Adevěrul, aprilie 1909 (Anul 21, nr. 7032-7059)
1909-04-02 / nr. 7032
Joi 2 Aprilie 1999 Ultimele 18 zile la ÎS AprIIi© lf$09 Se va face în public de către reprezentanţii Camerei de Comerţ, din Bucureşti si Craiova Tragerea Premiilor Oferite GRATUIT abonaţilor ziarului „DIMINEATA“ ]£f ^^^P^-^^^StrrSboalaMilitara-Tf-S' Casa din Craiova ? — Liberă de orice sarcină — — in valoare de peste 20.©©© trei * Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 goarderoabe, 2 mescioare cu marmora şi un lavoar cu marmoră, special comandate la Marele Bazar cu Mobile Marco Datelkremer din Str. Carol No. 62. 30 Abonamente la ziarul „Adevărul“ Toţi abonaţii cari nu vor cîştiga la această tragere participă cu bonurile rămase la tragerile următoare a caselor din Bucureşti, Iaşi şiJBraila şi a celorlalte premii în valoare totală de IBST MB» 75.00© f*f Costul abonamentului rămîne acelaşi. Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare, pe 6 luni Lei 11,dînd dreptul la 11 cupoane de participare; pe 3 luni Lei 6, dînd dreptul la 4 cupoane de participare a mai buna APA mnîHERALA PURGATIVA este acea dala j i ABREAZU V IAȘI - Autorisată da Stat |l|'B‘eîbIatâiUi medalia de aur la exp. am tSSi-ii Rficamaadată cu preferinţa de D JulMedia., j ^ Cfecî prompt si sigur, dosa mică, gust gfejíi*, j { Cereţi dar numak ..\ ‘APAjMINERALA DE BREAZO j - Care sa găseste la toţi vănzatonde ape minerale din tară. j i” Propr. C. H. FamcMvescu & Co. Deposit general: Fraţii Kanya JasU * \ ■ Societate» Anonimă pentru Import !jl Export, BncnrcH» 8S®~ VIZITAT! ~Wl „Hotel English“ Calea Victoriei, (Piaţa Teatrului), Bucureşti De la 1 Martie a trecut sub o nouă administraţie -----îmbunătăţiri noi prin toate camerile —— Camere de la 2,50 în sus — Curăţenie exemplară Vila la Sinaia frumos mobilată, mare, de închiriat. La proprietar: G. A. Mandy, advocat, Calea Victore! 108, Bucurescî. Representant bine introdus in toată ţara, capabil, avînd garanţii morale şi materiale precum şi referinţe de primul rang, caută representanţe pentru industria naţională. Oferte sub A. A. la Administraţia ziarului. De închiriat Casele din str. Mircea-Vodă No. 3 restaurate complect, 16 camere de locuit, grajd de 4 cai, remisă pentru 4 trăsuri, grădina admirabil plantată, curte spaţioasă. Doritorii se pot adresa la D-l C. I. Stoicescu, str. Batiştei. La Sinaia se caută un apartament, două-trei camere mari, bucătărie, cameră de servitori, la soare, curte sau grădină. Pe la „Furnica“. Se preferă singur incure. Ofertele să se adreseze la „Adevărul“, Bucureşti, sub iniţialele A. H. Institutul Medical de Ifico-Electrotereine Dr. Erdreich Str. Italiană 4 (colţ Bul. Carol) = Băi igienice = Instalaţiune specială pentru tratamentul boalelor: nervoase, reumatice,,5artritice, paralizii, boale”de stomac. Se primesc şi cîtîva bolnav interni înainte şi «lupa întrebuinţarea Cremei şi Indrei „FLORA“ de că n’avea noroc, căci cîștigă foarte pulin. Același ziarist se făcu alta dată conductor de tramvaie. Un călător zăpăcit i-a plătit locul de două ori, in schimb alții s’au folosit de neexperiența lui ca s’o șteargă fără să plătească. La zece seara, bietul ziarist era mort d oboseală. El a trebuit să dea din buzunar 3 lei companiei. D. Tinnndy, de la „Le Journal“, s-a angajat ca figurant la teatrul Porte-Saint Martin în momentul de a apare pe scenă, regizorul strigă către toţi figuranţii: — „Hei, cadavrele, e rîndul vostru!“ Se reprezenta „Quo Vadis“. Cadavrele se coboară pe scenă, din lojele lor, unde aerul e irespirabil. D. Tinnndy se culcă pe scîndură. El e sub o grămadă de inşi cari după cum cere piesa, au fost ucişi de animalele din circ. Pe jumătate înăbuşit, el n’aude din dialog decît vorbe întretăiate. In sfîrşit cortina cade şi el poate să se scoale, aiurit, zdrobit, fără dorinţa de a mai reîncepe. Fregoli al reportajului.—Poliţia supraveghiată de ziarişti Un reporter trebue să fie gata să se transforme dupe cum îi cere meseria. D. Freddy de la „Petit Bleu“ din Bruxelles a fost un adevărat Fregoli al reportajului. Intr’o zi travestit în cioban, a condus pe străzile Bruxeluluî o turmă de capre; a doua oară s’a transformat în negustor de ghiaţă, a treia zi ere chelner şi servea respectuos pe clienţii unui mare restaurant. După o săptămînă era negustor de vînaturî, un fel de precupeţ de pe la noi şi mergea pe străzi strigîndu-şî iepurii şi prepeliţele marfă pe care o purta pe umeri pe o cobiliţă. Se înţelege că pentru un om deprins cu haine de oraş e greu să se metamorfozeze aşa, năpraznic, în lucrător manual ori şi mai rău, mai cu seamă că cel de meserie să nu te cunoască. Totuşi încercările au fost doveditoare. Reporterii au izbutit să se transforme în aşa fel că nici prietenii lor nu i-au iftorescut. Dar ziariştii merg mai departe. Ca să se asigure de buna funcţionare a serviciilor publice sau, mai ia dreptul, ca să le prindă în neregulă, ei se deghizează şi joacă rolul a tot felul de personagii. Poliţia supraveghează pe cetăţeni, — dar ea e supraveghiată de ziarişti, de reporteri. D. Georges Daniel, ca să-şî dea seama de vigilenţa poliţiei şi de inteligenţa agenţilor ei, a eşit într’o noapte îmbrăcat ca apaş şi tîrînd după el o bicicletă de lux. Timp de două ore el a circulat liniştit sub ochii poliţiei. Numai pe la orele două dimineaţa i-a dat în gînd unui sergent de stradă să-l întrebe de rostul bicicletei, care nu făcea de el. Incurcîndu-se înadins în răspuns, a fost dus la secţie. D. Charles Vallier, de la „Petit Bleu“ din Paris a făcut mai boacănă s’a dat drept nebun, ca să vadă ce o să se întîmple. îmbrăcat într’o redingotă eșită din modă, cu pieptul acoperit de decoraţii, ţinînd în mînă o umbrelă veche cum ar fi ținut un sceptru, reporterul o porni pe bulevarde. De două ori el se opri în fața sergenților de stradă și le spuse: — Sínt Napoleon! Soldat, te fac caporal. — Circulați! răspunseră agenții luînd’o încolo. Abia un al treilea plictisit, luă pe Vallier de braț și îl duse la secție. D. Georges Leroy, de la „Le Jourîmpinse experiența pînă la cațini, «mulă un acces de nebunie furioasă şi dusă la infirmeria specială, petrecu o noapte întreagă în urletele nebunilor primejdioşî.Isprăvile reportajului modern nu se isprăvesc aci. Ele ajung la fapte şi mai tragice. Dar cele înşirate pînă aci sînt destul de elocvente pentru ca cititorul să-și facă idee de ce înseamnă un mare ziar modern, un ziar adevărat. In vederea recrutărilor Este ştiut că o mare parte din tinerii cari urmează a fi supuşi operaţiunilor de recrutare nu-şi pot obţine drepturile fixate prin lege... din cauza necunoştinţei în facerea actelor necesare la asemenea ocaziuni. Toţi tinerii din Capitală şi provincie cari se găsesc în această categorie,c adică cei ce au de invocat diferite dispense, reduceri de termen, amînărî şi serviciu, pentru continuarea studiilor, dispense condiţionale, scutiri, supuşenie străină, etc., să se adreseze d-luî L. Voinea, licenţiat în drept, directorul biuroului de informaţiuni al ziarului „Adevărul", Bucureşti, strada Sărindar No. 11, fie personal fie prin scris. Biuroul în schimbul unui onorar moderat, se însărcinează cu facerea actelor şi îndeplinirea tuturor actelor şi îndeplinirea tuturor formalităţilor legale pentru cei interesaţi. GALAŢI, 31 Mart.— Generalul Averesen care se află la Tulcea, va pleca mîine spre Ismail însoţit de consulul rus din Tulcea. La Ismail — în calitatea sa de inspector al cavaleriei va fi primit de autoritate şi de consulul român Stamatiade. Vizita gen. Âveresen in Basarabia Programul oficial al alergărilor de cai dela Craiova întrunirea de primăvară * ZIUA I-a Jo! 23 Aprilie 1909 I. Premiul de Primăvară Gentlemen-unders, pentru armăsari, epe şi juganî de orice rasă şi de orice provenienţă, (bia 3 ani în sus. Greutăţi: 8 ani 68; 4 anî 74; 10 ani în sus 76* şi jam. kgr. Câştigătorul in 1908al unuî premiu de 2.500 lei va lua 1 şi jum. kg. supragreutate, a două asemenea premii, sau a unui premiu de 5000 Iei, 3 kgr. Caii cari nu vor fi cîştigat nici un premiu, vor primi la 3 ani o descărcare de 1 şi jum. kgr., la 4 ani şi mai sus 3 kgr. Caii, carî nu sunt de pur sînge, mai primesc 3 kg. descărcare. Distanta 2000 metri. Intrarea 50 Iei pină la 15 Aprilie 1909. Premiul I 1000 le! Premiul II 200 lei. 'Îl,* A- NI“ Premiul Prefecture! Alergare plată, pentru armăsari, epe şi juganî de pur singe de 3 an! şi mai sus, născuţi şi crescuţi în ţară, înscrişi în Stud-bookul român; toţi caii, de vînecare pentru 4.000 lei. Greutăţi: 3 ani 55 kg.; 4 ani şi mai sus 63 jum. kg. Caii puşi de vînzare pentru 2.000 leî, primesc 3 kg. descărcare. Orice câştigător al unuia sau mai multe premii de 2.500 leî, primeşte 2 jum. kgr. supragreutate. Calul, care n’a cîştigat nici un premiu primeşte la 3 ani 2 kg. descărcare, la 4 anî şi mai sus 4 kg. Distanţa 2.200 metri. Intrarea 50 leî pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 1.200 lei. Premiul II 200 lei. ILI Premiul Subscriptorilor Alergarea plată, pentru armăsari, epe şi juganî din orice ţară şi de orice rasă, de 3 anî şi mai sus. Câştigătorul, în ichimbul Ipremiuluî devine proprietatea subscriptorilor, printre care se trage la sorţi în sfertul de oră ce urmează alergăreî. Greutăţi: 3 anî 57 kg.; 4 anî 67 kgr.; 5 anî şi mai sus 69 kg. Calul care aleargă pentru 1.000 leî, primeşte 3 jum. kg. descărcare. Distanţa 2.400 metri. Intrarea 80 leî pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 2.000 leî. IV Premiul Ministerului de Război (Condiţiuni oficiale) Garduri, pentru cai de orice rasă de 4 ani şi mai sus, aparţinind ofiţerilor Armatei Române, călăriţi de ofiţeri în activitate sau rezervă. Greutatea comună 75 kg. Caii de pur sînge născuţi în străinătate, primesc 2 kg. supra-greutate. Caii, care au cîştigat alergări de obstacole, primesc cite 3 kg. supra-greutate de fiecare alergare cîştigată. Caii de jumătate singer, născuţi în ţară, primesc 5 kg. descărcare. Caii, care au cîştigat la Bucureşti sau in străinătate în anul curent 2 alergari sunt excluşi. Cîştigătorul unui prremiu de 3.000 lei in anul precedent este exclus. Distanţa 3.000 metri. Intrarea 20 lei pină la 15 Aprilie 1909. Premiul I 600 leî. Premiul II 150 leî. Premiul III 100 lei. Oferiţi de Onor. Minister de Război. V Premiul Viitorului Alergare plată, pentru armăsari, epe şi jugani de la 3 ani în sus, născuţi şi crescuţi în ţară de locuitorii comunelor rurale, aparţinind locuitorilor din comunele rurale din judeţul Dolj, încălecaţi de proprietarii lor, îmbrăcaţi în costum naţional, avînd la braţul drept o bandă distinctivă. Distanţa 2.000 metri. înscrierea pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 200 lei. Premiul II 80 lei. Premiul III 40 Iei. ‘ ZIUA Duminică 26 Aprilie 1909 ! Premiul Comunei Craiova Gentlemen-rnders şi Jockey, pentru caii care au alergat, fără a cîştiga în ziua precedentă a alergărilor din Craiova. Greutatea 3 ani 68 kg., 4 anî 75 kg., 6 anî şi mai sus 76 kg. Gentlemenii primesc 3 jum. kg. descărcare; gentlemenii care n’au cîştigat niciodată, 6 kg. Distanţa 1.500 metri. Intrarea 60 lei pină la 15 Aprilie 1909. Premiul I 1.200 lei. Premiul II 200 lei. Premiul III 100 lei II Premiul Armatei (Condiţiunî oficiale) Alergare de garduri, pentru cai de orice rasă şi de orice provenienţă, de 1 an şi mai sus, aparţinind ofiţerilor în activitate ai Armatei Române şi călăriţi de ofiţeri. Caii de pur sînge sunt excluşi. Greutatea comună 75 kg. Caii, care au cîştigat alergări de obstacle, vor primi cite 3 kg. supra-greuttate de fiecare alergare cîştigată. Caii născuţi în ţară, primesc 3 kg. descărcare. Caii, cari au cîştigat cel puţin 2 alergări în anul curent, plat sau obstacole, sunt excluşi. Distanţa 3.000 metri. Intrarea 15 lei pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 500 Iei. Premiul II 150 Ies. Premiul III 100 Iei. Oferiţi de Onor. Minister de Rǎzboiu. III Premiul Jockey-Clubului din Craiova Alergare plată, pentru armăsari, epe şi juganî de pur sînge, de la3 anî în sus. Păscuţi şi crescuţi în România, înscrişi în Stud-bookul român. Greutăţi: 3 ani 54 kg.; 4 ani 62 kg.; 5 ani în sus 65 jum. kg. Caii puşi de vînzare pentru 3.000 leî, primesc 2 kg. descărcare. Cîştigătorul unei sume de 3.000 lei va lua 1 jum. kg. supra-greutate, de 6.000 lei, 3 kg. Calul care n’a cîştigat niciodată, va primi La 3 ani 3 kg., la 4 ani 6 kg., descărcare. Distanţa 2.200 metri. Intrarea 125 lei pină la 15 Aprilie 1909. Premiul I 4.000 lei. Premiul II 200 iei. ÎV . Premiul Căilor Ferate Române Pentru armăsari cpe şi juganî de 3 ani şi mai sus care n’au cîştigat nici un premiu. Toţi caii de vînzare pentru 2.000 lei. Greutate: 3 ani 75 kg. 4 ani şi mai sus 63 kg. Calul pus de vînzare pentru 1.000 lei primeşte 3 jum. kg. descărcare. Caii romînî mai primesc 3 jum. kgr. descărcare. Distanţa 2.000 metri. Intrarea 50 lei pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 1.200 lei, din care 1.000 leî oferiţi de onor. direcţia C. F. R. Premiul II un obiect de artă. V Premiul Olteniei Alergare plată, pentru armăsari şi epe, de pur sînge român de 3 anî şi mai sus, înscrişi în Stud-bookul romín, care n’au câştigat o sumă de 4.000 lei. Greutăţi 3 anî 57 kg. 4 ani şi mai sus 63 kg. Calul care n’a cîştigatnici un premiu primeşte o descărcare de 5 kg. Distanţa 2.200 metrii. Intrarea 100 leî pînă la 15 Aprilie 1909. Premiul I 1.500 lei. Premiul II 200 lei, nu poată fi devemut. încercări parţiale de revoluţie vor putea fi uşor înăbuşite. CUM S’A PORNIT MIŞCAREA Constantinopole, 31 Martie. Marea mişcare militară a început azi de dimineaţă. Mai tot soldaţii garnizoanei se adunară în piaţa Sf. Sofia în faţa parlamentului, închizînd intrarea şi cerînd demisia preşedintelui Camerei, a marelui vizir şi a ministrului de rǎzboiu. Ei lăsară liberă trecerea deputaţilor pentru a delibera şi decide asupra cererilor lor. ASASINAREA UNUI DEPUTAT Constantinopol, 31 Mart. — Deputatul Emir Aslan, a fost asasinat în fața parlamentului, fiind confundat cu Huszeim Djahid, redactor al ziarului ,,Tanine". Faptid acesta dovedește că mișcarea e pornită în potriva comitetului tinerilor turci care și-a perdut influența ce o avea asupra armatei. TRUPELE DEVOTATE GUVERNULUI Constantinopol, 31 Mart. — Artileria şi cavaleria au rămas devotate guvernului şi s’au întrunit în faţa ministerului de rǎzboi, trăgînd focuri asupra tuturor acelora care cautau să-î atragă în tabăra rebelilor din faţa parlamentului. — Guys. CONSILIU DE MINIŞTRI Constantinopol, 31 Martie. — In faţa gravitatei situaţiei miniştrii se întruniră imediat la Poartă şi după lungi deliberări, marele vizir hotărî să demisioneze, preşedintele Camerei a demisionat şi el.—Gnys, NOUL MARE VIZIR Constantinopol, 31 Martie.—In unele cercuri se afirmă că Kramilpaşa va fi din nou chemat a primi demnitatea de mare vizir. După o altă versiune insă, demnă de toată încrederea noul mare vizir va fi Tewfik Paşa ministru de externe iar Edhem Paşa, generalisimul armatei în timpul războiului cu Grecia va fi numit ministru de războiu. Guys ăscoala din Constantinople împotriva tinerilor turci.— Demisia cabinetului — Bulgaria faţă de situaţia din Turcia Complot in contra sultanului Constantinopol, 31 Martie. — Se aşteaptă cu mare nelinişte ştiri din garnizoanele Talona, Sannia şi El Bazar, unde agitaţiunea a atins apogeul. Batalioanele albaneze se ridică în contra comitetului tinerilor turci şi cer autonomia Albaniei. In capul mişcăreî se află dervişii Bektashi şi numeroase familii albaneze. Ministrul de războiu se află în posesiunea unor scrisori compromiţătoare din cari reese că un complot a fost organizat pentru detronarea sultanului, alungarea guvernului şi întronarea lui Jussuf Izeddin ca sultan al Turciei. In capul complotului se află colonelul Rizabey din Allepo, care a fost arestat alaltăeri împreună cu mai mulţi ofiţeri albanezi. Arestarea s-a făcut în urma confiscăreî mai multor scrisori trimise de Rizabet printr’un caporal concediat spre Albania. Scrisorile erau trimise mai multor ofițeri din garnizoana de la Veskneb. In cercurile militare domnește acum o enervare de nedescris din cauza lipsei de știri din garnizoanele albaneze. _____ Demisia cabinetului Constantinopol, 31 Martie. — IN MOD OFICIAL SE COMUNICA. PRESEDINTELE CAMEREI AHMED RIZA A TRIMES PORTEI SCRISOARE IN CARE DECLARA CA CREDE A PACE UN SERVICIU PATRIEI PREZENTANDU-SI DEMISIA. IN ACELASI TIMP SI-A PREZENTAT DEMISIA MARELE VIZIR SI INTREGUL CABINET. DEMISIA A FOST PRIMITA DE SULTAN. SE ASTEAPTA CHEMAREA LUI KIAMIL PAŞA SAU A LUI SAID PAŞA LA MARE VIZIR. CA MINISTRU DE RAZBOIU VA FI PROBABIL NUMIT NAZIM PAŞA. ASASINAREA UNUI DEPUTAT Constantinopole, 31 Mart.— Un deputat care seamănă foarte bine cu un membru marcant al tinerilor turci a fost asasinat. Trupele pleacă şi vin încontinuu din şi spre Stambul, parte cu şi parte fără ofiţeri. Pentru moment nu se cunoaşte încă atitudinea ofiţerilor. Se pare însă că vor fi siliţi să meargă cu soldaţii. AUSTRIA ŞI EVENIMENTELE DIN TURCIA Viena, 31 Martie. — Ştirile sosite din Turcia sînt foarte comentate aci. 1 lei cercurile diplomatice situaţia e considerată ca fiind foarte gravă. Se crede însă că revoluţia este numai rezultatul luptelor dintre liberali şi tinerii turci şi că în cele din urmă vor putea veni la cîrma statului elemente mai liniştite şi mai prevăzătoare. GERMANIA ŞI EVENIMENTELE DIN TURCIA Berlin, 31 Martie. — Noua situaţie din Turcia e privită în cercurile diplomatice de aci ca fiind foarte gravă. Se accentuiază însă ca situaţia e încă neclară şi că ştirile trebuesc înregistrate sub rezervă. La ambasada turcă tau se cunosc încă amănunte. Solidaritatea armatei, marinei şi a autorităţilor militare e destul de puternică pentru ca o revoluţie să Bulgaria şi revoluţia Sofia, 31 Mart.— Evenimentele din Constantinopol tară a produce vreo surprindere aci au dat totuşi naştere unei vădite agitaţii. Imediat după sosirea ştirilor asupra celor ce s’au petrecut ori în Constantinopole, a avut loc o consfătuire de miniştri. Guvernul vrea să se folosească de situaţia creeată acum în Turcia, pentru a grăbi rezolvirea chestiilor rămase în suspensie şi în special recunoaşterea independenţei. Aceasta chiar cu preţul unei ciocniri armate. Curierul spectacolelor — Mercur. 1 Aprilie TEATRUL NAŢIONAL.— Se va juca: „Apus de Soare", piesă istorică în 4 acte de d.R. Şt. Delavrancea. TEATRUL LYRIC. — Artiştii din compania lirică romina joacă „Voevodul ţiganilor“, operetă în 3 acte. CIRCUL SIDOLL — Reprezentaţie cinematograf. TEATRUL EDISON. — Reprezentaţie cinematograf. TEATRUL BOULEVARD. — Reprezentaţie de cinematograf. TEATRUL DE VARIETĂŢI (Imperial), str. Cîmpineanui 16. Au toate serile reprezentaţiuni pentru familii. Program artistic nou şi foarte variat. Debutează S. Bernardo, primul şi cunoscutul cupletist şi comic romín. Julian comic romín cu originalul sau program „Scene de mahala“. Corescu, cunoscutul tenor şi german şi alţi artişti şi artiste angajate anume. Duminicile şi sărbătorile Matineu cu intrarea gratis. EXPOZIŢII. — In rotonda Ateneului expoziţia de pictură a d-rei Adela Jean. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate). Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători, dela 11 dimineaţa pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, în toate zilele, între aceleaşi ere. MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA. (Moneria Statului, şoseaua Kisselef). Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcţiei. ADEVĂRUL Scrisori din Iaşi Surprizele vreme!.— Babele suverane.—Din lumea literilor.» O figură nouă.— Democrat descendent de Domn.— Binoținui de Aprilie.— Epoca recrutărilor — Spicuiri istoricoliterare.— Prima recrutare a evreilor.— Cu arcanul.— Sărutarea salvatoare. — Fuga cea sănătoasă. — Vremile se schimbă IAŞI, 30 Martie.—Ern—prima zi de Paşti—puteai să crezi, pe la amiazî că o să aibă ieşenii... drum de sanie, pînă în seară, atlt de abundent se aşternea omătul, în fulgi groşi şi deşi, purtaţi de un vînt rece şi capricios. Cui să-î maî ardă de petreceri şi de escursiunî? Cine să maî învîrtească horile la „Perjoaia” şi la „Leagănul“? Noroc că dup’amiază a maî adus un pic de soare şi de mîngîere, risipind norii şi înseninînd văzduhul! S'ar zice că Paştele au căzut în zilele babei, că nu degeaba doară cofetarii noştri afişează babele de... vînzare. Ajunul sărbătorilor ne-a dăruit o ploae rece de piatră; solemnitatea înviere! a avut loc sub un aer de plumb, iar ghiulelele de plumb ale tunurilor din deal răsunară mai lugubru ca oricînd, îmbinîndu-șî glasurile cu ale clopotelor mari și grave o lipsă de vioiciune în toate, ca niciodată ziarele ieşene — lipsite de entuziasm, şi ele — au călcat tradiţia de a apărea ca numere exclusiv literare în ajunul marilor sărbători. Nu mai este oare a doua Capitală oraşul prin excelenţă iubitor de literatură? Aceasta ne aminteşte că avem acum o modestă aniversară publicistă: împlinirea unui an de la apariţia „îndrumării". Sumarul celor douăsprezece numere ale revistei d-lor Sebastian Moruzzi şi dr. Zosiu se prezintă cu destulă varietate, chiar dacă din punctul de vedere strict liber, ea n’a cultivat cu aceeaşi abundenţă toate genurile şi n’a putut pune, în evidenţă vreun talent nou, necunoscut din activitatea altor publicaţiunî maî vechi. Dar apariţia primului director al revistei, a d-luî, ori a prinţului Sebastian Moruzzi, în arena publicisticei periodice a fost ea însăşi suficientă pentru a consacra meritul publicaţiuneî şi oarecum originalitatea ei. Căci e, necontestat, un talent serios şi real, manifestat în acele interesante schiţe şi articole semnate de un nume cunoscut, în lumea politică dar aproape străin de cercurile publiciste — pînă la „îndrumarea“. Figură distinsă, cu aerul cam sceptic al omului care a văzut multe, fostul prefect de Covurluia, Tulcea şi Suceava, face astăzi politică la Iaşi, ca membru al partidului conservatordemocrat, nu insă fără a reprezenta o anumită nuanţă ce se oglindeşte în paginele „îndrumării“ unde nu arareori s’au emis păreri şi soluţiuni de un democratism pronunţat în chestiuni la ordinea zilei. Remarcabile între toate au fost schiţele din viaţa dela ţară, semnate Sebastian Moruzzi şi cari redau într’o formă de o sugestivă simplicitate observaţiunî de mare interes social şi cari relevă pe adevăratul generos, pe sincerul iubitor al ţărănime! cu care trebue să fi întreţinut raporturile cele maî prietenoase pentru a vedea atlt de bine nevoile şi mizeriile lor a le zugrăvi cu atîta francheţe. Nepotul voevoduluî Alexandru Moruzzi e doctor în drept de la Lipsea; a studiat de asemenea în Capitala Franţei unde şi-a complectat o cultură serioasă. Dacă memoria nu ne înşeală, Sebastian Moruzzi a luptat prin 1896- 97 în rîndurile răsculaţilor cretani de unde trebue să fi păstrat extrem de interesante „însemnări“, pentru vreo viitoare serie de numere ale revistei, căruia i se poate prezice un frumos viitor dacă cei doi directori vor persista cu aceiaşi energie şi cu talentul de care au dat atîta dovezi. „îndrumarea" comptează fără îndoială între bunele publicaţiuni ale Iaşului de astăzi şi a binemeritat prin nota obiectivă ce a pus în discuţiunî şi în polemici. * 1 'Aprilie aduce Iaşului, ca niciodată, mari şi variate emoţiunî. In primul loc o emoţiune care a fost mereu amînată.—aceea a recrutărilor. „Literatura" la ordinea zilei a fost cetirea listelor afişate pe ziduri. Dar termenul recrutării se amînă necontenit, ca şi cum ar fi vrut cineva să ţină spiritele într'o continuă agitaţie. In Iaşî , periodul acesta al recrutării este cel mai fertil în nelinişte şi în emoţiune, cel mai fecund, de asemenea, în picante întîmplări. Se perindează în faţa listelor mii de cititori; unii se caută ei înşişi în acele imprimate, alţii îşi caută cunoscuţii, prietenii, rudele; unii au emoţiunile trecutului, alţii emoţiunile viitorului în faţa listelor, iar amînările în legătură cu modificarea legei au dat acelor emoţiuni o formă chinuitoare. In nici o epocă sau împrejurare laşul nu cheltueşte atîtea enervări, atîtea... „stăruinţî" ca în acea a recrutărilor şi s’ar putea scrie volume întregi de întîmplări şi anecdote privitoare la recrutările laşului. E drept că astăzi lucmrile s’au schimbat şi „stăruinţele” nu mai au înţelesul de altă dată. Influenţele materiale şi chiar cele sociale au dispărut; luptele eroice în jurul scutirilor nu prea au loc, căci vremile s’au schimbat şi concepţia despre militărie s’a modificat. La ţară ca şi în oraş „dramele“ recrutării s’au cam sfîrşit şi literatura o să aibă din ce în ce mai puţine teme sentimentale. Vă aduceţi aminte de „Fluerul lui Ştefan" al nuvelistului ieşean N. Gane? Frumoasa Maria, îşi caută ibov- nicul, dar Ioan Păduraru II spune vestea tristă: „... He, he! Să fii tu sănătoasă". De ori seara l’a luat la oaste cu mai mulţi flăcăi din sat şi l’a pornit spre tîrg. Şi fiindcă el se punea de pricină, apoi Ta legat cot la cot şi l’a trimis cam cu nepus în masă, Tată-ta era acolo; încă el a dat frînghia de Ta legat...“ Recrutarea cu frînghiile, cu arcanul, ar da nespus de multe scene de rescris, în felul acelor pomenite de Kotzebue prin ale sale impresiuni şi descrieri din Moldova. Aci e locul să amintim că prima recrutare a evreilor la Iaşi a avut loc în 1854, — în Moldova In genere de pe la 1852. In Octombrie 1853, evreii din Iaşi avură o emoţionantă surprindere. Mai mulţi tineri fură scoşi din paturile lor — spre a fi recrutaţi — în timpul nopţii, puşi în fiare de îndată ce dadeau semne c’ar vrea să fugă. In zori de ziuă avu loc o adunare sgomotoasă în curtea epitropuluî comunităţii, bancherul Cahane care trebui să intervină, împreună cu alţi fruntaşi, la guvernorul rus al principatelor, baronul de Budberg ca să amîne recrutarea ori s’o înlocuiască cu o taxă în bani, ceea ce nu s’a admis. Comunitatea evree recurse la un „truc”, opri printr’un afipt pe evrei de a consuma carne pentru a sili pe fruntașii antreprenori de a interveni la guvern. Dar guvernul, în înţelegere cu însuşi consulul austriac, ordonă o anchetă contra afiptului revoluţionar şi în 17 Mai 1854 avu loc prima recrutare a evreilor. Poliţaiul însoţit de jandarmi cutreeră stradele şi adună tinerii la revizie care se făcea într’o casă cu două caturi lîngă cîrciuma vestită la „Peştele de aur". In interesul supuşilor austriaci, asistă şi un subofiţer trimis de agenţia respectivă. * Nu numai pentru infirmitate se scutea cineva pe atunci, ci — după un document al timpului — se scutea şi cei însuraţi. Pentru ca recrutul să nu mistifice consiliul, aducînd o femee străină trebuia ca femeea să-și sărute pe bărbat și viceversa. Celor liberați sau „scăpați" li se lega drept semn în jurul mînei un şnur şi se sigila. O singură încercare maî făcură1 evreiî, — trimițînd o petiție prințului rus Paskievicî, dar fără rezultat şi recrutarea deveni statornică. Se zice numai că venind pe atunci ruşii în Iaşi avu loc un epizod picant, deşi nu tocmai eroic. Conform tratatului în vigoare principele domnitor trebuia să dee un contingent de război. Ruşii împrejurară cazarma dar o găsiră goală, căci soldaţii fugiseră cu ofiţerii cu tot şi fărăosebire de naţionalitate. In schimb intrarea turcilor în Iaşi, cu Derviş-paşa aduse evreilor scutirea oficială de armată — admisă şi de Vodă Ghica — aceasta probabil, numai în ciuda ruşilor care ordonase recrutarea. Scutirea a fost vremelnică se înţelege. A venit apoi epoca scutirilor individuale, cu tot cortegiul eî de întîmplări tragice şi comice despre care vom maî vorbi în cursul acestor „Scrisori" — dacă împrejurările nu vor aduce alte actualităţi la ordinea zilei. Rodion ŞTIRI ARTISTICE. Astă-seară, Miercuri 1 Aprilie, are loc la teatrul Lyric, o reprezentaţie extraordinară dată de artiştii companiei lirice române, în beneficiul talentatului artist Mişu Ştefănescu. Se va cînta frumoasa operetă Voevodul ţiganilor, rmuzica da Iohan Strauss. Dau concursul la această reprezentaţie d-nele Elena Leonard, Virginia Miciora, Anna Grand, Birsescu şi d-nii Leonard, Carussy, Ciucurette, Stănescu, Petrovicescu, Gheorghiu, etc. Se prevede un mare succes. 1 Izbinda fruntenegrului Articolul 29 al tratatului din Berlin.—In ce situaţie pui,««, el Muntenegrul.—Cum a convins Muntenegrul pe Austria să cedeze. Criza orientală se lichidează. După chestia sîrbă, s’a regulat și cea muntenegreană; în curînd va fi rezolvat și diferendul turcor. bulgar. Chetatia sîdbă e cunoscută în toate amănuntele, de asemenea şi cea turco-bulgară. Vom da cîteva indicaţii asupra celei muntenegrene întru cît tot ce se petrece în peninsula balcanică, în care sîntem şi noi românii încorporaţi, ne interesează de aproape. # De la începutul crizei, guvernele din Belgrad și din Cetinje își legaseră interesele, dar Muntenegrul rămăsese pe al doilea plan. Cele două state voiau să cumpen ii FOIŢA ZIARULUI,, ADEVERUL“ PRINŢUL NIHILIST (IVAIS S503SKOFF) ROMAN DE MARE SENZAŢIE de HENRI CONTI — Acum e rîndul meu să’ţi spun i să nu mai vorbim de asta! Să ne ocupăm de el... Ce trebue să fac eu ca să te ajut? — Puţin lucru, să’mi împrumuţi In toate serile turturica ta... — Numai atît? — Da, pentru un moment... Mai tlrziu, vom vedea. — Numai Blanşeta să regăsească celula. — Cred că da. Ah! Blanşeta ta, te-a făcut să plîjigi bine!... Şi eu te-aim făcut să suferi mult, drăguţa mea Marietta, dar era pentru ca să-l uşurez... 5— Oi știu... R-ta mătuşă Katerina, poţisă faci rău cuiva?., replică fata, îmbrăţişînd cu avînt pe bătrîna eî prietenă. Şi aşa, mergînd încet alături una de alta, ele se adînciră într’o convorbire intimă pînă cînd au ajuns la casia guvernatorului. * — Ieri, la ora asta a plecat. Unde este acum?... Cui i-o fi aparţinind?... Şi bietul meu.... în ce mîinî o fi căzut? Mi-o vor înapoia? o! iar singur!... Cu fruntea lipită de gratiile ferestruei, cu ochii trăşti, Ivan exglgrag,patjri, vorbindu-şi fţu, .vocea pe jumătatei. După o oră, se si coborî dela observatorul 101 şi aşezîndu-se pe pat tşi urmă şirul gîndurilor, ridicînd din cînd în cînd ochii spre ferestruie. Noaptea era luminoasă. Nici un nor nu păta albatrul cerului, nici o stea nu strălucea, sctnteierea astrelor amestecîndu-se cu fosforescența cerească. In atmosferă plana o liniște adîncă, numai din cînd în cînd lumina era pătată de un fulger negru, zborul unei păsări de noapte La orizont se ridica luna plină, vesea partea, asemănătoare unui ochi strălucitor. Deodată, printre gratii, Ivan văzu un punct coborîndu-se în linie curbă; punctul se făcu pată... apoî i se păru că recunoaște... dar în momentul acela ceva intră în cameră... Era Blanşeta.. — Ea!... exclamnă el şi dintr’o săritură fu lingă masa pe care se aşezase pasărea. O luă şi o acoperi de săruturi. El era galben, plin de năduşeală, mişcat, tremurlnd, fără voce- In iplinile lui, micuţa fiinţă se prizonierului Apoi, din nou o îmbrăţişă, vorbindu-i: ,,tu!... ai revenit!... tul, micuţa mea prietenă, buna mea drăguţă!, tu!., tu!...“ Nu pronunţa decit vorbele acestea, dar ochii lui Strălucitori retractau această bucurie nemărginită. Timp de cîteva clipe, fu fericit, ameţit, neştiutor de ce se petrecea în jurul lui, de ce vorbea, de ce făcea. Deodată degetele lui, cari mîngiiau pasărea se împiedicară de ceva tare... Se uită.. Era un creion.. Atunci ca un fulger îl trecu prin gînd că pasărea trebuie să fi fost trimisă de rîndul acesta ca mesageră și ridică aripile cu vioiciune. Sub aripa dreaptă era un bilet mic, însoţit de o foiţă acoperită cu semne şi cifre. El îl luă, îl desfăcu, se urcă pe masă, se apropie de ferăstruie şi citi: „Nădăjde şi curaj, Ivan Dimitrievitch, nu mai fi deznădăjduit. „Prietenii tăi sinceri cari te iubesc Şi te plîng, veghiază asupra d-tale. Un singur cuvînt să răspunzi astăzi, scris cu creionul pe care-1 vei găsi pe iubita noastră mesageră, ca să ştim dacă a regăsit celula d-tale. „Sîntem într’o stare de nelinişte înspăimîntătoare. „Dacă pasărea te-a maî nimerit ţi-o vom triimete în fiecare seară, încredere, curaj, nu mai fi abătut. Pe mîine. „P. S. Studiază bine ceia ce ţi-am scris prin cifre. De aci înainte scrisorile noastre vor fi scrise cu astfel de cifre“. El citi biletul odată, apoi a doua oară, apoi a treia oară, cum ar fi făcut un îndrăgostit cu scrisoarea unei prietene adorate. Unele fraze mai cu seamă îi atingeau inima de o emoţiune ascuţită, cum atinge mărturisirea „te iubesc“ o inimă de îndrăgostit. Aceste fraze şi aceste vorbe şi le repetă neîncetat: „încredere!... curaj!........Acei ce iubesc şi te plîng...“ „Nu mai fi abătut...“. „Pe mîine...“. Primul gînd care-i veni apoi fu că prietenii au continat un plan de evadare şi Că, peste cîteva zile, va fi liber. Speranţa face cît bagheta magi,Clă a unei Imaginaţii sa începu îndată să lucreze ca să caute numele prietenilor. Cine putea să fie... se întreba el, Cine putea să-mi cunoască disperarea mea atît de bine ca să-mi scrie: „Nu mai fi abătut!...“ Acest mai însemna că-i cunoaşte disperarea. Dar cum au putut-o, ştii?... Şi cine erau?... Cine?... Aceste impresii fură repezi, fugare ca o aiureală a creierului. Liniştea reveni; atunci se gîndi să răspundă. El întoarse biletul şi scrise repede: „Da a revenit. Ea e aci, lîngă mine. Mulţumesc!... Mulţumesc!.. Mi-aţî dat în seara aceasta singurele mele momente de fericire din patru ani. Vă binecuvintez. Pe mîine, ştiţi prea mult ce e aşteptarea pentru a păstra mai mult pe scumpa noastră mesageră. încă odată vă mulţumesc. Sufletul meu e vesel, plin de fericirea ce vă datorez. Ivan. El învîrti hîrtia In formă de tub, o legă de aripa Blanşetei cu firul întrebuinţat de Katarina Petrovna, apoi după ce sărută nebuneşte pasărea pe pene, o lăsă în spațiul cu o dulce împingere a mîineî. Și rămase în dosul gratiilor, dar, de acola urmări cu ochii zborul șovăitor care se ridică îndată, nu maî fu decît un punct, un atom, apoi nimic..... Pe mîine, mică prietenă...“ zise el cu vocea jumătate, ca și cum colo, departe, pasărea ar mai îl putut să audă... să audă și să înțeleagă... Ce vin bun e bucuria, cît te îmbată ea de dulce! — O vezi înapoindu-se, spune, mătuse ? — Nu copila mea, nu. — Oh! mi-e frică! Am făcut rău că nu te-am ascultat, că n’am așteptat pînă mîine... E prea lumină in seara asta. Poate că ea a fost văzută de vre o santinelă. — Ce-ţî spuneam eu, scumpa m,ea? Dar cu o nerăbdătoare ca tine, e posibil să fii ascultată? In sfîrşit, nu trebue să fii neliniştită... Cel puţin, dă-i timpul să citească biletul şi să răspundă. Din nou, mătuşa şi nepoata, care erau răzimate de fereastră, întrebară spațiul. Amîndouă tăcură cîteva minute, dar, deodată, Katerina Petrovna zise arătînd cu degetul un loc: ■•v* '-” ' ■ , -T- Colo..„ Vezi? !— Unde?... — Acolo, uite. — Da, da... Văd.,. Punctul negru,, Se mişcă.... Dacă ar fi ea?.„ Oh! mătuse!... Se mişcă.„Tuşe!...tuse!... e ea, sínt sigură. — In ori ce caz, e o pasăre... O văd bine. — E ea! E cal e ea! t— Copilă! fii liniștită» ■r— E ea! e ea!...— Da cred și eu« * . . . . Eu sínt sigură.« Prî.-este bíne. Număr pînă la douăzeci și sínt sigură că ea va fi înainte aci.. Una două, trei... nouă, zece... unsprezece, douăsprezece... Blanşeta!.. Ah! iată-te, micuța mea, ştiam bine că tu eşti... Da, da, tuşă, încă un bilet... Iatâ-l.... Tată-1... Vrei să-l citesc?. . — Da, dacă vrei tu. Tînăra fată luă hîrtia și după ce o citi cu vocea tare, strigă: — Bravo!... Acum îl vom scăpa.E scăpat, nu-i aşa, tuse, Katerina? — Mergi prea repede micuţa mea Ce frumoasă e tinereţea! Cit de repede înlătură ea pieda celei . (Va urma)