Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)
1908-09-01 / nr. 6826
"ffont 1 Septembrie 1908 B si Bliofe 205 Hoei Strieerí. Comisiunea compusă din reprezentanții Camerelor de Comerciu din BUCUREȘTI, IAȘI, BRAIDS, CRAIOVA și CONSTANȚA va face în public în chirilir frați ACORDATE GRATUIT abonaților ziarului „Hl Mimața“ In valoare de peste 35.00 © și cari se compun din: DOUA CORPURI de CASE în strada Teilor, 208 Maree Bazar cu Mobile fcîarco Dattelkremsr,, La Centrala“ București, Strada Carol, No. 62 SODA POLIȚI de ASIGURARE pe VIAȚA. (ZESTRE) în valoare de LEI 4000 ale Soc. de Asigurare „ ACíII ÍCOL DOUA TRUSOURI în valoare de IREI JOO lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei J**. KORAUS & SßCÄGIü, „La ftpSiresdita“ — Calea Victoriei Ho. 34 — O MASINA de "SCRIS „STOEWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., in valoare de LK1 700 de la magazinul „KOSMOS“ casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme e da Mașini de scris Multiplicat, etc. 1Girou de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 O MAȘINALE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiiune, fabricațiune garantată, din :I . , ■ MIMStrtBCHîn stst BJ București, Bulev. Elisabeta 5 Magazinul I (Hngă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie LEON WEISBLUTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețele pe margini — UN ELEGANT PORT-UMBRELE DE BRONZ de la INDUSTRIA «UITMCI NABC ® — —SOCIETATE IN COMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL“ Costul Abonamentului. Pe un an Lei 30, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii; Pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 7 Cupoane ; Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 3 Cupoane. arca LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de mărirea timpului muncei, nenorocirile și nelegiuirile cresc mereu în imperiul acesta al foametei. Mișcarea muncitorilor socialistă si este aproape deprimată sau s’a ascuns în subterane,sau stă pe loc la nedumerită, inactivă, în zilele ateste de reculegere. Poporul țărănesc, la prima vedere, spre marea bucurie a mulțitora, după epoca „exaltărilor sălbatice“ a recăzut în apatia, sa, Apar numai la prima vedere. Țara imaseasCă de la satelin de la viața nouă, dar nu se prea avîntă de fi teama „șefilor țărănești“, celor [13000 de autocrate mici. Iar dacă pfctualmente ea păstrează pasivî[2]]], ferecată de șefi, și armata S întreagă de strajnici (jandarmii Șarurați), apoi amânările reforimelor agrare și neglijarea intereselor țărănești îndeobște, aproîipiază inevitabil o mare răscoală Ba Rusiei agricole și mărește neste antenit zăpăceala generală, de momentul de față, vine și biîn cîul lui Dumnezeu — holera. Din judate colțurile țarei sosesc veștii îngrijitoare. E destul să spunem că regiunile cuprinse deja de această epidemie, ocupă suprafața 8 Româniî!... Am arătat cum păturile culte ale Rusiei se află în stare de apatie, subfunsă, însă la culme, încep să se l ivească fenomene, cari prevestesc in schimbări radicale. Inteligența j musească, în momentul de față, ■simte mai mult decit privind că , Jimi se poate găsi o eșire sănătoasă pâb încurcătura actuală istorică, [idecît prin idealizmul înflăcărat SS prin bărbăția personală; că afară de ele nu e salvare, nu e ,‘speranță. Unii prezic chiar reîntoarcerea apropiată a timpurilor , neuitate de acuma 3—4 ani și a oamenilor idealiști gata ele sacri*ficia. I. hi general, părerea tuturor dia Șmnosticianilor politice din Rusia tete, că ne aflăm în ajunul schimbărilor noul și serioase. Frica bestală trece. Elementele liberale și aiadicale sunt gata să ridice glasat. Dizidentele, puțin cite puțin, dispar înaintea problemei de dezlegat, celei mari, liberatoare. Se fand tentativele nouă de organizezare și de unire. Țfe>ă de curentele protestante se[jîis bărbătează cu gândul că adversarii lor nu emit nici o idee ală, sunt betegi în domeniul tespacităței, talentelor și muncei. GSS Buma trebue să priceapă, în sistlrșit, unde a ajuns corabia , stopafea cu politica ultimilor 2 ani. 'pătrateum ar fi, Duma este totuși o bneprezentațiune națională și nu poate trece, cu vederea primejdia Junei catastrofe nouă. " "De acțiunea, ajungînd la culme, [i se devoră pe sine însăși. Evenimentele din Turcia au o influență colosală, cu toate că ziarele guvernamentale și huligănești nu spun nimica despre Constituția turcească. Dar totul are o margine — și răbdarea omenească de asemenea, iar rușii au avut o răbdare de îngeri ! Presiunea fiind nemaisuferită, îngerii se vor uni și vor zgudui din temelie statul acesta absurd, statul din evul mediu, dar care nici atunci la epoca lui Ivan cel Cumplit n’a știut /.000 de pedepse cu moarte. Se apropie lupta decizivă, care va avea fără îndoială, ca ultim sfîrșit, dezrobirea unui mare popor din""'lanțurile sălbăticiei de veacuri. Părerea generală este că vine ziua cînd cetățenii Rusiei se vor deștepta și vor saluta soarele unei vremi nouă, vreme de libertate. Aiexis Noai Curierii spectacolelor — Duminică 31 Ațipi st — * »»VU4 VitUO» tcțf t» JUI, ttli „ lirică sub conducerea d-lui G. I. Grigoriu va juca: Farmecul unui vals, operetă în 4 acte. Grădina Rașca. — Se va juca ; Mache Somnambulul, comedie localizată de d. Em. D. Fagure. Grădina teatrului Pathé Fréres.— (vis-a-vis de café Bulevard), în fiecare seară reprezentațiuni cinematografice. Grădina terasă a Berăriei și restaurantului „La Garpați“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara și Duminicile dela 5—7 d. a. concert de profesorul Escure Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte și preț fix 160, 4 feluri. Specialitatea casei bere ă la Pilsen din fabrica Czell. In Capitală. — Repetițiile de la Teatrul Național au început cu mare activitate și pe la 27—28 Septembrie vor începe și reprezentațiile. La teatrele de vară vor mai fi cîteva reprezentații atît cît va dura timpul cel bun. Londra. Două piese noul ocupă în acest moment întreaga mențiune a publicului englez. Prima este o comedie a d-rului J. M. Barrie, intitulată: Ce que sais toute femme, „Ceea ce știe ori ce femee“, și care fu jucată la „Duke of York’s Theatre“ cu un succes nebun. Este o lucrare originală, de o fantezie puțin cam americanească. Interpretarea a fost excelentă și rareori s-a văzut o premieră primită cu așa frenetice aplauze. Cealaltă piesă care a făcut senzație este Faust de poetul Stephen Philipps ale cărei decoruri, mașinărie și întreaga miză în scenă întrece tot ce s’a văzut pînă acum la Londra. Prologul, care se petrece sub cerul liber este admirabil prezentat, mai cu seamă scena în care Mefisto, spre a seduce pe Faust pocăit, face să apară dinaintea lui cele mai celebre frumuseți din toate timpurile: Cleopatra, Mesalina, etc. D-niul Tree, care joacă rolul lui Mefisto, e admirabil ca întotdeauna și foarte vesel tovarăș, Milan.— In curînd se va redeschide teatrul Dal Ferne reprezentând două nouă drame lirice: Tess, de Erlanger, și Fasia de Rotella. O operă asupra Mariei-Antoaneta.— Anul trecut, compozitorul Puccini formase proectul părăsit de atunci, de a scri asupra principalelor evenimente din viața Măriei Antoaneta. Un compozitor milanez, Giuseppe Galli a scris de curînd o operă asupra Măriei Antoaneta, al cărei libret este de Pasquale de Luca. Lucrarea a fost supusă directorului conservatorului din Petersburg, care se afla în trecere la Milano, și acesta a cumpărat opera. Marie Antoaneta tradusă in rusește, se va reprezenta la teatrul conservatorului din Petersburg In iarna viitoare. — Duminică, 31 August, trupa Grigoriu va juca: Farmecul unui vals, operetă în 4 acte. Gaia ințerege plebea Constituie hranei — Cîteva curiozități . De la acordarea constituției în Turcia poporul benchetuește și manifestează. Din rondurile cele mai îndepărtate ale Macedoniei, Epirului, Albaniei, pleacă zilnic, trenuri de plăcere cari duc mai de escursioniști la Salonic, unde li se fac primiri entuziaste, se mănîncă și se bea în sunetul muzicilor militare, serbîndu-se astfel libertatea, egalitatea și fraternitatea. * Salonicul acuma se prezintă ca un oraș în plină expoziție unde de obiren și vin vizitatori din cele mai diferite țări și popoare." Așa de 'un a W4 este contrastul costumelor diferitelor naționalități din Turcia. Romînii în togi lungi albe, albanezii de nord în haine de postav negre, amestecați cu albanesii, îmbrăcați cu fustanele albe, mișună printre evreii din Salonic cu anteree.Căciulile albe, se amestecă cu fesurile roșii și pălăriile miilor de străini din Salonic.. . Acești oameni cari pînă eri se dușmăneau de moarte, azi bentinetuesc laolaltă sărbătorind acordarea Constituției. Dar ce este Constituția? știe oare toată această plebe venită din fândurile imperiului și care nu se poate despărți, nici un singur moment de pușca Mauser și de iatagan ? Iată ce a dorit să știe corespondentul unui ziar. In acest scop el face cunoștința unui creștin din Debra, o localitate locuită de unul din cele mai crude triburi albaneze, căruia îi pune întrebarea aceasta: — înțeleg acești oameni semisălbatici, ce este Constituția ? — Există cste unul care cam pricepe ceva. Restul nu știe nimic.’ Bey-i’, adică căpeteniile, se înțelege că știu, dar lor le vine greu să explice poporului. Tot ce aui făcut a fost că au adunat fiecare triburile respective și le-au spus că pe viitor trebue să înceteze orice neorînduială, căci altfel va fi rău de dînșie. Majoritatea crede că se va pune în aplicare o lege străveche numită „șeriat“. Știți ce e șeriat? Este o lege religioasă, un fel de biblie, care zice: acela care va fi prins furind î se va tăia mina: cine omoară va fi spînzurat; cine incendiază i se vor scoate ochii. Iată ce înțelege plebea prin Constituție: — Dar aud că oamenii aceștia erau obicinuiți a trăi din tilhänil; ce fac acuma? — Ce să facă, s’au resemnat. Așa bunăoară cînd veneam, în tren, unul din foștii bandiți începu să murmure contra creștinilor, îndată a fost înhățat, dat jos din tren la prima stație și predat comitetului. Se înțelege că va fi pedepsit. Așa încât, prin teroare, vor înțelege că Constituția însemnează egalitate pentru toți. Dacă comitetul va continua pe calea apucată, constituția, chiar așa cum este înțeleasă de plebe, va da roade binefăcătoare. Urn Carlsbad Teatru-muzică. — Sîmbătă s’a jucat aci, la Stadttheater, cunoscuta operetă a lui Oscar Straus, „Ein Waltzertraum“, cu Lolla Ebel, prima donă la Karl Theater, în rolul prințesei Elena, și cu Mimi Schmitz, o altă stea a teatrului din Viena, in rolul Franzil dirigintea orchestrei de dame. Subiectul acestei operete e m deajuns de cunoscut la noi, spre a’l mai reaminti. In ce privește interpretația, mărturisesc că nu mă așteptam la ceva, mai bine ca la noi; — însă cu mîndrie trebue să recunosc că artiștii noștri de, la parc sunt cu mult superiori ase obține din ESENȚA de OȚET PUR 80' din Fabrica PRINCIPELUI C. ȘTIR8EV, în Dărmănești Comenzile a se adresa: Repozltul Distileriei CS lEîflR Bănești la București, Calea Victoriei, 123 celora de aci, cari reprezint elita artei vieneze. Astfel prima dona Lolla Ebei ne-a arătat că are toalete foarte frumoase și bogate — în special aceeia de mireasă din actul întîi e o splendoare, — ca voce însă soprană legeră — nu are destulă căldură și tmpune destul sentiment in rolul așa de delicat al prințesei Elena. Astfel, aria „Ich hab einen Mann“ (eu am un bărbat) din actul întîi, a cîntat-o rece, fără farmec, cu o voce voalată, cu joc de scenă aproape nul. In actele următoare — acelaș lucru. Cită diferență, de la căldura și sentimentul, cu care d-na Apateanu cîntă la noi la „parc“ același rol! Rolul Franzil (Lola Ebei) a fost interpretat aci aproape la fel ca d-na. Ionașcu la București, cu deosebirea că, jocul de scenă, în momentul cînd Eiarizii vede pe iubitul ei că dansează cu asta, e redat mai pronunțat. Atunci, Franzil se’ncruntă, tremură și, orbită de mânie, trîntește vioara de pămînt, se repede din pavilion smulge pe Niki din brațele rivalei sale, apoi, — triumfătoare — dansează ea cu dânsul! Scena aceasta a fost bine redată. Otto Warbek (Locot. Niki) nici nu poate fi comparat cu simpaticul nostru Leonard. Avînd o figură bătănicioasă, gros și scurt, cu o voce închisă și, pe lingă toate acestea, fiind și răcit, — ușor se poate înțelege ce impresie a putut lăsa... Mă gîndeam, unde e simpaticul și fercheșul nostru Leonard, să arate el cum se prezintă „Niki al nostru“... De asemenea, unde e Carussi, să evite el „o! dhe arme Dinastie! (vai! săraca dinastie) să se tăvălească nemții de ris... înainte de a termina, țin să relevez și interpretația ultimei scene din actul III-lea, cu care se sfîrșește opereta. In această scenă Lola Ebei are un joc admirabil, deosebit redat ca la noi. Ea (Franzi) după ce împacă pe Niki cu prințesa și-i prinde de mină pe amândoi, — se retrage încet privindu-i un moment cu drag cît de fericiți sunt, apoi, se întristează și, cu durerea’n suflet, ese din scenă, imbrățișîndu-și vioara. In acel moment — cortina cade. De remarcat Încă, decoruri admirabile și orchestra bună sub conducerea maestrului Artur Schweiger. de Sindac ECOURI Cassa Luca P. Niculescu București Aduce la cunoștința onor di Jor ofițeri precum și familiilor lor, că în urma încheerei contractului cu onor, atelierul central de haine ofițerești din București și conform publicațiunilor din „Monitorul Oastel“ No. 32 din 14 iulie 1908, va furnisa, cu prețuri speciale, conform angajamentului, d-lor ofițeri din serviciul activ al armatei române, toate articolele prevăzute în acel contract, precum și orice alte articole ca : confecțiuni, rufărie pentru d-ne și copii, covoare preșuri, etc., în magazinul instalat special în Calea Moșilor No. 1, colț cu piața Sf. Anton, (fost localul Dimitrie Petrescu). Inscrierile la școlil esee. „Sprijinul“ înscrierile la școalele de lucru, adulte și infirmiere ale asociațiunei femeilor române „Sprijinul“, se vor face dela 1 —15 Septembrie, intre orele 10 —12 a. m., la sediul societăței din strada Barbu Catargiu 16. La școala de lucru se admit eleve de naționalitate romînă cu 4 clase primare. Taxa școlară este de un leu lunar. La școala de adulte se pot însori, atît d-nele cari nu știu carte, cît și acelea cari doresc să-șî complecteze cunoștințele neterminate in clasele primare, sau să învețe limba franceză sau germană. Nu se cere nici o limită de vîrstă și nici o taxă. Pentru școala de infirmiere trebue ca d-nele să poseadă cunoștințele cîtorva clase primare, sau cel puțin să știe a citi și serietatea între 25 și 40 ani. Pot fi și văduve. Congresul studențesc Un comunicat al studenților „Se aduce la cunoștința studenților universitari că președinții societăților de medicină, litere științe, teologie și farmacie, în urma decisiunei luate în seara de 30 August de a participa la congresul studențesc din 7 Septembrie, vor alcătui liste de studenții facultăților respective, cari doresc să ia parte la congres. In același timp studenții de la drept sînt înștiințați că se pot înscrie pe lista încredințată d-lor Sofia, Brătăușanu și Țancovici. Inscrierele se pot face sau trimite la societatea studenților in medicină palatul Eforiei în fiecare zi pentru orice facultate începînd de astăzi pînă la 4 Septembrie inclusiv, orele 4 p. m. Se vor desființa inspectorii agricoli? Ziarele conservatorilor carpiști au publicat de mai multe ori știrea că guvernul ar fi hotărît să desființeze posturile de inspectori agricoli, apoi au afirmat că acea știre se confirmă în cercurile guvernamentale. Am căutat să aflăm care este adevărul în această privință și iată ce ni s’a spus la locurile competente . — Este cu totul inexactă știrea că inspectorii agricoli vor fi desființați. Acea știre a fost publicată în mod intenționat de aceia cari nu se pot împăca cu rolul important ce-l au inspectorii agricoli în aplicarea legei învoelilor agricole. Știrea a avut de scop să intimideze pe inspectorii agricoli cari tocmai lucrau la revizuirea preturilor de arenzi și ale muncilor agricole. Dar inspectorii n'au luat în seamă acea știre tendențioasă și au continuat să-și facă datoria. Trebue să se știe că țărănimea a dobîndit mare încredere în inspectorii agricoli, fiind pătrunsă de nepărtinirea cu cari el procedează la stricta aplicare a legei învielilor agricole. E posibil însă ca, din cauza multor atribuțiunî ce li s' au dat inspectorilor agricoli, numărul lor să fie sporit pentru a fi cite doi în județele cu terenuri agricole întinse. * Publicăm acestea atît pentru liniștirea acelor inspectori cari ar fi luat în serios știrea tendențioasă a unor ziare, cit și pentru liniștirea populației rurale care are multă încredere în inspectorii agricoli. K. F. MmiE östiiftri stefttesI Societatea, și evenimentele dinurcia.—Aromînii în pericol de grecizare. — înființarea eforiilor D escursiune la Salonic Brs la orele 2 după amează a avut loc o nouă adunare a consiliului de 35 al consiliului de cultură macedo-romînă. Această adunare a fost motivată prin faptul că rîndul trecut consiliul nefiind în număr n’a putut data nici o hotărîre. Trebue să spunem că aceste adunări au un caracter extraordinar. Ele sînt convocate din inițiativa membrilor consiliului, puțin chiar contra dorinței comitetului, și anume pentru a se discuta situația romînilor din Macedonia față de noua eră care s-a deschis în Turcia prin acordarea Constituției. Dată fiind importanța evenimentelor și rolul ce poporul român este chemat a juca, dacă va fi bine organizat, consiliul a hotărât ca la adunarea de el să ia parte și toți profesorii din Macedonia aflători în Capitală. Așa bunăoară am remarcat pe d. N. Maimuca, efor al comunităței din Bitolia, d. Costică Cosmescu, profesor la liceul român din Bitolia.; d. S. Savu și G. Cica, profesori la școala comercială din Salonic, precum și cîțiva români din Sofia și mai mulți macedoneni din Capitală.Prima chestie care s’a discutat a fost aceea a unei excursiuni în Macedonia, pentru a se prezenta felicitări turcilor pentru acordarea constituției. Se știe că asemenea excusiuni au făcut bulgarii, grecii și turcii. Toată lumea a fost de acord că o excursiune este foarte oportună, fiindcă pe lingă entusiasmul ce va provoca, pr esența romînilor din țară, printre romînii din Macedonia, apoi vor fi măguliți și turcii cari au fost rău impresionați de faptul ca numai romînii nu s’au dus sa-I felicite, cu toate că pun mare preț pe amiciția lor. S’a hotărît a se sonda guvernul dacă nu vede cu ochii răi o asemenea excursiune, din punct de vedere politic, și în caz favorabil a cere d-lui ministru de lucrări publice să pue la dispoziția excursioniștilor un tren special pînă la Constanța și un vapor pînă la Salonic. Chestiunea crearei eforiilor Dezbaterea cea mai importantă a fost aceea a oportunitate! creierei eforiilor. La această chestie a luat cuvânt și d. A. Maimuca, fost timp de 30 de ani profesor în Macedonia și actualmente efor. Cunjtmtul d-sale, grație lungei sale experiențe și a faptului că vine de dincolo și deci stă între nevoile poporului, a produs cea mai adiica impresie și a mișcat pa toată asistența. D-sa a spus că dacă lucrurile vor merge tot așa, apoi în 4—5 ani de zile romînii din Macedonia vor fi grecizați. Aceasta din cauza sistemului greșit de a se ține poporul la distanță, iar inspectorii să fie fac totum. La noi, zice d. Maimuca, poporul are o tradiție: aceea de a se administra singur. Așa fac toate naționalitățile, își aleg erori cari controlează mersul instituțiunilor, și supraveghează corpul didactic spre a nu se abate de la datoriile lui. Ca la noi însă la nimeni. S’a dat traista cu grăunțe la doi trei inși, iar aceștia ca să se poată înfrupta în liniște, îndepărtează poporul. De aceea dacă sistemul nu se va schimba, a terminat a. Maimuca, sîntem pierduți, căci poporul ne ocolește. D. dr. Leonte a spus că e bine ca pe viitor budgetul să fie împărțit pe localități și să fie administrat de efori, iar inspectorii să aibe numai controlul. D-sa și-a exprimat dorința ca mai intim să se formeze, în acest scop, eforii. D. Maimuca a explicat atunci că eforii există, dar că ele sunt nesocotite cu toate ca există și un regulament elaborat pentru funcționarea lor și cu toate că crearea lor este prevăzută și prin firman. In sfârșit, s'a hotărît ca societatea să intervie pe lingă guvern pentru ca să dea eforiilor drepturile acordate de firman, pentru ca romînii să fie puși în stare de a se organiza și a lucra pentru propășirea romînismului. După ridicarea ședinței cei prezenți au continuat a discuta despre halul disperat în care se găsește chestia criticând atitudinea guvernului care s’a încrezut în cîteva persoane cari i-au speculat buna credință și in fruntea cărora se află d. Papiniu ministrul la Constantinopole. Cu această ocazie s’a pus punctul Pe i și s’.a.a spus q .mulțime de’fapte precise, despre care vom avea ocazia a mai vorbi. Bis Miine va începe la școala de razboiü examenul de absolvire al ofițerilor elevi cari au terminat cei doi ani de studiu.Comisiunea examinatoare se compune din d-nul general Crăiniceanu și locot.-coloneii Gaiseamu, Anastasiu, Cristescu și Filotti. Noua serie de ofițeri, cari au fost admiși în școala de război și, vor începe cursurile la 1 Octombrie. Cîteva zile au mai rămas pînă la închiderea concursului de frumusețe , organizat de revista ilustrată Vilegiatura printre vizitatoarele stațiunilor noastre balneare și climaterice. Fotografiile se primesc la redacția revistei, Bulevardul Carol 5, București. Numărul pe August al acestei reviste se anunță splendid. Va fi împodobit cu douăzeci și cinci de ilustrațiuni și va conține o materie bogată și foarte interesantă. La 1 Septembrie a. c. se va redeschide serviciul chirurgical din spitalul Filantropia. In lipsa d-lui dr. Nanu G., aflat în concediu, serviciul va fi condus de d. dr. Bejan, chirurg secundar. Cu ocazia sărbătorei Sf. Alexandru, d. Bădărău, care se află la moșie, a primit nenumărate telegrame de felicitare de la numeroșii săi prieteni din localitate, cît și din țară. Atragem atențiunea, autorităților asupra halului de infecție în care, ,se află de cîtva timp hala Ghica. Aerul este încărcat de miasmele, exalate de brânzeturi și diferite produse alimentare animale, cari se află în stare de putrefacție prin gheretele din jurul halei. La 1 Septembrie se vor deschide cu solemnitatea obicinuită cursurile școalelor primare din toată țara. Domnul doctor Ph. Margulies, specialist în boala de nas, gît, urechi și genito-urinare s’a reîntors în Capitală și și-a reluat consultațiunile str. Batiște No. 23. Zi cu zi succesul lui Mache Somnambulul crește la Reșce, sttvnind iîsete homerice și aplauze furtunoase. Niculescu- Buzău e neprețuit în rolul lui Mache și cupletele cu refrenul : „Mache, fii energic, frate, luptă pentru libertate“ se bisează în mijlocul unor adevărate ovați. Astă seară, Duminică pentru a 6 a oară , Mache Somnambulul și de sigur că numai cei ce-șî vor rezerva locuri de cu zi, la cassa grădinei, vor putea rîde deseară la Bagea. Supliment gratuit de 2 pagini oferă cititorilor și cititoarelor sale No. . 35 al revistei literare, de familie, „DUMINECA“, apărut astăzi 31 August. Pagina sa reprezintă o interesantă figură a Odobeștiului, iar materia acestui număr : numeroase nuvele și poezii, schițe, impresii, cugetări, concurs de frumusețe, formează una din cele mai variate și interesante lecturi. Astăzi are loc în sala Clubului liberal din Focșani, un banchet oferit de membrii partidului liberal, în onoarea d-lui N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de interne, fost deputat și prefect de Putna. Ele au fost aduși in Capitală rămășițele pământești ale lui Barastaru fost ,comptabil șef al direcțiunei închisorilor, care s-a sinucis la T.Severin. Corpul sinucisului a fost transportat la capela mortuară a cimitirului Bellu. Azi va avea loc înmormîntarea. 1§ 9 £ 9i uta,incom spiadiix ca moștenitor testamentar pe San Thiery. Principele de Venedig și consiliul comunal al orașului hotăriră cu decretul dela 14 Mai 1661 de a se plăti lui Thiery și moștenitorului acestuia, dobînzile capitalului de 800 de mii taleri cruceri. Thiery, supus francez, moare și el. In Veneția la 1676. Ca moștenitori ai săi el a indicat pe frații săi sau copiii acestora. Și dacă frații lui n’au copil moștenirea să treacă asupra unchilor săi Claude și Pierre. Testamentul lui Tripaldi, și cel al lui Thiery au fost date în păstrare în anul 1682 notarului parizian Trubert, împreună cu alte patrusprezece acte. Actualul proprietar al cancelariei numitului notar e Mr. Labouret. La 1607, regele Franței revendică moștenirea lui Thiery, intemeindu-se pe legea că moștenirile supușilor francezi care nu găsesc moștenitori vrednici a fi considerați ca atare, se cuvin regelui. In realitate, moștenitorii lui Thiery intentară mereu la procese pentru averea lăsată, iar tribunalele nu ajunseră să dezlege așa iute problema împărțirea averei. Cînd revoluția izbucni, procesul era de abia la începutul S.U.. * " A trecut aproape un veac, și la 10 Februarie 1791, adunarea națională hotărî ca tribunalul primului arondisment din Paris să resolve cît mai iute chestiunea, iar regele să poarte grija ca sentința justiției să se execute conform legilor dreptăței. Cinci anii mai tîrziu, 1796, Directoratul ordonă generalului Bonaparte să scoată de la banca din Veneția suma prevăzută în testamentul Thiery. Banca refuză însă să facă plata cuvenită. Activul acestei moșteniri se ridicase considerabil în acest interval. Un taler crucer valora 12 lei și 40 bani, așa că 800 de mii taleri cu dobînzî și cu procentele dobînzilor, reprezentau suma de 20 de milioane franci. Directoratul dispuse ca generalul Bonaparte să intre în posesiunea acestei moșteniri și să o întrebuințeze la cheltuelile făcute în războae. Napoleon a îndeplinit aceasta, iar restul de bani rămas l-a trimis la Paris. De atunci statul francez a rămas în posesiunea averei Thierry. In timpul acesta, tribunalul de Seine a recunoscut dreptul moștenitorilor adevărați, prin sentințele de la 1822, 1826, 1831, 1838, și sentințe cu aceiași dispoziție au fost dat de tribunalul de Epinal In anul 1874. Cu toate acestea moștenitorii reali nu căpătară nici un ban. Iată că acum apare madame Jetten: Dtnsa a dovedit în mod legal cialitatea sa de moștenitoare a lui Jean Tierry și cere acum prin tribunal, plata moștenirei. Pretențiile ei față de statul francez sunt bazate pe faptul că de la 1797, Franța se află în stăpinirea colosalei averi. Pretențiile sale către statul italian și cel austriac sunt întemeiate pe următoarele considerente: Orașul Venezia a intrat în stăpinirea Austriei pe la 1779 și în stăpinirea Italiei pe la 1866. Ambele aceste state s’au folosit de averea comunei și sunt deci răspunzătoare pentru datoriile orașului, precum și pentru eliberarea averei Thierry. Plingerea contra băncei „La Zecea“ care dăinuește încă, e bazătă pe faptul, că banca aceasta încă n’a încetat de a fi datornica averei lui Thierry. Tuturor împricinaților li s’a trimis în același timp citațiile prin cari sunt somați să compare înaintea tribunalului. D-na Cotton, acuzatoare, va fi reprezentată prin avocatul Henri Goulm. Elois ’ Teatru-Muzică Teatru Edison.—Aseară a avut loc prima reprezentațiune cinematografică a societăței „Luminri“. Un public numeros a asistat la această primă reprezentație răsplătind cu numeroase aplauze frumoasele proiecțiuni ne mai văzute pînă azi în Romînia. S’a remarcat un program bogat și variat, în special au plăcut mult scenele luate după natură și redate cu exactitate și frumusețe uimitoare. Numerosul public ce a asistat la această reprezentație a plecat foarte mulțumit și satisfăcut. Pentru astă seară Duminică 31 cor., se anunță două mari reprezentațiuni. La orele 3 p. m. matined cu program special iar seara la orele nouă mare reprezentație moastră. Prețurile fiind foarte reduse e de prevăzut o mare afluență și pentru astă seară. ________ Informațiuni Ziarul guvernamental Indépendance Roumaine afirmă că se va deschide o anchetă asupra denunțărilor dlui A. C. Cuza cu privire la magistrații din Iași, dar că acea anchetă nu va începe decît peste opt zile, cînd d. Stelian se va înapoia din concediu. Independența ocupîndu-se de discursul ținut de d. Filipescu la Brăila, îl persiflează pe acesta pentru afirmația că junimiștii nu vor face cartel cu liberalii, și le amintește de cartelurile de la Vaslui și Putna. Trei guverne date judecăței — Un proces monstru care durează de 232 ani, pentru 20,000,000 milioane franci — Guvernele Franței, Italiei și al Austriei precum și banca veneziană „l,a Zecea“ au fost invitate de tribunalul de Seine (Paris) ca să apară ca acuzați în fața justiției. Acuzatoare e d-na .Cotton. E vorba de moștenirea Thiery, care rela anul 1676 a provocat un șir foarte lung de procese, mereu anihriate, din nou judecate, dar la un rezultat nu s’a ajuns.x La 16 Maiul 1624, un anume Anastasio Tripaldi a încheiat un contract cu dogele Veneției, Francesco Contarini. Prin acest contract, Tripaldi se obliga a da în păstrarea băncei veneziene „La Zecea“ suma de 800.000 taleri cruceri cu dobînda de 3 la sută, dar cu dreptul de a lua iar în primire acest capital oricînd va găsi cu cale. ADEWEfíUL K Maip și elilr militare Eri a apărut decizia ministerială cu privire la admiterea mai multor tineri ca elevi in școalele militare de infanterie, cavalerie, artilerie și geniu. Au fost primiți în școalele militare de infanterie, cavalerie, artilerie și geniu și numiți elevi pe ziua de 1 Sept. 1908 în cadru budgetar: La școala militară de infanterie In anul I-au de studiu. a) Tinerii: Georgescu T. R., Macovei D., Strat D., Berthea Ăi., Căpitănescu C., Frunzetti C., Stroecu L. Manolescu D„ care se promovează ca absolvenți ai școalei fiilor de militari de la Iași. b) Tinerii reușiți la concursul de admitere: Haneș V. Gh., Satdinescu P. Aurel, Arisian Gh. Gh., Zidaru M. Toma, Focșa M. Victor, Ghibănescu D. Aurel, Siptoianu T. I., Arghiropol Epaminonda, Radulescu I. D., Epure M. Barbu, Stănescu PC., Rudarcanu Anton, Ghițulescu Teodor, Diii-In curind „Adevĕrul” va publica în foiță: FECIOARA PRIGONITA — Roman dramatic de mare senzație FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 58 kHlblRftUR REGĂSIT Mare roman popular — parter ne mai avîrd nici [UNK]tea mai mică temere de acest inforg ăt pe care-l întâlnește pentru o primă oară la proprietăreasă, ♦ ©ravoiseau, după cîteva vorbe ♦schimbate cu Abricotina și Zurema, s’a apropiat de d. Maugrain ic’j o politeță resemnată, ascultă di’nagațiunile lui Rocamir care nu-i mai el vorbește. Omul cu trompa,vorbește de co «nerț și probabil că d. Maugrain ■A-a spus că-și a ciștigat averea bea seul, căci clatină din cap cu un [cer aprobator zicând: ț — Seul! Bună partidă, cu seul ■Ncineva face mit... dar mai puțin insă decît cu drogurile, care te aur mi altceva. . Vorbind astfel, soțul Cicalizeî s s se ridică, cu mlndiie, în vinilii Bioarelor, apoi se lasă să cadă tocuri adăogind cu o voce sa— Iată ceea ce numesc un comerț ! — Da, dar d-ta d-le Rocamir, ești o inteligență de merit, pronunță cu seriozitate Clovis. Ai fi izbutit în orice ți-ar fi plăcut, să Încerci. Ambasadă, bucătărie, geometrie, mănuși de Suedia, astronomie, dirigiarea baloanelor sau tinichigeria, toate ar fi fost o vină de aur pentru d-ta, orice ramură ar fi voit să exploatezi. — Oh! mă măgulești! miorlăește droghistul, roșiu de satisfacțiune. — Nu fii modest, căci este a te calomnia d-ta însuți, apasă gravorul. Nu vei putea să negi inteligența supremă care strălucește în privirea d-tale magnetică... căci nu vei îndrăzni să susții că nu ai o privire magnetică... Mă mir chiar că a’ai profitat pentru ca să ridici ultimile văluri cari ,ascunde secretele științei. — Cum presupui c’ași putea să magnetizez? strigă Rocamir. Pe cinstea mea, nu m’am gîndit nici odată să încerc. —Atunci ești foarte vinovat d'a fi lăsat astfel să doarmă nefolositor tot fluidul d-tale puternic. Permite-mi această imputare aspră. Cînd natura te-a înzestrat cu asemenea dar, e mai mult decît o greșeală, a nu-i fi întrebuințat, e o crimă. — Adevărat! am fost criminal fără să știți, mărturisește cu naivitate caraghiosul. — N’ai văzut oare pe nimeni închizînd ochii în fața privirei dumitale ? — Da, nevasta mea, de exemplu... Seara, cînd suntem numai amîndoi lingă foc... dar credeam că e o nevoe de somn. — Era influența magnetismului. Uite, în momentul acesta, e sigur că, dacă ai voi, ori cît de deșteaptă e d-na Rocamir, aî cufunda-o în somnul magnetic numai cu cîteva mișcări. — Dar nu știți ce mișcări trebue să fac pentru ca să arunc fluidul, răspunde idiotul care a și fost convins. — Oh! mișcările astea sunt foarte simple: începi în , direcțiunea subiectului d-talel prin a arunca brațele înainte ca și cum ai voi să respingi un elefant care ți-ar ședea pe stomac. — Bine. Apoi? Întreabă droghistul atent. — Apoi scuturi repede mîinile ca un om care ar avea câte un rac prins de fiecare deget. — In urmă? — Atunci, cu acea voință bărbătească și energică... pe care am desfășurat-o cu drogheria... ordoni subiectului ca să doarmă. — Și doarme ? — Da, sub influența irezistibilă a fluidului magnetic pe care-l ai în așa mare cantitate. Văzând pe artist rîzind de omul lui, Gravoiseau, cu mare greutate, își stăpînește visul pînă la finele scenei. Făcindu-se atunci tovarășul lui Clovis, întreabă cu un ton curios: — Pentru ce, d-le Rocamir, n’ai încerca prima, experiență in fața noastră? — Da, d.a. Încearcă, strigară în cor bărbiereasa și modista. — Eh! eü ași dori-o, dar asupra cui? răspunde timpulul. Și întorcîndu-se spre nevasta lui: — Tu consimți, Cicaliza, să-mi servești de subiect. — Dacă asta își poate face plăcere, scumpul meu Oscar, se grăbește a răspunde binevoitoare soția. Apoi își ia pozițiune pe fotoliul ei adăugind cu o veselie batjocoritoare: — Mă îndoesc cu ai să poți să mă adormi, căci te previn că sunt foarte resolută ca să rezist la Huiduitău magnetic. D Rocamir se depărtează cu trei pași de scaunul nevestei lui, înaintează piciorul drept și-șî sprijină corpul de piciorul stîrig într’o atitudine atît de caraghioasă în ‘cit- Gravoiseau, pentru ca să nu izbucnească să-i rîdă în nas, se întoarce ziduri: — Avem să ne amuzăm bine. Toată societatea s’a înșiruit îndată într’un cerc in mijlocul căruia se află magnetisatorul și somnambula lui. — Mi-am luat poziția bine? întreabă fostul droghist pe artist. — Perfect. Frumos și grațios în același timp. — Te rog să aibi bunătatea ca să-mi reamintești mișcările trebuincioase.... Eu, le voi executa dupa spusă: -- Fie, zice Clovis. Ia seama! Ești gata? — Da, răspunde dobitocul mișcat de tot. — Una, două, trei, respinge elefantul... Bun... Scutură mâinile apișcate de raci... Bun. Aruncă Huidui. — Pfiü! face Rocamir pînă-și pierde răsuflarea, deschizînd ochii peste măsură de mari. Credem inutil să insistăm asupra pianetei ce simte Gravoiseau, în timpul scenei, care cu spatele tot întors, își înăbușise rîsul cu batista. Din nefericire, ilaritatea lui încetează d’o dată, căci, d’o dată, aude pe Rocanr zicînd c’o voce care arată cea mai mare surprindere: — Uite, doarme! îți toți invitații repetă. — Doarme! Intr’o secundă, gigantul se întoarce și încremenit vede pe Cidaliza nemișcată, cu capul sprijinit pe spatele fotoliului. —Continuă să-și bată joc de curcanul ăsta, se gândește el convins că se prelungește gluma. Droghistul e încremenit cu totul de izbinda lui și contemplînd pe nevasta lui c’o privire zăpăcită, repetă: — Ah! nu credeam să am un asemene fluid. Cu toate acestea, este adevărat că dorme! — Dacă te îndoiești, întreab o, propune Clovis, — Da, da, intreab o, reia modista. . . ‘ T’ •*Aer'',s*._ D. Rocamb puindu-șî amîndoi mîinile la gură în formă de tub șușuește la urechea artistului. — Grozav a și vrea să o întreb dacă va fi băiat sau fată? — Se poate! In fața acestei lumi! Acestea sunt amănunte ale unei vieți private. — Atunci ce întrebări să-î pui? Artistul n’are timpul să-î răsundă, căci Gravoiseau care-și închipue că asista la o comedie ale cărei incidente au fost regulate dinainte, crede s’o facă mai hazlie desorganizînd-o și strigă: .— Nu, să nu se poată presupune o conivență între d. și d-na Rocamir cari ar fi convenit asupra întrebărilor și răspunsului, întrebările să fie puse d’o a treia persoană. Zidind acestea, preumblă privirea asupra societăței și se oprește, asupra d-lui Maugrin. «—numite, adaogă el, d. care nu e d’aî casei și nu poate să fie acuzat că este unit,.... Așadar d-sa să conducă întrebările ce d. Rocamir va transmite apoi adormitei. Convins bine că va încurca cărțile, girantul se instalează pe un scaun zicînd: — Să vedem cum farsorii aceștia vor eși din încurcătură acum după ce le am pus băț în roate. Cu totul mulțumit de el însuși, Gravoiseau, n’a observat ochirea schimbată între d. de Rochegris și gravor, cînd a propus pe noul venit ca să pue întrebările. — De i s’ar fi făcut lecție pungașului acesta, și nu putea să se conducă mai bine, se gîndi Clovis. D. Maugrain se învoește cu bunătate la rolul ce i s’a deferit și s’apropie de Rocamir, zicindu-î surîzbund: — Binevoește a ruga pe d-na să examineze bine persoanele cari compun societatea. — Auzi? bonbonico... examinează, scumpa, mea, examinează, ordonă bărbatul. — Examinez, răspunde somnambula Care-și păstrează nemișcarea. — Bine, urmează d. Maugrain. Spune-mi atunci aceia ce vezi? In mijolcul profundei tăceri a asistentei d-na. Rocamir pare a face sforțări dureroase pentru ca să descopere a ceea ce-I prodnă să caute la urma/