Adevěrul, august 1909 (Anul 22, nr. 7150-7179)
1909-08-01 / nr. 7150
Shributa 1 August 1909 ROMANIA PB1MARIA COMUNEI CONSTANTA Publnfiune Noi, Primarul orasului Constanta, aducem la cunostinta generala, ca in urma deciziunei Consiliului Comunal din 14 Februarie si 7 Septembrie 1907, cum si pe baza aprobarilor autoritatilor superioare, se va tine MARELE BALCIU BIANUAL — Iza — pe locul aflat dincolo de magaziile de cereale din sioseaua Anadolchioi. Acest buciu cu tirg de vite din Dobrogea și din orA, va incepe la 15 August Si va tine 10 zile. Tirgul de vite va fi numai in primele 5 zile, iar restul pentru desfaceri de diferite mfirfuri. Acest tirg cautindu-se de comuna in regie, se vor percepe ca taxe de chirii pentru vitele destinate vinzare, urmatoarele sume: 1075 bani pe toata durata oboarelor, pentru an cal sau iapa, bou sau vaca, bivol sau bivolita, asini sail c&tiri, acuzindu-se vitei si in iijusugatori, de orice platS,. 2) 0.50 bani, pentru un rumator 3) Bani 15 pentru o oae, capra, berbec, on tap. Aceste chirii se vor percepe in momentul introducerei vizelor In obor, neavind a se percepe vre-o alta taxa la vinzarea lor, afara de taxa pentru biletele vizalor. Nu este permisa vierea vitelor aduse spre vinzare in nici o alta parte, decit in oborul Comunei. Comuna este in drept a percepe chiriile specificate mai sus pentru orice vite aduse in oras spre vinzare la bilciu. Nu sunt supuse taxelor de mai sus vitele injugate sau in jug, cari nu sunt aduse spre vinzare. * Proprietarii de vite, ori comercianti, cari vor veni cu vite spre vinzare la odoarele in cestiune, pe linga biletele de proprietate, se poseada si certificatele de provenientari de sanatate, cerute de regulamentul general de police sanitara veterinara. Pentru marfurile de diferite feluri cum si pentru articolele de consumatie, comuna a prevazut in planul bilciului, o multime " platindu-se numai pe metrul de No. 5245.—21 Iulie 1909, toata durata bilde loturi, cari se vor inchiria, fatada, nu pe suprafata. Chiriile pe metru liniar de fa ada pentru ciului, sunt urmattoarele. .. 1) Lex 10 m. 1. pentru piata centrului, in cari intre berarile, cofetariile si cafenelele. 2) Lei 8 pe m. 1. o pravalie de hamuri de piele si fringherelie, manufacture, giuvaergiu, menagerie. 3) Lei 5 pe m. 1. o pravalie, restaurant, circiuma simple, care sau carafe asezate in aer liber. 4) Lei 5 pe nn. 1. de fatada pentru o pravalie de dogarie, lemnarie, adica: juguri, osii, furci, lopeti, coade de topor, bote, donite, filicli, roabe, putine, butoae, mese, scaune ordinare, precum si clarix de tot felul. 51 Lex 2 de un car sau caruta nelegata cu fier, ce se va vinde. 6) Lei 5 de o caruta de transport, o inuita, ce se va vinde. . 7) Lex 3 de o caruta cu un cal, ce se va vinde. 8) Lei 10 de o tras’ura pe arcuri, fara cos sau cu cos, ce se va vinde. 9) Lei 10 de o trasur a pe arcuri, invelita sau cu cos, ce se va vinde. 10) Lei 5 de o trasura cu arcuri pentru un cal, ce se va vinde. 11) Bani 50 pentru o pereche roate de car sau caruțx ce se va vinde. 12) Bani 60 pe zi de la ambulant! cum: bragagil, turte dulci, gogoji, rabagix, covrigari. 13) Lex 1 pe zi dela carutele sau cotigele cu piine, cum ?i dela orice vinzator exx taraba ambulanta. 14) Bani 50 pe zi dela ambulant cu orice fel de fructe. 15) Bani 50 pe zi dela cafegix ambulanta. 16) Finul si paele se permite a fi introduse in obor, fara nici o piata de chirie sau vre-o alta taxa. Cererile pentru inchiriere de loturi pentru pravalii la bilet, se vor adresa Primariei. p. Primar, Virgil Andronescu. Secretar, G. V. Dana Cel mai mare succes au obtinut MOTOARELE de tenzini m incepesi Sistemul TR si UZI & Gimp; UIEN Speciale pentru mori si celelalte industrii Reprezentant general Inginer S. GROSS Jiacuresti, Str. Mintuleasa Mo. 6*. Telefon 4/47 — reservite din toate partile $arei — Jianca si Scout Din gacuresti Descoperind ca unii fabricanti de ape gazoase si de ape mineralizate, vand prin diferii debitanti, produsele lor falsificate si de rea calitate In sticle de ale Fabricelor Romane Unite, roaga publicul consumator sa refuze orice sticle de ape gazoase sau mineralizare care pe langa eticheta Fabricelor Romane Unite imprimata cu rosu pe dopul sticlei, n’ar mai avea si eticheta de hartie, lipita pe sticle cu mentiunea Fabricelor Romane Unite, proprietatea Bancei de scont. INTERIM DE BAEJIMACOiE! Str. Labirint 54, Bucuresti Fune(ione»zit de 8 ani," in localul fostului internat al Licaului Mateut-Basarab; e in^urul internat autorizat de Onor. Minister, in care se primesc numai elevi cari urmeaza cursurile la scolile Statului1. In apropiere sunt: Liceete Mateii-Basarab si Mihaiu-Viteazul, Grimnaziul Sincai ?i scolile de comert — Intretinere ingrijita, disciplina Severn. Conditiuni de piata convenabile. Directiunea se insarcineaza cu: inscrierea elevilor. Director-Proprietar ATH. MACOVEI Profesor la seminarul Nifon ?i la stat BANI cu 81/so/u anual Ovwu HI pentru imprumuturi Ipotecare pe mosii de primul rang. Ca primn mosii de cumparat cu adulti si arendat. * « • Dispun de capitaluri de SCQIBul imprumutat in ipoteci Tu,uuil sigure pe mosii si case in Bucuresti de la Lei 20.000 pina la un milion. Informatiumi detaliate se dad imediat la cerere. ligentii Genetala—Casa de Incredere Ex. MIHALIOTICI — Bucuresti, Str. Doamnei 8 — Curierul spectacolelor — Vineri 31 Iulie 1909 — GRADINA AMBASADORI.—Trur pa de sub directia d-lor C. Nottara ?I. Niculescu-Buzau. Se va incai Zozo, concedie in 3 acte localizatii Gl. Ranetti, PARCUR 05ETEI.15ANU.—Compania lirica IgrulS de sub directiunea d-lui Const. Grigoriu. Se va cinta: Femeea divortata (Geschiedene Frau), opereta in 3 acte. GRADINA RA§CA. i Cinematograful Paris FrSrs. GRADINA „MOARA ROSIE". In fiecare searst teatru de varietat. Debuturi nout. Teatrul de varietati imperial, str. Cimpineanu 16.—in toate serile reperezentatiuni pentru familii. Program artistic din nofi aranjat pentru stagiunea de vari. Debuteaza S. BERNARDO, primul ?i cunoscutul cupletist cel mic roman, M Ue Pqucette, Gtoilg de Paris Voguron comic german ?i alt artist! noul angajapL. Duminicile ?i sarbatorile matineu cu intrarea liberft. MUZEE MUZEUb Z0OLOGIC, (soseaua Kiseleff), Deschis Duminica $i strbatorile de la 10 4 d. a., iar tot de la 11—3. MUZEUL DE GEOLOGIE SI PALEONTOLOGIE. (Universitatea.— PINACOTECA STATULUI fFalatxxi Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).-- ATENEUL BOETIN, (vizitarea localului s i colectiilor sale). Deschi? In fiecare zi 9—12 dim, 2—4 d. a. Taxa de intrare 50 bani, MUZEUL DE ANTICHITATI. (Universitate). Deschis Dumineca si Joia ca si In cate zilele de sarbatori. De la H dimineata pina la 3 d. a, iar pentru Vizitatorii strainii safi din provincie. In toate zilele, Intre acelea 4 ore, MUZEUL ETNOGRAFIG §1 DE ARTA NATIONALA (Monetary a statului, Soseaua Kiselef). Desde la orele 10 dim, pina la 5 d. a. Statistica Presei Romane Dupa cum am anuntat, In curind Se va pura sub tipar: ANUARUL PRESEI ROMINE SI ALE LUMEI POLITICE PE 1910 In aceasta editiune, se va publica cit se va putea axai complect Statistica presei romine. In vederea Intocmirea acestei statistice, directiunile tuturor publicatiunilor periodice din tara, precum Si a tuturor ziarelor si revistelor rominesti din afara de regat, sunt rugate, a trimite anuarului toate datele necesare, precum: personalul de redactiune, felul publicatiunei, anul ?i modul de aparitie, etc. Intr'un cuvint toate elementele ce ar putea forma un mic istoric al publicatiunei, precum si un exemplar din ultimele numere aparute. De aseaenea se vor putea semnala lipsurile sau erorile ce se vor fi strecurat in statistica publicata anul trecut. Adresa: str. Sf. lenic& 3, Bucuresti. FLINGERI Din ale jandarmilor Locuitorul Tudor Ramboaca, din comuna Gradinei de Jos (Olt) ni se plinge ca un caporal de jandarmi, anume Prundeanu, brutalizeaza satul, Intr’un mod care a pus pe ganduri populatia. In seara zilei de 28 Iulie, numitul caporal a patruns in curtea locuitorului ?i l’a maltratat "pe acesta ?" pe un fiu al lui, absolut ffica nic! un motiv. Nu se poate gasi un leac contra acestor jandarmi, care seamana furtuna prin satele noastre. STIRI ARTISTICE Admirabilul cantaret popular, tenorul I. Gorescu, care e in adevar una din simpatiile mareli public din Bucuresti,anunt A In sala cercului militar din C.Lung o singura mare reprezentatie extraordinara cu un program :plin de atractiuni: fragmente din opere, cintece ,popular?,, In care neintrecut, scene si monoloage comice, Intre care ?i celebra sa create „Nora la mahal", Publicul din G.-Lung nu se va plictisi Duminica 2 August la cercul militar! Vandalizmul dela spitalul iozaceni (Arges) PITElstul, 30 Iulie. — Astdseard mi s’a comunicat telefonice,d srateanul Ion Vintild din Mozdiceni, insotit de scce derbedei din sat, inarmati cu topoare, revolvere si ciomege, au devastat spitalul din comuna Mozdceni, spargindusile, geamurile si loatind pe infirmieri, intendent si apoi terorizind pe bolnavi si servitori. Dupa aceasta munitii au ridicat din spital pe fiica lui Ion Vintilai, care era internat, acolo fiind bolnavd de febrd tifoidd. Cu aceasta ocazie, devastatori au furat mai multe instrumente chirurgicale, precum si diferite obiecte de ale spitalului. Motivul acestor vandalizme e ca medicul acelui spital nu incuviintase esirea din spital a fiicei numitului săltean, deoarece — dupa cum am spus — bolnava suferea de febrd tifoioid. Parchetul a fost, sezizat telegrafic. D. procuror Vasilescu a plecat in dator la fata locului spre a ancheta cazul si, a stabili responsabilitatile. — Pur. GILISTICI SUEDEZI Anul acesta n Ministerul instructiune! a luat laudabila masura de a introduce fix ?coale]e secundare gimnastica suedezA ca nxistop mai eficace a decis ca, de la 1 August la 15 Septembrie, sa se tina un curs de gimnastica de acest fel cu maestri!. Lucrul acesta a indemmat pe d. Teodor Berescu, ca In No., de la 27 Iulie al ziarului Adeverul, sa publice un articol, pe care l’am citit cu, surprindere. Punctul I, adica, deosebirea Intre metodele de gimnastica introduse la po ?i metoda suedeza, ce e drept e bine tratat. D-sa da o buna definitie a metodei suedeze, §i se cunoaste cA se intereseaza Series de educatia fisica din coplile noastre. Lucru ce insa d. Berescu exu $tie, e ca nu va fi acest curs de vara prima incercare de a se introduce gimnastica Suedeza la noi. Nu dec pentru simplul gust de a raspunde, de a polemiza, caducu,tji condeiul, a pentru a lamuri atit pe d. Berescu, cit $i pe cei ce sunt interesati In cauza asupra punctelor pe care d-sa nu le expuna de fel, sau le expune gresit. Pe linga d-ni! Ciotori si Bucovineanu, care urmeaza acum cursul de gimnastica la instituitul central din Stolkholm am avut fericirea si pot si eu urma acest curs la seminarul pedagogic din Nails, (Suedia) unde timp de trei lun§i jumatate'ai fost elevad-x’e! Maria Palmqvist, maistru la institutul central de gimnastica din Stokholm. La Naus, am urmat cursul dublu de gimnastica si Jocuri gimnastice, aceasta specialitate atit de interesanta, a gimnasticei Suedeze. Am vizitat institutil central lu Ind i Qtografia satilor de gimnastica, a tuturor aparatelor, luindu-le dimensiunile precis. Am lucrat miniatur! dupa aceste aparate. Mi-am facut un album de fotografii dupa miscarile fundamentale, execelente de elevele acestui institut. Am vizitat fabrica speciala de separate ...Ekstrand", de la care mi-am procurat planuri de instalatie pentru sali de gimnastica, precum si o lista de toate aparatele cu preturile respective. Pe linga cursul dublu terminat la Naos, si la care participau mai tori strainii veniti din America, din Asia, chiar din Filipine, in cursul lunei Septembrie, sub coxidxxcerea binevoitoare a inspectorului-architect al scoalelor din Suedia, care mi-a dat toate explicatiile necesare, ma vizitat cele mai maricoli primare din Stokholm, dind atentie in special salilor de gimnastica. La Göteborg, la ,,Nya Jotaberg Skola“ si alte scoli primare am asistat la cursul de gimnastica fiiind note. Toate aceste note, fotografi! miniaturi de aparate si instrumente necesare gimmasstice! Suedeze le am prezentat d-lu! secretar al minister’ul ui instructiuni, ImprexmA cu un raport amanuntit, * Cum d, maestru ?i inspector Tonescu a luat de mult initiativa sa se iitroduca gimnastica Suedeza ?n scoale, ministeru' a decis sa se fara experiente mai inti! la cursul primar, eu fiind institutoare. Am avut dec! onoare sa fiti nunita maestra de gimnastica Suedeza la scoala No. 1 de fete (Is* vor) ?! la No. HO de bdeti. ..General Golescu", unde de la 1 Noembrie pina la finele anului! am lucrat cu elevi! ?i elevele acestor doua scoli, atit exercitii libera cit si jocuri gimnastice, lucrate ti adins dupa metoda SuedezA. Bineinteles, aparate ?i instalatie n’am avut ca In scoalele Suedeze, unde gimnastica e de atlia ani introdusi; totusi am obtinut sa mi se lucreze la scoala de arte si meserix doua spaliere ?i doua bolnei sistematice; dupa modelul ?i din pensiunele celor din institutul central. Asa cA contraind celor ce crede d. Berescu, aparatele strict necesare existA la aceste doua scol ?i desigur se va face UZ de ele la cursul de vara. La curmxrile pe care le-aux tinut eu at asistat atit d. secretar general al ministerului instructiunii, cit ?i d. inspector Iorxescu, doaxxxn'a inspectoare de curs secundar Ana Conta-Kernbach, cea dintru care a recurs 0eput importanta jocurilor gimnastice, deosebind-le de cele froebeliane si introducindu-le ixxtii In scoala normala, de institutoare din la?. Sub directiunea doixiniei sale am lucrat de mult si mult In acest sens, facand practic cu elevele scoalei de aplicatie. La 30 si 31 Max, am avut onoarea de a fi pusa din oficiu, pe programl serbarilor pentru coloniile scolare de la Arenele Romane, la care a asistat insusi d. ministru. Domnia sa a avut buna vointa, impreuna cu d. secretar si d. inspector, de a se intaresa de aproape de gimnastica si jocurile suedeze executate In doua numere de elevi si elevele mele. Totusi, nici la seminaruii din Nads nu exista o sala speciala, cu insitalatie speciala pentru gimnastica, xxic! cux’sixl teoretoic nu l-a.nx facut pe cadavre. Intr’o sald de disectie, ci pur si simplu la fig care mispare mi .ge .dedea explicarea legaturei acele! miscari cu sistemul osos §1 muscular; doara nu eram acolo adunati cu Lite 6 clase primare (2 secundare) ca elevi! institutului central, ci eram tot! dascali, cari, desi nu cunosteam poate anatomia ca niste doctor, totus! notiunile necesare le aveam dip scoala. L’a institutul central chiar, unde elevi! nu vin pregatit! cu cunostinte de anatomie ?i unde studiul acesta trebue luat de la a b, cursul teoretic se face cu ajutorul pieselor anatomice n’am auzut s.A se facut disce fix. Ed numai piese anatomice am vazut si de asa ceva nu e lipsit la noi. Se pot procure de la oricare laborator scot lar si desigur ca d. doctor Margaritescu se va folosi de ele. Dupa manualul de gimnastica ce se apreda in institutul centtral din Stokholm, al domnii|lui Torngreen, directorul acestui institut., si dupa exiplicatiile date mie de d. cApitan Selea, subdirectorul, am lucrat un manual de gimnasticA, pe care l-am prezentat aninisterului. Am avut onoarea sA fiu In sarcinatA de d. miniistru sa lucrez o programa analtica de gimnasticA dupa metoda SuedezA pentru scoalele secundare de fete, programa care s’a §i tiparit. de onor. minister, deci si aci se Inseara d. Berescu cind zice cA nu exista nici o programa. Daca d. inspector se va servi de ea sau nu in predearea cursurilor, la care si eu sint Inscrisa ca eleva, nu ?titi. CA exista InsA o programa In acest sens, o pot afiram eu, care am scris-o. Adevarul e ca aceasta prima incercare a noastra nu va da rmisa! rezultatele ce se capata in do! an! la institutul central sau alta scoala bine echipata pentru gimnaiticA din Suedia. Totusi se va face mult, eac! principalul e aft cunoasttem influenta daun,atQa,i"e a vechilor miscari si sa fie ferim de a se mai face, introducind cel putin exercitiile libere, care sint sute si gratie carora fara aparate chiar, putem dobindi oameni sapatosi. Pentru fete, numai anumite exercitii libere sint suficiente sipite a se dezvoilta torapele si mai ales has`nul, pregatindu-le astfel pentru maternitate, care din nenorocire la noi face multe victime. Gratie acestor citeva exercitii repetite sistematic si abolind carnetul, vom vedea de sexe,scrind si la noi cazurile de deces la paster!.* Ramixe sA stim a cauta ,,masseur!“ de la Baia Centrala“. In lipsa de un specialist suedez,' tot e bine macar de la un masseur sa dea gA avem notiunile de masa], atit de folositoare. Eu am pus masajul in programa de gimnasticA, cac! am vazut multe cazuri de nenorociri produse dintr’o maiscare gresita, sau din lipsA de masaj la nevoe. E bine si stim ort de putin. Eu cred cA cursul de varst va da rezultate destul de bune; nu se poate face dintr’odata totul, trieptat-treptat insa vom capata feama, apoi pinetica si ,,aplax’ate“. E destul gratit, pentru anul acesta. incepind de la cursul primar, cind corpurile sint mladioase, cind se poate libera cu succes asupra oaselor si muschilor si continuirior cu scoala .secundara. In special scoalele de fete, gimnastica suedeze se impune. Mai ales in scoalele profesionale unde tinuta de ffictuoasa la care te sileste lucrul nu se poate repara de cit prin gimnasticA. DacA anul acesta d-nn! Ciotori si Bucovineanu, care bint IncA elevi ai institutului central, nu au fost pusi la lucru, isa nu se fie teama ca nu vor fi chemat! la rinduil d-lor sa munceasca in aceasta directe. Anul acesta s’a facut, si se face ,,eboca“ de catre persoane cu mult mai practice, se face ce e mai greu, ramine si pentru d-lor destul de lucru presupunind numai ,,Vernisajul“ si tot e mult. Ana Codreanu Institutoare ' aceeasi' primejdie o prezinta toate pivniele din centrul orasului si mai cu seama cele pe unde trec conductele cu apa pentru alimentarea orasului cu apa. De aceia domneste o mare panica printre propritarii ?i locatari din piata Carol I. Inginerii si conducatorii administratiei comunale, atribuie aceasta isvorire a apei mare! zapezi de aera iarna ?i a ploilor din primavara aceasta, iar locuitori! socot el ar fi conductele aliixieptare! orosilu! cu apa sparta, iar unii ca, ar fi o schimbare a izvoarelor din cauza cutremurulu! de asla iarna. Insa cea de a doua putvere este mai de crezut, caci de peste 30—10 Si 5Q ani afi mai fost in ora? ploi mar! ?i zapezi, ?i pivnitele n'au suferit nic! o inundatie de 7 ani de cind §'a alimentat orasul cu apa nu s’a mai facut nic! o revizie a conductelor de apa ?i cum ele sunt de zile!, desigur ca trebuie sa fi suferit oarecari sparturi. Inginerii spun cA daca ar fi spart e conductele ar trebui sa ia?a apa la suprafata. Noi insa nu suntem de aceeasi parere prin faptul ei, dacii conducta are spartura In partea despre pamint ?i avind in josul ei pivnite in numar de peste 20, se scurge in pivnite, neavind foita sa iasa nicodata la suprafata pe sub asfalt ?i beton. De aceea ar fi de dorit ca administratia comunala sa ia masura spre a se face sondaje cAc! altfel se expune la roar! daune daca se vor prabui case ?i se va constata ca aceasta s’a Intimplat din cauza spargerei conductelor. Trebue sa se ingrijeascA din vreme, spre a se evita vre-o mare nenorocire.—Grossn. Inundatii in Botosani PRABUSIREA DIN PIATA CAROL I BOTOtjANI, 30 Iulie. — De prin luna Mai, anul acesta, aproape toate pivnitea din orasul nostru s'afi umplut cu apA, O orice incercare da a se scoate apa e zadarnicA, cac! dacA intr’o zi lucreaza pompieri! la scoaterea ape! dintr’o pivnita, peste noapte vine apa la loc aproape indoit. A?a in piata Carol casese cu 2 etaje, proprietatea d-lux Mendel Wechsler, am inceput sa se prabuseasca, de?i sint de o constructie din cele mai solide. Din cauza apei din pivnitri, s'a slabit temelia si a crapat toata zidaria, dar gratie faptului ca s’a induplat aceasta ziua, s'a fi putut lua masuri urgente pentru evacuarea localului. precum ?i a se feri i de prabusire. Intreaga cladire. D. Mendel Wechsler a suferit o paguba de peste 10000 lei. In afara ca privAlia de manufactura nu poate functiona pina la restaurarea cladirei. Cazul Mllorea PLOESTI, 90 Iulie.— Fara nici o partinire, am relatat acum citva timp un scandal petrecut In gradina Anastasescu din Valea de Munte, intre d. Radu Valeanu, antreprenorul restaurantului din acea gara §i depozitar de ziare din Ploe?ti, ?i amieji d-lu! N. Iorga, careerafi In numar de vreo patruzeci. D. Radu Valeanu, a reclamat pe d. N. Iorga, atit prefecture! cit ?i judecatorie! de ocol, din Valea!, prin care se plinge contra celui dintii ca a fost batut de oamenii sai, carora d. Iorga, le comanda sa-1 loveasca. Noi n'am facut altceva, decit sa reproducem cele reclamate de reclamantul d. R. Valeanu. Judecatoria din Valea de Munte, a fixat termenul de judecata pentru ziua de 12 August. In acest scop, d. Radu Vileanu, a primit citatia cu No. 9169, din luna Iulie. _____ Stavar. Pentru abonatii nostri Domnii aboniati cari doresc a-si schimba adresa sau a reinoi abonamentul pentru a nu fi expusi la intirzieri in rezolvarea cererii lor sunt fugasti ca sa trimeata odata cu aceasta cerere si ultima banda de adresa sub care primesc ziarul. In jurul revoltei de la Doftana Potolirea spiritelor.— Cei Erai periculos! condamnati.— Mijloacele de evadare.— Diferitele incercari.— Cum se pot descuia celulele.— Masinile de paza.— Vinovatia primula! gardian. — Averea lui.— Situare iaxposibila. PLOESTI, 31 Iulie. — 111 sfil- Sit. dupa patru zile de ixxgribjurare din partea autoritatiilor respective, spiritele definitilor Incarcerati in penitenciarul Doftana, au intrat in catmul lor. Astfel a ingtiintat eri telefonic d. Cavaroc, diirectorul penitenciarului Doftana pe d, procuror N. Pftunescu, care se interesa moment cu moment despre situatia de la Doftana. Termenul de ,,ingrijorare“ Intrebuintat de no!, desigur ca tptare, curios acelor ce ii cunosc cu ele recalcitrant! si ingenio?! sunt condamnati! de la Doftana. S’ar obiecta ca nici o grije nu poate fi, fata de nis te oameni care se gasesc Intr’o fortareata ca penitenciarul Doftana. Administratia penitenciarului are la Indemina glontul, lanturile, etc., ?! iata ca ntct un pericol nu poate fi din partea detinutiiloir.. In aparent.A lucrurile s’ar pr’ezinta a?a, dar in realitate este cu totul altfel. Detinutui din Doftana snt In stele sa inveniteze ori ce. Scripa, fost. sergent major de jandarmu rurali, condamnat pe via(A. MAruntelu, Serdaru, Enache Marcu, ce nu pot inventa aceștia pentru a scapa din inchisoare? Dar unde mai punem pe faima?i! escroci N. Ionescu-Braiia, C. Munteanu zis Lahovari, Pinhlilie Antonesscu, Iosif Curbach, Leonica Tzi’anu, ce! trei frati Bu»buliu ? C. MAr Acineanu a invatat singur, de cind se aflA in pus cArie, sa sculpteze In lemn exi o maestrie rara. * Voi fi cita c te-va cazuri despre ispravile detinutilor din Doftana. In neumnArate rinduri e aft ADEVERUL ificercal sA evaefeze in corpore OdatA afi descuiatu?ile de la celule, cu o singurA lingui’A. pe care o bAgaft In broasca u?el. Alta data, au putut sa urce cu xi?uninta acele ziduri uriase de piatra. Acum trei saptanxin do! detiint zeu?ira sa evadeze. Ei au taiat pervazurile de la ur?ile celulelor treiptat. treptat si pentru a nu se cunoaste JiAeturile, le-au lipit cu miez de piine, iar cind le-a sosit momentul prielnic, aft secs urile cu totul ?iaft e?ii farA. Dar Gite asemenea lisprAv! n’au savirisit condamntari din Doftana? Astftz! cind se gasesc pedepsii cu regimul celular, ar fi de ajuns sa obtina unul q singur’A si In citeva cape toate usile de la celule ar fi deschise. In ateliere, cind se gfisesc la lucru, detinutii n’art voe ca sa vorbeasca In mod tainic, cu toate acestea el se inteleg perfect de bine prin semne din ochi. Sechestrarea unui functionar, lovirea unul gardian, atacarea sentinelelor, navajirea afara, toate acestea le proecteaza cu us urinta prin semnele lor particularim IatA dar, In citeva cuvinte cit de periculos! glut detinuti! din penitenciarul Doftana ?! de aceea e! sint inchi?! In aceasta rezistir bilA estate, construita de jos prin sus numai din piatra masiva, Administratis, penitenciax’ultil, cunoscind In perfectie apucaturile rele ale condamnatilor, a luat cele ma! stra?nice xnasuri de paza. * Cu o’cazi'a revglitei nninxplate zilele acestea, s’a citat foarte mult numele primului gardian, G. Barascu. Nu mai putem suferi nm.traUirile si Mt&ile caleiului. Acestea ei au strigatile rebelilor, intrigate ridicate impotriva primului gardian Barascu, pe care-l numesc ..CalAu". Se poate ca nenorocitii detinuti sa aiba dreptate sau nu, despre cele ce sustin. Ancheta facuta de d-ni Dobrovici, directorul general al Inchisorilor, Zamfirescu, procuror general si N. PAnnescu, procuror, a stabilit vinovita pxionului gardian, in ceea ce priveste conducerea cantine oficiale. In calitate de comducator al acestei cantine, primul gardian Barascu, oprea itncitiile ce veneaii de la familii e. dfet,nititor, spre a-I forta cu chipul acesta sa consume cu rival mult din articolele cantine, de unde avea mare profit. G. Rarescu, se afla In serviciul diferitelor penitenciare, de 18 ani. La Doftana, este In serviciu din anul 1900, adica de 9 ani, ocupand functia de prim gardian. In acest timp, el a avut dese conflicturi cu, detinuti. In doua rinduri, a si fost atacat de detinuti, fiind ranit la cap si carp. Ultimul atac a fost prin luna Martie a. c., cxnd Cristache Radu Bubulin i-a dat cu fiarele in cap. Pentru acest fapt, inculpatul a fost condamnat de tribunal la al! 15 an! Inchisoare, primul gardian I .G. Barascu dispune de o avere frumoasa, posedind bani numerar peste douaspre-zece mix de lei, pe cind superiorix lu! sunt saraci. Situatia lui devanind imposibila la Doftana, i s’au dat din oficiu 15 zile concediu, iar dupa aceia va fi notat la alt penitenciar, i Am’ extezut, iil’erasipitor acesta do va relation asupra revoltei de la Doftana.r-Staudi. Aplicarea lege M Appony Declaratiile unui membru al partidului nationalitailor. Budapesta, 30 iulie. Un membru al partidului nationalist romin a declarat unul redactor de la ,,Keleti Ertosite“ cu dispozitia ministrului Apponyi cu privire la invatamintul religiei a indignat tot clerul romin si e socotind ca o flagranta violare a autonomiei bisericei romine garantata de coron rut. Din aceasta cauza tot clerul romin s’a alipit partidului antiqnativiilor si alegerea episcopului Boldescu este de asemenea un rezultat al sigilatiei ce domneste din cauza legei ministrului cultelor. Sint, sigur, a spus deputatul ca episcopii români nu se vor supune dispozitiei si ca au luat chiar o hotarHre. in acest sens. Conflictul dintre biserica romiina si ministrul cultelor devine acut pentru ca episcopii afi ordonat preotilor $i institutorlor sa nu respecte dispozitia ministeriala si sa continue a preda religia in limba romina. JHMIElTI este singurul ziar, care al abonatilor siii, premia in valoare de 75.000 LEI compuse din ssi I. Casa din Bucurest Str. Minotaurului 7 II. Casa din Iasi 8tr. Romana 9 III. Casa din Mila Sle. Mihai Brava 256 Toate liberele orice stardast l ¥. Un dormitor complect de nuc. O sufragerie complecta. VI. Va garnitura mobile De salon Special comandate la : „ Pricum marele mag. de mobile Lu '/Alloull Bucuresti, Sir Doamnei No. •>, Et. I«. 109 fl.onan. la ziarul iiSSI Totiabonafil mai participat gratuit ?i la premiile ce acordatm zilnic in valoare totala de 500.000 1 151. Xingerea acestor U ipotante premii, se va face In eurind, in public, de cftire reprezentantii Camerelor de Comert din Bunurr.sfi. Iasi si Steim. Gostul abonamentului ramine acelasi. Pe un an Iei 20, dind dreptul la 26 cu>osine de participare, pa 6 luni Lei 11, dind dreptul la 11 cupoane de participare, pe 3 luni Lei 6, dind dreptul la * tupoane de participare. ta?si aceste industrii si cartelul e pe cale de a lua fiinta. Iata deci, ca dupa cartelarea mogarilor, care a avut de consecinta scumpirea piine!, dupa cartelarea proprietarilor de case, care a avut ca consecinta ridicarea exorbitanta a pretului chiriilor, vine cartelarea fabricantilor de pielarie, care va avea ca consecinita scumpirea incaltamintelor, unul din principalele oboiecte de imbracaminte ale marelui public consemnator. Aceasta constitie un adevarat pericol pentru marele public, care oricum era asigurat de a purta onealtaminte buna ?i nu tocmai scumpa. Acum va fi privat ?i de acest „privilegiu“, si nu credem ca aceasta veste va bpcura mult pe consumator!. Un nou cartel Fabricantii de prelatie agita ideea one! carteluri Un noft bir .se planueste pentru publicul consumator!" Comerciantii de pielarie se intrunesc de citva timp, iar la intrunirile ce au avut loc pina acum, subiectul discutiunilor a fost: formarea unui cartel al tuturor fabricantilor de pielarie pentru ridicarea pretului acestuipublic consumator. Cauza care determina pe acest fabricant la formarea Cox’telului nu poate fi cunoscuta, cac! sedintele sint cu totul intime, ceea ce ipse e sigur, este la initiatori! sint frun te la unsiliul eebnie superior Consiliul tehnic superior, in ?edinta sa de la 24 iulie a. c. a aprobat urmatoarele: a) Planul pentru constructia mai multor vile in statiunea balneara Calimanesti. b) Proectul canalizare! pragulu! Pite.ti. _______ Din Valea Prahovei bus teni Concert.—Cunoscuta simpaticai ax’testa d-na Elena Dragulinescu a anuntat—cu consumU d-lox> Narice, pianist ?! C. Dragulinescu, violonist — un mare -i frumos concert pentru SimbAtA 1 August.. Talentul d-?oarel Dragulinescu este destul de bine cunoscut de vizitatorii Bustenilor car §i de asta, data ne vor grabi s- o aplaude. « Escursionisti! Ion Coltescu, Nicolae Dragonescu si CosticA B. Vladoianu aui facut o frumoasa escursiune pe Caraimani. Plecind la ora 5 dimineata afi pornit pe valea Jepilor. Ajuns pe Caraiman la 10,30 au plecat pe munstl Jepi si de acolo la Babele continuindu-g drumul spre funicuiarul d*lui Schiel departare de 10 km. de Babe. Escursio ni?tii s’au reintors la axele 8 ?i ju.m. seara. * Pe elt se pare luna August se aminta ploioasa. De er ploaxa cu mici Intreruperi. Munti! dispar sub nor! ?i umezeala stagneaza In atmosferA. Alalta er! mA plingeam ca e prea mult praf pe sosea acum e noroi. Bucura-te domnule primar ce stropes te Dumnezeu. Dinu Dumbrava. 27 FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ (Les millions de la princesse) ^ Mare roman de senzafie ♦ de Armand Lapointe Partea IntTia PUNGA$II PARISULUI in Dar penfni strAini! bogatx, finer! sad batrini, nu e decit o singura femee pe lume: franceza ?i deasupra tuturor francezelor pariziana. In astfel de dispoziti! sosea Pavel Semerine la Paris. 0 Intimplare din calatoria sa NI ?i ocupa creerul: Ingerul, feta, fiinta dumnezeiasca si I ruse.Intrat In Franta’ prin Italia ?! numai citeva ore dupa ce pusese piciorul pe patmintul frantuzesc la una din gar! inaintea ochilor si! aparu cea ma! Incintatoare fiinta. E drept, aceasta nu era decit o impresie fugara din care nu pastra xjocit o amintire yaga, nebofttrltAx. Aceasta amintire putea sa se stearga u?or .in fata altor feme! tinere ?i frumoase, dar putea ?i si rimle pentru totdeauna daca intimplarea Farpatio din nort In fata necunoscute! rapitoare, in marea miscare a vietei pariziene. Cind el trecu pe dinaintea lui Kassim, acesta se ridica ?il urma cu nepasare. Cind cont dle voi sa se as eze, printul punind mina pe spatele scaunului vecin de Semerine, zise tinerului rus dupa ce-1 salutase. Acest loc nu e pastrat pentru d-v. domnule? — Nu, domnule, raspunse Pavel Semerine salutind la punctul saft. Printul se as eza. In prima parte a rpesei un schimb de politete mute se facu intre cei doi oameni, Kassiro se purta asa. de politicos incit facu cel mai bun efect asupra tinarului. El lucra cu atita pricepere, atitudinea sa era atit de naturala, iqA ar fi fost cu neputinta sa se vada in purtarea sa ■ altceva decit un adevarat gentilom, politicos ?indatoritor. Cind Kassim crezu ca i-a asigurat increderea contelui, el chenxA ne chelner. ’ # —^Ce doriti, printe? intreba acesta, indoit pina la pamint. La cuvantul de print, contele Pavel incepu sa priveasca pe vecinul sau cu oarecare curiozitate. Chelnerul adusese o butelie de Chateau-Larose, cerutA de Kassim, care schimba mereu zimbeta ?i saluturi cu ur mare numar de meseni. El incepuse o convpi’bire cu una din vecinele sale, care il Intrebase dacA se va dune seara la operA. — Da, raspunse Kassim, cAc! se joaca „Hamlet‘‘ ?i nu pxA obosesc niciodatA de a auzi pe Faux’s in aceasta piesA, cea mai frumoasa Creatie a lui Opera!... am fost una din minunile Parisului! Acesta era una din fetele visulu! lui Semerine. El se gindi la corpul de balet; e i?i fonvin in nopte o sala; el popula legile cu frumuset! brune ?i blonde, cu umeri de manueri, cu bratele mixtilioase; instrigii, ne mai putind rezista, se hotari sa Jitrebe pe vecinul sAU. — Inteleg admiratia dv., dom’ mile, IT zise el, daca, Intr’adevar Opera e minunea ce mi s’a descris. Indianul avu un zimbet, tactica sa reusea, Pavel Semenine venea la el. — Nu cunoa?tot! acest teatru? IntrebA el Intorcindu-se spre vecinul sau. — Nu. — Si n’at auzit niciodatA pe Faure? •— NicodatAI... Am sosit ori la Paris pentru prima oara. — Suntet! strain, domnule? Intreba Kassim. Aceasta intrebare cerea o recomandare. Ea «e fA cu fArA intermediare. — Sint rus... contele Pavel Semenie, zise tinetul ont— $ieft, rehhin indianul, sint printul Kassim, uxi aziatic parizianat., Daca va pot fi folositor, domnule conte, rpA pun la dispozitia dumneavoastra. — Pot primi? zise rusul zimbind— Imi va face onoare §i placere, rAspunse Kassixp. Ghiata se rupsese ?i copvorbirea urma astfel pina la sfirgitul mesei. cojitesc, tie Semerine iftelnd intrebarx l’a cati printul rAspundea cu graba cea mai amabilA. Ex se ridxcarA ji plecara im(PieunA In fumoar, undo li se aduse cafeaua. Sub motiv c A produsele regie! erau rele, Kasako prezentA penttigaretul aafi noue! sale cunostinte. — Spunet! dec!, ’domnule conte, zise el luind loc lixxgA rus, cA nu Cunogted incA viata Parisului? Da, printe, raspunse Pavel Semenine, ?i bunvointa dv. ma incurajeazA, vreau cA va spun totul. — Foarte bine. Mi-ati displacet conte, dacA mi-ati vorbi astfel. VA voi fi mArturisi cu sineritate ca am venit la Paris cu singurul scop de a ma distra. Dar vedet! IncurcAtura mea, nu stiti cu ce sA incep. Parisint ura de mare $1 placerile se prezinta sub forme s si de multe ca m-e fistcA sa ma pierd in acesti vast labirint. — El, pzeule, zise Kassim, tot! am trecut man asta la venirea noastra In Paris. Acum saisprezece an! am incercat acelea.?! seixzati? ca d-v. Nic ?!nim nimic despre lumea din Occident, nic! despre obiceiurile sale. Am fost foarte fericit &A gasesc pipra prieten! pentru a-mi conduce primix pa?!. dnest Intr’adevar nu cand?!! pe nimeni.... — Pe nimeni! *— Ei bine, ma voia si i se fac pentru contele Pavel Semenine ceea ce au fAicut aici! altA data pentru printul Kassim. Ochii rusului ntrAlucire de placere; el se inclina In tacere, negasind nimic ca sA-?i exprime recunostinta ?i nevoind sA-?i arate Prea cu zgomot bucuria — §j pentru a incepe, reiua Kassim, voi fi fi fericit sa vA aratastaseara una din fnele Parisului elegant. - Opera, poate? zise contele Pavel, lasind sa-i izbueneasca dorinta. — Tocmai va rog domnule conte, sa primiti un loc In loja mea. Vedet!, acest teatru e unul din cele mai curioase saloane ale Parisului ?! pentru ca Intimplarea ne-a reunit, daca veti primi mA voi fi pune la dispozitia dv., pentru a va introduce in lumea care tu! este cunoscuta. — IatA o fericire prea mare pen*,tru mine, printe* Zicea adevarul tinarul rus, cAc! era lacom de detalii, de explicatii, de anecdote, voia sa i se pue nume pe ma?ti. —■ Atunci primiti? — Primesc? Voit! sA-mui acordati citeva minute ga sa-nx! schimb hainele? — Tot ce vet! voi, sunt absolut liber? Pavel Semezine se urcA repede in apartamentul satii?I puse o haina pe care o acoperi cu o blana bogatat ?I reveni In fumoar. DupA cine! minute, ce! do! noul prieteni intrati la brat In opera, V Era intr’o Vineri. Saja Opere! era plinit de tot ce se chiamA highliffe, cuvint imprumutat din limba englezA, ca ?i cum a noastrut n’ar ajunge sa exprime toate ideile. Highliffe e lumea mare, aceea care duce o viata mar e. Dar sala Opere! e mare ?!, mai ales Vine* rea, cuprinde un public care doreste si vadut de aproape pe acei care formeaza adevarr ata lume parizianA. t fift Wl