Adevěrul, iunie 1909 (Anul 21, nr. 7091-7118)
1909-06-02 / nr. 7091
«sîtr satitiîe vm O caz înncă maşină ,pofra brutărie ceramică, plămădeşte 1000 kilo făină pe oră, în 4 rînduri, fabricaţiunea Werner & Pfleiderer este de vânzare. Maşina este absolut nouă şi neîntrebuinţată. A se adresa la D-nii Focşăneanu & Iancu, Bucureşti Strada Lucaei Ho. 2. IMS : 125ffl§U IsaaiîOTs au găsit vindecarea şi uşurarea boalei Iar la aceste renumite băi de nămol, natural calde şi radioactive în cel mai înalt grad. DeseSris tot anul. Moteluri moderne de primul rang şi pensiune după alegere. PROSPECTE: Direcţia Băilor Pistyen (Pistyan) Ungaria, de la Budapesta 3 ore direct cu accelerata^ A de^ârutBii p“d“. TZLZr“ANTISEPTICA a LEMNULUI Fabrica E. biSSBii Soe. Inosimă Romînă BUCUREȘTI, Calea Plevaei No. 193—195. Telef. W37. 24/93 HOTEL KUBLER — Bulevardul GMca — Deschiderea: 30 Plai. — SO camere nou mohiate Lumină electrică. — Băi, ele. — Restaurant — Pensiune cu luna. Informaţiuni: pînă la 15 Iunie, Café Kübler, Bucureşti, Str. Academiei 51 Cumpăraţi: Cin «*© muşama MW si specialitatea „Hfill^ULIllJ ori-ce fel de produsej Zăblae (ţoluri) fînză de Jută şi ambalagiul calități superioare fire de jută Vereinigte-JuteFabriken-Diena (18 fabrici reunite de rută din Austro-Ungaria) (Producţiunea anuală circ. 60 milioane franci valoare) Pentru Lista depozitarilor din Bucureşti şi din ţară, precum şi pentru orice informaţiuni a se adresa la : Agentura şi desfacerea Produselor Fabricelor Sunnite de Juta din Austro Ungaria MENDEL & SPITZER, Strada Lucacî 6, București a caaaaaaaaaaaai APROBATE DE DNDR.SERVICIUL SANITAR SUPERIOR OBESITATEA;i CONSTIPAția se vindecă temeinic prin PILULELE de REDUCȚIUNE DE MARIENBAD AlE OCSCHIHOLER BARNây CONSILIER IMPERIAL SUCCES DE PESTE 30 ANI SUNI ORIGINALE NUMAI ACELE CU AVISUl PORTOCALIU, PURIÎND PORTRETUL ȘI SUBSCRIEREA OSCHINQLER BARNAY £E VENZAfti )ft (AjB oWAy PREȚUI TOATE IARJAACIILE 5 LE» onnnanannnnnnmn Biliner-Sauerbrunp Apă bicarbonată sodică, acidă fără rival Unică apă raerală confinînă In 1010 părţi 33.195 % carier de sol. Băutură naturală higienică suverană excelentă de băut cu vin şi cu tot felul de siropuri de fructe. Sursă curatilă rsmulfitor se întrebuinţează cu succes sigur la: Boale de stomac, rinichi, plămîni şi băşică, flane să sispară artritismul. Representanţi generali pentruRomânia : MARCUS SOINEŞIU, Bucureşti şi Brăila Fabricatul: De Vînzare Un Loc viran din Urbea Calafat, jud. Dolj avînd o suprafaţă de 2314 metri pătraţi. D-nii amatori vor adresa ofertele D-lor către: Administraţia proprietăţilor Principelui G. ŞTIBBEŢ Bucureşti, Calea Victoriei 123 CASA DE SCHIMB N. FUELS !§© Trade Intr’un singur trup, în loturi mari sau mici, moşia Islaz, din judeţul Romanaţi. Pentru orice desluşiri a se adresa la administraţia moşiei Corcova, prin Strehaia. Dr.llIRiSCfi Dela Facultatea din Paris fost elev al profesorului pournist București, Strada LIPSCANI No. & Noul Palat Dacia , cursul pe ziua de 1 Iunie /pj Cump, cînd 5Voranta amor.~19B9 corC 90 — 90 50 4% » » 1905 a. b. 90— 90 50 4% Rentă internal * 91 25 91 65 4% Oblig. carn. lac. 1903 86 — 86 25 4% „ „ 1906 86- 86 25 5% », , j. 99 75 100 25 40/2 » » „ 91 25 91 50 5% Ser. Func. rural 99 — 99 50 4% » » * 88 25 88 75 56/0 , , urb. Bu. 98 — 98 50 5°/0 . . „ Iași 94 75 95 25 5°/0 Bonuri Rurale 99 50 100 25 Ac. B.. Națională 4060 — 4080 — „ , Agricolă 425 — 430 — » „ Sc. Buc. 130— 140 — „ „ Dacia Rom. 750 — 760 — „ „ Naționala 910— 920 — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 25 124 50 Banc. franceze ICO25 101 — „ italiene 100 — 101 — „ rubl. hi.-tiî 265— 268 — Dr. loan Calinciuc Medic Romín, Villa Westen«! r- MAEIENBâD (Boeraia) — Zincogral Se caută la ziarul Al. JAVURUL. Soarele as Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lungă bis. albă Consult. 8—10. a. m. şi 2—5 p m. boter Ion Ilossu Medicul Consultaţiilor Căenito- Urinare din Spit. Brîncovenesc Consultă de la 1 Iunie la 1 Septembrie la Călimăneşti ca medic oficial al apelor de Căciulata Cine are nevoe de BAI cu Homo! de TEKIRGHIOL Să le facă numai la laie Udek m Constaefa strada M. lafSiotmri lo. 15 lângă malul măreî Instalație excelentă.—Prețuri scăzute. Cele mai recomandate - He lefi medicii Nomolul se aduce de la Tekirghiol proaspăt în fiecare zi, 1)-I. C. Zaifirescu Post medic al Eforiei Spitalelor civile Docentele boala interne — la Facultatea de medicină — Congultaţiunl pentru BOAldEI IMTJENIISE — fie la 5—7 — IO i§41. Franklini Specialist în: na a □ □ n tam cu nerăbdare şi în acelaş timp cu frică. In adevăr ce ştiam eu din practica şi mă întrebam dacă dela primul pas nu voi fi debuta prost, nu voiţi face fiasco? Mă duceam regulat la tribunal, că ghiosolanul plin de coduri şi de hîrtie albă şi mă întrebam cum se poate ca din sutele de client! cari se preumblat! înfriguraţi din secţie în secţie, să nu găsesc şi eu unul, măcar, pa gratis chiar! Ceasuri întregi în camera avocaţilor, o gaură obscură şi fără de aer, asistam la discuţia avocaţilor, cei mai mulţi şi ei fără de treabă, dar cam vorba luiCarageail — aveau sau nu proces, la unsprezece trecute fix, se înfiinţau ca şi mine la tribunal. Acolo prezida discuţiunile şi certurile nenea Stratulat, care cu buzele lui subţiri îşi sugea ciubucul lui lung, se amesteca în vorbă, glumind şi cheltuindu-şi nesecata lui vervă Mişu Paleologu care făcea atupeu, pe avocatul. Era o veşnică şi nefîrşită controversă între Haralambie Brăiloiu şi Neculae Serghiescu, asupra rolului contestat de fiecare, care a fost jucat fie şi de unul şi de altul în revoluţia de la 1848. Se supăra rau de tot nenea Haralambie cînd îi se nega de către Serghiescu că el ar fi tras clopotele de la Mitropolie in noaptea revoluţiei.. Ascultam, căscam, mă plictiseam şi zilnic mă întorceam acasă, ca să-mî aştept clienţi, pentru ca a doua zi să reîncep aceeaşi operaţiune. VINERI Nu venisem însă în Bucureşti, numai ca să trăesc. Era vorba să înplînt mai adine -fragul socialismului. O mică greare exista, grupare de intelectuali, printre cari straluceau:Contactul Bacalbaşa, Emil Frunzescu, Scorţeanu, Graerea şi Alexandru Rădovici de la Ploeşti. Existase odată un fel de cerc, care acum se dizolvase şi era nevoe a fi reînchegat. La mine fu instalată — fără de statute şi fără de cotizaţiune, gruparea liberă, de cercetări, de Studii şi mai ales de discuţiunî platonice. In pătura lucrătoare aproape nu străbătusem. Un tînăr lucrător tipograf, Alex. Ionescu, venea pe la mine să scriu articole pentru o gazetuţă de breaslă, Gutenberg. Incolo socialismul în capitala Romînieî se mărginea la ,cercul acesta mititel al Intelectualilor, la o încercare de a ţine conferinţe publice la Sala Franzelaru, primul început politic al ,mişcare! şi la publicarea ziarului cotidian socialist — al primului organ zilnic bucureştean, Drepturile Omului. Cum a început mişcarea printre lucrători ? Istorioara este hazlie şi vrednică de povestit. Intr’o zi sosi la mine un cocoşat, lucrător la căile ferate, care îmi prezentă statutele unei societăţi secrete, un fel de francmasonerie caraghioasă. Omul nu era în toate minţile. El proecta înfiinţarea unui mare atelier cooperativ aşezat deasupra albiei Dîmboviţei, ca să nu cheltuiască parale cu terenul necesar. Am cerut să mi se prezinte şi alţi membrii. Printr- aceştia era Neculae Olcescu, un admirabil temperament de luptător, graţie căruia o adevărată mişcare se începu printre lucrătorii de la căile ferate, sâmbyioi Ziarişti de temperament, cu toţii, ceea ce ne muncea, ceea ce era idealul nostru, era un ziar zilnic în Bucureşti. Bani nu avem, tipografie nu, organizaţie nu—şi totuşi Drepturile Omului au apărut în cap cu Al. Brăescu, C. C. Bacalbaşa, Emil Frunzescu, C. A.Filitis, Const. Miile, Paul Scorţeanu, V. Gh. Mortzun şi Al. Radovici. A apărut ziarul Drepturile Omului, cu citeva sute de lei înaintate de C. A. Filitis şi au trăit aproape un an de zile, fără de cap, fără nici o regulă, ţcu Alex. Leiterin mai tlrziu Ca administrator, a trăit In chip eroic şi trebue să avem mîndria, că a fost primul ziar care a eşit din făgaşul vechiu al ziarelor de pînă atunci, plin de viaţă şi de foc sacru... Vai ! focul sacru, n’a fost de ajuns. Tipograful Conduratu cerea şi bani pentru lucrători — şi pentru* o mie de 1ST datorie,Drepturile Omului au dispărut—Bacalbaşa pentru a intra la Epoca pe care o fondaseră atunci Nicu Filipescu şi Alecu Balş, Emil Frunzescu pentru a se refugia imediat după aceasta la Lupta lui Gh. Panu, V. Gh. Mortzun plecase mai înainte de dezastru la Iaşi, iar C. A. Filitis deveni... republican şi făcea propagandă republicană ştampilind toate biletele de bancă ce-i cadeau în mină, cu o pecete purtînd înscripţiunea Trăiască republica. De atunci este un sfert de veac. Fiecare din noi ne-am ales drumul pe care ne-a aruncat soarta, cu unii din întîi pioneri ai socialismului am rămas prieten, cu alţii am încetat ori şi ce relaţiune. Totuşi a rămas ceva comun intre noi, trecutul, care nu poate îl distrus orîce s’ar face, ori şi cită vreme ar maî trece şi ori cite evenimente ar face şi mai adîncă prăpastia dintre noi. CONST. MILLE in zilele de 3 şi 5 Iunie se va ţine concursul de călărie şi alergări a ofiţerilor şi gradelor inferioare din trupele călări ale corpului II de armată. La Bucureşti concursul va avea loc în ziuade 3 Iunie, orele 8.30 a. m. în Arenele romane. La Tîrgovişte, în ziua de 5 Iunie, orele 4.30 p. m. In chestiunea proectuluî de modificare al căi! Victoriei, de oarece s’a dat loc la oarecarî neînţelegeri şi greşeli de interpretare, de la administraţia comunală ni s’au dat următoarele t fimurirî: In noua linie de aliniere mi vor intra clădirile de azî cari vor avea de făcut oarecarî reparaţiuni, ci numaiclădiri, ce se vor construi din nou, sau aceledintre actualele clădiri cari vor urma să fie dărâmate și reconstruite din nou. ..Tn cursul acestei veri se vor înfiinţa citevanoul „piaţete“ în Ca- Citată în acele părţi ale oraşului unde se face şi azi vînzarea alimentelor de prima necesitate în condiţiunî higienice cari lasă foarte mult de dorit. Asemenea piaţete înzestrate cu gherete acoperite cu tablă, se vor înfiinţa în strada 13 Septembrie, în Calea Rahoveî, în str. Dudeştî şi în Calea Griviţei. Pentru viitorul an şcolar, Capitala va fi înzestrată -cu două -noul localurî de şcoală primară.Se va construi un local nou şi se va repara, aproape radical, unul dintre actualele localuri.. S’a fixat pentru noile lucrări suma de o sută de mii de lei. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, însoţit de d. dr. Miilonescu, a părăsit azi dimineaţă Capitala cu expresul, plecînd direct la Berlin. In Capitala Germanie înaltul prelat va consulta un medic pentru a-î indica staţiunea balneară la care să-şî urmeze cura. După ce se va petrece o lună în staţiunea balneară recomandaţiide medicul berlinez, mitropolitul primat se va duce în Elveţia, unde va sta două luni. InCapitală se va reîntoarce la 1 Septembrie, dată pînă la care afacerile mitropoliei vor fi girate de arhiereul Teodosiu Athanasiu, vicarulmitropoliei Capitalei. Pînă la votarea proectuluî pentru clădirea de locuinţe eftine în Capitală, administraţia comunală a luat hotărîrea de a face un început chiar în vara aceasta. In acest scop, se vor clădi asemenea „case economice“ în chiar vara aceasta pentru suma de 120 mii de lei. Eri la orele 2 după amiază a sosit la Sinaia colonelul ungur Victor Fabriţius, însoţit de 15 ofiţeri, venind din Braşov. Seara, oaspeţii au părăsit Sinaia. Prin punctul Vîrciorova a intrat era în ţară d. Alexandru Plagino, senator. Prin acelaş punct a părăsit erî ţara d. Emanuel T. Kretzulesc. Erî au plecat la Dadilov 120 elevi ai şcoalei de artilerie şi geniu, însoţiţi dedouăzeci de d-nî ofiţeri. D. V. G. Morţun, ministrul lucrărilor publice, a plecat aseară la Roman. D-nii Anton Carp şicolonel Socec cari au asistat era la alergărilede la Constanţa, au sosit astăzi dimineaţa în Capitală. D. profesor Demetru Negulescu va începe examenul la procedura civilă, cu studenţii anului II-lea în ziua de 3 iunie, orele 9 seara Rularea regimentului 10 le roşiori din Giurgiu . Prin oraş circulă următoarea versiune cu garanţie de acreditare cu privire la mutarea regimentului 10 roşiori. Patru excadroane diin acest regiment vor fi mutate la Tîrgovişte, iar două la Bucureşti. Regimentul 5 Vlaşca de infanterie va îi instalat la Dadilov, răni,înîndaici numai o companie pentru gardă.—Idem. Bibliografii A apărut: Lumina No. 2, organ naţionalist studenţesc, cu următorul sumar : Noi şi regele; Anarchia din Giurgiu ; Mişelie austriacă; Avram Iancu, regele munţilor; Noul revolte la sate; Din timpul resmeriţeî; Calendar; Studenţii bulgari în Bucureşti; Dinasticismul d-luî I. I. C. Brătianu; Congresul studenţesc; Din cazarma Cuza; Cine’s antidinasticil !; Meetingul de la Dacia; Primul ministru nesocotind legile; Informaţiunî; De la fraţi, etc. MAGASUL UNIVERSIn BUCUREŞTI,Calea Victoriei No. 29-31,BUCUREŞTI Telefon 9/2-PREŢURI FIXE—Telefon 0/3 RAION SPECIAL de Articole pentru Excursii şi Voia Curierul spectacolelor !— Luni 1 Iunia —* GRADINA AMBASADORI. — Trupa de sub conducerea d-lor Const, 1, Nottara şi Niculescu-Buzau. Se va juca Popescu ,petrece, comedie in 3 acte localizată de Narcis şi Dauş. PARCUL OTETELIŞANU. — Tru- Compania lirică romina de sub direcţia d-luî Const. Grigoriu. Se Va cînta d-ra Vost, operetă în 3 acte tradusă de d-nii P. Gusty și Emil D. Fagure. GRĂDINA RAȘCA. — Cinematograful Pathé Frers. SALA VOLTA, (strada Doamnei No. 7). — Zilnic reprezentațiuni In cinorrr' GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa artiștilor teatrului național. Se va juca Jandarmeria morală comedie în trei acte localizată de A. B. TEATRUL BOULEVARD. — Reprezentaţie dată de transformistul Francardi, PARCUL PRINCIAR. — Debutul cupletistuluî Emil Demetrescu şi al tenorului I. Corescu. Cinematograf. GRADINA MOARA ROŞIE. — In toate serile teatru de varietăţi. TEATRUL DE VARIETAŢI , (Imperial), str. Cîmpineanu 16. In toate serile reprezentaţiuni pentru familii. Program artistic nou şi foarte variat. Debutează S. Bernardo, primul şi cunoscutul cupletist şi comic romín. Julian comic romín cu originalul sau program „Scene de mahala“, Muzeele Ponsette, étoile de Paris. Vecinca, comic german şi alţi artişti şi artiste angajate anume. Duminecele şi sărbătorile Matineu cu intrarea gratis. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kiseleff). Deschis Duminica şi sărbătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).- - ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Universitate). Deschis Duminica şi Joia ca şi în toate zilele de sărbători. De la 11 dimineaţa pînă la 3 d. a., iar pentru vizitatorii străini sau din provincie, in toate zilele, intre aceleaşi ore, MUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA NAŢIONALA (Monetăria statului, şoseaua Kiselef). Deschis Joi şi în zilele de sărbătoare dela orele 10 dim. pînă la 5 d. a. ZIUA IX-a Duminică 31 Maiu 1309 Din cauza vremei ploioase publicul n'a participat în mimăru,1 ,ce ar fi atras o programă atît re interesantă. Premiul tie primăvară , a corespuns aşteptărilor noastre, căcî a fost cîştigat într-o formă frumoasă de favorita noastră Girelle.—Faptul însă nu e îmbucurător, căci ne arată că clasa cailor noştri nu e tocmai bumă, capa, d-lui Zănescu ac alergind. în Franţa decit in curse de reclamat. Celelalte curse s’au făcut în mod regulat și avem satisfacţiunea de a fi dat pariorilor noştri cinci, din şapte cîştigătorii şi toţi plasaţii. REZULTATUL TECHNIC Pr. Expresse.—800 m.—Pr. I 2000 lei; Pr. II-lea 200 Iei. Marama, c. 6 a. a d-lui Al. S. Zissu (Bulford); Hands Down, jungan în I V, al d-lor Otulescu şi Constandache (Rossiter). Neplasați: Malvina, Cise și Salba. Pariu mutual, unitate 5 leî: C. 10, P. 6, P. 6. Cîștigătoarea a rămas proprietarului pentru 2000 leî. Pr. Pajera (Handicap). 2100 m. Pr. I 2500 lei; II-lea 300 lei; II-lea 200 lei. Annie, c. 3 a. a d-luî AI. Marghiloman (Heed); Dor, a. 3 a. al d-lui Al. Marghiloman (Buxton); Călător, a. 3 a. al d-lui Cămărășescu (Athos). Neplasată Mindra. Pariu mutual, unitate 5 lei: C. 5.50, P. 7, P. 6. Pr. Cobzar.—2400 m. Pr. 1 3500 lei; II-lea 400 lei; III-lea 250 lei. Whig, a. 4 a. al d-luî Al. Marghiloman ((Buxton); Fruntaș, a. 3 a. al d-lui Al. Marghiloman (Ileed); Călător, a. 3 a. al d-lui Cămărășescu (Charpentier). Pariu mutual, unitate 5 lei. C. 5. Pr. de Primăvvară.—2000 m. Pr. I 4000 lei; II-lea 400 lei; Ill-lea 200 lei; Girelle, e. 3 a. a d-lui Al. Zănescu (Heed); La Gabarina, c. 3 a. a d-lui Negropontes (Rossiter); Le Bienvenue, a. 4 a. al d-lui Lt. Soutzo (Warburton). Neplasata Lovely. Pariu mutual, unitate 5 lei; C. 10, P. 5.50, P. 5.50. Pr. Claret-Cup.—1600 m. Pr. I 2000 lei; II-lea 200 lei. Dame de Meuse, e. 3 a. a d-luî Cămărășescu (Charpentier); Mititica, e. 3 a. a d-lui Negropontes (Rossiter; Neplasatî: Cotnar, Melodrama şi Garnful. Pariu mutual, unitate 5 Iei: C. 9.50, P. 7 P. 10. Cîştigătoarea a rămas proprietarului pentru 3.000 lei. Pr. Virfu Cimitului.—2200 m. Pr. I 1200 lei, II 200 lei. Hands Down, jugan Inv. al d-lor Ofulescu şi Constandache (Negroponte); Chah? a. 4 a. al d-lui Al. Zănescu (Lt. Lascarov); Neplasati: Fruit Picker, Sabar și Unda. Pariu mutual, unitate 5 lei, C. 10, P. 7, P. 8, 50. Pr. Cotrocenî (garduri).—2600 m. Pr. I 800 Iei, II 300 lei, 200 leî, 100 Iei. Tea Leaf, a. 4 a. al d-lui Lt. Poltzer (proprietarul); Straja, a. 5 a. a d-luî St. Lt. Sabrn-Ali-Imail (It. Filip Iacob); Faringul, a 5 a. al d-lui lt. Chiciu (sub Lt. Chiciu); Amaradia, e. in 5, a d-lui Lt. Ghica (proprietarul); Neplasat Bender. Pariu mutual, unitate 5 leî, f. 9.50, P. 5, P. 5. întrunirea funcţionarilor fiscali iDubă cum se ştie, funcţionarii fiscali ai serviciului de percepere din ţară au început încă „din anul trecut să se agite, cerind guvernului să le îmbunătăţească soarta prevăzîndu-i în budget,cu drept de pensie şi mărindu-le salariile, cam azi sînt mai mic trtatat ca la 1901 cu toatecă traiul s’a scumpit enorm. In acest scop şi în vederea studierei amortizărei salariilor funcţionarilor cum şi a întocmirei budgetelor pentru, anul viitor, aceşti funcţionari s’au întrunit din nou azi în localul ,,Jubileu“ de la şosea, unde discutând această chestiune au decis ca să intervie din nou către ministrul din finanţe ca, cu această ocazie, să studieze şi chestiunea soartei lor, avînd in vedere atît munca, răspundererea, cit şi salariile cari sunt mai mici ca la oricare funcţionari al statului, comparativ cu atribuţiunile ce au. O plÂngere dreaptă — pentru d. ministru al justiţiei — li seaduce la cunoştinţă — printr’o plângere a mai multor locutori din oraşul şi judeţul R.Săbat — că la ocolul II al acelui oraş, funcţionează ca judecâtor d. Robescu, în contra articolului precis din legea judecătoriilor de ocoale care interzice de a fi numit ca magistraţi acel care au rude sau interese în circumscripţiile respective. Or, dependinţe de ocolul II din R.Sărat, e şi comuna Tigol, al cărei proprietar e d. P. Robescu, tatăl judecătorului de care vorbim. Şi cum locuitorii comunelor sus amuţite au procese cu proprietarul lor, acele procese trebue să fie judecate la ocolul II, adică de d. Robescu fiul! E uşor de înţeles la ce situaţie se ajunge. Se vede că şi judecătorul Robescu a priceput cit de delicată îl e situaţia, şi a lăsat, ca în procesul tigoienilor să împartă dreptatea judecătorul stagiar al acelui ocoli, care e, negreşit, sub directa influenţă a judecătorului titular. Aşa că — dreptatea locuitorilor fiind, se vede, pre evidentă — judecătorul stagiar fie mulţumeşte să-l tot amine, pentru o pricină sau alta. Aducem aceasta la cunoştinţa d-lui ministru al justiţiei şi credem că va luamăsuri ca d. judecător Robescu de la ocolul II din R.Săratsă fie permutat acolo unde să nu fie nevoit să judece pe tatăl d-sale. Informațiunî Consiliul technic superior, în şedinţasa de la 29 Mai, curent, a examinat proectul de clădire a „Maternitate!“ şi ,,Orfan tropic!“ din Iaşi. S-a mai examinat, de către consiliul technic superior proeetului clădiri bisericei „Madona Clidu" din Craiova. In vederea importanţei acestei clădiri de un caracter eminamente artistic, consiliul este de părere să fie convocaţi d-nii G. Cerchez, inspector general şi I. Mincu, arhitect, pe»1*’"' a-şî da avizul. Cu toate că planul lucrărilorde edilitate, cari se vor efectua, de către administraţia comunală în, campania de lucru a anului acesta, nu e încă definitiv, întocmit, cu toate acestea suntem în măsură de a da muiera lămuriri asupra acestor lucrări. Se va dapreferinţă lucrărilor pentru apă, canale şi gaz. Im ceia ce priveşte apa, se vor face noul instalaţiune pe o întinderede 20 kilometri. Canalele se vor face în limita sumei de 180.000 lei iar instalaţiunile de gaz aerian vor cuprinde, probabil, întreg ocolul III. In acelaşi timp se studiază chestiunea construirea unui crematoriu pentru arderea gunoaiellor. SPORT lenifim alergărilor II la Băneasa Inaugurarea clubului Carpist din Constanta CONSTANŢA, 31 Maiu.—Astăzi a avut loc inaugurarea clubului carpist din localitate. Au luat parte pe lingă membrii partidului conservator -carpisti din localitate şi d-nii N. Filipescu, Ioan Lahovary, Ionaş Grădişteanu, Costică Arion şi d-rul Leonte cari au sosit aseară din Bucureşti. Cel dintîiu ia cuvîntul d. Pariano, preşedintele activ al grupăreicarpiste din localitate, care expune programul partidului şi atinge chestiunea drepturilorpolitice pentru dobrogeni, cerind ca între viitorii reprezentanţi ai parlamentului să fie aleşi şi dobrogeni. Arată apoi modul cum s a înfiinţat partidul şi clubul conservator carpist din localitate. La această cuvîntare ,răspunde d. Nicu Filipescu,preşedinte de onoare al grupărei carpistedin localitate spUrtînd că laapropriata venire la putere va realiza cerinţele dobrogenilor. In acelaşi sens vorbesc d-nii Lahovary, Avion şi Grădişteanu. Ca încheere d. doctor Pilescu din localitate salută pe oaspeţi în numele conservatorilor din Dobrogea. Seara a avut loc un banchet în sala hotelului Renier, la care s’au ținut, mai multe cuvintări ocazionale. S’a servit unbăfonul MENU Consommé Sevigné- Paugieltes de sandre Joihville Jambon d’York ă la porte Maillot Asperges d’Argenteuil Shce Mousselime Poussins â la broche Saladé pri-ntaniére Bombe Dame — Blanche Gateau Jéphyr Fruits- Café Tsuika' Dra ga sâni en caraff a St. Estépbe , Champagne Q. H. Mumm. Extra dry. Fine Champagne Cu trenul de astă-noapte oaspeți! s’au reîntors la București. Sylvian umLiwnniTl Liga Culturală din Craiova CRAIOVA, 31 Main.— S’a vorbit prin ziare despre abţinerea corpului medical romín dela congresul medical ce se ţine la Budapesta şi unde este invitată şi asociaţia medicilor romín! Liga culturală, secţia Craiova, Iuîpd ,cu mulţumire act de abţinerea corpului medical român dela suszisul congres, a expediat următoarea telegramă: D-lui doctor Toma Ionescu, Preşedintele comitetului naţional medical Bucureşti "Secţiunea Craiova a Ligeî Culturale, mişcată de romineasca hotărîre a Comitetului national-medical de a nu participa, faţă de persecuţia maghiară exercitată mai crud ca oricînd asupra fraţilor noştri, la congresul internaţional de medicină din Budapesta, vă exprimă omagiile sale de admiraţiune. Preşedinte, Petre Chitan Secretar, I. T. CheţeanU Desigur, că telegrama secţiunei noastre va fi urmată de alte telegrame ce se vor trimite de celelalte secțiuni din țară, Xaw. Unificarea anilor de pensie Prin modificările ce s’au adus le- 1 gel generale de pensiuni, s’a dat drept tuturor funcţionarilor car! au servit la stat, judeţ sau comună fără, reţineri, să verse reţinerilecuvenite pentru timpul în care au servit fără reţineri şi (recî să-şi unifice anii serviţi. Cei interesaţi se pot adresa Bi- rouluî nostru de informaţiunî care j Ie poate da orice lămurire în aceas- I flă chestiune şi se însărcinează a îndeplini toate formalităţile necesare. Onorariile biroului sunt moderate, , A se scrie d-luî L. Voinea, dirge- 1 tcfrul biroului de intformaţiuriî al ziarului „Adevărul“ Bucureşti, stradal Sărindar No. 1 l A DEVEI fU! la relieful consematorilordemocraţi din Tîrgovişte Manifestaţie pentru reformă electorală TÂRGOVIŞTE, 31 Main.—Astăzi la orele 11 şi jumătate dimineaţă, au sosit în Tîrgovişte d-nii Take Ionescu, Nicolae Fleva, C. Dissescu, Cantacuzino-Paşcani, dr. Intrate, Comşa, Rădulescu-Motru, general dr. ■ Demostene, Căpitărneanu, Caragiale, Mihail Dragomirescu, Sebastian Moruzi, Cuţarida, Bucur Spirescu, George Stroescu, N. Cosăcescu, etc. In gară au fost întîmpinaţî de d-niî Dimitropol, şefulconservatorilor democraţî din localitate, Grigore Cair, Sake Negoescu, George Pîrvulescu, maior Georgescu, Dumitru Constantinescu (Ursu), Tălăngescu, Ciornei, dr. Zissu, Costică Russu, Ion P. Creţoiu, Mişu Cornescu, Imanoil Colfescu, Niţă Tănăsescu şi alţi fruntaşi conservatori-democraţî. In automobile şi trăsuri, cu toţii au pornit spre vila Dimitropol de la Mierea, unde au sosit la orele 12, după ce au parcurs o pitorească vale. Acolo, cum au sosit, d. Take Ionescu a mulţumit d-luî Dimitropol pentru frumoasa primire făcută şi gustul ce a avut de a construi această splendidă vilă în una din cele mai frumoase părţi ale judeţului. La ora 1 a început banchetul oferit în onoarea d-lui Take Ionescu. Cel dinttiu care a deschis seria toasturilor a fost d. Take Ionescu. Intre altele d-sa a zis: „Unii beau la banchetele lor în sănătatea regelui ca să-l ţină la putere, alţii beaui ca să-l aducă la putere. Noi nu cerem nimic regelui. El e simbolul permanent al ideei patriei. Noi nu-l avem pe rege ca?- o partidă de cearte, în care jucătorul nenorocit îl scoate după mînecă“, închină în sănătatea suveranului şimuzica a intonat imnul regal. D. Dissescu felicită pe d. Dimitropol pentru frumoasa idee ce a avut de a-l întruni la acest banchet. Arată pe d. Dimitropol ca pe un simbol al democraţiei. Ceea ce însufleţeşte democraţia, e meritul şi dispreţul pentru inferioritate. Trebue să dăm în lături pre ceicari cred că la triumfuri ,au “primele locuri de drept. Puterea d-luî Take Ionescu este dragostea d-v. a tuturor, careformează unitatea de acţiune. Deu- i năzi junimiştii strînşî aci au făcut apel la unire. Noi nu facem asemenea apelurî, fiindcă sîntem uniţi. Liberalii au venit aci cu şeful lor pentru a încuraja pe partizani, spunîndu-le că vor mai sta la putere. I . Referindu-se la pasagiu din discursul d-lui Ionel Brătianu, ţinut la banchetul de Duminica trecută, d. Dissescu spune: „D-sa a vorbit de anarchie, de cazul de la Giurgiu şi de remaniare. E o îndrăznelă cu primul ministru să vorbească de po- I pularitate cînd popularitatea, s’a ma- I nifestat pentru noi înmal toate alegerile. Au luat şi carpiştiî alegerile. Dar cum le-au luat? S’a dat pe faţă guvrnul că i-a ajutat pe sub mînă. Vorbesc liberalii de unirea claselor? Cine? Acel cari au instigat din armată? Acel cari au provocat, greve universitare? Acei cari, dupăce au partea lor de vină în izbucnirea răscoalelor, au împuşcat ţara, nu? Mai vorbesc de armonia claselor? Cazul de la Giurgiu e rezultatul mentalitate! liberalilor. „A mai vorbit de remaniare şi ne-a spus că nu sîntem în drept să în- I trebăm cu cîţi miniştri guvernează. Ce situaţie e aceasta ca luni de zile I să se guverneze cu interimate? Felicităm pe Dimitropol că ne-a dat ocazia ca să putem expune situaţia”. Ia apoi cuvîntul, d. Fleva, care spune: „întrunirea aceasta, explică cum s’a format acest partid. De ce atîta ură şi prigonire în contra acestui partid? De ce să nu trăim şi noi? Fiindcă cele două partide au monopolizat politica Cum au monopolizat şi economiceşte totul. La noi e însufleţire mare, fiindcă puterea vine la noi de jos în sus. „Aici la marginea oraşului a fost ucis Tudor Vladimirescu. El a fost omorît în lupta contra fanarioţilor,dar nu i-a putut stârpi pe toţi. Am rămas încă în ţară o semînţă stricată şi avem datoria s’o distrugem. In Take Ionescu e întrupat acel luptător care va duce democraţia. I Ia triumf. Programul d-luî prim- ministru e s’o ducă de azî pe online, să'î înşele şi să-i umilească pe toţi. La toţi le e frică de noî, dar noi nu voim să distrugem aşezarea politică de azî, însă în contra acelor cari se pun în drumul democraţiei vom, şti să luptăm. Să’î dăm în lături, să mergem înainte şi să spunem celor de sus şi celorde jos că a venit timpul ca poporul să se guverneze singur. I J). Dr., Istrati mulţumeşte d-luî Dimitropol pentru ziua de bucurie de ■azi din vechea Capitală a Munteniei. Aci a început întîi o mare acţiune democratică acum 400 de ani sub domnia lui Mircea Vodă, care a chemat sub arme tot tineretul. Sîntem in tradiţie. După un an de zile d. Take Ionescu a reuşit să cheme în jurulsau un partid care azi e cel maî puternic (urale pentru d. Take Ionescu), D. G. Cantacuzino-Paşcanu. Dv. puteţi aprecia astăzi maî bine valoarea partidelor politice. Toţi s’au manifestat aci. Junimiştii s’au manifestat prin aroganţă, liberalii s’au lăudat cu reforme cari n’au dat nici un rezultat şi cu alegerile pierdute. Noî ne prezentăm ca organizaţiune de partid cum nu se poate mai puternic şi dovadă e organizaţia din Dîmboviţa, pentru care închin acest pahar. D. I. îi caragiafe. Acum începe opera de prefacerimari în ţara aceasta. Acum ne-am pornit cu toţii; în capul acestui partid avem un conducător genial care ne va da o direcţiune potrivită vremiei noastre (c vaţii -d-lui Take Ionescu). D. Take Ionescu ia din nou cuvîntul,spunîndcă e adinc mişcat de cuvîntarea d-luî Caragiaie care e un zbor spre ideal. Cele două partide şi jumătate ales jirgoviştea, vecuta Uapiuia, ca să-şi spună cuvîntul. Adîncă decep,ţie. Unii au, spus că vor sta la putere, iar alţii că vor veni. Nimic din cele sufleteşti. Pentru asta, puteau să rămînă în pivniţele băncei, nu să vină în valea voivozilor. Trebue să lupt însă şi pe acest teren. Unii speră să stea la putere fiindcă sînt la, putere şi n’are cînd să maî instigheze armata. Vorbind de armată spune că nu sunt două mentalități cînd fîlfîie steagul. Eram în cameră și am vă^zut cum pentru a se scăpa de uni ministru, s’a tîrît în noroiu stea-* gul (Gazul Aeverescu). Vorbind de remaniare d. Brătianu, a zis că o va face cînd va găsi cui cale. Complimente pentru cel de lai masă. Are dreptate. Ţara n’are ni-imic de la remaniare. Ţara are însă dreptul să zică că nu se poate ca ministerele de externe şi rezbel săi stea fără titulari, ori cît de slabi ar fi eî.. Cum ameşit din crizaexternă? Eram să eşim ştirbiţi in chestia Dunărei. Dacă n'avem conferinţa europeană, e un merit negativ pentru guvern. Nu pot sta la putere fiindcăe anarhia, în guvern şi nu-i sipa în finanţe, cum nu poate dură Un guvern în care ministrul Haret calcă restul de demnitate al parlamentului. Să mai vorbim şi de jumătatea de partid (junimiştii). Toată politica junimistă e că, de un an, spun că vin la putere. E o concepţie orientală de bizantini. Junimiştii au spus aci că vor veni după liberal! Eu n’am să spun asta: ar fi o necuviinţă faţă de rege şi oescrocherie politică. Ar însemnat că complotez pe ascuns cu regele. Dacă n’am înţelegere cu el, a spune că vin la putere ar fi o escrocherie politică. N’am nimic de cucerit decit munca pentru binele ţării şi cînd d. Filipescu spune căel va moşteni guvernul fiindcă a ştiut să ameninţe, îi spunem : , Rămîî fericit pe domeniul d-tale. Noi nu-l vom încălca“. Dar dacă mă întrebaţi, am convingerea că am dreptul să vin la putere? Răspund, categoric: „da!“, Beau în sănătatea conservatorilor- democraţi din Dîmboviţa în special şi pentru Dimitropol, simbolul democratismului din Dîmboviţa. Mai vorbesc d-niî general dr. Demostene, Rădulescu-Motru, Oradeanu, preotul Alexianu Cornescu,, M. Dragomirescu, George Cair, fost prftc, care spune : , „Curentul nostru creşte, căcî ara la obîrşie democraţia. Avînd şi înl capul nostru unconducător cad. Takgilonescu, e uşor de întrevăzut viitorul partidului. Ce m’au făcut [ gazetele de partide ca să nedistru- I gă! Nimicnu ne-a atins. Succesul electoral al lorde la Bucureşti? Dini I colaborarea, d-lor Carpi şi Gheorgha Cantacuziino nu puteadecît să triumfe un octogenar. Nu ne îndoim uni moment de succesul nostru şi asigurăm pe şeful nostru că garda de la Dîmboviţa se menţine şi creşte mereu“. D. Cosăcescu spune că minciuna constituţională de la noi,se reazămă pe sistemul electoral cenzitar. Lărgirea colegiilor electorale esta mijlocul de a avea o politică nouă. D. Dimitropol, luînd cuvîntul, zice: „Am spus în primul moment cînd am urmat, pe d. Take Ionescu, că, în lupta grea ce a întreprins aranevoe de temperamenteentuziaste ca Fleva şi că trebue să’l aduci in ţară.. A venit Fleva şi am învins în Capitală: „Un jilartid conservator, alcătuit ca astăzi, o oligarhie, nu maî poate avea un ecou“—am spus’o fostului şef al conservatorilor, de Cantacuzino în ajunul rupturii. ,,E o legendă că Filipescu a introdus pe un Take Ionescu în partidul conservator, Al. Lahovary l’a introdus văzîndu-lcă întrupează aspiraţiunile masselor“. După ce arată cum s’a înjghebat partidul conservator-democrat, îşî exprimăadmiraţia pentru d. Take Ionescu, inteligenţa cea maî vie din ţară. Apoi, vorbind de răscoale, arată că principala lor cauză este lipsă de contact ce partidele istorice o au cu massele poporului pe cari le formează ţărănimea. Face apel la d. Take Ionescu ca el să rezolve marea chestie electorală, ca acţiunea politică să se îndrumeze astfel încît şi guvernul să-şi poată da seama de dreapta aspiraţie a mulţime! (Discursul d-lui Dimitropol a fost viu aplaudat). D. Take Ionescu încheind seria cuvintărilor, a răspuns d-lui Dimitropol asigurîndu-i că va şti, la vreme sădea deslegare problemelor mari, aşa precum partidul o doreşte, aşa precum interesele ţăreî o cer şi că nici odată nu va ignora curentele puternice sănătoase. Laorele 5 banchetul s’a terminat, iar cei prezenţi au plecat spre gara Tîrgovişte, de unde au luat drumul spre localităţile de unde ai sosit. Consfătuirea liberalilor din Constant» CONSTANŢA’, 31 Mai«.— AstS- seară s’a ţinut o consfătuire a fruntaşilor partidului naţional liberal din localitate în saloanele clubului din piaţa Ovidiu. A prezidat d. Luca Oancea. S’a discutat asupră întregimei partidului liberal, sub şefia d-lui Ionel Brătianu. Au vorbit înacest sens d-niî Luca Oancea, I. Roman, dr. Butărescu şi M.Vlădescu Out. S’a hotărît ţinerea unei întruniri publice pentnu consacrarea definitivă a organizaţiei partidului şi alegerea comitetului executiv şi de direcţiune, toţi au fost pentru întărirea partidului liberal în localitate. — Cor. ŞTIRI TEATRALE. Popas cu petrece se joacă astă-seară pentru a 4-a oară la „Ambasadori“. Aseară rîsete şi aplauze frenetice au răsunat în tot cursul reprezentaţie! Niculescu-Buzau e un Popetă cu de un nespus humor şicupletele sale sunt bisate şi rebisate. «La parcul Oteteleşanu iara Tost, în traducerea atît de reuşită a d-lor Gusty şi Fagure, se anunţă ca un succes de primul ordin, Maximilian, Carussy, Ciucurette Ştefănescu, Stănescu, Petrovici şi d-nele Florica Fîorescu şi Mieiora au creaţii strălucite. Maestrul Scholtesconduce cu o remarcabilă siguranţă, ,