Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)

1909-06-02 / nr. 7091

«sîtr s­atitiîe vm O caz înn­c­ă maşină ,pofra brutărie cerami­c­ă, plămădeşte 1000 kilo făină pe oră, în 4 r­înduri, fabricaţiunea Werner & Pfleiderer este de vânzare. Maşina este absolut nouă şi neîn­­trebuinţată. A se adresa la D-nii Focşăneanu & Iancu, Bucu­reşti Strada Lucaei Ho. 2. IMS : 125ffl§U IsaaiîOTs au­ găsit vindecarea şi uşurarea boalei Iar la aceste renumite băi de nămol, natural calde şi radioactive în cel mai înalt grad. DeseSris tot anul. Moteluri moderne de primul­ rang şi pensiune după alegere. PROSPECTE: Direcţia Băilor Pistyen (Pistyan) Ungaria, de la Budapesta 3 ore direct cu accelerata^ A d­e^ârutBii p“d“. TZLZr“ANTISEPTICA a LEMNULUI Fabrica E. biSSBii Soe. Inosimă Romînă BUCUREȘTI, Calea Plevaei No. 193—195. Telef. W37. 24/93 HOTEL KUBLER — Bulevardul GMca — Deschiderea: 30 Plai. — SO camere nou mohi­ate Lumină electrică. — Băi, ele. — Restaurant — Pensiune cu luna. Informaţiuni: pînă la 15 Iunie, Café Kübler, Bucureşti, Str. Academiei 51 Cumpăraţi: Cin «*© muşama MW si specialitatea „Hfill^ULIllJ ori-ce fel de prod­u­sej Zăblae (ţoluri) fîn­ză de Jută şi ambalagiul calități superioare fire de jută Vereinigte-JuteFabriken-Diena (18 fabrici reunite de rută din Austro-Ungaria) (Producţiunea anuală circ. 60 milioane franci valoare) Pentru Lista depozitarilor din Bucureşti şi din ţară, precum şi pentru ori­ce inform­aţiuni a se adresa la : Ag­entura şi des­facerea Produselor Fabricelor Sunnite de Juta din Austro Un­garia MENDEL & SPITZER, Strada Lucacî 6, București a caaaaaaaaaaaai APROBATE DE DNDR.SERVICIUL SANITAR SUPERIOR OBESITATEA;i CONSTIPAția se vindecă temeinic prin PILULELE de REDUCȚIUNE DE MARIENBAD AlE OCSCHIHOLER BARNây CONSILIER IMPERIAL SUCCES DE PESTE 30 ANI SUNI ORIGINALE NUMAI ACELE CU AVISUl PORTOCALIU, PURIÎND PORTRETUL ȘI SUBSCRIEREA O­SCHINQLER BARNAY £­E VENZAfti )ft (AjB oWAy PREȚUI TOATE IARJAACIILE 5 LE» onnnanannnnnnmn Biliner-Sauerbrunp Apă bicarbonată sodică, acidă fără rival Unică apă raerală confin­înă In 1010 părţi 33.195 % carier­ de sol. Băutură naturală higienică suverană excelentă de băut cu vin şi cu tot felul de siropuri de fructe. Sursă curatilă rsm­ulfitor se întrebuinţează cu succes sigur la: Boale de stomac, rinichi, plă­­mîni şi băşică, flane să s­ispară artritismul. Representanţi generali pentru­­România : MARCUS S­OINEŞIU,­­ Bucureşti şi Brăila Fabricatul: De Vînzare Un Loc viran din Urbea Calafat, jud. Dolj avînd o suprafaţă de 2314 metri pătraţi. D-nii amatori vor adresa ofertele D-lor către: Administraţia proprietăţilor Principelui G. ŞTIBBEŢ Bucureşti, Calea Victoriei 123 CASA DE SCHIMB N. FUELS !§© Trade Intr’un singur trup, în lo­turi mari sau mici, moşia Islaz, din judeţul Romanaţi. Pentru ori­ce desluşiri a se adresa la administraţia mo­şiei Corcova, prin Strehaia. Dr.llIRiSCfi Dela Facultatea din Paris fost elev al profesorului pourni­st București, Strada LIPSCANI No. & Noul Palat Dacia , cursul pe ziua de 1 Iunie /pj Cump, cînd 5Vo­ranta amor.~19B9 corC 90 — 90 50 4% » » 1905 a. b. 90— 90 50 4% Rentă internal * 91 25 91 65 4% Oblig. carn. lac. 1903 86 — 86 25 4% „ „ 1906 86- 86 25 5% », , j. 99 75 100 25 40/2 » » „ 91 25 91 50 5% Ser. Func. rural 99 — 99 50 4% » » * 88 25 88 75 56/0 , , urb. Bu. 98 — 98 50 5°/0 . . „ Iași 94 75 95 25 5°/0 Bonuri Rurale 99 50 100 25 Ac. B.. Națională 4060 — 4080 — „ , Agricolă 425 — 430 — » „ Sc. Buc. 130— 140 — „ „ Dacia Rom. 750 — 760 — „ „ Naționala 910— 920 — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 25 124 50 Banc. franceze ICO25 101 — „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hi.-tiî 265— 268 — Dr. loan Calinciuc Medic Romín, Villa Westen«! r- MAEIENBâD (Boeraia) — Zincogral Se caută la ziarul Al. JAVURUL. Soarele as Piele si Sifilis B­OALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lungă bis. albă Consult. 8—10. a. m. şi 2—5 p m. b­oter Ion Ilossu Medicul Consultaţiilor Căenito- Urinare din Spit. Brîncovenesc Consultă de la 1 Iunie la 1 Septembrie la Călimăneşti ca medic oficial al apelor de Căciulata Cine are nevoe de BAI cu Homo! de TEKIRGHIOL Să le facă numai la laie Udek m Constaefa strada M. lafSiotmri lo. 15 lângă malul măreî Instalație excelentă.—Prețuri scăzute. Cele mai recomandate - He lefi medicii Nomolul se aduce de la Te­­kirghiol proaspăt în fiecare zi, 1)-I. C. Zaifirescu Post medic al Eforiei Spitalelor civile Docent­ele boala interne — la Facultatea de medicină — Congultaţiunl pentru BOAldEI IMTJEN­IISE — fie la 5—7 — IO i§41. Franklini Specialist în: na a □ □ n tam cu nerăbdare şi în acelaş timp cu frică. In adevăr ce ştiam eu din practica şi mă întrebam dacă dela primul pas nu voi fi de­buta prost, nu voiţi face fiasco? Mă duceam regulat la tribunal, că ghiosolanul plin de coduri şi de hîrtie albă şi mă întrebam cum se poate ca din sutele de client! cari se preumblat! înfriguraţi din secţie în secţie, să nu găsesc­ şi eu unul, măcar, pa gratis chiar! Ceasuri întregi în camera avo­caţilor, o gaură obscură şi fără de aer, asistam la discuţia avoca­ţilor, cei mai mulţi şi ei fără de treabă, dar cam­ vorba lui­­Cara­­geail — aveau sau nu proces, la unsprezece trecute fix, se în­fiinţau ca şi mine la tribunal. Acolo prezida discuţiunile şi cer­turile nenea Stratulat, care cu buzele lui subţiri îşi sugea ciubu­cul lui lung, se amesteca în vor­bă, glumind şi cheltuindu-şi ne­secata lui vervă Mişu Paleologu care făcea atupeu, pe avocatul. E­­ra o veşnică şi nefîrşită contro­versă între Haralambie Brăiloiu şi Neculae Serghiescu, asupra ro­lului contestat de fiecare, care a fost jucat fie şi de unul şi de altul în revoluţia de la 1848. Se supăra rau de tot nenea Hara­lambie cînd îi se nega de către Serghiescu că el ar fi tras clo­potele de la Mitropolie in noaptea revoluţiei.. Ascultam, căscam, mă plicti­seam şi zilnic mă întorceam aca­să, ca să-mî aştept clienţi, pen­tru ca a doua zi să reîncep ace­eaşi operaţiune. VINERI Nu venisem însă în Bucureşti, nu­mai ca să trăesc. Era vorba să înplînt mai adine -fragul socialis­mului. O mică gr­eare exista, grupare de intelectuali, printre cari straluceau:Contactu­l Bacalba­­şa, Emil Frunzescu,­ Scorţeanu, Graerea şi Alexandru Rădovici de la Ploeşti. Existase odată un fel de cerc, care acum se dizolvase şi era nevoe a fi reînchegat. La mine fu instalată — fără de sta­tute şi fără de cotizaţiune, grupa­rea liberă, de cercetări, de Studii şi mai ales de discuţi­unî plato­nice. In pătura lucrătoare aproape nu străbătusem. Un tînăr lucrător tipograf, Alex. Ionescu, venea pe la mine să­ scriu articole pentru o gazetuţă de breaslă, Gutenberg. In­colo socialismul în capitala Romînieî se mărgi­nea la ,cercul acesta mititel al In­telectualilor, la o încercare de a ţine conferinţe publice la Sala Franzelaru, primul început poli­tic al ,mişcare! şi la publicarea ziarului cotidian socialist — al primului organ zilnic bucureş­­tean, Drepturile Omului. Cum a început mişcarea printre lucrători ? Istorioara este hazlie şi vrednică de povestit. Intr’o zi sosi la mine un coco­şat, lucrător la căile ferate, care îmi prezentă statutele unei socie­tăţi secrete, un fel de francmaso­nerie caraghioasă. Omul nu era în toate minţile. El proecta în­fiinţarea unui mare atelier coo­perativ aşezat deasupra albiei Dîmboviţei, ca să nu cheltuiască parale cu terenul necesar. Am cerut să mi se prezinte şi alţi membrii. Printr-­ aceştia era Ne­culae Olcescu, un admirabil tem­perament de luptător, graţie că­ruia o adevărată mişcare se în­cepu printre lucrătorii de la căile ferate, sâmb­yi­oi Ziarişti de temperament, cu to­ţii, ceea ce ne muncea, ceea ce e­­ra idealul nostru, era un ziar zil­nic în Bucureşti. Bani nu avem, tipografie nu, organizaţie nu—şi totuşi Drepturile Omului au apă­rut în cap cu Al. Brăescu, C. C. Bacalbaşa, Emil Frunzescu, C. A.­­Filitis, Const. Miile, Paul Scor­­ţeanu, V. Gh. Mortzun şi Al. Ra­­dovici. A apărut ziarul Drept­uri­le Omului, cu citeva sute de lei înaintate de C. A. Filitis şi au trăit aproape un an de zile, fără de cap, fără nici o regulă, ţcu Alex. Leiterin mai tlrziu Ca admi­nistrator, a trăit In chip eroic şi trebue să avem m­îndria, că a fost primul ziar care a eşit din făga­şul vechiu al ziarelor de pînă a­­tunci, plin de viaţă şi de foc sacru... Vai ! focul sacru, n’a fost de a­­juns. Tipograful Conduratu cerea şi bani pentru lucrători — şi pen­tru* o mie de 1ST datorie,Drepturi­le Omului au dispărut—Bacalba­şa pentru a intra la Epoca pe ca­re o fondaseră atunci Nicu Fili­­pescu şi Alecu Balş, Emil Frun­­zescu pentru a se refugia ime­diat după aceasta la Lupta lui Gh. Panu, V. Gh. Mortzun pleca­se mai înainte de dezastru la Iaşi, iar C. A. Filitis deveni... republican şi făcea propagandă republicană şt­ampilind toate bile­tele de bancă ce-i cadeau în mi­nă, cu o pecete purtînd înscrip­­ţiunea Trăiască republica. De atunci este un sfert de veac. Fiecare din noi ne-am ales dru­mul pe care ne-a aruncat soarta, cu unii din întîi pioneri ai so­cialismului am rămas prieten, cu alţii am încetat ori şi ce re­­laţiune. Totuşi a rămas ceva co­mun intre noi, trecutul, care nu poate îl distrus orîce s’ar face, ori şi cită vreme ar maî trece şi ori cite evenimente ar face şi mai adîncă prăpastia dintre noi. CONST. MILLE in zilele de 3 şi 5 Iunie se va ţine concursul de călărie şi alergări a ofiţerilor şi gradelor inferioare din trupele călări ale corpului II de armată. La Bucureşti concursul va avea loc în ziua­­de 3 Iunie, orele 8.30 a. m. în Arenele romane. La Tîrgovişte, în ziua de 5 Iunie, orele 4.30 p. m. In chestiunea proectuluî de mo­dificare al căi! Victoriei, de oare­ce s’a dat loc la oarecarî neînţe­legeri şi greşeli de interpretare, de la administraţia comunală ni s’au dat următoarele t fimurirî: In noua linie de aliniere mi vor intra clădirile de azî cari vor avea de făcut oarecarî reparaţiuni, ci nu­mai­­clădiri, ce se vor construi din nou, sau acele­­dintre actualele clă­diri cari vor urma să fie dărâmate și­ reconstruite din nou. ..Tn cursul acestei veri se vor în­fiinţa citeva­­noul „piaţete“ în Ca- Citată în acele părţi a­le oraşului unde se face şi azi vînzarea ali­mentelor de prima necesitate în condiţiunî higien­ice cari lasă foar­te mult de dorit. Asemenea piaţete înzestrate cu gherete acoperite cu tablă, se vor înfiinţa în strada 13 Septembrie, în Calea Rahoveî, în str. Dudeştî şi în Calea Griviţei. Pentru viitorul an şcolar, Capita­la­ va fi înzestrată -cu dou­ă -noul localurî de şcoală primară.­­Se va construi un local nou şi se­ va repara, aproape radical, unul dintre actualele localuri.. S’a fixat pentru noile lucrări su­ma de o sută de mii de lei. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, în­soţit de d. dr. Miilonescu, a părăsit azi dimineaţă Capitala cu expresul, plecînd direct la Berlin. In Capitala Germanie­ înaltul prelat va consulta un medic pen­tru a-î indica staţiunea balneară la care să-şî urmeze cura. După ce se va petrece o lună în staţiunea balneară recomandaţii­­de medicul berlinez, mitropolitul pri­mat se va duce în Elveţia, unde va sta două luni. In­­Capitală se va reîntoarce la­ 1 Septembrie, dată pînă la care a­­facerile mitropoliei vor­ fi girate de arhiereul Teodosiu Athanasiu, vi­carul­­mitropoliei Capitalei. Pînă la votarea proectuluî pentru clădirea de locuinţe eftine în Capi­tală, administraţia comunală a luat hotărîrea de a face un început chiar în vara aceasta. In acest scop, se vor clădi ase­menea „case economice“ în chiar vara aceasta pentru suma de 120 mii de lei. Eri la orele 2 după amiază a so­­sit la Sinaia colonelul ungur Vic­­tor Fabriţius, însoţit de 15 ofiţeri, venind din Braşov. Seara, oaspeţii au p­ărăsit Sinaia. Prin punctul Vîrciorova a intrat era în ţară d. Alexandru Plagino, senator. Prin acelaş punct a părăsit erî ţara d. Emanuel T. Kretzulesc. Erî au plecat la Dadilov 120 elevi ai ş­coalei de artilerie şi geniu, în­soţiţi de­­douăzeci de d-nî ofiţeri. D. V. G. Morţun­, ministrul lu­crărilor publice, a plecat aseară la Roman. D-nii Anton­ Carp şi­­colonel Socec cari au asistat era la alergările­­de la Constanţa, au sosit astăzi dimi­neaţa în Capitală. D. profesor Demetru Negulescu va începe examenul la procedura ci­vilă, cu studenţii anului II-lea în ziu­a de 3 iunie, orele 9 seara Rularea regimentului 10 le roşiori din Giurgiu . Prin o­raş circulă următoarea versiune cu garanţie de acredita­re cu privire la mutarea regimen­tului 10 roşiori. Patru excadroane dii­n acest re­giment vor fi mutate la Tîrgoviş­­te, iar două la Bucureşti. Regimentul 5 Vlaşca de infante­rie va îi instalat la Dadilov, ră­ni,înînd­­aici numai o companie pentru gardă.—Idem. Bibliografii A apărut­: Lumina No. 2, organ naţionalist studenţesc, cu următorul sumar : Noi şi regele; Anarchia din Giur­giu ; Mişelie austriacă; Avram Ian­cu, regele munţilor; Noul revolte la sate; Din timpul resmeriţeî; Ca­lendar; Studenţii bulgari în Bucu­reşti; Dinasticismul d-luî I. I. C. Brătianu; Congresul studenţesc; Din cazarma Cuza; Cin­e’s antidi­­nasticil !; Meetingul de la Dacia; Primul ministru nesocotind legile; Informaţiunî; De la fraţi, etc. MAGASUL UNIVERSIn BUCUREŞTI,­Calea Victoriei No. 29-31,­BUCUREŞTI Telefon 9/2-PREŢURI FIXE—Telefon 0/3 RAION SPECIAL de Articole pentru Excursii şi Voia Curierul spectacolelor !— Luni 1 Iunia —* GRADINA AMBASADORI. — Tru­pa de sub conducerea d-lor Const, 1, Nottara şi Niculescu-Buzau. Se va juca Popescu ,petrece, comedie in 3 acte localizată de Narcis şi Dauş. PARCUL OTETELIŞANU. — Tru- Compania lirică romina de sub di­recţia d-luî Const. Grigoriu. Se Va cînta d-ra Vost, operetă în 3 acte tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure. GRĂDINA RAȘCA. — Cinema­tograful Pathé Frers. SALA VOLTA, (strada Doamnei No. 7). — Zilnic­ reprezentațiuni In cinorrr' GRADINA BLANDUZIEI. — Tru­pa artiștilor teatrului național. Se va juca Jandarmeria morală come­die în trei acte localizată de A. B. TEATRUL BOULEVARD. — Re­prezentaţie dată de transformistul Francardi, PARCUL PRINCIAR. — Debutul cupletistuluî Emil Demetrescu şi al tenorului I. Corescu. Cinematograf. GRADINA MOARA ROŞIE. — In toate serile teatru de varietăţi. TEATRUL DE VARIETAŢI , (Im­perial), str. Cîmpineanu 16. In toa­te serile reprezentaţiuni pentru fa­milii. Program artistic nou şi foarte variat. Debutează S. Bernardo, pri­mul şi cunoscutul cupletist şi comic romín. Julian comic romín cu ori­ginalul sau program „Scene de ma­hala“, Muzeele Ponsette, étoile de Paris. Vecinca, comic german şi alţi artişti şi artiste angajate anume. Duminecele şi sărbătorile Matineu cu intrarea gratis. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi săr­bătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLO­GIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).- - ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sa­le). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Uni­versitate). Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători. De la 11 dimineaţa pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, in toate zilele, intre ace­leaşi ore, MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetă­­ria statului, şoseaua Kiselef). Des­chis Joi şi în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. a. ZIUA IX-a Duminică 31 Maiu 1309 Din cauza vremei ploioase publicul n'a participat în mimăru,1 ,ce ar fi a­­tras o programă atît r­e interesantă. Premiul tie primăvară , a corespuns aş­teptărilor noastre, căcî a fost cîştigat într-o formă frumoasă de favorita noas­tră Girelle.—Faptul în­să nu e îmbucu­rător, căci ne arată că clasa cailor noştri nu e tocmai bumă, capa, d-lui Zănescu ac alergind. în Franţa decit in curse de reclamat. Celelalte cu­rse s’au făcut în mod re­gulat și avem satisfacţiunea de a fi dat pariorilor noştri cinci, din şa­pte cîştigătorii şi toţi plasaţii. REZULTATUL TECHNIC Pr. Expresse.—800 m.—Pr. I 2000 lei; Pr. II-lea 200 Iei. Marama, c. 6 a. a d-lui Al. S. Zissu (Bulford); Hands Down, jungan în I V, al d-lor O­tulesc­u şi Constandache (Rossi­­ter). Neplasați: Malvina, Cise și Salba. Pariu mutual, unitate 5 leî: C. 10, P. 6, P. 6. Cîștigătoarea a rămas proprietarului pentru 2000 leî. Pr. Pajera (Handicap). 2100 m. Pr. I 2500 lei; II-lea 300 lei; II-lea 200 lei. Annie, c. 3 a. a d-luî AI. Marghilo­man (Heed); Dor, a. 3 a. al d-lui Al. Marghiloman (Buxton); Călător, a. 3 a. al d-lui Cămărășescu (Athos). Neplasată Mindra. Pariu mutual, unitate 5 lei: C. 5.50, P. 7, P. 6. Pr. Cobzar.—2400 m. Pr. 1 3500 lei; II-lea 400 lei; III-lea 250 lei. Whig, a. 4 a. al d-luî Al. Marghilo­man ((Buxton); Fruntaș, a. 3 a. al d-lui Al. Marghiloman (Ileed); Călător, a. 3 a. al d-lui Cămărășescu (Charpentier). Pariu mutual, unitate 5 lei. C. 5. Pr. de Primăvvară.—2000 m. Pr. I 4000 lei; II-lea 400 lei; Ill-lea 200 lei; Girelle, e. 3 a. a d-lui Al. Zănescu (Heed); La Gab­arina, c. 3 a. a d-lui Negropontes (Rossiter); Le Bienvenue, a. 4 a. al d-lui Lt. Soutzo (Warburton). Neplasata Lovely. Pariu mutual, unitate 5 lei; C. 10, P. 5.50, P. 5.50. Pr. Claret-Cup.—1600 m. Pr. I 2000 lei; II-lea 200 lei. Dame de Meuse, e. 3 a. a d-luî Că­mărășescu (Charpentier); Mititica, e. 3 a. a d-lui Negropontes (Rossiter; Ne­­plasatî: Cotnar, Melodrama şi Garnful. Pariu mutual, unitate 5 Iei: C. 9.50, P. 7 P. 10. Cîştigătoarea a rămas proprietarului pentru 3.000 lei. Pr. Virfu Cimitului.—2200 m. Pr. I 1200 lei, II 200 lei. Hands Down, jugan In­v. al d-lor Ofu­­lescu şi Constandache (Negroponte); Chah? a. 4 a. al d-lui Al. Zănescu (Lt. Lascarov); Neplasati: Fruit Picker, Sa­­bar și Unda. Pariu mutual, unitate 5 lei, C. 10, P. 7, P. 8, 50. Pr. Cotrocenî (garduri).—2600 m. Pr. I 800 Iei, II 300 lei, 200 leî, 100 Iei. Tea Leaf, a. 4 a. al d-lui Lt. Poltzer (proprietarul); Straja, a. 5 a. a d-luî St. Lt. Sabrn-Ali-Imail (It. Filip Ia­cob); Fa­ringul, a 5 a. al d-lui lt. Chiciu (sub Lt. Chiciu); Amaradia, e. in 5, a d-lui Lt. Ghica (proprietarul); Neplasat Ben­der. Pariu mutual, unitate 5 leî, f­. 9.50, P. 5, P. 5. întrunirea funcţionarilor fiscali iDu­­bă cum se ştie, funcţionarii fiscali ai serviciului de percepe­re din ţară au început încă „din anul­­ trecut să se agite, cerind guvernului să le îmbunătăţească soarta prevăzîndu-i în budget,­­cu drept de pensie şi mărindu-le salariile, cam­ azi sînt mai mic t­rtatat ca la 1901 cu toate­­că tra­iul s’a scumpit enorm. In acest scop şi în vederea studierei a­­m­ortizărei salariilor funcţionari­lor cum şi a întocmirei budgete­lor pentru, anul viitor, aceşti funcţionari s’au întrunit din nou azi în localul ,,Jubileu“ de la şo­sea, unde discutând această ches­tiune au decis ca să inter­vie din nou către ministrul din finanţe ca, cu această ocazie, să studieze şi chestiunea soartei lor, avînd in vedere atît munca, răspunde­­rerea, cit şi salariile cari sunt mai mici ca la ori­care funcţio­nari al statului, comparativ cu a­­tribuţiunile ce au. O plÂngere dreaptă — pentru d. ministru al justiţiei — li se­­aduce la cunoştinţă — printr’o plângere a mai multor locutori din oraşul şi judeţul R.­­Săb­at — că la ocolul II al acelui oraş, funcţionează ca judecâtor d. Robescu, în contra articolului precis din legea judecătoriilor de ocoale care interzice de a fi nu­mit­ ca magistraţi acel care au rude sau interese în circumscrip­ţiile respective. Or, dependinţe de ocolul II din R.­Sărat, e şi comuna Tigol, al cărei proprietar e d. P. Robe­scu, tatăl judecătorului de care vor­bim. Şi cum locuitorii comunelor sus amu­ţi­te au procese cu p­roprieta­­rul lor, acele procese trebue să fie judecate la ocolul II, ad­ică de d. Robescu fiul! E uşor de înţeles la ce situaţie se ajunge. Se vede că şi judecătorul Ro­bescu a priceput cit de delicată îl e situaţia, şi a lăsat, ca în proce­sul tigoienil­or să împartă drep­tatea judecătorul stagiar al ace­lui ocoli, care e, negreşit, sub di­recta influenţă a judecătorului titular. Aşa că — dreptatea locuitorilor fiind, se vede, pre evidentă — ju­decătorul stagiar fie mulţumeşte să-l tot amine, pentru­ o pricină sau alta. Aducem aceasta la cunoştinţa d-lui ministru al justiţiei şi cre­dem că va lua­­măsuri ca d. ju­decător Robescu de la ocolul II din R.­Sărat­­să fie permutat acolo unde să nu f­ie nevoit să judece pe tatăl d-sale. Informațiunî Consiliul technic superior, în şedinţa­­sa de la 29 Mai, curent, a examinat proectul de clădire a „Maternitate!“ şi ,,Orfan tropic!“ din Iaşi. S-a mai examinat, de către con­siliul technic superior proeetul­ui clădiri bisericei „Madona Clidu" din Craiova. In vederea impor­tanţei acestei clădiri de un carac­ter eminamente artistic, consiliul este de părere să fie convocaţi d-nii G. Cerchez, inspector gene­ral şi I. Mincu, arhitect, pe»1*’"' a-şî da avizul. Cu toate că planul lucrărilor­­de edilitate, cari se vor efectua, de că­tre administraţia comunală în, cam­pania de lucru a anului acesta, nu e încă definitiv, în­tocmit, cu toate acestea suntem în măsură de a da muiera lămuriri asupra acestor lu­crări. Se va da­­preferinţă lucrărilor pentru apă, canale şi gaz. Im ceia ce priveşte apa, se vor face noul instalaţiune pe o întindere­­de 20 ki­lometri. Canalele se vo­r face în limita sumei de 180.000 lei iar in­­stalaţiunile de gaz aerian vor cu­prinde, probabil, întreg ocolul III. In acelaşi timp se studiază ches­tiunea construirea unui crematoriu pentru arderea gunoaiellor. SPORT lenifim alergărilor II la Băneasa Inaugurarea clubului Carpist din Constanta CONSTANŢA, 31 Maiu.—Astăzi a a­vut loc inaugurarea clubului carpist din localitate. Au luat parte pe lingă membrii partidului conservator -carpist­i d­in localitate şi d-nii N. Filipescu, I­­oan Lahovary, Ionaş Grădişte­anu, Costică Arion şi d-rul Leonte cari au sosit aseară din Bucureşti. Cel dintîiu ia cuvîntul d. Paria­­no, preşedintele activ al grupărei­­carpiste din localitate, care ex­pune programul partidului şi a­­tinge chestiunea drepturilor­­poli­tice pentru dobrogeni, cerind ca între viitorii reprezentanţi ai par­lamentului să fie aleşi şi dobro­geni. Arată apoi modul cum s­ a înfi­inţat­ partidul şi c­lubul conserva­tor carpist din localitate. La această cuvîntare ,răspunde d. Nicu Filipescu,­­preşedinte de onoare al grupărei carpiste­­din localitate spUrtînd că la­­apropria­ta venire la putere va realiza ce­rinţele dobrogenilor. In acelaşi sens vorbesc d-nii La­hovary, Avion şi­ G­rădişte­anu. Ca încheere d. doctor Pilescu­ din localitate salută pe oaspeţi în numele conservatorilor din Do­­brogea. Seara a avut loc un banchet în sala hotelului Renier, la care s’au ținut, mai multe cuvintări ocazio­nale. S’a servit un­băfonul MENU Consommé Sevigné- Paugieltes de sandre Joihville Jambon d’York ă la porte Maillot Asperges d’Argenteuil Shce Mous­­selime Poussins â la broche Saladé pri-ntaniére Bombe Dame — Blanche Gateau Jéphyr Fruits- Café Tsuika' Dra ga sâni en caraff a St. Estépbe , Champagne Q. H. Mumm. Extra dry. Fine Champagne Cu trenul de a­stă-noapte oas­peți! s’au reîntors la București. Sylvian­ umL­iwnniTl Liga Culturală din Craiova CRAIOVA, 31 Main.— S’a vorbit prin ziare despre abţinerea corpului medical romín dela congresul me­dical ce se ţine la Budapesta şi un­de este invitată şi asociaţia medici­lor romín! Liga culturală, secţia Craiova, Iu­­îpd ,cu mulţumire act de abţinerea corpului medical român dela suszi­­sul congres, a expediat următoarea telegramă: D-lui doctor Toma Ionescu, Preşedintele comitetului naţional medical Bucureşti "Secţiunea Craiova a Ligeî Cul­turale, mişcată de romineasca ho­­tărîre a Comitetului national-me­dical de a nu participa, faţă de persecuţia maghiară exercitată mai crud ca ori­cînd asupra fra­ţilor noştri, la congresul interna­ţional de medicină din Buda­pesta, vă exprimă omagiile sale de admiraţiune. Preşedinte, Petre Chitan Secretar, I. T. CheţeanU De­sigur, că telegrama secţiunei noastre va fi urmată de alte telegra­me ce se vor trimite de celelalte secțiuni din țară, Xaw. Unificarea anilor de pensie Prin modificările ce s’au adus le- 1 gel generale de pensiuni, s’a dat drept tuturor funcţionarilor car! au servit la stat, judeţ sau comună fă­ră, reţineri, să verse reţinerile­­cu­venite pentru timpul în care au ser­vit fără reţineri şi (recî să-şi unifi­ce anii serviţi. Cei interesaţi se pot adresa Bi-­­ rouluî nostru de informaţiunî care j Ie poate da orice lămurire în aceas- I flă chestiune şi se însărcinează a în­­deplini toate formalităţile necesare.­ Onorariile biroului sunt moderate, , A se scrie d-luî L. Voinea, dirge- 1 tcfrul biroului de intformaţiuriî al zia­­­rului „Adevărul“ Bucureşti, stradal Sărindar No. 1 l­ A DEVEI fU! la relieful con­sem­­atorilor­­democraţi din Tîrgovişte Manifestaţie pentru reformă electorală TÂRGOVIŞTE, 31 Main.—Astăzi la orele 11 şi jumătate dimineaţă, au sosit în Tîrgovişte d-nii Take Ionescu, Nicolae Fleva, C. Disses­­cu, Cantacuzino-Paşcani, dr. In­trate, Comşa, Rădulescu-Motru, general dr. ■ Demostene, Căpită­­rneanu, Caragiale, Mihail Drago­­mirescu, Sebastian Moruzi, Cuţa­­rida, Bucur Spirescu, George Stro­­escu, N. Cosăcescu, etc. In gară au fost întîmpinaţî de d-niî Dimitropol, şeful­­conserva­­torilor­ dem­ocraţî din localitate, Grigore Cair, Sake Negoescu, George Pîrvulescu, maior Geor­­gescu, D­umitru Constantinescu (Ursu), Tălăngescu, Ciornei, dr. Zissu, Costică Russu, Ion P. Cre­­ţoiu, Mişu Cornescu, Imanoil Col­­fescu, Niţă Tănăsescu şi alţi frun­taşi conservatori-democraţî. In automobile şi trăsuri, cu to­ţii au pornit spr­e vila Dimitro­­pol de la Mierea, unde au sosit la orele 12, după ce au parcurs o pitorească vale. Acolo, cum au sosit, d. Take I­­onescu a mulţumit d-luî Dimi­tropol­ pentru frumoasa primire făcută şi gustul ce a avut de a construi această splendidă vilă în una din cele mai frumoase părţi ale judeţului. La ora 1 a început banchetul o­­ferit în onoarea d-lui Take Io­­nescu. Cel dinttiu care a deschis seria toasturilor a fost d. Take Ionescu. Intre altele d-sa a zis: „Unii beau la banchetele lor în sănătatea regelui ca să-l ţină la putere, alţii beaui ca să-l aducă la putere. Noi nu cerem nimic regelui. El e simbolul per­manent al ideei patriei. N­oi nu-l avem pe rege ca­­?- o partidă de cearte, în care jucătorul nenorocit îl scoate după mînecă“, închină în sănătatea suveranului şi­­muzica a intonat imnul regal. D. Dissescu felicită pe d. Dimitro­pol pentru frumoasa idee ce a avut de a-l întruni la acest banch­et. A­­rată pe d. Dimitropol ca pe un sim­bol al democraţiei. Ceea ce însufle­ţeşte democraţia, e meritul şi dis­preţul pentru inferioritate. Trebue să dăm în lături pre cei­­cari cred că la triumfuri ,au “primele locuri de drept. Puterea d-luî Take Ionescu este dragostea d-v. a tuturor, care­­formează unitatea de acţiune. Deu- i năzi junimiştii strînşî aci au făcu­t­­ apel la unire. Noi nu facem aseme­nea a­pelurî, fiindcă sîntem uniţi. Liberalii au venit aci cu şeful lor pentru a încuraja pe partizani, spu­­­­nîndu-le că vor mai sta la putere. I . Ref­erindu-se la pasagiu din dis­cursul d-lui Ionel Brătianu, ţinut la banchetul de Duminica trecută, d. Dissesc­u spune: „D-sa a vorbit de a­narchie, de cazul de la Giurgiu şi de remaniare. E o­ îndrăznelă cu primul ministru să vorbească de po- I pularitate cînd popularitatea, s’a ma- I nifestat pentru noi în­­mal toate a­­legerile. Au luat şi carpiştiî alegerile. Dar cum le-au luat? S’a dat pe faţă guvrnul că i-a ajutat pe sub­­ mînă. Vorbesc liberalii de unirea claselor? Cine? Acel cari au­ instigat din armată? Acel cari au provocat, greve universitare? Acei cari, după­­ce au partea lor de vină în izbucni­rea răscoalelor, au împuşcat ţara, nu­? Mai vorbesc de armonia cla­selor? Cazul de la Giurgiu e rezul­­­­tatul mentalitate! liberalilor.­­ „A mai vorbit de remaniare şi ne-a­­ spus că n­u sîntem­ în drept să în- I trebăm cu cîţi miniştri guvernează.­­ Ce situaţie e aceasta ca luni de zile I să se guverneze cu interimate? Fe­licităm pe Dimitropol că ne-a dat­­ ocazia ca să putem expune situa­ţia”. Ia apoi cuvîntul, d. Fleva, care spune: „întrunirea aceasta, explică cum s’a format acest partid. De ce a­tîta ură şi prigonire în contra acestui partid? De ce să nu trăim şi noi? Fiindcă cele două partide au mono­polizat politica Cum au monopolizat şi economiceşte totul. La noi e în­sufleţire mare, fiindcă puterea vine la noi de jos în sus. „Aici la marginea oraşului a fost ucis Tudor Vladimirescu. El a fost­­ omorît în lupta contra fanarioţilor,­­dar nu i-a putut stârpi pe toţi. A­m rămas încă în ţară o semînţă stri­cată şi avem datoria s’o distrugem.­­ In Take Ionescu e­ întrupat acel luptător care va duce democraţia. I Ia triumf. Programul d-luî pri­m-­­ ministru e s’o ducă de azî pe online,­­ să'î înşele şi să-i umilească pe toţi. La toţi le e frică de noî, dar noi nu voim să distrugem aşezarea politică de azî, însă în contra acelor cari se pun în drumul democraţiei vom, şti să luptăm. Să’î dăm în lături, să mergem înainte şi să spunem celor de sus şi celor­­de jos că a venit timpul ca poporul să se guverneze singur. I­­ J). Dr., Istrati mulţumeşte d-luî Di­­mitropol pentru ziua d­e bucurie de ■azi din vechea Capitală a Munteniei. Aci a început­ înt­îi o mare acţiune democratică acum 400 de ani sub­­­ domnia lui Mircea Vodă, care a chemat sub arme tot tineretul. Sîntem in tradiţie. După un an de zile d. Take Ionescu a reuşit să cheme în jurul­­sau un partid care azi e cel maî puternic (ural­e pentru d. Take Ionescu), D. G. Cantacuzino-Paşcanu. Dv. puteţi aprecia astăzi maî bine va­loarea partidelor politice. Toţi s’au manifestat aci. Junimiştii s’au ma­nifestat prin aroganţă, liberalii s’au lăudat cu reforme cari n’au dat nici un rezultat şi cu alegerile pierdute. Noî ne prezentăm ca organizaţiune de partid cum nu s­e poate mai pu­ternic şi dovadă e organizaţia din Dîmboviţa, pentru care închin acest pahar. D. I. îi­ caragiafe. Acum începe opera de prefaceri­­mari în ţara a­­ceasta. Acum ne-am pornit cu toţii; în capul acestui partid avem un con­ducător genial care ne va da o di­recţiune potrivită vremiei noastre (c­ vaţii -d-lui Take Ionescu). D. Take Ionescu ia din nou cu­vîntul,­­spunînd­­că e adin­c mişcat de cuvîntarea d-luî Caragiaie care e un zbor spre ideal. Cele două partide şi jumătate ales jirgoviştea, v­ecuta Uapiuia, ca să-şi spună cuvîntul. Adîncă decep­,­ţie. Unii au, spus că vor sta la pu­tere, iar alţii că vor veni. Nimic din cele sufleteşti. Pentru asta, pu­­teau să rămînă în pivniţele băncei, nu să vină în valea voivozilor. Trebue să lupt însă şi pe a­cest teren. Unii speră să stea la putere fiindcă sînt la, putere şi n’are cînd să maî instigh­eze armata. Vorbind de armată s­pune că nu sunt două mentalități cînd fîlfîie steagul. Eram în cameră și am vă^­zut cum pentru a se scăpa de uni ministru, s’a tîrît în noroiu stea-* gul (Gazul Aeverescu).­­ Vorbind de remaniare d. Brătianu, a zis că o va face cînd va găsi cui cale. Complimente pentru cel de lai masă. Are dreptate. Ţara n’are ni-i­mic de la remaniare. Ţara are însă dreptul să zică că nu se poate ca ministerele de externe şi rezbel săi stea fără titulari, ori cît de slabi ar fi eî.. Cum am­­eşit din criza­­externă? Eram să eşim ştirbiţi in chestia Dunărei. Dacă n'avem con­ferinţa­ europeană, e un merit negativ pen­tru guvern. Nu pot sta la putere fiindcă­­e anarhia, în guvern şi nu-i sipa în finanţe, cum nu poate dură Un guvern în care ministrul Haret calcă restul de demnitate al parla­mentului. Să mai vorbim şi de jumătatea de­ partid (junimiştii). Toată politica­ junimistă e că, de un an, spun că vin la putere. E o concepţie orien­tală de bizantini. Junimiştii au spus aci că vor veni după liberal! Eu­ n’am să spun as­ta: ar fi o necuviinţă faţă de rege şi o­­escrocherie politică. Ar însemnat că complotez pe ascuns cu regele. Dacă n’am înţelegere cu el, a spune că vin la putere ar fi o escrocherie politică. N’am nimic de cucerit decit mun­ca pentru binele ţării şi cînd d. Fi­­li­pescu spune că­­el va moşteni gu­vernul fiindcă a ştiut să ameninţe, îi spunem : , Rămîî fericit pe domeniul d-tale. Noi nu-l vom încălca“. Dar dacă m­ă întrebaţi, a­m con­vingerea că am dreptul să vin la­ putere? Răspund, categoric: „da!“, Beau în sănătatea conservatorilor-­ democraţi din Dîmboviţa în special şi pentru Dimitropol, simbolul de­mocratismului din Dîmboviţa. Mai vorbesc d-niî general dr. Demostene, Rădulescu-Motru, Or­­a­­deanu, preotul Alexianu Cornescu,, M. Dragomirescu, George Cair, fost prftc, care spune : , „Curentul nostru creşte, căcî ara la obîrşie democraţia. Avînd şi înl capul nostru un­­conducător ca­­d. Takgilonescu, e uşor de întrevăzut viitorul partidului. Ce m’au făcut [ gazetele de partide ca să ne­­distru- I gă! Nimic­­nu ne-a atins. Succesul­­ electoral al lor­­de la Bucureşti? Dini I colaborarea, d-lor Carpi şi Gheorgha Cantacuziino nu putea­­d­ecît să trium­fe un octogenar. Nu ne îndoim uni moment de succesul nostru şi asigu­răm pe şeful nostru că garda de la Dîmboviţa se menţine şi creşte me­reu“. D. Cosăcescu spune că mi­nciuna constituţională de la noi,se rează­­­m­ă pe sistemul electoral cenzitar. Lărgirea colegiilor electorale esta mijlocul de a avea o politică nouă. D. Dimitropol, luînd cuvîntul, zi­ce: „Am spus în primul moment cînd am­ urmat, pe d. Take Ionescu, că, în lupta grea ce a întreprins ara­­nevoe de temperamente­­entuziaste ca Fleva şi că trebue să’l aduci in­­ ţară.. A venit Fleva şi am învins în Capitală: „Un jilartid conservator, alcătuit ca astăzi, o oligarhie, nu maî poate avea un ecou“—am spu­­s’o fostului şef al conservatorilor, de Cantacuzino în ajunul rupturii. ,,E o legendă că Filipescu a intro­dus pe un Take Ionescu în parti­dul conservator, Al. Lahovary l’a introdus văzîndu-l­­că întrupează aspiraţiunile masselor“. După ce arată cum s’a înjghebat partidul conservator-democrat, îşî exprimă­­admiraţia pentru­ d. Take Ionescu, inteligenţa cea maî vie din ţară. Apoi, vorbind de răscoale, arată că principala lor cauză este lipsă de contact ce partidele istorice o au cu massele poporului pe cari le formează ţărănimea. Face apel la d. Take Ionescu ca el să rezolve marea chestie electorală, ca acţiunea politică să se îndrume­­z­e astfel în­cît şi guvernul să-şi poată da seama de dreapta aspi­raţie a mulţime! (Discursul d-lui Dimitropol a fost viu aplaudat). D. Take Ionescu încheind seria­ cuvintărilor, a răspuns d-lui Dimi­tropol asigurîndu-i că va şti, la vre­me să­­dea deslegare problemelor mari, aşa precum partidul o doreşte, aşa precum interesele ţăreî o cer şi că nici odată nu va ignora curen­­tele puternice sănătoase. La­­­orele 5 banchetul s’a termi­nat, iar cei prezenţi au plecat spre gara Tîrgovişte, de unde au luat drumul spre localităţile de unde ai­ sosit. Consfătuirea liberalilor din Constant» CONSTANŢA’, 31 Mai«.— AstS- seară s’a ţinut o consfătuire a frun­taşilor partidului naţional liberal din localitate în saloanele clubului din piaţa Ovidiu. A prezidat d. Lu­ca Oancea. S’a discutat asupră întregimei partidului liberal, sub şefia d-lui Ionel Brătianu. Au vorbit în­­acest sens d-niî Luca Oancea, I. Roman, dr. Bută­­rescu şi M.­­Vlă­descu Out. S’a ho­­tărît ţinerea unei întruniri publice pentnu consacrarea definitivă a or­ganizaţiei partidului şi alegerea co­mitetului executiv şi de direcţiune, toţi au fost pentru întărirea partidu­lui liberal în localitate. — Cor. ŞTIRI TEATRALE. Popas cu petrece se joacă astă-sea­­ră pentru a 4-a oară la „Ambasa­dori“. Aseară rîsete şi aplauze frenetice au răsunat în tot cursul reprezen­taţie! Niculescu-Buzau e un Popetă cu de un nespus humor şi­­cupletele sale sunt bisate şi rebisate. «­La parcul Oteteleşanu ia­ra Tost, în traducerea atît de reuşită a d-lor Gusty şi Fagure, se anunţă ca un succes de primul ordin, Maximilian, Carussy, Ciucurette Ştefăn­escu, Stănescu, Petrovici şi d-nele Florica Fîorescu şi Mieiora au creaţii strălucite. Maestrul Scholtes­­conduce cu o remarcabilă siguranţă, ,

Next