Adevěrul, februarie 1909 (Anul 21, nr. 6973-7000)
1909-02-01 / nr. 6973
f Dumîu’îca 1 Februarie 1909 Important! Important! Pentru eşirea din indiviziune a moştenitorilor lui Petre S. Guran, se vinde prin licitaţie publică, in ziua de 23 Februarie a. c. moşia Teasca din judeţul Dolj, în întindere de 552, hectare, toate arabile, dintre cari peste 350 hectare pămint de prima calitate, fiind luncă de Jiu, udate pe o parte de apa Jiului iar de cealaltă parte de niște isvoare foarte bogate cari nu seacă nici-odată și cari pogoane s’ar putea iriga cu înlesnire, făcîndu-se întinse culturi de grădinărie. Moșia este situată la ÎS—20 kilometrii departe de Craiova. Cumpărătorul poate intra în moşie chiar din toamna aceasta. Parte din moştenitori, pot lăsa cumpărătorului suma ce li se cuvine din moştenire cu privilegiu în imobil şi cu o dobîndă foarte convenabilă. Moşia a fost cumpărată de Petre Guran prin licitaţie publică de peste 30 ani, hotărnicia în regulă, ordonată de tribunal, aşa că se poate pune, cu foarte mare înlesnire, la Creditul Fonciar Rural. Preţul vinzărei şi celelalte condiţiuni se pot vedea în dosarul respectiv ce se află la Grefa Tribunalului Comercial din Craiova ic !NEiH llllliUl s Vinul Suveranilor * Elite Sec BINET PRODUS EXCLUS!? FRANCEZ BINET Gast American Vechea şi cunoscuta casă de mobile şi decoraţiuni E PRAGER & D. BILLER FURMISORII CURŢEI REGALE BUCUREŞTI, 94 Calea Victoriei 94, BUCUREŞTI (peste drum de Palatul Regal) —— Aduce la cunoştinţa distinsei sale clientele din Capitală şi din provincie că i-au sosit şi sosesc zilnic ULTIMELE CREAŢIUNI ARTISTICE PfNTRU Aranjsmente, Desprailuri şinsiuni inferioare Saloane si salaiss în toate surorile clasice şi moderne DORMITOARE I.& FUMOARE SUFRAGERII SI VESTIBULURI CIURDURIŞ Etc., etc. ARANJAMENTE COMPLECTE. DECORURI NOUI Instalaţi noi complecte pentru palatele administrative ţi orice instituţiuni publice în Capitală şi provincie Mare asortiment de stofe, de mobile şi lemnării Eşantiloane, Planuri, Devizori la cerere Numeroase instalaţiuni de primul rang s’au executat şi se execută de către noi în cele mai distinse case din ţară Administraţia Viilor Lahovary-Bretzulescu Podgoriile: Valea Orboaei — Valea Meilor Leerdeni (««cea are onoare a aduce la cunoştinţă că pentru a putea satisface mai uşor clientela sa, mered crescîndă, şi-a sporit numărul localurilor de vînzare (cu paharul, sticla etc.) a renumitelor sale vinuri. 7, Str. Smîrdan (in pivniţa Zerlendi, intrarea prin stradelă) 6, Str. Sărindar (Casa Fundescu) Str Javafi.Vochi (Casa Ghită Petrescu peste drum de loa, alt. tavan VECHI calul Ofiţerului stării Civile, Grădina Sf. Gheorghe Acest din urmă local va fi deschis cu începere de la 1 Mai 1909 — Comenzile se primesc la cite trei localuri — Vinurile vor fi duse la domiciliu în sticle sau damigene. Administraţia atrage atenţiunea Onor. public că nu vinde vinurile sale decit direct consumatorilor şi interzice ca «esăvîrşire revînzarea acestor vinuri ca provenind din viile Lahovary-Ei reiz niesen. Producţia anuală circa 300.000 litri Telef. 2/91. Vin nou de masă de la 80 bani litrul LEI 56 TONA COCS SUPERIOR — Garantat de uzină din Anglia — Transportat in saci plumbuiţi D. TSCHIRKOVITS S“ Calea Victoriei 33 — Telefon 120 ANTRACIT ENGLEZESC, BMQPETE Cel mai mare succes au obţinut MOTOARELE de benzina şi gazoson Sistemul TRfflJZL S Comp. WIEN Speciale pentru Mori şi celelalte industrii Inginer Bucureşti, Str Mîntuleasa No. 6 Telefon 4/47 Referinţe din toate părţile ţarei (Dealul Mare) Reprezentant general CASA DE SCHIMB Dl. FIHKELS Bucureşti,Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Ian. 1909 Comp. Vînd 1O 65 91 — 90 65 91 — 90 25 90 75 86 25 86 75 86 25 86 75 102 — 102 50 92 50 93 — 98 — 98 25 86 50 87 25 96 75 97 25 94 25 94 75 4100 — 4110 — 410— 415 — 125— 135 — 105 50 106 50 123 50 124 50 101 - 101 75 100 - 101 — 265 —1 268 — Dr.AJARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al profesoruluiJournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis EGALELE PARULUI Calea Victorei 120 Ursu bin. &MJLa Stet Vin alb frăncuşe excelent LITRU 80 BANI — Calea victoriei 36 — Sanatoriul pr.m Construit şi montat special pentru tratamentul boalelor chirurgicale, operaţiuni şi faceri BULEVFERDIMND No. 48 BUCUREȘTI ___________________Telefon 144 Dr. George FISCHER Specialist in: Boale de Ochii şi Urechi Cons dela 11—12 a. m. şi 4—7 p. m. Str. Doamnei, No. 27 Dr. Eraclie Sterian Specialist Boale interne şi sifilitce Str. Bibescu-Voda No. 22 Vechiu medic al Eforiei Spit. Civile Cvnsnic delit 10-12 §1 dela 3-7 Cred elementar lucru, că ţuica ei produc cele opt judeţe die munte ■le alcoolizează dacă s’ar consuma nu toată ci jumătate pe loc; pe cit timp clnd ea ar fi repartizată" de o potrivă celor treizeci şi două judeţe, abia ar fi suficientă strictului necesar. Natural cantitatea care este necesară la 32 ar fi o otravă dată numai la 8. Partea economică Din punct de vedere economic, chestiunea se prezintă şi mai limpede, căci la întrebarea: Dacă ar fi sau nu util a tinde la desfiinţarea svedelor de pruni, nu se poate răspunde decit negativ. A răspunde altfel ar fi a condamna la absolută mizerie populaţia munteană, căci ştiut este, că unicul izvor de bogăţie, singurul articol pe care munteanul încasează bani, este luica sau materia primă: borhotul de prune, luindu-i acestea i-ai luat mijlocul de trai. Şi aipoî ce s’ar face toată regiunea deluroasă plantată cu pruni,î, cînd s’ar des,planta? Am vedea numai rîpî şi torenţi, eîa fiind improprii altor cuiburî. S’ar putea răspunde: Să te industrializeze prunele. Să se usuce, să se facă magium. Aci obiectez că: E lesne de zis, dar ar nevoe de făcut. Nu zic, că nu se pot usca prune şi că o bună parte din acest produs s’ar iputesa întrebuinţa astfel, dar lucrul cere multe condiţiuni pentru a face ceva important. Şi iată de ce: Mai toţii nu toate varietăţile de prune se pot usca, iar acele ce sunt proprii pentru această operaţie, formează o mică parte din loialitatea producţiuîieî. Uscarea lor cere cunoştinţe speciale, cum şi împachetarea pentru comerţ, şi guvernul n’a înfiinţat pînă azi nici o şcoală practică în acest scop. Nu este nici un biurofin nici un minister şi nici cel puţin un funicţionar însărcinat cu acest lucru, cu toate că s’au creat o mulţime de inspectori agricoli, administrativi etc. Nici la pepinieriile statului nu sînt culturi de pruni pentru a răspindi la săteni poeţî, cum nu ştiu ca statul să aibă la vreo pepinieră sau fermă vre-un cuptor pentru uscat prune. Iniţiativa privată deşi a crescut, este adevărat, dar n’a reuşit căci pe lingă dificultăţile de maî sus, s’a ■lovit de lipsa de debuşeu; căci nici armata, nici şcolile nu consumă prune uscaite; iar publicul ales, cel care poate plăti bine, preferă prunele străine, fiind mai bine preparate şi varietăţi anume pentru acest scop. Cei cari au uscat prune în cantităţi mai mari, au riscat să rămină ■cu ele nevîndute sau să le dea pe un preţ derizoriu. Aşa că uscarea prunelor este în adevăr un mijloc, dar pentru viitor încetul cu încetul, după ce se vor schimba treptat, treptat varietăţile, noastre de pruni şi cu stăruinţe şi cu sacrificii şi din partea cultivatorilor de pruni, dar şi din partea statului. Această transformare se va face pe nesimţite dacă cei chemaţi se vor ocupa de ea; pînă atunci însă nu se pot desfiinţa livezile de pruni şi cultivatorii lor nu pot fi reduşi la sapă de lemn, aşa că fabricarea ţuiceî încă se impune şi deci şi consumarea ei in ţară,abia ră numai dacă guvernul prin consulii comerciali cari-î avem In alte state n’ar putea găsi mijlocul d’a o exporta Dacă dar prunii şi ţuica nu-1 nutem desfiinţa, va trebui ne. a.rtărat să ss facă reducerea, producţiei spirtului de cereale la stricin) necesar pentru interesele industriale şi cel mult pentru fabricarea romulul şi cognacului, sau exportarea li». Este de neapărată nevoe ca alcoolul de bucate să «au se mai poată pune în consumaţie nici amestecat cu apă, cum este basamacul, nici cu diferite esenţe şi chiar cu ţuică sub numele de rachiu şi acest lucru nu se poate face, cu toată pedeapsa prevăzută în proiectul modificator al legii la art. 26, deoarece circiumarul sau angrosistul de băuturi vinde produsul compus din ţuică, spirt şi apă sub nume de rachiu, nume sinonim la sate mai cu seamă, cu ţuicţ. Şi astfel înlătură legea. Numai cînd spirtul ar fi cu mult mai scump în cit n’ar conveni cîrciumarilor să-l întrebuinţeze, atunci s’ar putea înlătura frauda ori acest lucru nu se poate face decît printr’o majorare a taxei asupra spirtului. Iată dar atttea motive pentru cari cultivatorii d® pruni sunt foarte îngriţaţi şi guvernul ar putea acum cu ocazia modificăreî legei monopolului să ţină seamă şi de nevoile lor, satisfăctodu-î, întru cit este drept şi echitabil. De altfel este neexplicabil lucru, cînd şi ţuica că şi vinul sunt produse naţionale, de ce se caută a se favoriza vinul în detrimentul taica. Ce s'ar putea acorda muntenilor S’ar putea buna oară: a) Spori numărat cîrciumilor prin reducerea dela 150 la 100 a capilei de familie necesar! pentru acordarea unei circiumă. b) Majorarea taxei spirtului. c) Reducerea licenţei şi pentru ţuică. d) Punerea pe picior de egalitate a tuturor cîrciumarilor In ce priveşte vinderea şi a altor obiecte, cum băcănie, etc. Guvernul dacă ţine să fie echitabili şi cu podgorenii şi cu muntenii, n’are de cît s’o facă, maî cu seamă că prin acestea nu se știrbesc întru nimic interesele podgorenilor. Ion N. Iorgulescu ECOURI „ Domnul Marco Dattelkremer proprietarul cunoscutului bazar de mobile „LA CENTRALA“, s’a reîntors din străinătate, unde vizitînd magazinele mai mari din centrele Europei a studiat în de amănunt organizarea vînzăreî mărfurilor în rate. D-sa a şi introdus vînzarea în rate a oricărui articol necesar pentru aranjamentul unei gospodării frumoase. In afară de mobile, dela cele mai simple şi pînă la cele mai de lux, decoraţiuni, haine. îngerii, trusouri, covoare, perdele, maşini, piane etc., se poate cumpăra prin acest magazin orice obiect pentru menaj, de la orice alt magazin din Bucureşti. Condiţiunile de vînzare şi modul de plată sunt extrem de avantagioase şi uşoare de îndeplinit. Această organizare, pentru prima oară sistematică in ţară, va face ca toată lumea să se grăbească a vizita marele bazar ,,LA CENTRALA“, din str. tarei No. 62. 4oj 4% 4%| 4°/t 5% 4V. 5% 4°/t 5»|. 5% Dinţa amor. 1908 eon. . , 1905 a. b. Rentă internă Oblig. Cam. Inc. 1903 , » 1906 Sor. Fane, rural » » , urb. Bn. . . Iaşi Ac. B. Naţională „ . Agricolă , „ Sc. Bnc. Cor. val. austr. Măre! germane Banc. franceze „ italiene « rubl. hîrtiî Motoarele de Benzină şi Gezogen cele maî bune sunt de Sistemul Almnaşi ce se vînd numai, de Casa NICOLAE FEHÉR , De BUCUREŞTI BRAILA CRAIOVA Cereţi oferte speciale şi catalogul ilustrat — Societate în Comandită — ADEVĂRUL Duminică 19 aprilie 1909 se va face,in publicare către reprezentanţii Camerelor de Comer dia BUCUREŞTI şi CRAIOVA * Prima Tragere mnii Grafnite Oferite abonaţilor ziarului „DIMINEAŢA“ Casa «»Craiova liberă de orice sarcină. Situată în cea mai trumoasă poziţie. Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 garderoape, 2 mescoare cu marmoră şi un lavoar cu marmoră, special comandate la Marele Bazar OU Mobile „Ina Centrala“ din Str Carol No 62. 30 Abonamente la ziarul „Adevărul“ Toţi abonaţii care nu vor cîştiga la această tragere participă cu bonurile rămase, la tragerile următoare a caselor din Bucureşti, Iaşi şi Brăila şi a celorlalte premii în valoare totală de MIEI 75.000 -IM Costul abonamentului rămîne acelaşi: Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dând dreptul la 11 cupoane de participare , pe 3 luni Lei 6, dând dreptul la 4 cupoane de participare. CUI Strada Școala Militară No. 9 Scrisorî din Bucovina Alegerile comunale. — Demonstraţiuni zgomotoase contra mareşalului ţării. — Rusificarea Bucovinei.—Traficul cu fiinţe omeneşti CERNĂUŢI, 29- lan.— Astăzi s’a făcut in localitate alegerea a 11 consilieri comunali la colegiul al doilea. A fost o agitaţiune teribilă din partea partidelor, cari şi-afi numit candidaţii la aceste alegeri. După cum s’a prevăzut s’a format o puternică coaliţiunie compusă din patru naţionalităţi: germaniî, poloni, ruteni şi evrei, pentru a se pune piept unei ewntuale reuşite a creştinilor — sociali cari au urmărit scopul de a pătrunde in statul comunal pentru a putea micşora influenţa democraţilor. Ca şi la alegerea colegiului al 3-lea, care a avut loc săptămlna trecută, creştinii sociali au rămas in minoritate, neîntrunind decît un număr foarte mic de voturi faţă de lista partidelor coalizate, care a avut norocul să fie aleasă cu o majoritate zdrobitoare. Partidul creştin-social este un partid nou în Bucovina. Ideile precum şi programul acestui partid încă nu şi-a fi cîştigat atîta aderent în Bucovina, pentru a se putea spera la un succes electoral. Democratizmul a triumfat! aceasta e o dovadă mal mult că populaţia Cernăuţului nutreşte ideî liberale şi că nu doreşte cu nici Un preţ instalarea în fruntea comunei a reprezentanţilor iezuitizmuluî catolic. Debutul partiduluî creştin-socia! în alegerile comunale a provocat unirea tuturor elementelor liberale, cari şi-au formulat parola: In contra duşmanului „negru” ! Or, se ştie că creştinii sociali formează pleiada aderenţilor catolicizmului fanatic, a teoriilor duşmănoase dezvoltăreî pacinice şi libere a populaţiiinel. Demonstraţia sgomotoasă contra mareşalului tatei E ştiut de toţi că baronul George Vasilco, mareşalul Bucovinei, e un vechiu susţinător al libera. Uzmului, ceea ce a dat ocazie diferiţilor politiciani din ţară a-şî manifesta neîncrederea faţă de politica sa Astfel pe cînd baronul Vasilco părăsise sala primăriei, unde şi-a dat votul pentru lista oficială a fost întîmpinat pe scări de către unii studenţi universitari şi atacat cu cuvinte ofensatoare. Partidul creştin social e foarte indignat de purtarea mareşalului care a preferat lista coaliţiei în contra celeia a creştinilor socialî. Pe la orele 10 seam, se răsipîndise vestea in oraş că un grup de studenţi români îl uimeşte a face demonstraţiuni zgomotoase în faţa locuinţei baronului Vasilco. Lucrul s’a adeverit, căci trecătorii au putut observa că grupul de studenţi a deschis ui bonbardaanent cu pietre asupra casei mareşalului spărgind geamurile. Demonstranţii s’iau împrăştiat cu repeziciune, fără a fi observaţi de către poliţie. De teama unei damioinsitraţiuni nu contra celorlalte personalităţi cari au repurtat succesul la alegerile comunale, s-au postat garde poliţieneşti la locuinţele lor. Noul palat naţional evreiesc a fost înconjurat de cita un cordon poliţienesc, pentru, a se putea para un eventual atac al demonstranţilor. Bombardarea locuinţei baronii, lui Vasilco este viu comentată în cercurile lor locale şi se atribie demonstranţilor o mare doză de curagiu, dată fiind personalitatea mareşalului ţării. Rusificarea Bucovinei Cernăuţi, so ianuarie.—Iuni,o corespondenţă trecută am relevat acţiunea partidului rutean-bătrîn, care tinde a introduce influenţa rusească în poporul slav din Bucovina. Reprezentanţii rutenilor, tineri din parlament s’au grăbit a adresa o interpelare ministrului de interne, cerînd luarea da măsuri eficace în contra realizare a visului ruşilor-bâtrînî, cari prin acţiunea lor nu, urmăresc de cît atragerea maselor slave sub comanda ţarismului. . In aceasttiff interepiellare rutenii tineri atrag atenţia ministrului asupra pericolului rusofil din Bucovina şi Galiţia. Rutenii se plîng în contra autorităţiisuperioare bisericeşti, care ar fi protejind pe preoţii rusofili, prin faptul instalăreî lor în diferite posturi de preoţi, etc. Tendinţa ruişilor-bâţrini preocupă în prezent Intr’un grad foarte înalt cercurile slave din Bucovina. Se dă o mare importanţă primirei cordiale ce s’a făcut la Petersburg unul preot, rusofil din Bucovina care a fost delegat a asista la dezbaterile congresului slavilor. Agitaţiunea ruşilor este chiar antidinastică. Ei răspândesc în popor ,dulcea amintire a anilor mo,cind Bucovina se afla sub părinteasca întrijire a Imperiului rusesc“. De atunci, zic eu, ţărişora a trecut sub stăpinirea Austriei, pentru care Bucovina pare a fi un copil „adoptiv”, nedîndu-se provinciei atenţiunea cuvenită. Rutenii tineri protestează energic în contra rusifiicărei Bucovinei şi sînt pe cale a întrebuinţa toate mijloacele pentru a împedeca săvîrşirea acţiune! ruso-militor. Traficul cu fiinţe omeneşti Liga pentru combaterea negoţului cu fiinţe omeneşti se ocupă în prezent cu un caz foarte interesant, care poate fi considerat ca tipic în felul sau şi anume: O femeie din Cernăuţi işi vînduse o copilă în vîrstă de 15 ani unui capelmaistru, care întreprinde turneu,rî cu capele de dame în Qjient. Cuxare «d'utecuă fitosonului acestor capele sa cunoaşte să înşele aparenţa, adică să simu. ţel sau revărsatul zorilor să fie obiectul de animaţie al publicului iubitor de petreceri. Pentru ca să se înşele mai bine ochii publicului, capelnaiștri lung arcușul cu săpun,așa ca copila poate manipula ore întregi pe coardele vioarei, fără a scoate vr'un ton muzical. Mama fetei vîndute primise ca plată cît^va sute de coroane, lăsindu-şî copila pe mina unui astfel de capelmaistru, care sosind la Monastic (Turcia) a abuzat de inocenţa şi naivitatea copilei, ştiiind-o să se avlaita în braţele prostituţione, pentru a-i asigura lui un cîiştig material. Liga din Cernăuţi a intervenit pe lingă consulatul austriac din Monastir,pentru ca copila să fie readusă în Bucovina. In contra gapelmaistrului s’au luat măsurile necesare. ________ Alisf ! Curierul spectacolelor — Sîmbătă, 31 Ianuarie — TEATRUL NAȚIONAL. — Se va juca „Heidelbergul de altă dată", piesă în 5 acte de Wilhelm Förster- Meyer. TEATRUL LYRIC. — Compania lirică romina de sub conducerea d-lui Const. Grigoriu va juca „Farmecul unui vals", operetă în 3 acte. GRADINA TERASA a berăriei şi restaurantului „La Carpatî’’. In toate serile dela 7—12 și luni. seara și Duminicile dela 5—7 d. a., concert dat de orchestra italiană sub conducerea d-luî Ercule Pifferi. Resaurantă la carte şi preţ fix 1.604 feluri. Specialitatea casei: Bere , la Pilsen, din fabrica Czell. TEATRUL EDISON : Cinematograf Pathe Freres, cu program nou. SALA LIEDERTAFEL. — Reprezentaţie dată de trupa franceză cu comicul cîntăreţ Mayol. Se joacă: „La papilione”, comedie în 3 acte d A. Valabrégne şi „Petite Bonne Serieuse“. CIRCUL SIDOLI. — Reprezentaţiune dată de circul Sidoli. Teatrul de varietăţi Imperial str Cămpineanu No. 6.—In toate serile reprezentaţiuni pentru familii. Program artistic variat şi atracţios. Primul debut al cunoscutului comic Ştefan Iulian neîntrecut în repertotorul sǎu original, scene de mahala care a avut cele mai mari succese duetului francez Les Des-Melys, simpaticul comic fancez Bouchevil excelentului Trio tirolez Reil şi celorlalţi artişti sosiţi. Duminicele şi sărbătorile Mălinei cu intrare liberă MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff). Deschis Joia, Duminica şi sărbătorile, dela 10—12 a. m., şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sale.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate). Deschis Duminică dela 11 dimineaţa pînă la 1 d. a.—MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu Corn st it ipţrsksîtigful Consiliul societăţii slave din Moscova lansează, un apel care ar putea fi considerat ca o curiozitate, dacă nu ar fi serios şi sincer. Societatea slavă îşi dă seama că Muntenegrul e într’o situaţie primejdioasă, că se află fără de apărare faţă de Austria care bizuindu-se pe forţa eî brutala, tinde să distrugă viaţa naţională a micului şi viteazului popor muntenegrean, cum a înăbuşit sau căuta să înăbuşească năzuinţele naţionale ale sîrbilor din Bosnia şi Herzegovina, pe cari a pus stăpînire definitivă. Care ar fi mijlocul Insă de a salva Muntenegrul de acest duşman puternic şi hrăpitor? De a salva viaţa a mii de eroi slavi? De a Inspira Austriei o teamă reală, care să-i oprească avîntul infam de cotropire? Societatea slavă din Moscova a găsit um mijloc şi ea 11 spune în apelul ei. Cel mai bun mijloc de apărare contra Austriei, spune ea, e să se ofereze „venerabilului decan şi celui mai mare dintre slavi”, prinţului Nicolae al Muntenegrului, două sau trei hidroplane şi două sau trei aeroplane. Şi apelul spune textual: „Aeroplanele sistem Wright, uşoare la mînuit, costă 9.000 de ruble, iar hidroplanele sistem „Ricochet“—12.000 de ruble. Mînuite de doi oameni, ele fac 65 de verste într’un ceas şi pot să atace orice vas duşman. „Ar fi de ajuns ca cele 200 de milioane de slavi în cari intră şi cei din Rusia şi cei din America, să facă fiecare o donaţie de o copeică, pentru ca să se adune o sumă mai mare decît capitalul trebuincios. Atacaţi de Austria, muntenegrenii, de pe înălţimea munţilor, ar putea, cu ajutorul aeroplanelor, să nimicească un întreg sistem de fortificaţii austriece, de jur împrejurul Catarului. Pe de altă parte, flotila ar împiedica blocarea porturilor muntenegrene Dulcigno şi Antivari şi ar împiedica accesul Muntenegrului, al Bosniei şi Herzegovinei dinspre mare. „Apoi flotila aceasta ar ameninţa toate vasele militare şi vapoarele comerciale austriace, de mare,şi ar paraliza orice mişcare comercială . „Armatorii austriaci, fiind mai toţi unguri sau croaţi, primejdia de a vedea sărind în aer vapoarele comerciale din cauza minelor mumenegrene ar sili Ungaria şi Croaţia să protesteze contra răsboiului. Prezenţa hidroplanelor în porturi şi a aeroplanelor pe munte, deasupra fortificaţiilor austriace, va provoca panica în rîndurile duşmanului”. Iată deci mijlocul găsit de societatea slavă din Moscova pentru a constrînge Austria să respecte libertatea Muntenegrului şi s-o facă să renunţe chiar la Bosnia şi Herzgovina. Pentru a aduna suma necesară cumpărărei acestor aeroplane şi hidroplane, societatea slavă a deschis o listă de subscripţie şi va constitui un comitet constituit din slavofilii din toate nuanţele pentru a face cumpărarea. Iniţiativa societăţei slave din Moscova e cel puţin interesantă şi demnă. Fr silvice Primim următoarea scrisoare: Domnule director, Citind în ziarul d-voastră „Dimineaţa“, No. 1766 din 18 Ianuarie 1909, afacerea fraudelor din pădurile Statului jud. Neamţu, vă rog respectos a da publicităţii adevărul afacere! şi anume: La 18 August 1906, S’a început instrucţiunea fraudelor, fiind inculpat subscrisul ca şef al ocolului silvic Calu-Iapa, jud. Neamţu, şi comerciantul I. Tanenţapf şi in urma mandatului No. 2.669 am fost arestat. La instrucţie am arătat ’că d. Gh. Adamescu, făcînd prima ofertă pentru cumpărarea a 103 arbori de brad din pădura Statului Cuta-Vînătorî nu s’a aprobat, făcînd insă alta cu un.preţ mai ridicat i s’a aprobat, şi făciindu î oficial cunoscut a depune preţulşi a ne prezenta racepisa spre a-î preda cei 103 arbori cumpăraţi prin oferta d-sate, prezentîndu-ne recepisa am dat ordin pădurarurlui de pază a-î libera acei 103 copaci sub luare de dovadă şi a o înainta ocolului. D. Adamescu împreună cu d. Marin Preotu, In loc să vîndă numai cei 103 arbori cumpăraţi au vîndut comerciantului I. Tanenţapf. un număr de 1911 copaci din pădurea Statului, eliberîndu-î pentru această vînzare o scrisoare în regulă.. Interogat la instrucţie de unde are aceşti copaci (1911) a răspuns că i-a cumpărat de la d-nii Adamescu şi Preutu pentru care a plătit suma de 25 000 lei, probînd aceasta cu martori şi cu acte, arătînd tot deodată că n a avut cu mine nici o legătură, căci Adamescuşi Preotul i-a dat garanţii suficiente de vînzarea ce i-au făcut Nici o depunere din partea cuiva în contra mea; cum zic dar, adevăraţii defraudatori sunt d-niî Adamescu şi Preotul, contra cărora sunt toate depunerile, înSS nu s’a luat, şi nici nu se ia nici o demarsă fiind oameni susţinuţi de persoane înalte. Tot contra d-lui Adamescu sunt acte dresate de agenţii silvici ai Statului în număr de trei de peste 120 mii de lei care sunt pendinte la tribunal. Cum se face clar că subscrisul, sa stat in prevenţie de aproape şase luni iar cei doi domni liberi, ceva mai mult, nici la instrucţie n’am fost chemat de aproape trei luni-Rog a se cerceta dosarul No. 120 din 18 August 1908 de către cei în drept şi dacă nu se va adeveri cele arătate de mine primesc să fiu dat judecăţii ca calomniator şi să-mi primesc pedeapsa. Binevoiţi vă rog domnule director a primi stima mea. C. Bottez. Inginer silvic avantagii, ca marilor industriaşi, spre a putea contribui ei la înflorirea industriei naţionale. D. Gidai răspunde, că d. ministru al industriei şi comerciului, prin noul proect de lege asupra industriei scoboară foarte mult limita avantajelor acordate. Iur şcoalei industriale, spune, că şcoala industrială are menirea de a D. Hristodor Elefterescu, profesolumina spiritul atît al ucenicilor cit şi al lucrătorilor. Arată mijloacele de a răspindi cultura printre ,lucrători, prin reviste şi ziare şi propune un curs preparatoriu pentru repelirea materialului din claseleprimare. De asemenea înfiinţarea de secţii speciale, după meşteşugul ales. Vorbind despre personalul didactic spune, că meseriaşii sunt cei mai ridicaţi a forma corpul profesoral în şcoala industrială. D. Ştefan Giuglea mecanic vorbind despre şcoala industrială propune un program după care s’ar putea preda cursurile. De asemenea propune înfiinţarea unei şcoli politechnice. D-sa arată lipsa unui corp profesoral şi în special a materialuluididactic. D. Balaban-arhitect spune, că şcolile de meseriaşi la ţară sunt nefolositoare deoarece ţara noastră este eminentă agricolă. Este de părere să se înfiinţeze o şcoală de dulgherie. D. Roman modelist C. F. R. spune că acesta este al 4-lea congres de cînd asociaţiunea şcoalelor de meserie se luptă a aduce oarecari îmbunătăţiri soartei muncitorilor. Spune că absolvenţii şcoalelor de meserie, nu trebue să caute numai decit a căpăta slujbă la stat, ci să lucreze alături cu meseriaşii. Cere să se creeze mai multe şcoli de matrice în şcoli de arte şi meserii şi să se creeze maî multe şcoli de adulţi. De asemenea mai cere înfiinţarea unei biblioteci. A maii vorbit asupra acestor chestiuni şi d. Săveanu, după care s’a închis şedinţa amînîndu-se cea viitoare pentru Duminică în sala şcoalei Golescu. Că pentru marile Sale calităţi, sa vom întîlni cu toţi Luni. 2 Februarie a cu orele 10 a. m. in grădina Gişmigiu, de unde vom porni cu steaguri şi muzici spre a’l intîmpina la locuinţa Lui, din strada Labirint. Aceasta va fi cea mai mîndră răsplată pentru munca sa de ani de zile semănată pe pămlntul patriei și nu inimile întregului neam. Crima din fund. Zabrowsky Aseară pe la orele 10, o crimă s’a comis în strada Zabrowsky No. 72» Vasile Ganea, proprietarul caselor, certîndu-se cu chiriaşul sau Gh. Stuparu, l-a lovit cu un cuţit dt abdomen. Victima într’o stare foarte gravă, a fost transportată la spitalul Filantropia, unde, la ora 1 şi jumătate noaptea, a fost operată de d. dr. Bejan. Criminalul a fost arestat la circa 15. El tăgădueşte orice vinovăţie, spunînd că s’a bătut într’adevăr cu Gh. Stuparu, dar nu e dînsul acela care a înjunghiat pe victimă. Ganea a fost adus de două ori la locul crimei, dar el persistă în a tăgădui. Criminalul încercase să ucidă şî pe Anica Stuparu, soţia lui Stuparu, dar ea a reuşit să se refugieize în casa unui vecin. Starea victimei continuă a fi gravă. _____ BIBLIOGRAFIE Atragem atenţiunea tutulor a■matOrilor cari vor să-şi procure interesanta Carte de pur a d-luî Th. V. Păcăţianu, care este un adevărat tezaur de mormonente istorice relaltiv la luptele romînilor pe peste munţi, cum că o găsesc spre vînzare la librăria Leon Alcalay din Bucureşti (calea Victoriei No. 37), cu 6 lei volumul în loc de 12 tel, cît costa pînă acum. * A apărut No- 10 pe Ianuarie din „Îndrumarea“ sub direcţiunea d-lor Sebastian Moruzi şi dr. Zosin cu următorul cuprins: S. Moruzi şi dr. Zosin 1859— 1909. Octav Doljan, Nineta. Gh. Mărcuiescu, Organizarea meseriilor. Mihail Codreanu, Omul (fragment-început dintr’un poem). Octavian Gaga, Unde mergem cu biserica,? Vasile Jurist Plutaşul (poezie). Fii, Către tina (poezie). E. M. Socor, „Clasificările literare” în serviciul criticei pătimaşe. A. Magder, Din viaţa evreilor. Judecata. Titus Lapteş, Lingă vatră (poezie). Dr. P. Cosin, Confederaţia balcanică. Recenzent, Revista revistelor române- Noua revstă română( Democratismul partidului liberal-naţional de N. Em Teohaci), Tribuna medicilor (Cum îi găseşte pe medici anul 1919), furnica (24 Ianuarie). Reamintim d-lor comercianţi, industriaş! şi tuturor acelor ce doresc a preda anunciurî sau orice altfel de reclame pentru ziarele„UREVERUL“ $i „DlUlHEATfl“ că spre a fi serviţi in mod conştiincios şi cu preţuri originale să se adreseze NUMRI cunoscute! AGENŢII DE PUBLICITATE Caro! Schulder & Comp. Bucureşti Shriaroprgenicile Telefon (3/4)) concesionari exclusivi ai publicitasei ziarelor ,,Altar$(jinigEn.r Bursa cerealelor New-York sărbătoare. Chicago sărbătoare. Berlin notează griul Mai închidere urcare o marcă şi un sfert pe Iulie urcare o marcă jumătate. Secară pe Mai închidere urcare o marcă pe Iulie urcare o jumătate marcă. Porumbul calm. Timpul frig. Londra griul ferm oferte puţin numeroase porumbul ferm dar inactiv, orzul ferm, vînzătoriî stlnd re-* zervatî, ovăzul tendinţa fermă. San Francisco gríu disponibil. Liverpol griul ferm, porumbul calm şi neschimbat. Timpul la Viena Londra şi Liverpol frig simţitor. * In Constanta s’au vîndut. Gríu greutate 78-79 kgr. cu leî 21.20 suta kgr. Gríü greutate 74-75 kgr. cu lei 19.60 suta kgr. Gríü greutate 70-71 kgr. cu lei 18.30 suta kgr. Porumbul ferm. Orzul susţinut lei 13.50 suta kgr. Timpul noros. Piaţa neschimbată.ST In Brăila s’au vîndut: Gríü greutate 78-79 kgr cu lei 21 suta kgr. Gríü greutate 76-77 kgr. cu lei 20 suta kgr. Gríü greutate 72-73 kgr. cu lei 18 suta kgr. Tendinţa griului fermă. Ovăzul susţinut lei 11. 40 suta kgr. Fasolea aleea susţinută 14.80 suta kgr. L’engressi ftjrţt şi meserii Şedinţa de după amiază Şedinţa s’a deschis la orele 4 p. m. sub preşidenţia d-lui Gîdeî, directorul meseriilor. înainte de deschiderea şedinţei d. Botez, comunică congresiştilor că mîine la orele 2 se vor vizita şcoala de meserii şi muzeul de zoologie. D-sa mai comunică, că viitoarea şedinţă se ţine în localul şcoalei Golescu. La ordinea zilei sînt: Şcoliprofesionale de meserii: a) Cursuri de seară generale pentru ucenici şi adulţi. b) Cursuri de seară temporare, speciale la anume industrii pentru ucenici. c) Şcoli permanente de ziuă. D. Gîdea, declarînd şedinţa deschisă, spune,că congresul intră aicuma în partea sa practică avînd de discutat chestiunele mai interesante şi speră că din această discuţie vor eşi idei realizabile şi bune, cari vor ridica situaţia tristă în care se găseşte muncitorimea. D. Botez dă citire a două telegrame, primite din partea direcţiunilor şcoalelor de meserii din Iaşi şi Galaţi. Asupra chestiunelor din ordinea de zi, se dă cuvîntul d-luî Sava Dra- Hoi. D -saarată însemnătatea acestui congres şi a chestiunelor ce sînt de discutat, zicînd că şcolile industriale pentru ucenici sînt foarte însemnate deoarece acestea desvolta spiritul lor. Crede că ar fi bine ca tinerii pînă la 18 ani, să urmeze această şcoală. Arată modul cum ar trebui organizată această şcoală şi spune că ar trebui conduse de meseriaşi. D-sa arată greutăţile ce au întîmpinat iniţiatorii spre a face această şcoală şi zice, că este fericit a vedea această idee realizată. D. Gîdeî răspunizîndd-lui Drăgoi spune că şcolile industriale întreţinute de stat n’ar da rezultate bune, ci maimai acelea din iniţiativă particulară, cum este aceia a d-lui Alexandrescu, fiind direct puse sub direcţiunea unui industriaş. Şcolile industriale au o parte technică şi una practică. D-sa arată care ar putea fi mijloacele de a aduce pe ucenici la şcoală, fără a jicni interesele patronilor. D. M. Alexandrescu, vorbind de modul cum s’ar putea da meseriaşi destoinici, spune, că este nevoe şi de desvoltarea spiritului. Meseriaşii se pot forma, zice d-sa sau prin şcoale de meserii ale statului sau prin atelierele particularilor. Tinerii meseriaşi din atelierele particulare spre a desvolta spiritul, trebue să urmeze regulat cursurile şcoalei industriale de aci, numai atuncea vor putea deveni buni lucrători. D. Constantin Greceanu, din T. Bereşti cere să li se acorde şi lor Timpul noim_____ Studenţii şi fostul mitropolit Ghenadie Comitetul societăţei studenţeşti „Lumina", a lansat următorul manifest: Fraţi creştinii Un moment de rătăcire ne-a lipsit tronul metropolitan de cea moal măreaţă figură a sfintei noastre biserici din timpurile de faţă. Timpul prigonirilor a dispărut şi acum a sosit binecuvîntatul moment pentru îndreptarea greşelilor. O datorie sfîntă ne îndeamnă pe totî a lupta cu credinţă pentru a convinge pe I. P. S. Mitropolitul Ghenadie că trebue să î şî reia locul în fruntea bisericeî noastre. Fraţi creştini! Martori ai ticăloşiilor lumeşti, petrecute pe tronul Moldovei, suntem datori a impune bisericei oameni de a căror cinste, demnitate şi credinţă sîntem convinşi noi. Naţionalist distins, călăuzit de cele mai înalte sentimente, pentru patrie şi neamul nostru, fără nici un preget pentru înălţarea Romîniei întemeetorul atîtor aziluri pentru săraci, mitropolitul Ghenadie a impus ortodoxismul tuturor religiunilor ce tind a ne contopi tara noastră. Frafi creştini! tCa o dentenstratig du recunostim Duelul din Focşani FOCŞANI, 30 Ianuarie. — Irt ur-« ma unei altercaţii violente între d-nii căpitani Slăvescu şi Ciornei a avut azi loc în sala regimentului II un duel cu sabia. Martori au fost pentru d. căpitan Slăvescu, d-nii maiori Cihoschi şi Caloenescu, iar pentru d. căpitan Ciornei d-nii căpitan Cancicoff și locotenent Grigorescu. Căpitanul Ciornei a fost grav rănit la antebrațul drept.—Radu. Dela Academie Comunicarea d-nuî profesor Bogdan Eri la orele 3 după amiază, dprofesor Bogdan a făcut la Academie comunicarea d-sale cu privire la cronicele lui Azarie. Intre altele d-sa a spus că aceste cronici datează încă de pe la anul 1457 şi că vorbeşte de domnia lui Stefan-cel-Mare. Cronicele lui Azarie, au mare înrudire cu cronicele lui Ureche şi textul original se află la Sf. Petersburg. D. Bogdan a adus o copie după original şi—într’o limbă da cronicar—a tradus o parte din ea. D-sa sfătueşte mai departe pe istoricii noştri ca să se ocupe cu traducerea complectă a acestor cronici după care se va putea stabili date interesante cu privire la isprăvile voevozilor noştri din secolul al XVI-lea şi al XVI-lea.