Adevěrul, noiembrie 1908 (Anul 21, nr. 6886-6915)

1908-11-01 / nr. 6886

­ ^îmb­ăta 1 Koftmbrierl;!­­08 1 ^BiMawaxai^isasamasimmsisiBsisissx E^Eisimsssas I S.­J A .1 : n ; t 1 -wwmwsimssim^SEI U­ltimele 2­­. zile 1 Domniei 2|t§ soembrie erí. fe ... « . cînd, Cosnisiunea compusă din reprezentanții Camerelor de Comerciu din BU­C­URE­ȘTI, IAȘI, BRAIE­A, CRAIOVA și CONSTANȚA va face în public lini Hi Mi ACORDATE GRATUIT abonaților ziarului „BIFN­WERȚft In valoare de peste fi^eî și cari se compun din: DOUA CORPURI de CASE i» *»*> TM«, 208 LIBERE DE ORI­CE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de : ^ Mare­e Bazar cu Mobile iareo Dattelkremer,, U Centrala“ ' , București, Strada Carol, No. 1)2­0QUA PGLIfl de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) în valoare de I­EI 4000­­­0%le Loc de Asigurare „ DOUA TRUSOURI ” în valoare de MSI 1ÎOO lucrate în Atelierele Speciale de Trusouti pentru Mirese ale Casei I*38^ KGRAUS & LOGAOIU, „La­ftphrodita“ 1^C­a — Calea Victoriei No. 3^­ — O MASINA de SCRIS „STOEWER“ si, cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din­­­ Berlin, Aachen, etc., în valoare de LI­I 700 de la magazinul­­ KOSMOS“ casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pen­­­­­tru toate sisteme . Mașini de scris Multiplicat, etc., Biroft <«« copiat acte, București, Str. Sm­rdan, 43 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT 8 "Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantat», dm • na MiBrira E TonaBIM București, Bulev. Misabela , Magazinul 8* «SI. (lingă Băile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie X.ECN WEISEN.UTH. București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL •— bogat ornamentat cu bronz, cu rețete pe margini ^ r­^GANT PORT-UMBRELE DE BRONZ * de la­­ INBUSTRU ntITALICI MARCC­—SOCIETATE IN COMANDITAR ___ ... Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot redica ,apune I * O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ADEVERUL"1 (lóotul Abonamentului : Pe un an Iei 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii. Pe 6 luni sn el H, dînd eptul la 7 Cupoane . Pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 2 C«. in « [ H8TEL.il JfliâOflr K ‘ precum și cafeneaua EUGIJ SĂBȘnn­­­— STRADA REGALA — BUCUREȘTI — [­ mm, nMmmmmm |v­ii . ii ni I hi -gab­o:nouă nemministrație ■" O OaEPECI REJfISVATE <aP8 I «"îi imr5>rHer non 1 Smio! iW imim­m. UrSig­ea și în trecut MARILE PEPINIERE de ite mmm » als Damnului* IOAN T. MfCHÂlL, Slatina-Olt Sub Direcțiunea Domnului M. AL. MATHEIU, Specialist Viticultor Primesc de, pe acum comande de Vițe Americane alto­ite, pentru Toiuima curentă și Primă­ Vara anului 1909 Pepinierele Domnului Ioan T. Michail­­ Und situate în cele mai frumoase și fatvorabile poziții din comunile Slătioara și Dranovăț (R­omanați) au o reușită admira­bilă ca vegetațiune viguroasă a vitelor, m» ® ii­ MERICAXE ALTOITE cu E3IH 1 IWÎIBfISISIL Illîil peste HO varietăți indigene pilii ,1 sgyliliplír^ ííllsi si sis­iiine, de lux și desert, äsaas 0 äsSSl­lesSiiä* kb|m furnireaza numat vițe de l­a calitate și absolut autentice ca de: DRAOASASil, 0I>0- 1IEȘTI, #T­iAR, etc., precum și sMine, franco de trans­port și ambalagiu ori­ce gării C. F. R­Comandele se primesc la: Direcțiunea Pepinierelor loan T. Michail, Slatina Olt și la Reprezentanții noștri: Iași : Joseph Popper, strada Lăpușneanu No. 10; Panciu: Knareas Hosner; Kîizil : Gh. Th­. Ionici. — CATALOGUL SE TRIMETE GRATIS LA CERERE — P. S. De­oare­ce primim silnic comenzi din toate unghiurile țarei, rugăm pe d-nii clienți cari doresc a-și planta viile, să ne remită co­menzile din vreme de­oare­ce mai tîrziu­ toate varietățile vor fi epuizate si armăsar roile care se înhamă în­ bani și in dor de Vinzare A se adresa 67, Str. Polonă (Cantacu­zino). ______ . Societate Compusa din 12 persoane, cântă lo­cal pentru 3 ședințe pe lună. Oferte sub „A. S­.“, la Agenția de publi­citate Carol Schulder, Comp., Bucu­rești, Str. Karageorgeviei, 18. Avccastrul Ion Maim fapazol DOCTOR IN DREPT — cLiss. PiagAS — Pîpești, 25. Str. Piâeșilor, 25 ăpși au­gEȘTS Cîntoga) 0 oră de Bîrlad — ’d de oră de gura Tutora Arei Misit -----de­la 23 Aprlie 190------­A se adresa jD-lui Const. Miile la „Adeveriți­ I. T. CORFEI S’A MUTAT Strada Carol ETc. 38 Consultatiuni dela 8—10 dimineața RESTAURATORUL ^ndrei Dumitrescu Aduce la cunoștința clientelei sale că cu începere de la 1 Oc­tombrie cor. a deschis și la eta­jul 1 rm­ai multe săli în care se va servi la amiaz masa cu aceleași prețuri ca și în sala de jos, iar seara se vor servi mese în sa­loane speciale și se vor primi comenzi pentru banchete. — Calități bune, garantate — se găsesc la : „Dealul Dörfer” — cu prețuri moderate — Comenzile se primesc prin scrisori și Telefon 16 - 59 Ro. 107, Calea Victoriei No. 107 Comersanțiior pentru comando Hü9cat Curierii­ spectasolelor — Tineri 31 Octombrie — Teatrul Național: Se va juca: „Guerin Notarul" comedie în 5 ac­te, tradusă de d. Ion Brătescu-Voi­nești. Teatrul Lyric. Se va juca: „Sus și Jos“, piesa originală în 4 acte, de d. Emil Nicolau. Teatru de varietăți „Imperial". Cimpineanu 16. — In leale serile reprezentații pentru familie cu un program ales și variat. Debutează celebrul comic francez „Delmarre" cu propriile sale creațiuni, exce­lentul duet francez „Les deux ex­tremes“. Primul cupletist comic român „Emil Dumitrescu“ și admi­rabilul tenor național „Cotescu" cu concursul excelentului duet „Tiro­lez“ și celorlalți artiști pentru pri­ma oară în București. Intrarea generală 1 leu, pentru chetă. Teatru Edison__Debutul cunos­cutului duet „Les Diez’s. „F’Rigo­­lete“, operetă într’un act cu trans­­formațiuni. De Caruso, cîntăreți ex­centrici. Cinematograf cu program nou­. Grădina terasă a Berăriei și res­taurantului „La Carpați". In toate serile de la 7—12 și jura, seara și Duminicile de la 5—7 d. a. concert de­­ profesorul Ercule Pifferi de­­a conservatorul din Milano. Team­nî Boulevard. In fiecare sea­ră cinematograf-teatru Cesei. Expoziție.— In rotonda Ateneului român expoziția pictorilor Pompiliu Athanasescu, Gore Mircescu și Lu­­chian. Rînzeni Aman (str. C. A. Rosetti 8). Deschis Marița, Joia. Duminica­­ și sărbătorile, de la 9—IR­ dim. Muz­ant Zoologic (șoseaua Iv­issel­­leff). Deschis Joia. Duminica și săr­bătorile de la 10 dim.—4 seara. Știri artistice . Concertul d-rei Heller.—Aseară a dat concertul anunțat la Ateneu d-ra Mariana Heller, absolventă a con­servatorului nostru, care și-a com­plectat studiile la celebrul profesor Sevcik. D-ra Heller n’a pierdut timpul său­, a­ realizat progrese remarcabile. A executat cu mult sentiment bu­căți din cele mai dificile, precum concertul de Bruch, Souvenir de Moscou de Wieniawsky, Aria de Bach, Dans unguresc de Brahms și faimoasele­­ Melodii țigănești de Sa­rasaté. Auditorul a aplaudat frenetic pe valoroasa corrcemtistă b­echemînd-o și­­cerîndu-i să mai adauge cîteva bu­căți. Programul a avut o fericita va­rietate, grație concursului d­ rei Dră­­gulinescu, care e de asemenea în mare progres și a cules aplauze nu­meroase. D-na Narice a ținut acompania­mentul cu multă distincțiune. "X* Concerte simfonice. — Dumine­că 2 Noembrie, o­rele 2 jum. sp. m. are loc la Ateneu, 1-u­n concert simfonic dat de orchestra­ perma­nentă a ministerului instr­ucțiun­­iei publice, sub conducerea dlui B. Biniou. Programa conține: 1. Hunaper­­dirrk: Uvertură (Hansel und Grä­ter) (prima audiiție); 2.­­Cesar* Frank: Redemption (pioemă sim­fonică); 3. Smetana: Mein Vater­land (Aus Böhmens Malin und Flur­) poemă simfonică (prima audiție)­; 4. Beetshoven: Sym­fonia No. 5, do minor a) Allegro con brio, b) Andante con moto, c) Al­legro, d) Finale—Allegro. Iată subiectul poemei „Patria mea“ de Smetana: In dropiile și în pădurile Bo­­hem­iei. — înt­r’o frumoasă zi de vară, în bin­eavînt,8­­elat elm­piî ale Bohem­iei unde mirosul plăcut al florilor și adierea vîntului ne umple sufletul de avînt. In aceas­­tă sărbătoare a naturii răsună falnicul imn al mulțumirei rîmpe­­nești. In urmă părăsind freamă­tul mulțime! intrăm într’o pădure umbroasă și liniștită. La adierea lină a viatului ramurile și frun­zele copacilor se leagănă în mur­mur ușor care crește apoi, sporeș­te cu ciripitul ascuțit >811 păsărilor pînă ce întreaga pădure răsună prelung în­tr'o armonie nesfîrși­­tă. Străbătînd acest imn al natu­rei, se aude în depărtări sunetul duios a­l cornului de vînătoa­re. Vîntul întrerupînd dumnezeeast ca parte printr’o puternică sufluire ne face să auzim sgornotul vesel al unei petreceri cîimpenești, care •are apropie din ce în ce,“ și iată că ne găsim în mijlocul unei fru­moase serbări țărănești unde ,toți petrec cu danturi și cîntece.­ Plă­cerea și bucuria vieței se răspîn­­dește prin cîntecele naționale pli­ne de viață pînă în cele mai de­părtate unghiuri ale Bohemiei. Osia Kamra te mii Membrii Camerei de meserii s’au în­trunit erî după amiazi la orele 4 și jum. în localul Camerei de co­merț. Prezidează d. Tom­a Dobrescu, pre­­ședinte, asistat de d. N. P. Dimitriu, secretar-inspector. Se dă citire sumarului ședinței precedente. D-niu Ci. Popp și Take Georgescu iau cuvîntul asupra sumarului, ară­­tînd că în ședința­ precedentă s’au declarat pentru meseriașii de încăl­țăminte și în contra convențiilor, cu intenția de a se scădea prețurile încălțămintei. Cer modificarea sumarului în a cest sens. Camera încuviințează. Se trece la ordinea zilei. D. președinte, comunică Camerei că comisia camerei însărcinată a a­­păra interesele meseriașilor de În­călțăminte în chestiunea reducerea tarifului vamal nu a putut fi primită de d. ministru de comerț. A rămas a se fixa o zi de audiență.­­ Se admite apelul d-lui Tache Georgescu, contra încheerea comite­tului artelor­ grafice și se dispune a se libera brevet de maestru apelan­tului. — Alegerea de la corporația cofe­tarilor efectuată în ziua de 31 Iu­lie a. e., casată de minister se vali­dează din nou. — Se dă o păsuire de o lună cor­porației blăn­arilor și se hotărăște a se suspenda, alipirea la o altă corpo­rație, în care timp o comisiune va cerceta mersul și progresele acestei corporații. — In urma referatului d-lor preșe­dinte al Camerei și secretar-inspector asupra neregularităților de la corpo­rația zidarilor, se dizolvă comitetul. — Camera cu majoritate de vo­turi hotărăște excluderea d-lui G. Mărculescu din comitetul corpora­ției grupului I din Giurgiu, pentru fapte necorecte. — Se respinge cererea meseriași­lor din Urzicenii de a fi deslipiți de corporația din Călărași spre a forma o corporație în comună. — Cererea a 60—70 tipografi din stabilimente cari voesc a se înscrie in corporație spre a fi scutiți de cotizații pe un timp anumit, se va studii­ Mai mulți meseriași croitori ,au contestat alegerea comitetului efec­tuată în ziua de 12 cr., la corporația croitorilor. In urma discursurilor urmate la care au­ luat parte d­in­: Dobrescu,­­ Popp, Botez, Take Georgescu, Gh. Stănescu, Clement Popescu și Gh. Petrescu contestator. Camera vali­dează alegerea cu șapte voturi și o abținere din opt membrii. Ședința se ridică la orele 8 seara. Examenul geometrilor­ arpentori Cu începere dela 1—15 Noembrie se va­­ mc examenul de geometri­arperiorî in capit­ala fiecărui județ; comisiunile­­ se vor compune din ingineriî-șefi aî ■ fiecărui județ împreună cu cîte un profesor de matematică de la liceul sau gimnaziul din capitala județului unde sc­­rie examenul. Numele profesorilor de matematici sunt: d-nii Boiu Palade G. din Piatra- Neamț, Aug. Coman din Pitești, Gheor­­ghiu G. Iași, Ciocan A. Huși, Mazilu B. Giurgiu, Constantinescu C. I. Ga­lați, Mazăre I. Fălticeni, Pascu Gh. V­orohoi­u, T. G­rigorescu Crato­va, J. Fodor Constanța, M. Nistor Caracal, I. Antonesc­u C.­Lu­ng, Constantinescu O. V. Călărași, Stănescu G. V. Buzău, Do­brescu Radu de la gimnaziul Șinea­ din București, Iuga G. Brăila, Demetrescu G. M. Botoșani, Zamfir Popovici Bîrlad, G. Manciu Bacău, Chirulescu P. T.­­Măgurele, N­. I. Brăileanu Tulcea, Vi­­șinescu C. Te­cuci, Banciu I. T.-«liu, Niculescu I. Tirgoviște, Glodaru C. M. Slatina, Silber Em. Roman, Negoescu N. R.-Vîlce­a, Corbeanu D. R.-Sărat, Oncică I. Ploești, Neagu T. Vaslui, Muzicescu T.-Severin, Rahtivan S. Foc­șani. Duminică 2 Noembrie lișesfea de la poștă Au fost numiți,­i pe ziua prezen­tării în serviciu, în postul de as­­pirant, de­ impiegați auxiliari a 48 lei următorii domni impiegați auxiliari supr­anumerați î: D-nii Mitran D­ tru, Angelescu Mathias, d-ra Mihăescu Eu­frosi­­na, d-na Popescu, C. Florica­ni, d-ra. Dumitrescu M. Elena III, d. Sgîndar ,Constantin, d-ra Cons­­tamtines­cu Virgini­a, d. Toma Ior­­ga, d-ra. Constantinescu Aurelia­,­­Lia Romanescu, Maria, d-ra Schi­opu Maria, d-rele Nițescu Anoț, Trandafirescu Eufrosini­a, Teodo­­rescu G. Elisabeta, Braescu Maria și Morțan Eleonora. Mutări D.­othc. superior Tănăsache Vic­tor dela divizia I de exploatare la inspectoratul birourilor poș­tale ambulante. D.­of. sup. Circa Cesar, dela of. poștal c. Buc., mesagerii, la ins­­pectoraltui birourilor poștale ami­­b­ilante. Elevul Dumitrescu Du­mitru 8, dela. of. Panciu, Ha. of. Moinești, d. of. Subțirelu b­an de la of. Bîrlad la of. Panciu­, imp. auxiliar Ștefănescu Elena 4, dela of. Tecuciu la of. Gonstența. Ful. Serbiei care a fost reținută dela un pas necugetat în conflictul cu Austria. In ce privește tratativele dintre Austria și Rusiei, Iswolsky va fi mai rezervat căci evită să se pronunțe acum asupra anexarei Bosniei și Herzegovinei. Discursul ii va ține săpămîna viitoare. Versiuni austriace asu­­­pra Serbiei Viena­, 30 Octombrie. — Cu toate sfaturile ce s’au­ dat Serbiei din partea marilor puteri situația po­litică continuă a fi întunecată. Se cere tot hr­­ aa cu insistență înde­părtare de la tron a regelui Petru. In cercurile slovace se afirmă că o catastrofă se va produce în cur­­rînd și că dacă regele Petru nu va abdica de bună voe va fi silit s'o facă. Concursul de medici secundar. La 1 Noembrie se va ține la E­­foria spitalelor civile, concursul de medici interni (secundari). Juriul e­­xaminator se va compune din par­tea Eforiei din d-nii doctori Grozo­­vici, Tomescu-Tu­rbure, supleant dr. Marinescu. Din partea facultăței de medi­cină d-niî dotcorî Măldărescu și Marinescu. Din partea ministerului de interne d-niî d-rn Babeș și Leonte. Delega­tul ministerului d. dr. Nanu-Muscel, delegatul Eforiei d. dr. Urlățeanu. Tot la 1 Noembrie se va ține și concursul de medici secundari, i­ m chirurgie. Juriul examinator e următorul: Din partea Eforiei: d-niî d-r. Herăscu, Severeanu și Tom­a Iones­­cu, supleant dr. G. Nanu. Din par­tea facultate! d-nii d-ri Anghelescu și Manolescu din partea ministeru­lui de interne d-nii d-ri Rîmniceanu și Mirinescu. Delegatul ministerului d. dr. Proca, delegatul Eforiei d. dr. Racoviceanu-Pitești. Fol. Noui elevi ai institui­tului m­edico-militar Se primesc în institutul medico-mi­­litar pe ziua de 1 Noembrie a. e., ti­neri­ următori: a) In secția medicală: Holban A. loan, Hodîrcă Gh., Rădu­­țescu Virgiliu, Tătăranu I., Anghel P. loan, Popescu I. loan, Drăgescu I. loan, Timoianu­ Stan, Hanulescu G. C-tin, Oprescu Nicolai, Stefănes­cu Gh., Ion­escu Buzău, Daniil, Metaxa S. C-tin, Popescu N. Nicolaî; b) In secția veterinară: In anul I: Popescu C. Marin, Maco­­ve­scu Trai­an; In anul II, Oprișan C-tin; c) In secția farmaciei: In anul III, Stefârzescu Victor. In anul II, Dimitriu Serban. Elevii admiși vor prezenta la venirea lor la institut o recipisă a administra­ției financiare doveditoare de vărsa­rea sumei de 150 lei pe seama insti­tutului, taxă pentru acoperirea strică­ciunilor. Acei cari nu se vor prezenta pînă ?n seara zilei de 10 Noembrie a. c., vor fi șterși din controale. Telegrame încordam relaților tntre Anglia și Japonia Washington, 30 Octombrie. — La banchetul oferit corpului di­plomatic cu prilej«­ aniversarei naștere! regelui Eduard, ambasa­­dorul englez n’ai invitat pe cel »japonez. Acelaș lucru s’a întîm­­plat și a nuli trecut, cînd s’a cre­zut că*era la mijloc numai o gre­­șală. Răspunsul țarului la a­­nexare Petersburg, 30 Octombrie.— în­cercările guvernamentale se crede că marele duce Mihail, împreună cu fe­licitările țarului pentru jubileul lui Franz-Iosef, va­ duce la Viena răs­punsul țarului la scrisoarea prin ca­re împăratul Austriei îi comunică a­­nexarea Bosniei. Un fiu revoluționar Varșovia, 30 Octombrie.­­ S-a descoperit că studentul Athoff, fiul comandantului jandarmeriei, era membru al unei organizațiuni revoluționare. El a fost arestat și eliberat în urmă, pe o cauțiune de 5000 ruble. Aeronautice Berlin 30 Octombrie. — Balonul militar s-a coborît cu bine la Wöl­fin după o cursă nocturnă. Balo­nul va fi transportat la Berlin cu trenul. * Washington, 30 Octombrie. — Secretarul de stat la rasboin a cerut pe exercițiul 1909 o sumă de 580.000 dolari pentru cumpărarea d­e baloane dirigiabile și aero­plane pentru armată. Noul cabinet egiptean Cairo, 30 Octombrie.­­ Un ca­­blogram german vestește că noul ca­­binet a fost compus precum urmea­ză: justiție, Hussein pașa­­t războiu și lucrări publice, Ismail pași, fi­nanțe, Hussein pașa; interne, Ma­homed bey. Ministrul instrucțiunei rămîne neschimbat. Redivul a avut o convorbire în­delungată cu Sir Eldon Gorst, agen­tul diplomatic al Angliei la Cairo. Ziarele germane și dez­baterile din Reichstag Berlin, 30 Octombrie. — Ziarele, comentînd rezultatele dezbaterilor di­n parlament­­­ constată că deși aceste rezultate sunt slabe, ele sunt mulțumite, de­oare­ce popo­rul gerrrr,nu a dovedit că știe să vorbească împăratului său. Aseară, consiliul de miniștri al Prusiei, s’a întrunit sub prezi­denția lui Buclow și a discutat chestiunile internaționale, inter­viewul împăratului, și dezbaterile parlamentare în aceași chestiune. Biscad­ă are loc o ședință a­ co­m­isiiunei externelor din comitetul federal. „Frankfurter Zeitung“ presu­pune că d. Buclow va căuta acum să întân­ească pe împărat, spre a vedea d­acă e de acord cu cele susținute în pe­rbament. Moartea unui șef de bandă Sofia, 30 Octombrie. — La spi­talul de­ aici a încetat din­ viață Sarakinov, fost șef d­e hamda in Macedonia.—B. Legea electorală bulgară Sofia, 30 Octombrie. — Guver­nul a prezentat ,Camereî un pron act de lege electorală prin care se introduce sistemul proportio­n'l­), pentru alegerile consiliului comuna­l și a celui județean.—D. Din Camera Franceză Paris, 30 Oct.— Camera a înce­put discuțiunea budgetului comer­țului. D. Cruppi, ministrul acestui departament, a declarat că după o depresiune datorită în special crizei americane, se constată acum o splen­­didă reînviere economică a Franței. Ministrul a adăugat că s’a preocupat de sporirea reprezentațiunei comer­ciale a Franței în străinătate. A terminat făcînd elogiul admira­bilei armate de comercianți și in­dustriași­­ francezi. (Aplauze)« *în Paris, 30 Octo Camera a adoptat în ședința de după amiazi budgetul comerțului și a început discuțiunea budgetului internelor. Amendamentul tinzînd l­a supri­marea subprefecților a fost respins cu 260 voturi contra 251. După ce Camera a votat 24 capi­tole din budget a ridicat ședința. Lupta între teaace ■ Sofia, 30 Octombrie. — Un zvon necontrolat anunță din Dubnița, că o luptă a avut loc între parti­zanii lui Sandanski și o bandă adversă. Generalul Agura a ple­cat la fața locului. — D. Rechemarea ministrului la Viena Belgrad, 30 Octombrie. — Mai toate ziarele cer rechema­rea lui Simici ministrul plenipotențiar al Serbiei în Viena pe care-l cred vi­novat de a nu fi prevăzut la timp in­tențiuinile Austriei cu­ privire la anexarea­ Bosniei și Herțegovinei. Percheziții la o asociațiun­e a­­narh­istă Toulon, 30 Octombrie.­ Poliția a operat­ perchizițiuni domicilia­re la mai mulți lucrători ai arse­­niatului cari fundaseră o asocia­­țiune anarhistă și antimilitarist­ă, sub numele de „Tinerimea libe­ră“. S’au făcut perchezițiuni și în localul asociațiunea unde­­ s’au confiscat broșuri revoluționare. * Secretarul -asociațiunea și secre­tarul confederațiunei revoluțio­nare a sindicatelor județului Var au fost areistațî. Passiei în audienți la țar Petersburg, 30 Octombrie.— Pa­sici a fost primit în audiență la țar. El a plecat foarte satisfăcut de această audiență și ci trimis la Belgrad pe secretarul său­ d­ar să raporteze regelui Petru asupra celor convorbite cu suveranul Ru­siei. Pasid mai rămîne diva timp în Petersburg. Sîrbii d­in Bosnia pro­testează l Belgrad, 30 Octombrie. — Orga­nizația sârbo-musulm­ană din Bos­nia a ales o deputațiune care va fi trimisă la Paris, Londra și Pe­tersburg pentru a protesta în eli­tra anexării. — Pera . Greva socialiștilor din Fiume Fiume, 30 Octombrie. — Greva generală organizată de partidul so­cial-democrat a încetat astă noapte. Azi dimineață lucrul a fost reluat pretutindeni. Dimineața reprezentantul directo­­rului poliției a apărut­­ a reprezen­tat­ pun pe d-nii avocați. Cerne­­cat de încetarea grevei. Mai tirziu s’a răspîndit știrea că socialiștii vor înceta din nou lucrul. Poliția a fost imediat pregătită’; ordinea n’a fost insă tulburată. Un răspuns al tarului Viena., 30 Octombrie. — Ziarul „Allgemeine Zeitung“ află că răs­punsul țarului Rusiei în chestia anexarea Bosniei și Herzegovinei, a sosit la ambasada rusă din lo­­­calitate. In lipsa prințului Uru­­sow­al a fost înminat împăratului da către consilierul Swerbiev. Se spune că răspunsul țarului e foarte prieten­ie. Beetara fin­e lui Iswolsky în Dumă Petersburg, 30 Octombrie. — Se afirmă că Iswolsky va anunța in Dumă, rezolvarea pacinică a con­flictului franco-german. Va mai releva și influența Rusiei asupra o scrisoare a d-lui Theodor Mihali — Președintele grupului par­­laamentar al naționalităților despre legea electorală — Deși au exclus pe deputații naționalităților din toate co­­misiunile parlamentare mai importante, tocmai la comi­­siunea pentru reforma electo­rală maghiarii și-au găsit să invite și naționalitățile. Era o cursă ce li se întindea acestora, că doar vor sancțio­na prin participare la discuția în comisiune, proectul, așa cum îl va modifica aceasta. Deputatul Paul Harny, vice­președintele partidului inde­pendenței, a invitat grupul naționalităților să candideze un deputat pentru comisiu­ne­a de zi care va studia pro­iectul reformei electorale. Iată ce a răspuns d. Teodor Mihali, președintele grupului parlamentar al naționalități­lor : Stimate d-le președinte. In numele partidului parlamen­tar nationalist am­ onoare­a vă a­­duce la­ cunoștință, că partidul nostru nu vrea să fie reprezentat in com­isiun­ea de 31 și că din aceas­tă cauză partidul nu va susține nici o candidatură pentru locul o­­ferit. Motivul acestei hotărâri îl constitue nu numai fap­tul că par­adele maioritățes contrar m­inci­­piului portanehilar nu numai că nu au­ asigurat, un loc partidelor minoritat­ei în comisiunile impor­tante, ci i-a­u respins chiar din toate comisiunile — ci și faptul că principiile fundam­­entale ale actualei reforme electorale simt a­­tit de departe de reforma electo­rală promisă pentru dezvoltarea democratică și­­­ egalizarea popoa­relor acestei țări, nicit nu putem vedea *« această reformă electora­lă împlinirea prot­ei­siunei date. Din această­ cauză, exc­eptînd, fap­tul că activitatea­ noastră în comi­­siunea instituită pentru realiza­rea principiilor democratice devi­ne nefolositoare, nu voim­ să lu­crăm la­ pregătirea acestei legi e­­lec­toriale pentru om să nu se vadă în activitatea, noastră împlinirea unei promisiuni politice. Primiți, etc. Theodor Mihali, președintele par­tidului naționalităților. Br. T. Mihaii Casa din Strada Teilor No. 208 J 1 ’­­9 MSNIVERIn? » SCRISORI PIN­ IAȘI Sf. Dumitru.— Cei trei șefi —lașul mutat.— Carteluri.— Case pline, cassa goale.­Teatru și muzică.— O con­ferință cu urmări.—Ligi femenine.— Reînviere­a din morți.—Anecdote, IAȘI, 27 Octombrie. — Cu toată faima lui de oraș al culturii și al inteligenței prin excelență Ia­șul ne face încă, în anumite îm­prejurări, i­mpresia orașului de provincie și aceasta se oglindește în ziarele ieșane. E dre­pt că din presa locală au dispărut,­ rind pe­runa,, siluetele, carnetele „high-life“, listele vi­zitatorilor teatrului, aî gradinei Copouluií și altele. Dar un ziar ieșan care se respectă nu poate să nu publice cu ocazia fiecărui sfînt mai important — carnetul respectiv. Firește, în acel carnet găsesc adăpost numai numele „a­lor noștri“, ceilalți neputînd figura în gazetă sînt considerați ca neexistenți, sînt pur și simplu desființați. In această privință sfîntul cel mai incomo­d — sau­ cel mai co­mod dacă vroiți — este sfîntul Dimitrie. Fiecare din cele trei or­gane zilnice ale Iașului își are nu numai carnetul său abundent, dar și patronul său. Liberalii găsesc în fruntea car­netului cu felicitări pa d. Dim. Sturdza; conservatorii democrați pe d. Take Ionescu; în sfîrșit partidul cel mai mic — al con­servatorilor „puri“ — are și sfîntul cel mai mic, pe d. Dim. Greceanu. Fiecare din sfinții a­­ceștia figurează însă numai în carnetul ziarului propriu, după cum numeroșii Dimitrie se înre­gistrează numai dacă s sînt de „ai noștri“. Sperăm că nu va trece­­ mult și ziarele iașane vor renunța la politica de carnete, renunțînd la carnetele însăși cari aparțin încă provincialismului. De altfel nu cunosc o zi mai tristă pentru Iași ca acea a sfîn­­tului Dimitrie, ziua mutatului, ziua cotiugelor, ziua sărăciei. Nicăeri nu se mută oamenii mai des ca în Iași. Aici poți găsi de Sf. Gheorghe și de Sf. Dimitrie o bună parte a orașului cu bu­clucurile pe stradă, orî încărcate în camioane și pe cotiugî, plini, bate dela un capăt al orașului în celălalt, amestecate în­tr’o dezor­dine cumplită și dînd lașului o înfățișare de posomorâta și de calicie. Anul acesta frigul aspru­­ a încins orașul, ca niciodată ză­pada s’a așezat, înaltă și îndărăt­­ni­că, de pe la mijlocul lui Oc­tombrie, prevestind o iarnă lungă și grea. Odată mai mult s’a arătat a­­cum, de Sf. Dimitrie, o nemai­po­­menită lipsă de locuințe și s’a simțit foarte apăsătoare, urcarea chiriilor. Problema lipsei de case a devenit pentru a doua Capitală cu adevărat chinuitoare și oare­cum stranie. Mai mult ca oricare oraș al țarei, Iașul s’a desipopulat în ultimele decenii și nicăiri, cu toate acestea, nu e mai penibilă și mai cu neputință găsirea de lo­cuințe goale, nicăiri mai vertigi­noasă suirea incontinua a chirii­lor. Explicația s’a căutat în fap­tul că de un număr de ani nu s’au mai clădit case decit în nu­măr de arendași s’au stabilit în­tru a servi drept locuințe parti­culare, iar nu pentru închiriere. Materialul de lucru și meșterii s’au scumpit — aceștia din urmă datorită emigrărilor. Se mai a­­min­tește că în urma răscoalelor din Martie trecut un oarecare nu­măr de arendași st au stabilit în Iași. Toate aceste însă n’ar lămuri și mai cu seamă n’ar îndreptăți o asemenea urcare a chiriilor ca­­re pare datorită unui arti­ficial și unui cartel tacit a­l proprietarilor de case. In Capitală presa, atrage uneori atențiunea administrației comunale asupra unor astfel de artificii și de carteluri. In a doua capitală însă presa nu­­ se încu­­metează să vorbească măcar de asemenea lucruri, mai cu seamă față de neputința, în adevăr ciu­dată, ce a dovedit administrația față de un cartel, acel al căsapi­­lor și care constitue o exploatare permanentă pentru sărăcimea Ia­șului. Căci dacă în Iași nu există case goale există mulți oameni... gol cari trebue jupiți. Nu sunt case goale, dar există o cassa goală, acea a teatrului. Pre­cât de bine merg acțiunile Credi­tului urban sub administrația d-lui Bun­cliu, pe atîta de râu merg reprezentațiile teatrului na­țional, sub președinția d-sala. Pen­tru lecuirea — fără nici o aluzie la d. Lecca—a răului se propun tot felul de remedii, dar se pare că boala e a bine săpată în în­suși organismul instituțiunea și pînă la găsirea mijlocului căutat, artiștii noștri n’au mijloace de e­­xi­stență. Asupra teatrului din Iași, asupra repertoriului, asupra orga­nizării, — și a lipsei de organi­zare — asupra artiștilor și a va­loare­ ce reprezintă, vom­ avea prilejul de a reveni rînd pe rînd, înregistrez numai, ca o remarca­­bilă curiozitate, că directorul tea­trului a schimbat acum repeto­­riul anunțat, a scos anumite pie­se din repetiție, înlocuindu-le cu altele, în speranța unei îndrep­tări. După un număr de ani, d. Lecca ar fi trebuit să cunoască mai de aproape condițiile de suc­ces și trebuințele scenei ieșane. Iar cu această ocaziune notăm că una din cauzele obținerei publicu­­lui pare a fi și lipsa de orches­tră, cu atât mai simțită, cu cit antractele sunt foarte lungi. Recu­­noașem­ că administrația­­ a putut să nu aibă «uragiul de a angaja o orchestră — cum s’a făcut, tot­deauna­ — dar nici înmormintările măcar nu mai merg fără muzică și lumea nu se adună fără ajuto­rul ei. Nu doar că lașul ar fi acum cu totul lipsit de petreceri muzi­cale. Sîntem tocmai în să­ptămîna muzical. După splendida serată a „Societate­ de instrumente și con­certe violiî“, vom avea trei seri de operetă; vom a­vea foarte cu­­rînd concertul celor doi excelenți artiști ieșani, pianistul Sibianu și violonistul Barbu, iar cu începere dela 2 Noembre vom­ avea excelen­tele concerte filarmonice ale or­chestrei Conservatorului sub con­ducerea d-lui N. Theodorini, care continuă buna tradiție inaugurată de predecesorii d-sale, directorii de conservator Caudella și Mez­­zetti, organizatorii orchestrei și i­­nițiatorii acelor superbe seri mu­zicale duminicale,­­concertele fil­­armonice. * •lașul iubește muzica și teatrul național va trebui să reintroducă orchestra între primele condițiuni de atracție, pentru publicul ieșan. Anul trecut actualul președinte al teatrului, dînd dovadă de en­tuziasm și zel, izbutise a interesa elita ieșeană în favoarea teatrului național. „Joile“ devenise zile de întrunire ale „lumei bune“ și in­­­stituția părea definitiv salvată. Un număr de doamne luase asu­­pră­ și distribuirea biletelor de loji asigu­rînd astfel teatrului rețete­i bunișoare. Anul acesta din potri­­vă: pare c’avem o­ înțelegere ta­cită a doamnelor în contra teatru­lui și ,s’a găsit nu, de mult expli­cația pe care o înregistrăm sub rezervă. Doamnele ieșane s’ar fi găsit ofensate prin conferința d-lui H. C. Lecca, ținută în aula universității, sub titlul: „Noi Ro­­miniî“ și în care se făceau anu­­mite constatări și aluzii defavora­bile claselor de sus în genere, doamnelor în special. Aceasta ar fi explicația ligei anti-teatrale. Că lucrul a posibil dovedește împrejurarea că zilele aceste­a s’a r­eînf­iințați în Iași ve­chea „Ligă“ a femeilor. Spiritul de organizare și de solidaritate pare clar foarte desvoltat în lu­mea femenină a Iașului. Ea a dat mult de vorbit acum vreo 15 ani despre defuncta „Ligă“ -- reîn­viată acum din morți. Pe atunci ziarele ieșane aveau­ aproape zilnic o rubrică întitula­­tă: „Dela liga femeilor“. Se fă­­­ceau­ dări de ,geamă, se anunțai­ conferințele, reprezentațiile orga­nizate de „Ligă“ — despre al că­rei­ program, vast și variat, nu e locul aci isă vorbim. Nenorocul „Ligei“ fu că dela­ o vreme a început să nu mai aibă „une bonne presse“. „Jurnalul" porni o campanie de personalități și de sarcasme în potriva eî și se pare că a contribuit la­ dispari­ția celebrei organizațiuni feme­­ești. Intre marile lovituri ce­ mî amintesc că i-a dat acel zia­r, vom­ cita următoarele. Intr’o zi a în­registrat discursul unei doamne din comitetul ,,Ligeî“.: Ora­toarea cerea întemeiarea în Iași a unei școli de adulte. Printr’un „lapsus linguae“ — destul de nenorocit— a cerut însă o școală de... adulte­­re. In urma unei violente polemici dintre comitetul Ligel și gazeta în chestie — al cărei prim redac­tor se află astăzi în București, ca și președinta foistei „Ligi“ — zia­rul a publicat, un­ articol vehe­ment, citind cîteva nume dintre fruntașele Ligei și terminând cu vorbele. ..­Cităm numai cîteva nu­me pentru, a nu cita decît aceste cîteva pilde ilustre...“ Redactorul strecură însă în a­­ceste din urmă cîteva, o greșeală de tipar absolut imposibilă de re­­produs. Multă lume s’a indignat, puțină lume a zis...— dar „Liga" fusese omorîtă pentru totdeauna..* Să sperăm c­ă, renăscută în­ arte condition!',și în vremuri mai po­liticoase, va putea să-șî urmeze în liniște activitatea­ și să realize­­ze „emanciparea“ femeei romîne predicîndu-I cît mai puțină... 11,­bertate. Rodion Bursa cerealelor New-York Tie aduce la grid pentru Decembrie închidere scădere troi op­timi, iar pentru Mai închidere scădere o optime per bushels. Porumbul per... tru Decembrie închidere urcare o op­­time, iar pentru Mai închidere urcara o ontime per bushels. Chicago. Griul pentru Mai închidere scădere două optimi, iar pentru lun­a închidere scădere două optimi per bus­­hels. Porumbul neschimbat. La Berlin, Griul notează pentru de­­cembrie scădere o marcă jumătate, iar Pentru Mai scădere o marcă pe tonă. S­ecară !pentru D­ecembrie scădere o marcă jumătate, iar pentru Mai scăderi o marcă trei sferturi pe tonă. Porumbul pentru Decembrie urcare o marcă pe tona. Liverpool: la grîu, piața cedă după deschidere, deținătorii dorind a realiza. Porumbul cedă după deschidere din cauza operațiunilor bassiștilor, porum­bul de La Plata susținut. Londra: Grîu kg. 75 cu lei 22 suta kg ferm. Porumbul kg. 77 lei 14.97 suta­ kg. ferm. Orz kg. 62 jumătate cu lei 16.32 suta kg. liniștit. Ovăz kg. 47 jumătate cu lei 13.01 suta kg. liniștit. Anvers: Grift superior cu lei 21^6 suta kg. Grîu mediocru cu lei 20% suta kg. Secară elenă cu lei 17 suta kg. Orzoaică Moldova cu lei 15% suta kg. Orz cu lei 14% suta kg. Răpită cu lei 31% suta kg Naveta cu lei 31% suta kg. Porumb cu lei 14%­ suta kg. In Constanța s’au vîndut. Grin greutate kg. 78—79 una la sufli corpuri străine cu lei 20 ferm. Griu greutate kg. 74—75 cinci la sută corpuri străine cu lei 18.50 susținut. Griu greutate kg 70—71 nouă la sută corpuri străine cu lei 17.50 spre ur­care. Tendința griului plăcută. Porumb cu lei 12.60 suta kg. susți­nut. Orz cu lei 13 suta kg. susținut. Ovăz cu lei 11 suta kg. greoi. Secară cu lei 15.80 suta kg. susțî*. nut. Mei cu lei 16.25 suta kg. spre ur*­care. Grift ferm cu cereri bune. Porumbul susținut. • * Eli au sosit la Brăila 83 vagoane din cari 18 vagoane cu grift, și s’au vin­­dut. Grif 75 jumătate kg cu lei 19.70 va­gon linie. Grîu 76 jumătate kg. cu lei 19.90 va­gon linie. Griu 77 kg. cu lei 20 vagon linie. S’au mai vindut din șlepuri. 22 vagoane griu kg. 79% cu lei 21.50 magazie. 38% vagoane kg. 75% cu lei 19.80 bordo Brăila. 31 vagoane kg. 76 cu lei 19.87 ju­mătate vagon linie. 25 vagoane măsurat kg. 76 cu lei 19.37 jumătate bordo Brăila. 74 jumătate vagoane grîft măsurat kg. 75 cu lei 19.60 bordo Sulina. Secară kg. 67 jumătate­­ cu lei 14.75 vagon linie. Orz kg. 57 cu lei 12 vagon linie. Porumb kg. cu lei 12.25 vagon linie. Porumb nou kg. 73 cu lei 13 vagon și magazie. premiile „dimineței” Tragerea piiîn­e, Duminică 2 Noembre

Next