Adevěrul, februarie 1909 (Anul 21, nr. 6973-7000)

1909-02-01 / nr. 6973

f Dum­îu’îca 1 Februarie 1909 Important! Important! Pentru eşirea din indiviziune a moştenitorilor lui Petre S. Guran, se vinde prin licitaţie publică, in ziua de 23 Februarie a. c. moşia Teasca din judeţul Dolj, în întindere de 552, hectare, toate arabile, dintre cari peste 350 hectare pămint de prima calitate, fiind luncă de Jiu, udate pe o parte de apa Jiului iar de cealaltă parte de niște isvoare foarte bogate cari nu seacă nici-odată și cari pogoane s’ar putea iriga cu înlesnire, făcîndu-se întinse culturi de grădinărie. Moșia este situată la ÎS—20 kilometrii departe de Craiova. Cumpărătorul poate intra în moşie chiar din toamna aceasta. Parte din moştenitori, pot lăsa cumpărătorului suma ce li se cuvine din moştenire cu privilegiu în imobil şi cu o dobîndă foarte convenabilă. Moşia a fost cumpărată de Petre Guran prin licitaţie publică de peste 30 ani, hotărnicia în regulă, ordonată de tribunal, aşa că se poate pune, cu foarte mare înlesnire, la Creditul Fonciar Rural. Preţul vinzărei şi celelalte condiţiuni se pot vedea în dosarul respectiv ce se află la Grefa Tribunalului Comercial din Craiova ic !NEiH llllliUl s Vinul Suveranilor * Elite Sec BINET PRODUS EXCLUS!? FRANCEZ BINET Gast American Vechea şi cunoscuta casă de mobile şi decoraţiuni E PRAGER & D. BILLER FURMISORII CURŢEI REGALE BUCUREŞTI, 94 Calea Victoriei 94, BUCUREŞTI (pes­te drum de Palatul Regal) —­— Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele din Capitală şi din provincie că i-au sosit şi sosesc zilnic ULTIMELE CREAŢIUNI ARTISTICE Pf­NTRU Aranjsmente, Desprailuri şi­­ns­iuni inferioare Saloane si salaiss în toate surorile clasice şi moderne DORMITOARE I.& FUMOARE SUFRAGERII SI VESTIBULURI CIURDURI­­Ş Etc., etc. ARANJAMENTE COMPLECTE.­­ DECORURI NOUI Ins­talaţi noi complecte pentru palatele administrative ţ­i orice instituţiuni publice în Capitală şi provincie Mare asortiment de stofe, de mobile şi lemnării Eşantiloane, Planuri, Devizori la cerere Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noi în cele mai distinse case din ţară Administraţia Viilor Lahovary-Bretzulescu Podgoriile: Valea Orboaei — Valea Meilor Leerdeni (««cea are onoare a aduce la cunoştinţă că pentru a putea satisface mai uşor clientela sa, mered crescîndă, şi-a sporit numărul localurilor de vînzare (cu paharul, sticla etc.) a renumitelor sale vinuri. 7, Str. Smîrdan (in pivniţa Zerlendi, intrarea prin stradelă) 6, Str. Sărindar (Casa Fundescu)­­ Str Javafi.Vochi (Casa Ghită Petrescu peste drum de lo­­a, alt. tavan VECHI calul Ofiţerului stării Civile, Grădina Sf. Gheorghe Acest din urmă local va fi deschis cu începere de la 1 Mai 1909 — Comenzile se primesc la cite trei localuri — Vinurile vor fi duse la domiciliu în sticle sau damigene. Administraţia atrage atenţiunea Onor. public că nu vinde vinu­rile sale de­cit direct consumatorilor şi interzice ca «­esăvîr­­şire revînzarea acestor vinuri ca provenind din viile Lah­o­vary-Ei reiz niesen. Producţia anuală circa 300.000 litri Telef. 2/91. Vin nou­ de masă de la 80 bani litrul LEI 56 TONA COCS SUPERIOR — Garantat de uzină din Anglia — Transportat in saci plumbuiţi D. TSCHIRKOVITS S“ Calea Victoriei 33 — Telefon 12­0 ANTRACIT ENGLEZESC, BMQPETE Cel mai mare succes au obţinut MOTOARELE de benzina şi gazoson Sistemul TRfflJZL S Comp. WIEN Special­e pentru Mori şi celelalte industrii Inginer Bucureşti, Str Mîntuleasa No. 6 Telefon 4/47 Referinţe din toate părţile­ ţarei (Dealul Mare) Reprezentant general CASA DE SCHIMB Dl. FIHKELS Bucureşti,Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Ian. 1909 Comp. Vînd 1O 65 91 — 90 65 91 — 90 25 90 75 86 25 86 75 86 25 86 75 102 — 102 50 92 50 93 — 98 — 98 25 86 50 87 25 96 75 97 25 94 25 94 75 4100 — 4110 — 410— 415 — 125— 135 — 105 50­ 106 50 123 50­ 124 50 101 - 101 75 100 - 101 — 265 —1 268 — Dr.AJARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al profesoruluiJournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis EGALELE PARULUI Calea Victorei 120 Ursu bin. &M­­JLa Stet Vin alb frăncuşe excelent LITRU 80 BANI — Calea victoriei 36 — Sanatoriul pr.­m Construit şi montat special pentru tratamentul boa­­lelor chirurgicale, opera­ţiuni şi faceri BULEV­­FERDIMND No. 48 BUCUREȘTI ___________________Telefon 1­44 Dr. George FISCHER Specialist in: Boale de Ochii şi Urechi Cons dela 11—12 a. m. şi 4—7 p. m. Str. Doamnei, No. 27 Dr. Eraclie Sterian Specialist Boale interne şi sifilitce Str. Bibescu-Voda No. 22 Vechiu medic al Eforiei Spit. Civile Cvnsnic delit 10-12 §1 dela 3-7 Cred elementar lucru, că ţuica ei produc cele opt judeţe die munte ■le alcoolizează dacă s’ar consuma nu toată ci jumătate pe loc; pe cit timp clnd ea ar fi repartizată" de o potrivă celor treizeci şi două judeţe, abia ar fi suficientă strictului nece­sar. Natural cantitatea care este ne­cesară la 32 ar fi o otravă dată nu­mai la 8. Partea economică Din punct de vedere economic, chestiunea se prezintă şi mai lim­pede, căci la întrebarea: Dacă ar fi sau nu util a tinde la desfiinţarea svedelor de pruni, nu se poate răs­punde decit negativ. A răspunde alt­­fel ar fi a condamna la absolută mi­zerie populaţia munteană, căci ştiut este, că unicul izvor de bogăţie, sin­gurul articol pe care munteanul în­casează bani, este luica sau materia primă: borhotul de prune, luindu-i acestea i-ai luat mijlocul de trai. Şi aipoî ce s’ar face toată regiunea de­luroasă plantată cu pruni,î, cînd s’ar des,planta? Am vedea numai rîpî şi toren­ţi, eîa fiind improprii altor cuib­urî. S’ar putea răspunde: Să te indus­trializeze prunele. Să se usuce, să se facă magium. Aci obiectez că: E lesne de zis, dar ar n­evoe de făcut. Nu zic, că nu se pot usca prune şi că o bună parte din acest produs s’ar iputesa întrebuinţa astfel, dar lucrul cere multe condiţiuni pentru a face ceva­ important. Şi iată de ce: Mai toţii nu toate varietăţile de prune se pot­ usca, iar acele ce sunt proprii pentru această operaţie, for­mează o mică parte din loialitatea producţiuîieî. Uscarea lor cere cunoştinţe spe­ciale, cum şi împachetarea pentru comerţ, şi guvernul n’a înfiinţat pînă azi nici o şcoală practică în acest scop. Nu este nici un biurofi­­n nici un minister şi nici cel puţin un funicţionar însărcinat cu acest lu­cru, cu toate că s’au creat o mulţime de inspectori agricoli, administra­tivi etc. Nici la pepinieriile statului nu sînt culturi de pruni pentru a răspindi la săteni poeţî, cum nu ştiu ca statul să aibă la vreo pepinieră sau fermă vre-un cuptor pentru uscat prune. Iniţiativa privată deşi a crescut, este adevărat, dar n’a reuşit căci pe lingă dificultăţile de maî sus, s’a ■lovit de lipsa de debuşeu; căci nici armata, nici şcolile nu consumă prune uscaite; iar publicul ales, cel care poate plăti bine, preferă pru­nele străine, fiind mai bine prepa­rate şi varietăţi anume pentru acest scop. Cei cari au uscat prune în canti­tăţi mai mari, au riscat să rămină ■cu ele nevîndute sau să le dea pe un preţ derizoriu. Aşa că uscarea prunelor este în adevăr un mijloc, dar pentru viitor încetul cu încetul, după ce se vor schimba treptat, treptat varietăţile, noastre de pruni şi cu stăruinţe şi cu sacrificii şi din partea cultivato­rilor de pruni, dar şi din partea statului. Această transformare se va face pe nesimţite dacă cei chemaţi se vor ocupa de ea; pînă atunci însă nu se pot desfiinţa livezile de pruni şi cultivatorii lor nu pot fi reduşi la sapă de lemn, aşa că fa­bricarea ţuiceî încă se impune şi deci şi consumarea ei in ţară,­­ab­ia ră numai dacă guvernul prin con­sulii comerciali cari-î avem In alte state n’ar putea găsi mijlocul d’a o exporta Dacă dar prunii şi ţuica nu-1 nutem desfiinţa, va trebui ne. a.rtărat să ss facă reducerea, producţiei spirtului de cereale la stricin) necesar pentru interesele industriale şi cel mult pentru fabri­carea romulul şi cognacului, sau exportarea li». Este de neapărată nevoe ca al­­coolul de bucate să «au se mai poată pune în consumaţie nici amestecat cu apă, cum este basamacul, nici cu diferite esenţe şi chiar cu ţuică sub numele de rachiu şi acest lucru nu se poate face, cu toată pedeapsa prevăzută în proiectul modificator al legii la art. 26, deoarece circiuma­­rul sau angrosistul de băuturi vinde produsul compus din ţuică, spirt şi apă sub nume de rachiu, nume si­nonim la sate mai cu seamă, cu ţuic­ţ. Şi astfel înlătură legea. Numai cînd spirtul ar fi cu mult mai scump în cit n’ar conveni cîr­­ciumarilor să-l întrebuinţeze, atunci s’ar putea înlătura frauda ori acest lucru nu se poate face decît printr’o majorare a taxei asupra spirtului. Iată dar atttea motive pentru cari cultivatorii d® pruni sunt foarte în­­griţaţi şi guvernul ar putea acum cu ocazia modificăreî legei monopolu­lui să ţină seamă şi de nevoile lor, satisfăctodu-î, întru cit este drept şi echitabil. De altfel este neexplicabil lucru, cînd şi ţuica că şi vinul sunt pro­duse naţionale, de ce se caută a se favoriza vinul în detrimentul taica­. Ce s'ar putea acorda muntenilor S’ar putea buna­ oară: a) Spori numărat cîrciumilor prin reducerea dela 150 la 100 a capilei de familie necesar! pentru acordarea unei circiumă. b) Majorarea taxei spirtului. c) Reducerea licenţei şi pentru ţuică. d) Punerea pe picior de egalitate a tuturor cîrciumarilor In ce pri­­veşte vinderea şi a altor obiecte, cum băcănie, etc. Guvernul dacă ţine să fie echita­bili şi cu podgorenii şi cu muntenii, n’are de cît s’o facă, maî cu seamă că prin acestea nu se știrbesc întru nimic interesele podgorenilor. Ion N. Iorgulescu ECOURI „ Domnul Marco Dattelkremer proprietarul cunoscutului bazar de mobile „LA CENTRALA“, s’a reîntors din străinătate, unde vi­­zitînd magazinele mai mari din centrele Europei a studiat în de amănunt organizarea vînzăreî mărfurilor în rate. D-sa a şi introdus vînzarea în rate a ori­căru­i articol necesar pentru aranjamentul unei gospo­dării frumoase. In afară de mo­bile, dela cele mai simple şi pînă la cele mai de lux, decoraţiuni, haine. îngerii, trusouri, covoare, perdele, maşini, piane etc., se poate cumpăra prin acest maga­zin ori­ce obiect pentru menaj, de la ori­ce alt magazin din Bu­cureşti. Condiţiunile de vînzare şi mo­dul de plată sunt extrem de a­­vantagioase şi uşoare de înde­plinit. Această organizare, pentru pri­ma oară sistematică in ţară, va face ca toată lumea să se gră­bească a vizita marele bazar ,,LA CENTRALA“, din str. tarei No. 62. 4oj 4% 4%| 4°/t 5% 4V. 5% 4°/t 5»|. 5% Dinţa amor. 1908 eon. . , 1905 a. b. Rentă internă Oblig. Cam. Inc. 1903 ,­­ » 1906 Sor. Fane, rural » » , urb. Bn. . . Iaşi Ac. B. Naţională „ . Agricolă , „ Sc. Bnc. Cor. val. austr. Măre! germane Banc. franceze „ italiene « rubl. hîrtiî Motoarele de Benzină şi Gezogen cele maî bune sunt de Sistemul Almnaşi ce se vînd numai, de Casa NICOLAE FEHÉR , D­­e BUCUREŞTI BRAILA CRAIOVA Cereţi oferte speciale şi catalogul ilustrat — Societate în Comandită — ADEVĂRUL Duminică 19 aprilie 1909 se va face,­in public­are către reprezentanţii Camerelor de Com­er­ dia BUCUREŞTI şi CRAIOVA * Prima Tragere m­­­nii Grafnite Oferite abonaţilor ziarului „DIMINEAŢA“ Casa «»Craiova liberă de ori­ce sarcină. Situată în cea mai trumoasă poziţie. Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 garderoape, 2 mesc­oare cu marmoră şi un lavoar cu marmoră, special comandate la Marele Bazar OU Mobile „Ina Centrala“ din Str Carol No 62. 30 Abonamente la ziarul „Adevărul“ Toţi abonaţii care nu vor cîştiga la această tragere participă cu bonurile rămase, la tragerile următoare a caselor din Bucureşti, Iaşi şi Brăila şi a celor­l­alte premii în valoare totală de MIEI 75.000 -IM Costul abonamentului rămîne acelaşi: Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dând dreptul la 11 cupoane de participare , pe 3 luni Lei 6, dând dreptul la 4 cupoane de participare. CU­I Strada Școala Militară No. 9 Scrisorî din Bucovina Alegerile comunale. — De­mo­nst­raţiuni zgo­motoase contra mareşalului ţării. — Rusi­­ficarea Bucovinei.—Traficul cu fiinţe omeneşti CERNĂUŢI, 29- lan.— Astăzi s’a făcut in localitate alegerea a 11 consilieri comunali la colegiul al doilea. A fost o agitaţiune teribi­lă din partea partidelor, cari şi-afi numit candidaţii la aceste alegeri. După cum s’a prevăzut s’a for­mat o puternică coaliţiunie com­pusă din patru naţionalităţi: ger­­maniî, poloni, ruteni şi evrei, pentru a se pune piept unei e­­wntuale reuşite a creştinilor — sociali cari au urmărit scopul de a pătrunde in statul comunal pentru a putea micşora influenţa democraţilor. Ca şi la alegerea colegiului al 3-lea, care a avut loc săptămlna trecută, creştinii­ sociali au rămas in minoritate, neîntrunind de­cît un număr foarte mic de voturi faţă de lista partidelor coalizate, care a avut norocul să fie alea­să cu o majoritate zdrobitoare. Partidul creştin-social este un partid nou în Bucovina. Ideile precum şi programul acestui par­tid încă nu şi-a fi cîştigat atîta aderent­ în Bucovina, pentru a se putea spera la un succes e­­lectoral. Democratizmul a triumfat! a­­ceasta e o dovadă mal mult că populaţia Cernăuţului nutreşte i­­deî liberale şi că nu doreşte cu nici Un preţ instalarea în fruntea comunei a reprezentanţilor ie­­zuitizmuluî catolic. Debutul partiduluî creştin-so­­cia! în alegerile comunale a pro­­vocat unirea tuturor elementelor liberale, cari şi-au formulat pa­rola: In contra duşmanului „ne­gru” ! Or, se ştie că creştinii­ so­­ciali formează pleiada aderenţi­­lor catolicizmului fanatic, a teo­riilor duşmănoase d­ezvoltăreî pacinice şi libere a popul­aţiiinel. Demonstraţia sgomotoasă contra mareşalului tatei E ştiut de toţi că baronul Geor­ge Vasilco, mareşalul Bucovinei, e un vechiu susţinător al libera. Uzmului, ceea ce a dat ocazie di­feriţilor politiciani din ţară a-şî manifesta neîncrederea fa­ţă de politica sa­ Ast­fel pe cînd baronul Vasilco părăsise sala­ primăriei, unde şi-a dat votul pentru lista oficială a fost întîmpinat pe scări de că­tre unii studenţi universitari şi atacat cu cuvinte ofensatoare. Partidul creşti­n­ socia­l e foarte indignat de purtarea mareşalului care a preferat lista coaliţiei în contra celeia a creştinilor­ socialî. Pe la orele 10 seam, se răsipîn­­dise vestea in oraş că un grup de studenţi români îl uimeşte a face demonstraţiun­i zgomotoase în fa­­ţa locuinţei baronului Vasilco. Lucrul s’a­ adeverit, căci trecăto­rii au pu­­tut ob­ser­va că grupul de studenţi a deschis u­i bonbar­­daanent cu pietre asupra casei mareşalului spărgind geamurile. Demonstranţii s’iau împrăştiat cu repeziciune, fără a fi observaţi de către poliţie. De teama unei damioinsitraţiuni nu contra celorlalte personalităţi cari au repurtat succesul la ale­gerile comunale, s-au postat gar­de poliţieneşti la locuinţele lor. Noul palat naţional evreiesc a fost înconjurat de cita un cordon poliţienesc, pentru, a se putea pa­ra un eventual atac al demon­stranţilor. Bombardarea locuinţei baronii, lui Vasilco e­ste viu comentată în cercurile lor locale şi se atribie demonstranţilor o mare doză de curagiu, da­tă fiind personalitatea mareşalului ţării. Rusificarea Bucovinei Cernăuţi, so ianuarie.—Iuni,o co­respondenţă trecută am relevat acţiunea partidului rutean-bătrîn, care tinde a introduce influenţa rusească în poporul slav din Bu­covina. Reprezentanţii rutenilor, tineri din parlament s’au grăbit a adresa o interpelare ministrului de interne, cerînd luarea da mă­suri eficace în contra realizare a visului ruşilor-bâtrînî, cari prin acţiunea lor nu, urmăresc de cît atragerea maselor slave sub co­­manda ţarismului. . In aceasttiff interepiellare rutenii tineri atrag atenţia ministrului a­­supra pericolului rusofil din Bu­­covina şi Galiţia. Rutenii se plîng în contra autorităţii­­superioare bisericeşti, care ar fi protejind pe preoţii rusofili, prin faptul insta­­lăreî lor în diferite posturi de preoţi, etc. Tendinţa ruişilor-bâţrini preocu­pă în prezent Intr’un grad foarte înalt cercurile slave din Bucovi­na. Se dă o mare importanţă pri­mirei cordiale ce s’a făcut la Pe­tersburg unul preot, ruso­fil din Bucovina care a fo­st delegat a a­­sista la dezbaterile congresului slavilor. Agitaţiunea ruşilor este chiar anti­dinastică. Ei răspândesc în popor ,­dulcea amintire a anilor mo,­­cind Bucovina se afla sub părinteasca înt­rijire a Imperiului rusesc“. De atunci, zic eu, ţărişora a tre­cut sub stăpinirea Austriei, pen­tru care Bucovina pare a fi un copil „adoptiv”, nedîndu-se pro­vinciei atenţiunea cuvenită. Rutenii tineri protestează ener­gic în contra rusifiicărei Bucovi­nei şi sînt pe cale a întrebuinţa toate mijloacele pentru a împede­­ca săvîrşirea acţiune! ruso-militor. Traficul cu fiinţe omeneşti Liga pentru combaterea nego­ţului cu fiinţe omeneşti se ocupă în prezent cu un caz foarte inte­­resant, care poate fi considerat ca tipic în felul sau şi an­ume: O femeie din Cernăuţi işi vîn­­duse o copilă în vîrstă de 15 ani unui capelmaistru, care întreprin­de turneu,rî cu capele de dame în Qjient. Cuxa­re «d­'utecuă fitoso­nul­ui acestor capele sa cunoaşte să înşele aparenţa, adică să simu. ţel sau revărsatul zorilor să fie obiectul de animaţie al publicului iubitor de petreceri. Pentru ca să se înşele mai bine ochii publicului, capelnaiștri l­ung arcușul cu săpun,­­așa ca co­pila poate manipula ore întregi pe coardele vioarei, fără a scoate vr'un ton muzical. Mama fetei vîndute primise ca plată cît^va sute de coroane, lă­­sindu-şî copila pe mina unui ast­­fel de capelmaistru, care sosind la Monastic (Turcia) a abuzat de inocenţa şi naivitatea copilei, ştiiind-o să se avlaita în braţele prostituţion­e,­­ pentru a-i asigura lui un cîiştig material. Liga din Cernăuţi a intervenit pe lingă consulatul austriac din Monastir,­­pentru ca copila să fie readusă în Bucovina. In contra gapelmaistrului s’au luat măsuri­le necesare. ________ Alisf ! Curierul spectacolelor — Sîmbătă, 31 Ianuarie — TEATRUL NAȚIONAL. — Se va juca „Heidelbergul de altă dată", piesă în 5 acte de Wilhelm Förster- Meyer. TEATRUL LYRIC. — Compania lirică romina de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu va juca „Far­mecul unui vals", operetă în 3 acte. GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpatî’’. In toate serile dela 7—12 și luni. sea­ra și Duminicile dela 5—7 d. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-luî Ercule Pifferi. Resaurant­ă la carte şi preţ fix 1.60­­4 feluri. Specialitatea casei: Bere , la Pilsen, din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinemato­graf Pathe Freres, cu program nou. SALA LIEDERTAFEL. — Repre­zentaţie dată de trupa franceză cu comicul cîntăreţ Mayol. Se joacă: „La papilione”, comedie în 3 acte d A. Valabrégne şi „Petite Bonne Serieuse“. CIRCUL SIDOLI. — Reprezenta­­ţiune dată de circul Sidoli. Teatrul de varietăţi Imperial str Cămpineanu No. 6.—­In toate serile reprezentaţiuni pentru familii. Pro­gram artistic variat şi atracţios. Primul debut al cunoscutului comic Ştefan Iulian neîntrecut în reperto­­torul sǎu original, scene de mahala care a avut cele mai mari succese duetului francez Les Des-Melys, simpaticul comic fancez Bouchevil excelentului Trio tirolez Reil şi ce­lor­lalţi artişti sosiţi. Duminicele şi sărbătorile Mălinei cu intrare li­beră MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff). Deschis Joia, Duminica şi sărbătorile, dela 10—12 a. m., şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sa­le.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Uni­versitate). Deschis Duminică dela 11 dimineaţa pînă la 1 d. a.—MU­ZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu Corn st it ipţrsk­sîtigfu­l Consiliul societăţii slave din Moscova lansează, un apel care ar putea fi considerat ca o curio­zitate, dacă nu ar fi serios şi sin­cer. Societatea slavă îşi dă seama că Muntenegrul e într’o situaţie primejdioasă, că se află fără de apărare faţă de Austria care bi­­zuindu-se pe forţa eî brutala, tin­de să distrugă viaţa naţională a micului şi viteazului popor mun­tenegrean, cum a înăbuşit sau căuta să înăbuşească năzuinţele naţionale ale sîrbilor din Bosnia şi Herzegovina, pe cari a pus stăpînire definitivă. Care ar fi mijlocul Insă de a salva Muntenegrul de acest duş­man puternic şi hrăpitor? De a salva viaţa a mii de eroi slavi? De a Inspira Austriei o teamă reală, care să-i oprească avîntul infam de cotropire? Societatea slavă din Moscova a găsit um mijloc şi ea 11 spune în apelul ei. Cel m­ai bun mijloc de apărare contra Austriei, spune ea, e să se ofereze „venerabilului decan şi celui mai mare dintre slavi”, prinţului Nicolae al Muntenegru­­lui, două sau trei hidroplane şi două sau trei aeroplane. Şi apelul spune textual: „Aeroplanele sistem Wright, u­­şoare la mînuit, costă 9.000 de ru­ble, iar hidroplanele sistem „Ri­cochet“­—12.000 de ruble. Mînuite de doi oameni, ele fac 65 de ver­ste într’un ceas şi pot să atace orice vas duşman. „Ar fi de ajuns ca cele 200 de milioane de slavi în cari intră şi cei din Rusia şi cei din America, să facă fiecare o donaţie de o copeică, pentru ca să se adune o sumă mai mare de­cît capitalul trebuincios. Atacaţi de Austria, muntenegrenii, de pe înălţimea munţilor, ar putea, cu ajutorul aeroplanelor, să nimicească un întreg sistem de fortificaţii aus­triece, de jur împrejurul Cataru­lui. Pe de altă parte, flotila ar îm­piedica blocarea porturilor munte­­negrene Dulcigno şi Antivari şi ar împiedica accesul Muntene­­grului, al Bosniei şi Herzegovinei dinspre mare. „Apoi flotila aceasta ar ame­ninţa toate vasele militare şi va­poarele comerciale austriace, de mare,şi ar paraliza orice miş­care comercială . „Armatorii austriaci, fiind mai toţi unguri sau croaţi, primejdia de a vedea sărind în aer vapoa­­rele comerciale din cauza mine­lor mumenegrene ar sili Ungaria şi Croaţia să protesteze contra răsboiului. Prezenţa hidroplane­­lor în porturi şi a aeroplanelor pe munte, de­asupra fortificaţii­lor austriace, va provoca panica în rîndurile duşmanului”. Iată deci mijlocul găsit de so­cietatea slavă din Moscova pen­tru a constrînge Austria să res­pecte libertatea Muntenegrului şi s-o facă să renunţe chiar la Bos­nia şi Herzgovina. Pentru a aduna suma necesară cumpărărei acestor aeroplane şi hidroplane, societatea slavă a deschis o listă de subscripţie şi va constitui un comitet constituit din slavofilii din toate nuanţele pen­­tru a face cumpărarea. Iniţiativa societăţei slave din Moscova e cel puţin interesantă şi demnă. Fr silvice Primim următoarea scrisoare: Domnule director, Citind în ziarul d-voastră „Di­mineaţa“, No. 1766 din 18 Ianua­rie 1909, afacerea fraudelor din pădurile Statului jud. Neamţu, vă rog respectos a da publicităţii adevărul afacere! şi anume: La 18 August 1906, S’a început instrucţiunea fraudelor, fiind in­culpat subscrisul ca şef al ocolu­lui silvic Calu-Iapa, jud. Neamţu, şi comerciantul I. Tanenţapf şi in urma mandatului No. 2.669 am fost arestat. La instrucţie am ară­­tat ’că d. Gh. Adamescu, făcînd prima ofertă pentru cumpărarea a 103 arbori de brad din pădura Statului Cuta-Vînătorî nu s’a a­­probat, făcînd insă alta cu un.preţ mai ridicat i s’a aprobat, şi fă­­ciindu­ î oficial cunoscut a depune preţul­­şi a ne prezenta racepisa spre a-î preda cei 103 arbori cum­păraţi prin oferta d-sate, prezen­tîndu-ne recepisa am dat ordin pădurarurlui de pază a-î libera acei 103 copaci sub luare de do­­vadă şi a o înainta ocolului. D. Adamescu împreună cu d. Marin Preotu, In loc să vîndă numai cei 103 arbori cumpăraţi au vîndut comerciantului I. Tan­enţapf. un număr de 1911 copaci din pădurea Statului, eliberîndu-î pentru această vînzare o scrisoa­re în regulă.. Interogat la instrucţie de unde are aceşti copaci (1911) a răspuns că i-a cumpărat de la d-nii Ada­mescu şi Preutu pentru care a plă­tit suma de 25 000 lei, probînd a­­ceasta cu martori şi cu acte, a­­rătînd tot deodată că n a avut cu mine nici o legătură, căci Ada­mescu­­şi Preotul i-a dat garan­­ţii suficiente de vînzarea ce i-au făcut Nici­ o depunere din partea cuiva în contra mea; cum­ zic dar, adevăraţii defraudatori sunt d-niî Adamescu şi Preotul, contra cărora sunt toate depunerile, înSS nu s’a luat, şi nici nu se ia nici o demarsă fiind oameni susţinuţi de persoane înalte. Tot contra d-lui Adamescu sunt acte dresate de agenţii silvici ai Statului în număr de trei de pes­te 120 mii de lei care sunt pen­dinte la tribunal. Cum se face clar că subscrisul, sa stat in prevenţie de aproape şase luni iar cei doi domni liberi, ceva mai mult, nici la instrucţie n’am fost chemat de aproape trei luni-Rog a se cerceta dosarul No. 120 din 18 August 1908 de către cei în drept şi dacă nu se va adeveri cele arătate de mine primesc să fiu dat judecăţii ca calomniator şi să-m­i primesc pedeapsa. Binevoiţi vă rog domnule direc­tor a primi stima mea. C. Bottez. Inginer silvic avantagii, ca marilor industriaşi, spre a putea contribui­­ ei la înflo­rirea industriei naţionale. D. Gidai răspunde, că d. ministru al industriei şi comerciului, prin noul proect de lege asupra industriei scoboară foarte mult limita avanta­jelor acordate. Iur şcoalei industriale, spune, că şcoala industrială are menirea de a D. Hristodor Elefterescu, profeso­­lumina spiritul atît al ucenicilor cit şi al lucrătorilor. Arată mijloa­cele de a răspindi cultura printre ,lucrători, prin reviste şi ziare şi propune un curs preparatoriu pen­tru repelirea materialului din cla­sele­­primare. De asemenea înfiinţa­rea de secţii speciale, după meşte­şugul ales. Vorbind despre persona­lul didactic spune, că meseriaşii sunt cei mai ridicaţi a forma corpul pro­fesoral în şcoala industrială. D. Ştefan Giuglea mecanic vor­bind despre şcoala industrială pro­pune un program după care s’ar pu­tea preda cursurile. De asemenea propune înfiinţarea unei şcoli poli­­technice. D-sa arată lipsa unui corp profesoral şi în special a materia­­lului­didactic. D. Balaban-arhitect spune, că şco­lile de meseriaşi la ţară sunt nefolo­sitoare deoarece ţara noastră este eminentă agricolă. Este de părere să se înfiinţeze o şcoală de dulghe­­rie. D. Roman modelist C. F. R. spu­ne că acesta este al 4-lea congres de cînd asociaţiunea şcoalelor de meserie se luptă a aduce oarecari îmbunătăţiri soartei muncitorilor. Spune că absolvenţii şcoalelor de meserie, nu trebue să caute numai de­cit a căpăta slujbă la stat, ci să lucreze alături cu meseriaşii. Cere să se creeze mai multe şcoli de matrice în şcoli de arte şi meserii şi să se creeze maî multe şcoli de adulţi. De asemenea mai cere în­­fiinţarea unei biblioteci. A maii vorbit asupra acestor ches­tiuni şi d. Săveanu, după care s’a închis şedinţa amînîndu-se cea vii­toare pentru Duminică în sala şcoa­lei Golescu. Că pentru marile Sale calităţi, sa vom întîlni cu toţi Luni. 2 Februa­rie a cu orele 10 a. m. in grădina Gişmigiu, de unde vom porni cu steaguri şi muzici spre a’l intîmpina la locuinţa Lui, din strada Labirint. Aceasta va fi cea mai mîndră răs­plată pentru munca sa de ani de zi­le semănată pe pămlntul patriei și nu inimile întregului neam. Crima din fund. Zabrowsky Aseară pe la orele 10, o crimă s’a comis în strada Zabrowsky No­. 72» Vasile Ganea, proprietarul caselor, certîndu-se cu chiriaşul sau Gh. Stuparu, l-a lovit cu un cuţit dt abdomen. Victima într’o stare foarte gravă, a fost transportată la spitalul Filan­tropia, unde, la ora 1 şi jumătate noaptea, a fost operată de d. dr. Bejan. Criminalul a fost arestat la circa 15. El tăgădueşte orice vinovăţie, spunînd că s’a bătut într’adevăr cu Gh. Stuparu, dar nu e dînsul acela care a înjunghiat pe victimă. Ganea a fost adus de două ori la locul crimei, dar el persistă în a tăgădui. Criminalul încercase să ucidă şî pe Anica Stuparu, soţia lui Stu­paru, dar ea a reuşit să se refugie­­ize în casa unui vecin. Starea victimei continuă a fi gra­­vă. _____ BIBLIOGRAFIE Atragem atenţiunea tutulor a­­■matOrilor cari vor să-şi procure interesanta Carte de pur a d-luî Th. V. Păcăţianu, care este un adevărat tezaur de mormon­ente istorice relaltiv la luptele romîni­­lor pe peste munţi, cum că o gă­sesc spre vînzare la librăria Leon Alcalay din Bucureşti (calea Vic­­toriei No. 37), cu 6 lei volumul în loc de 12 tel, cît costa pînă acum. * A apărut No- 10 pe Ianuarie din­ „Îndrumarea“ sub direcţiunea d-lor Sebastian Moruzi şi dr. Zo­­sin cu următorul cuprins: S. Moruzi şi dr. Zosin 1859— 1909. Octav Doljan, Nineta. Gh. Mărcuiescu, Organizarea meserii­lor. Mihail Codreanu, Omul (fragment-început dintr’un po­em). Octavian Gaga, Unde mer­gem cu biserica,? Vasile Jurist Plutaşul (poezie). Fii­, Către tina (poezie). E. M. Socor, „Clasifică­rile literare” în serviciul criticei pătimaşe. A. Magder, Din viaţa evreilor. Judecata. Titus Lapteş, Lingă vatră (poezie). Dr. P. Co­sin, Confederaţia balcanică. Re­cenzent, Revista revistelor româ­ne- Noua revstă română( Demo­cratismul partidului liberal-naţio­nal de N. Em Teohaci), Tribuna medicilor (Cum îi găseşte pe me­dici anul 1919), furnica (24 Ia­nuarie). Reamintim d-lor comercianţi, industriaş! şi tuturor acelor ce doresc a preda anunciurî sau ori­ce altfel de reclame pentru ziarele­­„UREVERUL“ $i „DlUlHEATfl“ că spre a fi serviţi in mod con­ştiincios şi cu preţuri originale să se adreseze NUMRI cunos­cute! AGENŢII DE PUBLICITATE Caro! Schulder & Comp. Bucureşti Shriaroprgenicile Telefon (3/4)) concesionari exclusivi ai publi­citasei ziarelor ,,Altar$(jinigEn­.r Bursa cerealelor New-York sărbătoare. Chicago sărbătoare. Berlin notează griul Mai închide­re urcare o marcă şi un sfert pe Iulie urcare o marcă jumătate. Secară pe Mai închidere urcare o marcă pe Iulie urcare o jumătate marcă. Porumbul calm. Timpul frig. Londra griul ferm oferte puţin numeroase porumbul ferm dar inac­tiv, orzul ferm, vînzătoriî stlnd re-* zervatî, ovăzul tendinţa fermă. San Francisco gríu disponibil. Liverpol griul ferm, porumbul calm şi neschimbat. Timpul la Viena Londra şi Liver­pol frig simţitor. * In Constanta s’au vîndut. Gríu greutate 78-79 kgr. cu leî 21.20 suta kgr. Gríü greutate 74-75 kgr. cu lei 19.60 suta kgr. Gríü greutate 70-71 kgr. cu lei 18.30 suta kgr. Porumbul ferm. Orzul susţinut lei 13.50 suta kgr. Timpul noros. Piaţa neschimbată.­­ST In Brăila s’au vîndut: Gríü greutate 78-79 kgr cu lei 21 suta kgr. Gríü greutate 76-77 kgr. cu lei 20 suta kgr. Gríü greutate 72-73 kgr. cu lei 18 suta kgr. Tendinţa griului fermă. Ovăzul susţinut lei 11. 40 suta kgr. Fasolea aleea susţinută 14.80 suta kgr. L’engressi ftjrţt şi meserii Şedinţa de după amiază Şedinţa s’a deschis la orele 4 p. m­. sub preşidenţia d-lui Gîdeî, di­rectorul meseriilor. înainte de deschiderea şedinţei d. Botez, comunică congresiştilor că mîine la orele 2 se vor vizita şcoala de meserii şi muzeul de zoo­logie. D-sa mai comunică, că vii­toarea şedinţă se ţine în localul şcoalei Golescu. La ordinea zilei sînt: Şcoli­­profesionale de meserii: a) Cursuri de seară generale pen­tru ucenici şi adulţi. b) Cursuri de seară temporare, speciale la anume industrii pentru ucenici. c) Şcoli permanente de ziuă. D. Gîdea, declarînd şedinţa des­chisă, spune,­­că congresul intră a­­icuma în partea sa practică avînd de discutat chestiunele mai interesante şi speră că din această discuţie vor eşi idei realizabile şi bune, cari vor ridica situaţia tristă în care se gă­seşte muncitorimea. D. Botez dă citire a două tele­grame, primite din partea direcţiu­nilor şcoalelor de meserii din Iaşi şi Galaţi. Asupra chestiunelor din ordinea de zi, se dă cuvîntul d-luî Sava Dra- Hoi. D -sa­­arată însemnătatea aces­tui congres şi a chestiunelor ce sînt de discutat, zicînd că şcolile indus­triale pentru ucenici sînt foarte în­semnate deoarece acestea desvolta spiritul lor. Crede că ar fi bine ca tinerii pînă la 18 ani, să urmeze această şcoală. Arată modul cum ar trebui organizată această şcoală şi spune că ar trebui conduse de mese­riaşi. D-sa arată greutăţile ce au întîmpinat iniţiatorii spre a face a­­ceastă şcoală şi zice, că este fericit a vedea această idee realizată. D. Gîdeî răspunizînd­­d-lui Drăgoi spune că şcolile industriale întreţi­nute de stat n’ar da rezultate bune, ci maimai acelea din iniţiativă par­­ticulară, cum este aceia a d-lui A­­lexandrescu, fiind direct puse sub direcţiunea unui industriaş. Şcolile industriale au o parte technică şi una practică. D-sa arată care ar putea fi mij­loacele de a aduce pe ucenici la şcoală, fără a jicni interesele patro­nilor. D. M. Alexandrescu, vorbind de modul cum s’ar putea da meseriaşi destoinici, spune, că este nevoe şi de desvoltarea spiritului. Meseriaşii se pot forma, zice d-sa sau prin şcoale de meserii ale sta­tului sau prin atelierele particulari­lor. Tinerii meseriaşi din atelierele particulare spre a desvolta spiritul, trebue să urmeze regulat cursurile şcoalei industriale de aci, numai a­­tuncea vor putea deveni buni lucră­tori. D. Constantin Greceanu, din T. Bereşti cere să­ li se ac­orde şi lor Timpul noim_____ Studenţii şi fostul mitropolit Ghenadie Comitetul societăţei studenţeşti „Lumina", a lansat următorul ma­nifest: Fraţi creştinii Un moment de rătăcire ne-a lip­­sit tronul metropolitan de cea moal măreaţă figură a sfintei noastre bi­serici din timpurile de faţă. Timpul prigonirilor a dispărut şi acum a sosit binecuvîntatul moment pentru îndreptarea greşelilor. O datorie sfîn­tă ne îndeamnă pe totî a lupta cu credinţă pentru a convinge pe I. P. S. Mitropolitul Ghenadie că trebue să î şî reia locul în fruntea bisericeî noastre. Fraţi creştini! Martori ai ticăloşiilor lumeşti, pe­­trecute pe tronul Moldovei, suntem­ datori a impune bisericei oameni de a căror cinste, demnitate şi cre­dinţă­­ sîntem convinşi noi. Naţio­nalist distins, călăuzit de cele mai înalte sentimente, pentru patrie şi neamul nostru, fără nici un preget pentru înălţarea Romîniei întemeeto­­rul atîtor aziluri pentru săraci, mi­tropolitul Ghenadie a impus ortodo­xismul tuturor religiunilor ce tind a ne contopi tara noastră. Frafi creştini! tCa o dentenstratig du recunostim Duelul din Focşani FOCŞANI, 30 Ianuarie. — Irt ur-« ma unei altercaţii violente între d-nii căpitani Slăvescu şi Ciornei a avut azi loc în sala regimentului II un duel cu sabia. Martori au fost pentru d. căpitan Slăvescu, d-nii maiori Cihoschi şi Caloenescu, iar pentru d. căpitan Ciornei d-nii că­pitan Cancicoff și locotenent Gri­­gorescu. Căpitanul Ciornei a fost grav ră­nit la antebrațul drept.—Radu. Dela Academie Comunicarea d-nuî profesor Bogdan Eri la orele 3 după amiază, d­­profesor Bogdan a făcut la Aca­demie comunicarea d-sale cu pri­vire la cronicele lui Azarie. Intre altele d-sa a spus că aces­te cronici datează încă de pe la anul 1457 şi că vorbeşte de dom­nia lui Stefan-cel-Mare. Cronicele lui Azarie, au­ mare înrudire cu cronicele lui Ureche şi textul original se află la Sf. Petersburg. D. Bogdan a adus o copie după original şi—într’o limbă da cro­­nicar—a tradus o parte din ea. D-sa sfătueşte mai departe pe istoricii noştri ca să se ocupe cu traducerea complectă a acestor cronici după care se va putea stabili date interesante cu pri­vire la isprăvile voevozilor noş­tri din secolul al XVI-lea şi al XVI-lea.

Next