei unei sentințe arbitrare care ar da o solutiune definitivă în cidentului ivit intre clienții noștriî, arbitragiul fiind admis de autori și de uzuri in materie de onoare ca o mai puternică garanție pentru o dreaptă judecare a diferendelor atingătoare onoarei. Martorii d-lui Negroponte stăruind în părerea lor și neputindu-se astfel găsi nici un teren de înțelegere, ne-am despărțit redacâind prezentul proces verbal în dublu exemplar. Martorii d-lui Mihail Marghiloman Mihail G. Cantacuzino loan G. Mitilinea Martorii d-lui G. Negropontea Dr. Toma Ionescu George Bădescu ,scrisoarea martorilor d-lui Negropontes Iubite amice. Misiunea cu care ne-ai însărcinat neizbutind după cum vei vedea din alăturatul proces-verbal, rămine să te satisfaci cum vei crede de cuviință. Cu amicală stringere de mină Toma Ionescu G. Bădescu 28-6 1908. Răspunsul d-lui Negropontes Iubiti amici. Vă mulțumesc pentru osteneala ce v'ați dat și modul cum mi-ați apărat interesele in afacerea mea cu d. Mihail Marghiloman. D. Marghiloman care știe să insulte dar sa devodă cînd e vorba de a da reparațiunea cuvenită, rămîne un laș, contra căruia mă voi satisface pe toate căile posibile. Primit! vă rog respectoasele mele salutări. G. U. Negropontes Margiiiloman-Negnpntes PROCES-VERBAî, Astăzi douăzeci și opt Iunie 1908 subsemnații, profesor dr. Toma Ionescu și George Bădescu, martorii d-lui G. U. Negropontes, ne-am întrunit la domiciliul d-lui dr. Toma Ionescu, cu d-nii Mihail Cantacuzino și Ioan Mitilineu, martorii dlui Mihail Marghiloman,pentru a tranșa diferendul ivit între clienții noștri. Noi, martorii d-lui G. U. Negropontes, am cerut în numele clientului nostru satisfacțiune pentru faptele următoare cari constitue, după părerea noastră, o ofensă gravă adusă d-lui G. U. Negropontes: d. Mihail Marghiloman, în timpul chiar cînd afacerea fratelui d-sale, d. Alexandru Marghiloman, cu J. G. U. Negropontes era încă pendinte, a semnat o petițiune i prin care se cerea convocarea adunării generale a Jockey-clubului, pentru a decide asupra exclusiunei posibile a d-lui G. U. Negropontes din acest club. D. Mihail Marghiloman a agravat faptul său prin aceea că a purtat această petitiune Intr’un local public, la cofetăria Capșa, solicitînd semnături de la diferite persoane, membri ai Jockey-clubului. Noi, martorii d-lui Mihail Marghiloman suntem de părere că d. Mihail Marghiloman iscălind, alături de mai mulți membri ai Jockey-clubului o petițiune menită a solicita dela comitet convocarea unei adunări generale chemată a se pronunța asupra publicității date de d. Negropontes unor acte de pură administrațiune ale comitetului clubului și care putea îi da loc la comentarii vătămătoare pentru interesele și prestigiul Jockey-clubului, a uzat exclusiv de dreptul recunoscut fiecărui membru de statutele clubului, că așa fiind, exercițiul acestui drept nu poate constitui o ofensă pentru d. Negropontes, singura instanță a se pronunța fiind adunarea generală a clubului. Că tot așa nu poate constitui o ofensă faptul că în momentul cînd d. Mihail Marghiloloman a semnat petițiunea era încă pendinte incidentul între d. Alexandru Marghiloman și d. Negropontes, deoarece acest incident era o chestiune cu totul personală și deosebită și deci nu putea fi amestecată cu arătările din scrisoarea d-lui Negropontes referitoare la administrația clubului, arătări cari au provocat chiar un comunicat din partea societătea de încurajare. Că în sfîrșit ofensa nu poate exista din împrejurarea că d. Mihail Marghiloman ar fi solicitat într’un local public iscălituri De acea petițiune de la una sau mai multe persoane deoarece acest demers d-sa nu Ta făcut în public ci sa făcut individual și între patru ochi adresîndu-se numai la două trei persoane membri ai clubului. Pentru aceste motive noi martorii d-lui Mihail Marghiloman judecăm că nu este ofensă și că deci nu este doe a se da de clientul nostru satisfacțiune d-lui Negropontes. Cu toate acestea fiind dată deosebirea absolută de păreri ce există între martorii d-lui Negropontes și CONTRA DUELULUI Incidentul Maican-Mișu Protopopescu Se cunosc incidentele cari au dat naștere cartelului adresat de d. Maican, fiul colonelului Maican, d-lui Mișu Protopopescu, avocat din Capitală. In urma unui viu schimb de cuvinte, produs cu ocazia unui proces la judecătoria ocolului VI, a. Mișu Protopopescu a căutat sa aibă o explicație cu d. Maican și întîlnindul pe terasa cofetăriei Capșa, i-a cerut socoteală pentru atitudinea sa. Drept răspuns la această cerere, d. Maican a adresat o provocațiune d-lui Protopopescu, trimițându-i martori pe d-nii Horia C. a. Rosetti, deputat și George Porumbaru. In primul moment, d. Protopopescu era hotărît să accepte cartelul, insă pe urmă a revenit asupra hotărîrei sale și a răspuns reprezentanților d-lui Marcan prin următoarea scrisoare: Domnilor. In urma comunicărea ce ari binevoit a-mi face, am onoarea a vă înștiința, că sunt contra duelului. Nu înțeleg a face sacrificiul vieței pentru incidente ce pot fi rezolvite și pe o altă cale, fără a fi dezonorat și pretuese că acest sacrificiu poate fi făcut numai pentru cauze cu mult mai înalte și mai nobile. In consecință dar, domnilor, d. Maican își va lua satisfacția, pe o altă cale, iar d-voastre mulțumindu-vă pentru interesul comun ce mî-ați arătat, am onoarea a va prezintă distinsele mele salutări. Mihail I. Protopopescu UNIVERSITARE Rezultatul complect al examenului I de la facultatea juridică din București este următorul: Din 166 candidați au fost admiși 54 cari în baza rezultatului obținut sînt clasificați astfel: 1. Au obținut 4 bile albe cu elogii: D. Minei C. Vasile. 2. Au obținut S bile albe și 1 roșie: D-nii Cristescu G. Alex., Ioanid Const., Michel Isidor, Mihail Gh. Ilie, d-ra Rioseanu Elena și cf. Lapșa A. Palie. 3. Două bile albe și două roșii: D-nii Crătunescu N. loan, Caligari V. Alex., Chiritescu St. Virgil, Gecăleanu Matei, Grosu Virgil, Mironescu Dumitru, Moțoiu I. loan, Netzler Iosef, Potîrcă Virgiliu. 1.Au obținut o bilă albă și trei roșii: D-nii Barbovici N., Ciurea L. Mih., David Const., Dumitrescu I. loan, Donescu Măndița, Emanoil Gh. Const., Friedman Romulus, Gheorghiu N., A. Nicolae, Roșculeț N. N. v. G. Sandulian Gh. Vasile, Tomovici Nicolae, Vasilescu Gh. Vasile. 5. Au obținut patru bile roșii: D-nii Alexandru Mircea, Ciocllteu ștef., Catănescu Alex., Dumitrescu I. loan, Ghica Eugenia, Juncu I. Gheorghe, Marinescu Șt. Marinescu Chiriță, Matache loan, Mihăilescu August, Nicotescu Al., Popescu N. Petre, Pîrvulescu I„ Patrulius D. Radu, Sava I. Gh., Ștefamescu D. Priboiu, Săvescu Emil, Septville Cesar, Stamatiade N. Stănoiu Ștefan, Ștefănescu Gh., Teodorescu Grigore, Viscovschi Ioan și Zăgănescu Traian. Accident nenorocit Iulian Nistor, de fel din com. Costești-Vilcea, lucrător la societatea de exploatare de păduri „Oltu“, cu sediul în dârgul Brezoiu, situat intre munții „Lotrului“, lucrînd la niște jucării de distracții cu un cuțit, din greșală î-a scăpat cuțitul și i-a tăiat artera principală a piciorului drept. Neputîndu-se opri singele, nenorocitul a murit pe loc. Din cercetările făcute imediat asupra cazului, neexistînd bănueli, s-a autorizat inmormintarea cadavrului. TURCIA, fiERMUM ȘI CAESTUM&CIBHERTí Wilhelm II și sultanul Pe cînd toată presa apusană comentează întrevedea de la Reval, ca un moment decisiv în evoluția rezolvirei chestiunei macedonene— deoarece se zice că cele două țări: Anglia și Rusia ar fi căzut de acord asupra reformelor de propus.— la Constantinopole, înalții demnitari turci își beau cafeaua liniștit și prevăd fiascul oricărei reforme. După cum se știe acum de curând la Constantinopole a petrecut câtva timp cunoscutul general german, Von der Goltz Pașa trimis intr-o misiune secretă din partea împăratului Germaniei. Din lmbagiul pe care-l tin azi înalții demnitari turci, seese că misiunea lui Von der Goltz Pașa a fost aceea, de a liniști cercurile palatiste, cari fuseseră cam impresionate de acordul anglo-rus. Se vede că împăratul Germaniei, — în virtutea acelorași înclinații și gusturi ale padișahului pe care ni le-a relevat procesul Eulemburg— s’a crezut dator să asigure pe sultan de înalta sa bunăvoință și protecție, cind e vorba de a paraliza acțiunea altor puteri.Această și nu altă însemnătate au declarațiunile unui înalt demnitar turc, pe care le-a făcut corespondentului ziarului Namnova „Vecerna Posta" din Sofia pe care le redăm în cele de mai jos: „întrevederea de la Reval—a zis înaltul demnitar turc—însemnează sfîrșitul reformelor fiindcă această întîlnire a distrus unitatea de vederi cari mai înainte existau între puteri, față de chestia macedoneană. Acuma nu mai există un concert european, ci mai multe puteri împărțite în diferite tabere dușmane. Pentru noi s’a creat o situație excepțională, astfel încît nu vom mai face nici o concesie. Pe cînd aplicarea reformelor era încredințată Austriei și Rusiei, diplomația germană ne consilia să, fim mai concilianți și noi cedam, fiindcă nu voiam să ne lipsim de sprijinul Germaniei într’un eventual conflict. Dar acum ia uitați-vă la situația ce ni s'a creat: Germania renunță de la colabora la propunerea și discutarea reformelor. Austria nu mai este interesată în reușita nouilor reforme fiindcă aceste reforme, o scot din situația privilegiată în care se afla pînă acuma. Rămîn acele puteri de care n’avem a ne teme, fiind prea departe de noi și pentru care avem destule arme. — Ce fel de arme aveți? — Ia ascultați. D-voastră știm că lumea musulmană nu cunoaște diferența de naționalitate, ea este unită prin religie și supusă credincioasă sultanului. Deci cînd se lovește în turci ca musulmani, lovitura este simțită de totî musulmanii. De aceea, la un moment dat, este destul ca sultanul să facă ap. și totî musulmanii se vor ridica ca un singur om. „In Egipt, în India, în toate coloniile engleze locuite de musulmani Anglia va simți deodată urmările politicei sale turcofobe. Franța care nu poate să învingă o mînă de marocani, va vedea cum vintul revoltei va trece în Algeria și în Tunis, iar mișcarea tătară din Rusia, pe care noi abia o putem potoli azi, va lua proporții în fața cărora Rusia se va cruci. „Atunci vom întreba marile puteri dacă vor avea timp de a se gîndi ca să ne mai impue aplicarea reformelor". * Turcul, căci înaltul demnitar, după cum vedeți, era turc sadea, după ce a sorbit din gingiriie, a tras de două-trei ori din narghilea, apoi cu un surîs pe buze, a exclamat: — Se vede că d-v. n’ați auzit le misiunea lui Von der Goltz pașa- și domnule, cît o trăi împăratul Wilhelm și Sultanul—cari sînt doi buni prieteni personali — Turcia n’are a se teme de nimic. Reforme... mofturi. In curînd vei auzi că le vom declara inaplicabile. Cu aceasta conversația a lua sfîrșit. Informatiuni . Batalionul din reg. M. Viteazul (6 care a fost la Herești în jud. Ilfov s’a înapoiat erî în Capitala după ce griul de pe Moșia respectivă a fost secerat. La ministerul comerțului s’a luat măsura de a se face o statistică a meseriașilor cu date asupra fiecărui meseriaș. In acest scop s’au angajat 1« funcționari. C. I. Brătianu, ministrul de interne va sosi azi în Capitală venind de la Predeal. Cercul Cultural al Ucenicilor, a convocat pentru erî pe toți ucenicii din Capitală de orice fel de neseriî, la o întrunire în str. Tăbăcari. Ședința s’a deschis la orele 1 p. m., prin cîntece socialiste executate de corul ucenicilor. Mai mulți ucenici au vorbit despre folosul ce-l vor avea totîcenicii înscriindu-se în acest cerc ;i despre legea meseriilor în felul cum.se aplică de patroni. Viile pînă acum sînt cit se poate de frumoase. Recolta promite a fi abundentă și vinurile eftine. Meseriașii de încălțăminte se vor întruni astăzi, Luni 30 crt., orele 2 p. m., în sala băilor Eforriei. _____ Ministerul de comerț a casat aegerea comitetutului corporației v oitorilor din Capitală. Mine se vor ști numirile ce au făcut pe ziua de 1 Iulie în erviciul exterior al ministerului de finanțe și în polițiile din țară. Vechea societate a funcționarior comerciali (sediul str. Isvor .4) a făcut o frumoasă escursiune a Comana. Escursioniștii au plecat dimineața și s’au întors seara în Ca Mtală. „Uv. Ut. In ziua de 25 Iunie c., tînărul Constantin Popescu și-a susținut cu succes teza sa de doctor în menzină. D-sa este fiul preotului I. C [UNK]fitulescu din Olt. D. Jean Cămărășescu, secretarul automobil-Clubului român și mem b un al Comisinnei sportive a coman- dat societatea Leonida ft Go, un automobil „Pipe“ de 80 cai putere. Este de remarcat că toți specialiștii acestui sport au recunoscut superioritatea acestei mărci și caută a-și procura mașini de această marcă. Sîmbăta a avut loc cununia civilă a d-ui G. Paraschivescu, fost inspector, cu d-na Lucian- Pastia." Felicitările noastre nouilor căsătoriți. A apărut primul număr al revistei.Pagini Libere“ care se tipărește la Galați. Iată sumarul: Pagini Libere. Profesie de credință; B. Nemțeanu: Poezie de oraș; Vasile Crîngu: O schiță realistă; Leon Feraru: Despărțire; A. Coutant: Mișcarea poetică în Franța; Luca Zimbru: Sonet; Ion Corbu: Rivalul; D-l V. Lateș: Instinctul; M. Sireteanu: Răvașe din călătorie; D. Gorgos: O scrisoare; C. A. și N.: Recenzii; Te desco: răsfoind ziarele, etc. Revista cuprinde 16 pagini și se vinde cu 15 bani numărul. Abonamentul, în țară, 7 lei anual. Redacția: str Petru Rareș 12. Administrația: str. Portului 16y. „Monitorul Oficial“ de azi publică nouile comisiuni interimare pentru județele Ialomița și Botoșani. Sîmbătă 29 iunie, domnișoara Maria Coengiopol și-a susținut cu mare succes teza de doctorat in medicină și chirurgie înaintea facultăței din București. Felicitări pe tînăra titrată. Privitor la telegrama noastră din 28 iunie, sub titlul: „Un scandal financiar la Budapesta“, casa Nicolae Fehér și C-ie, societatea comandită din București, ne comunică următoarele: Firma Nicolaus Fehér și Cie din Budapesta, despre care se menționează în zisa telegramă, nu are nimic comun și este cu totul străină de firma Nicolae Fehr și Cie, societate în comandită, care există sub această firmă pentru exercitarea comerciului de mașini agricole, agentură și comision în București, Brăila, Craiova, Rusciuc, Sofia, Varna, Filipopoli și Belgrad, și cu firma afiliata pentru fabricarea de mașini Nicolaus Fehér, societate anonimă din Budapesta. Am vorbit zilele trecute despre starea de infecție în care se găsește șoseaua vilor din Capitala. POLITICA IN PROVINCIE Iași. Instalarea d-lui TMF Const. Stere ln sfîrșit, după aproape două luni de ezitări și tratative cu cei cîtîva nemulțumiți, s’a făcut instalarea d-lui Stere la președintia clubului liberal din Iași. E interesant de relevat, însă, cum s’au petrecut lucrurile in cele două ședințe solemne, a comitetului executiv și a clubului, în cari noul președinte al clubului liberal din Iași a binevoit să ia oficial in primire o demnitate pentru obținerea căreia, In treacăt fie zis, nu s’a dezinteresat prea mult. D-nii Nicu Gane, Gr. Buicliu și dr. Botez, fruntașii bătrînilor liberali ieșeni, cari din chiar ziua alegerei d-luî Stere au deschis o luptă înverșunată pentru anularea alegere! acestuia; aceiași bătrîni liberali cari se ridicaseră cu atîta patosia contra șefiei d-luî Stere, nu numai că au asistat la cele două ședințe solemne în cari s’a făcut instalarea d-sale, dar au ținut încă cu vizitări și mai cu patos încă, prin cari și-a fi ,dat singuri dezmințiri categorice, declarind că au fost și sînt perfect mulțumiți de noul stăpîn ce li s’a impus de către club și centru. D. Petre Poni chiar, președintele cărua d. Stere i-a urmat la șefia partidului liberal din Iași, a ținut să predea în persoană șefia succesorului său. D. Poni a asistat și la ședința comitetului executiv și la aceea a clubului iar d. Stere, care s-a ridicat în atîtea rîndurî in contra șefiei d-lui Poni, acuziîndu-i că lipsesc calitățile necesare unui conducător de partid, același domn Stere, în cuvîntarea sa inaugurală, a cîntat osanale d-lui Poni, cerînd și implorînd, în termeni de un sentimentalism mișcător, sfaturile înțelepte ale acestuia pentru a putea conduce partidul ceva mai bine de cum l’a condus d. Poni. Fostul președinte a răspuns pe același dispazon sentimental, pe cind Gh. Cherenbach, care ia agapa de acum două luni, toastase pent nu d. Poni, învinuindu-l „că a adus partidul liberal în halul în care se găsește“, privea nedumerit la explozia aceasta de sentimentaism a celor doi antagoniști. Dar d. Stere, anuntînd că va urma in politica d-sale indicaturile d-lui Sturdza,nu s’a putut opri de a vorbi ceva și de ideile înaintate“ cari trebue să da partidului o notă conformă cu progresul și cerințele vremurilor. Cu alte cuvinte ne-a anunțat pe acum o politică de duplicare. Nu sîntem contra „ideilor haiitate“ la cari a făcut aluza d-sa; aceasta e bine știut. Dar, ce înseamnă oare de cu duplicitate politică declarația d-lui Stere, că nu în calitate de șef, se va conduce după indicațiile evanghelice ale d-lui Sturdza, iar in calitate de „luptător“, se va conforma cerințelor timpluî, tinind seamă de idei înaintate? Ori evangheliile d-lui Sturdza, ori ideile înaintate, căci amindouă la un loc nu pot trăi, în nici un caz, în bună companie. Două săbii într’o teacă nu pot Încăpea, ori cît de abil mînuitor ar fi d. Stere și, aceasta, o știe foarte bine d-sa. Craiova Banchetul tinerilor liberali A doua manifestație politică în cursul săptămînei trecute. Pe cînd la Iași se făcea instalarea d-lui Stere și pe cînd noul președinte vorbea de idei înaintate, tineretul liberal din Craiova sărbătorea, după părerea acestora, triumful acestor idei înaintate în organizația politică a partidului din capitala Olteniei.Cu totul altul, insă, a fost de fapt rostul banchetului organizat la Craiova de d. Vercescu. Se vorbea mai zilele trecute de acțiunea d-lui Virgil Neculaid, antagonistul d-lui Vercescu, și se mai vorbea de o satisfacție care e vorba să se dea celui dinții, acordîndu-i-se un joc în comitetul executiv al partidului. Acțiunea d-lui Neculaid, care are veleități să ajungă cîndva șeful palidului liberal din Dolj, nu convine și nu poate conveni d-lui Vercescu care, la rîndul d-sale, are aceleași aspirațiuni. Și cum d. Virgil Neculaici pare a avea de partea sa ajutorul bătrînilor liberali, d. Vercescu a ținut să dovedească că, în schimb, tot tineretul îl urmează, așa că, fiind stăpîn pe o forță politică cel puțin egală cu acea a bătrînilor, trebue să se țină seamă și de cuvîntul d-sale, înainte de a se da orice fel de satisfacție d-lui Virgil Neculaid. A fost, cu alte cuvinte, un avertisment al d-lui Vernescu, avertisment căruia, pentru a-i da, o mai mare importanță, s’a organizat banchetul de dăunăzi, la care prefectul județului și-a concentrat toți partizanii, făcînd astfel o demonstrație politică nu fără însemnătate in politica liberală de la Craiova. D. Vercescu a ținut să se afirme și, s’a afirmat pînă la un punct. E chestiunea, însă, dacă bătrînii vor ține seamă de demonstrațiile d-sale și dacă se vor lăsa intimidați în politica pe care înțeleg s’o urmeze. Și, lucrul acesta, l’a uitat, după cît se pare, d. Vercescu, atunci cînd și-a organizat banchetul. Sandu Vrancea Cu regret constatăm că nu s’a luat nicio măsură pentru Îndreptarea răului. Sunt mai multe apartamente pe acea șosea, ale căror hasnale și latrine se află în stare de debordare, iar murdăriile se scurg dea dreptul în șanțul șoselei. Pe timpul acestor călduri caviculare, se poate pricepe ușor cît este de mare primejdia miasmelor Împrăștiate te acele scursori. Ce zice d. primar al Capitalei? D. Valeriu Nicolescu a fost înaintat impiegat definitiv cl. II in casieria centrală a tezaurului public din ministerul de finance. D. Nicolae Ionescu, bacalaureat, a fost numit impiegat auxiliar cii în casieria tezaurului public, în locul d-lm Valeriu Nicolescu, înaintat. In comuna Calvini, județul Buzău, s’a declarat epidemia de scarlatină. In următoarele comune s’a declarat epidemia de tuse convulsivă: Satu nou, județul Tulcea; Hîrsești, Argeș; Alunu -Colțești, Vlcea, Breaza de sus, Prahova și Smeeni, Buzau. In comuna Bălușeri, Jud. Botoșani, s’au declarat mai multe cazuri de pustulă malignă. D-nii: Alex. Dumitrescu, inginer la serviciul docurilor din Galați și Emil Panaitescu, subșef de birou în administrația, centrală, a ministerului de lucrări publice, au obținut cite un concediu de 30 zile. S’au aprobat planurile pentru construirea unei case de arendaș, a unei magazii și a unui grajd pe moșia Batogul din jud. Brăila, care este proprietatea eforiei spitalelor civile. Consiliul tehnic superior a aprobat planurile pentru alinierea stradei Dubasari din orașul Roman. D. George Ispirescu, inginer ordinar cl. III, actualul subșef al serviciului tehhnic din județul Dorohoi, a fost înaintat în calitate de șef al acelui serviciu. D. Ioan Demetrian, subșeful serviciului veterinar, a obținut un concediu de 30 zile. Birourile ministerului instrucției publice și al cultelor, cu Începere de orî, vor funcționa In zilele după sărbători numai după amiazi, de la 3—7 p. m. D. C. Bengulescu, inspector comunal la plasa Motru de sus (Mehedinți), a fost numit secretar al consiliului general In locul decedatului I. Tănăsescu. Consiliile generale ale județelor Vaslui, Bacau, Constanța și Mehedinți au fost convocate in sesiune generală extraordinară. Ioan Danciu a fost numit director al arestului preventiv din Ploești. D. C. Dănescu a fost numit grefier la acelaș penitenciar. D. V. Gh. Morțun, ministrul lucrărilor publice, pleacă in străinătate astă seară în virtutea concediului obținut. D-nii V. Andrieș, agent vamal la Păiuș, și I. B. Vălceanu, agent la vama Vîrciorova, au fost mutați unul în locul celuilalt. D-nii T. Găină, Al. Halchin, P T. Gîdei și T. Chircă au fost numiți impiegați auxiliari cl. II în serviciul exterior al finanțelor. D. Emil Costinescu, ministru de finanțe, după ce își va termina cura la Govora, se va stabili la Sinaia, Eforia spitalelor civile din București a angajat orchestra permanentă a ministerului instrucției, sub direcția d-lui prof. D. Dinicu, și muzica reg. 1 geniu dirigiată de d. capelmaistru Kratochvil, pentru a cînta în parcul din Sinaia. Muzica militară începe la 1 iulie iar orchestra la 15 aceeași lună, pînă la sfîrșitul lui August. D-nii A. Șonescu subcomisar cl. 2-a în politia din Ploești, Leahu Simionescu subcomisar cl. 2-a și Popescu Gh. subcomisar clasa 3-a in prefectura poliției din Iași, au fost îndepărtați din funcțiunile ce ocupau. Cam e vremea in țar* Luni, 30 iunie. Cerul este cu totul senin în toată țara, iar timpul obicinuit de călduros și liniștit. In general temperaturile maxime au trecut de plus 25 grade, ajungînd la plus 30 grade și plus 31 grade, în regiunea de cîmpie. Cea mai ridicată temperatură din țară plus 33 grade s’a înregistrat la T.-Severin. In cursul nopței temperaturile minime au fost cuprinse între plus 13 grade și plus 16 grade, în o bună parte a țarei. Cele mai coborîte temperaturi au fost plus 10 grade la Cîmpulung și Strehaia și plus 8 grade la Rucăr. Barometrul aproape staționar estenemijlociu către 764 milimetri. In ultimele 24 ore n’a plouat în nici o parte a țarei. ADEVERUß IUNIE — 30 zile — — Luni — . Numai pînă la 7 Iulie acordăm participarea gratuita la Loteria Statului Român, tuturor cari ne vor abona sau va rei noi abonamentul ?, !!!,arul -Dmineața“. Toți abonații mai participă ți la Marile Premii în valoare de cei 25.000. Din Balcani SERBIA Belgrad — Cauzele pentru caii nu se poate ajunge la o înțelegere intre cele două grupări radicale pentru constituirea unui cambinet Velimirovici-Milovanovicii, este că junii radicali, pe lingă celelalte condițiuni pun și pe aceea ca în programul comun să se privadă și definitiva rezolvire a chestiunei conjuraților. BULGARIA Sofia.Cu ocazia încetării din viață a contelui Ignatief, liberatorul Bulgariei, s’au trimis telegrame de condoleanțe din partea prințului Ferdinand, a guvernului și a Sobraniei. — Ziarul „Santova Poșta“ are notă originală in chestia faimosului fabricant de diamante Lemoine. „Poșta“ după ce arată, că Lemoine a trecut prin Serbia, Romînia și Bulgaria fără să poată f arestat,, spune că Lemoine nu va putea fi prins în Orient niciodată, dacă a știut să plece de acolo cu vreun milion în buzunar. Adi mai pe șteaă, trăiască bacșișul! — Dorința prințului Ferdinan de a vizita Petersburgul, — und n’a fost de 8 ani de zile—cu toat dezmințirile ce s’au dat, li va f îndeplinită. Toate dificultățile pentru această vizită au fost planate grație faptului că prințesa Eleonora este rudă cu marele duce Vladimir. . . TURCIA Salonic.—Se afirmă că Hilm Pașa printr’o circulară adresatăautorităților militare și civile ar fi recomandat ca să se ia măsăi pentru ca bandele turcești, să ne comită nici un exces pe tot timpul intrevederei de la Reval. Acest demers al lui Hilmi-Pașa este interpretat în sensul că el este autorul bandelor turcești care un adevăr, în timpul determnat, nu s’au mișcat deloc. Sunarea șoc. funcționarilor comerciali Erî, la orele 10 dimineața, avut loc în sala Eforiei adunare generală a funcționarilor comercali, sub preșidenția d-lui Spiru Gheorghiu. Această adunare fost convocată in scopul de a alege, din finul ei, o comisiur de anchetă, care să controleze gestiunea bănească a actualul comitet, despre care s’a zvonit că risipește fără socoteală averea societăței. Se dă citire la 26 telegrame, sosite de la secțiunile din țară, pri care se dezaprobă incriminării aduse și se exprimă deplină și credem în comitet. D. Costescu a vorbit cel dintîii arătînd pe rînd toate acuzațiunii ci se pot aduce comitetului. D-e roagă adunarea să păstreze liniștea necesară și să aleagă un domitet le control. Dacă învinuiri aduse se vor dovedi neîntemeiați societatea este datoare să-și plec capul și să îndoiască încredere și dragostea ce trebue să afle pentru conducătorii ei. Daci dimpotrivă, încriminările și justificate, atunci comitetul tu bue să-și depună mandatul făr întîrziere și să răspundă în mo solidar de abuzurile comise. D. Costescu mai propune să fi înlăturate din fruntea societăți persoanele cari nu au calitatea d funcționari comerciali și care prin urmare, sînt străine de interesele ei. D. Alexandru Georgescu arat care este activitatea sa în societate, de cînd funcționează e membru în comitet. Spulberă toate acuzațiunile aduse comitetului dovedind netemeinicia acuzațiunilor și arătînd că toate învinuirile nu sînt decît înscenări răvoitoare. D-sa propune să se ale' __' o comisiune, compusă de membri nemulțumiți și memb-*i din comitet, care să exercite ,orireiul cerut. A mai vorbit, în acela seni d. Jacques Cohen, viceprovenind spunînd că instigatorii aceastfacere sînt tocmai cahiinți c trecut dubios și dovedit ca InCirecțî. După ce d. Spirea Gheorghe președintele face rezumatul științei, s'a ales comisiar compusă din :<ice contam! cinci din parte? nemulțumiții! și cinci din partea comitetuli care în timp de 14 zile să raP °teze T*p7i] tarii cercetărilor și ca; se vs, supune aprobărei unei nei adunări generate, 118 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ MIZERI» p e ARAC — ^ A DOUA. ..azbunare și fericire Nu, nu trebuei astfel de vești CA se dau printr’un bilet... „Eu zic... și Andrei rămase la îndoială. . — AI vreo idee? întrebă lucrătoarea. . .— Mă gîndesc dacă n’ași putea eS dau eu o fugă pînă la ea. „Șade pe aici, prin apropiere- Toată lipsa mea n’ar dura decit o jumătate de oră... O! nu! nu! esclamă Jeanna, să fiu faci asta! uiți ce înseamnă a Călca un consemn? . .— Deloc, dar m’am hotărît! „N’are cine să mă vadă. Cred să fiu aici imediat. „Te rog, Jeanne, așteaptă-mă Da să nu se urască, ctește ceva din biblioteca mea micuță ca tine, vei găsi și cîteva cărți de literatură. , Andrei se sculă cu toate protestările Jeannei, care însă simțea și ea că e nevoe ca d-na Brévannes să afle îndată ce puternic o favorizase norocul. Mai înainte de a ieși, Andrei zise Jeannel, arătîndu-i biroul pe care se aflau două revolvere: — Dragă, vezi să ne umbli amcî, căci revolverele sînt îmărcate. „Am pus azi dimineață pe Ménigaul de le-a curățit, și au rămas colo, pe birou. Jeanna răspunse zîmbind: — Fii liniștit în privința asta! Și adaogă îndată cu grije: — Numai, vezi să nu teadă cineva! Andreieși, pașii lui răsunară «n zgomot pe scara pe care o cobora îl grabă. Rămasă singură, Jeanna se îndreptă spre o etajeră pe care se urcase la un zgomot la ușă.. .moarse capul, dar scoase „.. țipăt de spaimă-Ușa se deschisese și în pragul ei apăruse căpitanul de Thérisy. Acesta intră în cameră, închise ușa la loc și înaintă spre Jeanna, cu un zîmbet e‘nic. — A, d-șoară, făcu el batjocoritor, te găsesc în camera unui ofițer? Singură cu el? Jeanna era foarte palidă și de abia se putea tine pe picioare. — Bine, d-șoară, urmă marchizul te privește dacă In loc să-ți placă căpitanii, îți plac locotenenții, dar sper că cel puțin acuma nu vei mai obiecta că urmărirea mea nu-șî are locul. Aceste vorbe insultătoare aduseră o roșeață vie pe obrazul Jeannei. Indignarea îi străluci in ochi, și cu o voce vibrătoare, zise: — D-le, insulți pe logodnica unui camarad al d-tale, care li-ar putea cere socoteală de aceasta! — Haida des zise Thérisy, logodnică! „Ce-mi tot spui d-șoară? Am fost destul timp naiv, acuma socoti, se vede, că sînt prost de abinelea „Logodnică!.. Vii să-ți petrecierile singură cu un ofițer, și îmi puni. . me ești? .Nu, d-șoară, nu-s ac... sa ies. „Mai mult încă sunt grăbit să posed cu orice preț, căci e dulce să el chiar în casa lui pe o amantă .— Mizerabile! răcni Jeanna, ridicînd mina și dînd o palmă zdravănă lui Thérisy. Acesta se făcu roșu de mînie. — Ai fată publică ce eșt îi mugi dînsul, îmî reziști me și te dai tuturor! apoi, îndrăznești să lovești pe marchizul de Thérisy! Și năpustindu-se asupra Jeannei o cuprinse în brațe, strigînd: — Ei bine, nu vei fi a mea, acuma, îndată, te voiu avea fără voia ta; apoi te voiu arunca la o parte, acoperindu-te de disprețul meu și al tuturor camarazilor mei, cărora le voiu descrie cine ești. Și gura lui astupa gura Jeannei, cu sărutări turbate. O luptă disperată se încinse între plăpînda copilă și nemernicul de marchiz-Fără îndoială, ce putere avea Jeanna ca să iasă învingătoare dintr’o luptă așa de neegală? Biata copilă era pierdută* » Dar ideea primejdiei cumplite și disperarea îi dǎdeau puteri supraoenești. izbuti să îmbrîncească pe și alergînd la fereastră, o și începu să strige ajutor, lergă la ea și o coprinse rațe. •e rugă Jeanna, nu -i fie-tî milă! “ile ei slăbesc v trebue să lame„ „Te iubesc bun ștind că velu ■ [UNK]nviau asta! trebi.. Și o strîngea cu în ce mai sălbatică, cu sărutări turbate tiptic ínupeau să iasă din piep, leimpotrivirea orfanei era eroica., dar puteile ei nu se puteau măsura m t cu cele disperate ale lui Thérily se simți deodată ridicată în sa. trecută prin văzduh și trîntită pe satul locotenentuluiși vru să țipe, să urle, dar gura luifiisy îi astupă gura. Sinți apoi cum mina ’ înfrigurată a [marchizului îi zmulge. Îi sfășia vesmintele cum îi atinge corpul. Arncî, un val de singer se urcă la sapa , * - sifdt---------------------------------Făcu o sforțare supraomenească și izbuti să se ridice pe pat. Cu piciorul dădu o lovitură teribilă lui Therisy, care se rostogoli la cîțiva pași depărtare. Jeanna sări jos din pat. Cu părul despletit, fața roșie, ochii fulgerători, hainele zdrențuite, prin cari se zărea ici colea pata albă, marmoreiană a corpului ei, ea era înspăimîntător, zeește de frumoasă. De lingă pat, ea făcu o săritură pînă la biroul pe care se aflau cele două revolvere, luă unul din ele și înaintă spre Therisy, care, amețit de căderea lui, se putuse scula îndată, așuse! răcai ea, de trei ori ui să abuzezi de o fată ''tare, să necinstești și o fecioară, o logodnici o remușcare,rai ! iată ce ți se cuvinele pe mi'aî adus ‘un infam! Și ’în. 5bre Pieptul lui Ther. . . O detunt. zgudui întreaga cas. Un țipăt e ■ 11 urmă. Therisy căzu mina la piepts dir .. . un val roșu de singe. Jeanna aruncă arma jos. Ea aruncă o privire înfricoșată de ură și dispreț asupra marchizului, care se zvîrcolea la pamînt HorinTO-o D ni se produse în stradă și pe U . m violență. M figura înspăndrei. apoi d-n. Pior: , vecini și curj .>. Andrei ■ .u uir--- singură arun le ce se petrec E] iou ni sireană. — d cu o voce sugi tîmplat. Je , U L strag, vru săi . .î un sunet nu ieși din grtiej, Fa ■vi de groaznice odinioară se îi Ea dată să vorleasi n aduse o ialoață. Un piept, un nie leșinată în frate Lui ea todeică pătrunsese . In țară și un omis. I, - Ce s’a petrecut aci? Intrel ci fflisarul. Apoi văzînd jos corpul lui Thrisy„ care încă se zvîrcolea în dreri cumplite, strigă: — Să alerge repede cineva să ducă ambulanța societăței de sa ’ vare! Un curios porni în fugă. Andrei pusese pe pat pe Jeanu o acoperise cu un cearșaf și se îcercă s-o readucă la viață. Trecu astfel un sfert de oră. in sfîrșit, sosi ambulanța salvă! și mediciniștii se aproară de Thisy și de Jeanna. Cu mare greutate își reveni în fire. Deschise niște ochi turburi, ca nu vedeau nimic. — Lașul fură primele ei vor. Apoi o coprinse o toropeală. — D-șoara e într’o stare de frescitare cam gravă, declară un chin mediciniști. „Unde locuește? D-na Pierre, care se silise să dă ajutor lui Andrei ca să trezeaste Jeanna zise: — La mine, d-le, peste drum. „Vai Doamne, ce nenorocire ca și fata mea. — S’o ia încet doi inși și o transporte la d-ta făcu medicini tui* f 1 —Va urmse lui aod.can.elfii