Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)

1909-09-01 / nr. 7180

And a! XX-!ea Nb. 7180 FOKDAATOR Alex. V. Beldimaira PU9LICITATEA • CONCEDBTAEXCt-USIF Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER & C*. BUCCRE^TI ■l­.K*ra[«ei­.<rlci IS— Telem­n III Birourie ziarului: Str. Sarindar No. 11 A A «rgifiu­l A lifil tu Mat$ 1 Septembrie 1909 CONST. MILLS SE52TM9^TMmaa SBSS AROSAStESIE: Cv Un an . ..........................Lei 1ft #­ 6 Inn! »••••»••» Sf “ SlmnS.............................................. 4 £ 6 Ionia............................ ^ 1.50 Wj Per­tru strainatate pretul este indoit %­ ^*<0? TELEFON: . Directia si Administratia No. 14/10 Redacts cu Capitals . 14/10 s . Provincia . 14/99 a . Strainatatea No. 12/40 Apare zinic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondenti nostri din tara si strainatare Cum se poarta ungurii la Predeal Ungurii nu prigonesc rominii numai in Transilvania, dar sunt provocatori si pe teritoriul regatului romin Am relevat ora o noua obraznicie ungureasca chiar pe teritoriul romi­­nesc, in g­ara de la Predeal. In cursul acestei veri trenurile unguressti au circulat in mod scan­­dalos, totdeauna cu Intirzieri de peste o ora, asa ca multa lume evi­­ta ,acum trenurile unguresti. Dar nu despre aceasta voim sS. vorbim. Ceea ce vom relata azi e un fapt s i mai grav, care va pune in eviden­­ta pe de­ o parte ne mai pomenita in­­drazneala a maghi­arilor, iar pe de alta scandaloasa §i revoltatoarea ne­­pasare dela noi. Nu s’a uitat bine nici arestarea ministrului domeniilor la Brasov, nici incidentul dela plecarea prince­sei Maria s i nici spargerea aeropla­­nului printului Bibescu faptuita de unguri in valea Timeșului. Aceasta nu-i impiedicat sa fie in­drazneti, provocatori­­ i sa prigo­­neasca pe romini chiar pe teritoriul rom­inesc. In vara aceasta autoritatile noas­­tre de la Predeal au avut sa se lupte cu un macelar ungur care avea pretentia sa monopolizeze comertul de carne si reusise pina, daun azi sat fie unicul macelar la Predeal. Cum a reusit,—e lesne de ghicit. Noi nu supraveghem cum trebue frontierele. La multe frontiere avem functionari incapabili, abuziv­ si necinstiti. Cu toate măsurile si ordinele de­ la scentru, cei dela frontierele noas­­tre­­ nu s’au schimbat de­cit foarte putin. La Predeal autoritatile noastre au fost suspectate la centru §i anul a­­cesta s’au­ luat masuri serioase s i e­­nergice pentru a se pune capat unei rusinoase stari de lucruri. §tim ca la vama, in politie §i in administratie s’au facut inlocuiri, in urma unor anchete cari au sta­bilit uimitoare neregularitati. Cine profita din incorectitudinele functionarilor nostri abuziv­ si ne­cinstiti? Desigur ca ungurii, contra­bandisti si negustorii jefuitori de dincolo. La Predeal s’a stabilit un mace­lar ungur de citi­va ani. Cu incetul el atac aparat piata locala si a gonit cu r concursul autoritatilor locale, pe concurentii romani. A ramas deci sa exploateze cum va voi. Pentru acest macelar nu exista si legi si regula­­mente. Era absolut stapin la Pre­deal. Rideau si ungurii de dincolo cum exploata si jefuia macelarul de la Predeal. Schimbindu­-se unii functionari, macelarul a fost chemat sa respecte regulamentele, sa nu mai vinda carne infecta, sa nu mai jefuiasca lumea. Ei bine. Cre­deti ca macelarul un­gur s’a supus? El s’a luat la cearta cu toate auto­ritatile noastre, a calcat toate ordi­­nele si dispozitiunile functionarilor nostri, i-a gonit cind au venit sa exe­cute acele masuri, i-a ultragiat si a­­menintat cu bataia. Ziua vindea carne putreda si je­­fuia lumea, iar dupa ce inchidea praval­a, trecea pe teritoriul ungu­­resc, la circiuma de la Klein, si in­­sulta autoritatile noastre. Atitudinea acestui ungur devenise asa de provocatoare, in cit autorita­tile noastre, pentru a pune capat in­­cidentelor, au crezut cu care sa cea­­ra expulzarea lui si macelarul a fost expulzat! Prin expulzarea lui nu s’a pus ca­pat scandalului. Macelarul s’a ins­­talat pe teritoriul unguresc de unde profereaza zilnic insulte la a­dresa romanilor si probabil ca-si continua, in mod clandestin, si comercial sail. ‘ Acest bandit trebuia sa fie dat ju­­decatei, atit pentru ca a contravenit la regulamentele sanitare cit si pen­tru ultragiarea autoritatilor noastre. Si dupa ce-si facea pedeapsa sa i se fi retras pentru totdeauna autoriza­­tia de-a face comerciu la Predeal si ast­fel, fara expulzare, am fi scapat de el. Acum el sta la granita ungureasca si peroreaza, insulta­m toata ziua a­­utoritatile noastre.­­ Am povestit acest fapt pentru a pune in evidenta atitudinea mize­­rabila a acestui bandit care a fost si este atit de indraznet fiind­ ca func­­tionarii unguri si jandarmii lor de la frontiera de la Predeal l-au luat sub protectie. Autoritatile maghiare de dincolo fac tiar cind se gaseste cite un ast­­fel de bandit care se posteaza la f­rontiera si anunta insulte autorita­tilor noastre. Pina acum insa nu s’a anchetat cazul si n’au fost puse la rezon au­­toritatile maghiare. Asemenea incidente se vor re­pe­­ta daca ministrii de interne si de fi­­nante nu vor proceda mai energic si mai damn la punctele noastre de granita. La Predeal ar trebui sa se puna capat escursiunior de la Klein. A­­colo e un cuib de contrabandisti. A­­colo rominii se duc pentru a fi jefu­­iti, insultati si otraviti. pey de ofarte guvernul ar trebui sa b­ãnd ica alte escur­siuni, sa oblige lumea’a un control riguros, civilizat dar­iguros, iar pe de alta parte rominii din Predeal ar trebui sa-si ridice, la frontiera, un restau­rant confortabil.­­Numai ast­fel am sili pe unguri sa se civilizeze, sa se poarte mai o­­meneste si in primul loc sa respecte autoritatile si sa nu tolereze unui bandit sa insulte autoritatile noas­tre. R. X. O reforma osindila - Guvernul se shale ca in gaura de $arpe, in chestia demisiei motivate a inspectorului agricol de JSomanap, din care a reesit pentru tot omul de bana credinta ca departe de a se des­­fiinta, munca la tarla si rusfeturile au reinviat cu putere de contract au­­tentic in muncile agricole. Tactica adoptata de guvern­ de­­masca intentiunile sale de a scapa cu o chestie personala de o chestiune de principiu care atinge insasi inima celei mai importante dintre reformele sale agrare. Faptul ca guvernul sare asupra fostului inspector agricol de Roma­­nop. d. Mandrea, dupa ce acesta si-a inaintat demisie motivata, inlaturd aceasta demisie s i face un raport de inlocuire, toata aceasta inscenare este o razbunare destul de banala, care nu a putut induce in eroare pe nimeni asupra scopului ce urmarea. Cdei inca odata , daca guvernul vedea in fostul inspector de Roma­­na­i un slujba§ care nu-­i vede de da­­torie, „de ce nu Va inlocuit, revocat ori destituit inca din Maiu 1908, cind a primit un raport confidential cu mult mai grav ca raportul de demisie ■ si de ce nu publicd acel raport dupa toate somapunile ce i-am facut ? Fiindcel dintr’insul, ca si din ul­­timul raport al fostului inspector a­­gricol de Romanap, nu acesta iese osim i , ci reforma tocmelilor agricole. S. Y. R. NAZB1T11 Carpismnl $1 5Tae Rasol In­ loc sa-­l toarne, cemi§a pe cap de purtarea ’ Boereasca, fata de cel mai pu­­ternic stu­p al carpismului, raposatul Nae Rasol, foaia sl­ lui Filipescu crede ca o poate drege cu glume, spunind takistilor ca „m­ort, pe mort nu aduce la putere". S’avem pardon! Bietul Nae Rasol protesteaza din mor­­mint., El a fost carpist sa dea, propteaua, sufletul politicel d-lui Filipes pu §i daca ,,mort pe mort nu aduce la putere” — a­­tunci odata cu necrologul sitrmanului Nae Rasol, s’a facut si necrologu­l carpismului. Un Rasol care maninca ;fript un intreg partid — asta e tot ce poate fi mai.... inchnie! Fac. Iara si remaniarea! Nu trebuia cineva sa fie cine ?fie ce mare prooroc, ca sa prevesteasca ca chiar cu inceperea lunei Septembrie se va vorbi iarasi de remaniare. Era o proorocire usoara, pe deoparte fi­indca in toamna totdeauna se vorbeste de remaniare, chiar daca guverunul s’ar fi format in Iulie anul event, pe de alta,­­i mai cu seama, fiindca se planuise o re­maniare in primavara yi nu s’a facut. Se stie cita tevatura fusese atunci din partea candidatilor, yi cn ce seninatate si indiferenta privea primul ministru lucrau­ Era foarte simplu si natural din partea d-sale yi, la timp, n’am lipsit a-’i ghici motivele, cari se pot reanma astfel: A face remaniarea in primavara, in­­seamna a avea noni nemultumiti yi agi­­tafil in toamna. Cei ce aveau sa se arate fericiti ca au primit in portofoliu si cei ce aveau sa se arate nemulumiti c'au ra­­mas pe din afara, pot tot asa de bine sa fie yi la toamna unii mulcruniti si alii nemul­­tumiti, deci sa aminam remanitarea pentru ca toamna ca sa fie un singur scandal in loc de doua. In ce priveste PERSOANELE, calculul e just. Dar Bin vedem cum va putea primul ministru sa resolve chestiunea cealalta, cea mare, de-a intari guvernul prin remaniare si de a-i prelungi zilele. Toate problemele cari se aflau­ la ordinea si te­ asta primavara, au ramas legate la gard pina acum, fara nici un semn ca vor putea fi deslegate. Pretentia ca rolul spe­cial al guvernului actual este de­ a prive­­ghia Ia aplicarea legilor agrare a devenit din ridicala, odioasa, caci cele petrecute in cursul verei si revelatiunile demisiei d-lui Mandrea, dovedesc ca taici­ vorba n’a fost de aplicarea acestor legi, pe cari numai cine n’a voit sau a crezut ca n'are imteres nu le-a calcat si nu le-a batjocorit. Mai mult, se dovedeste chiar ca legile sint aya­m­ente inert aplicarea lor, daca s’ar face, ar leza si pe proprietari si pe tarani, ceea ce ar fi o online, chiar pentru legile sociale rominesti. Nu-i ramine deci guvernului decit spe­­rante unei precare vieti de zi cu zi, stre­­curarea cit mai mult printre picaturi. Bar pentru aceasta a face sab a nu face remaniarea e cam de prisos, caci nu din remaniare asteapta primul ministru vre-o intarire, ci din faptul ca opocifia n'ar fi in stare sa formeze un guvern durabil. E iaragi povestea mortiilui din multime, despre care am vorbit. E inca un priet negru la orizont. In eurind vom avea iarasi alegeri, chiar in Capitals, unde nemultumirile populatiei au continuat sa creasca. Aceste alegeri vor fi decisive pentru si­­tuatia liberalilor si pentru indicarea vii­­torului guvern. Ce zice d. BrStiann de ideea de-a amina remaniarea piina dupa aceste alegeri? Ori poate ca i-a yi trecut prin minte? Index. Industria mare in petrol — Situatia micilor producatori si micilor rafinari Cu ocazia vizitei suveranilor la Buștenari d. Nae Seceleanu, ex­­ploatator de petrol, a predat rege­­lui o adresa de omagiu­ care cuprin­­de si cite-va doleante ale micilor producatori, interesante de luat a­­minte. E vorba acolo de greutatile pe cari le intimpina acestia in ex­­ploatare, de scumperea banului solicita infiintarea unei banci, un fel de credit petrolifer unde sa ga­­seasca capitaluri eftine de care au absoluta nevoe. Se pare ca situatia acestora nu-i de invidiat. De cind industria petrolifera a luat carac­­terul de mare industrie, micii pro­­ducatori nu mai fac afaceri bune, se lovesc din toate partile de greu­­tati, asa ca de abia se pot mentine pe piata alaturea de societatile mari. In timpul din urma s’au unit toti la Ploesti §i cer guvernului sa in­­tervie cu vre-o lege sau ajutor spe­cial, caci alt­f­el le este amenintati existenta. Legea de contingentare a petrolu­­lui se pare ca nu le este favorabila. Vroim sa discutam aci tocmai po­­sitia lor pe piata, si in ce masura e posibila vre-o interventie cu suc­­ces din partea statului . Lucrul acesta nu-i surprinzator de loc; fenomenul acesta este ge­neral, pretutindeni industria mare nimiceste pe cea mica, s i aceasta fara ca sa uzeze de mijloace dus­­manoase, ci pur si simplu o pune in imposibilitate sa lupte pe piata, ?i interesant este ca pe cel mic—ori cit de simpatie si-ar fi — nu poti sa-1 ajuti cu succes, caci ori pierzi banii de­geaba, ori compromisi in­treaga industrie. Asta-i o lege eco­nomicai fatala, inerenta insusi pro­gresului, care nu se poate inlatura cu nici un pret. Sa ne explicam, ocupandu-ne azi de rafinerii. Cita vreme extractia petrolului se facea primitiv, cu puturi de mina, erau o multime de rafinerii mici cari toate faceau afaceri bune, pentru ca erau singurele mijloace de distilatie existente in tara noastra. Decind s’au perfectionat sondajele ?i societatile au cladit rafinariile mari‘cu cari ne mindrim acum,puiul nu mai e rentabil с i micile disti­lerii dispar una cite una, pentru ca nu pot lucra nici a?a de bine nici a§a de eftin ca cele mari, с i nu-­i pot desface produsele pe piata. Tirgul e liber ?i nu-l poate forja nimenea. Cu pretul care i convine „Stelei“ sii vinda lampantul, mica rafinerie perde. Cu ce po­t s’o a­­juti? Sa scoata statul sau cine­va din buzunar sa-i plateasca diferenta ca sa se poata mentine pe piaja? Na­tural ca nu. Asta ar insemna sa incurajezi regresul si sa sustii o in­dustrie inapoiata care lucreaza­­ in paguba. Or, tendinta omenirii este spre perfectionare s i progres. Ne­­incetat noui sisteme, mai avanta­­gioase, inlocuesc pe cele vechi si tocmai sfortarea asta continua re­­prezinta progresul si viata. E ceva fatal mersul acesta ina­­inte al omenirei, care zdrobeste pe cel slab, sau rau constituit. Ce putem spune micilor rafi­nari ? „Lucra­i dupa cerintele tim­­pului ?i vadam tot concursul“. Or, ca sa distilezi petrolul asa cum cere azi piata sumei, si sa-i extragi toate produsele lui, caci numai astfel ra­­finaria e rentabila—e nevoe sa faci o fabrica de multe milioane, adica societate mare cu capital mare ! Au trecut timpurile cind se rafina pe­trolul cu butoiul §i rafinorul era $1 cioban in acela­ timp !—cum po­­vesteste d-rul Istrate intr’un loc. * Exista o lege economica de o a­plicatie generala , orice ramura de activitate omeneasca se gaseste la un moment dat intr’un stadiu­ anu­mit de perfectionare, care repre­­zinta tot ce s’a putut imagina pina atunci pentru productia unui ar­­ticol—daca-i vorba de industrie in modul cel mai avantajos posibil, ci numai lucrind in conditiile a­­cestea, o fabrica poate sa se mentie pe piaja. Gratie usurintei de transport nu mai exista distanta intre^ari. Astazi exista o singura piaja, cea mondiala pe care trebue sa concurezi cu cei mai puternici adversari. Pretul griului, al petrolului, al linei, al tuturor articolelor e aproape acela­ pe toate pietele lumei cu mici diferente cari reprezinta cheltuelile de transport si vama. Piata cere cit mai eftin si cit mai bun si ca sa reusesti sa produci astfel trebue sa fii la inaltimea tim­­pului, sau sa dispari; alta alterna­­tiva nu exista. Cine-51 inchipuie ca industria e o ocupatie comoda §i­nsoara, se invala. E un duel continuu, o ba­­talie permanenta care se da pe piata sumei intre jfirt si uzine pentru cucerirea clientele­ §i rausesc sa se meniie numai acele cari lucreaza in conditiile cele mai economice po­­sibile. Asa ca orice perfectionare in materie care ar putea mici ora cat de putin costul marfei, trebue s-o adopte indata orice industrie care aspira la piata sumei, altfel se gaseste in inferioritate si nu mai poate concura cu celelalte. Avem la Cimpina cea mai mare rafinerie din Europa cu toate in­­stalatiile cele mai perfectionate cu­­noscute pina azi si numai gratie lor putem tine piept lui „ Standard" pe piata lumei. Existenta insa?i a industrie! rominesti atirna de a­­ceste rafinerii, suprimati-le §i s’a ispravit cu dinsa! Cu cele mici nu numai ca nu vom putea vinde un litru de petrol afara, dar ime­­diat va invada tara petrolul ame­­rican si rus si rezervoarele de la Constanta ar servi pentru depozi­­tele lor. Cinci zici petrol zici „Stan­­dard“l. Cu d­usul te intilnesti pe piata lumei, nu cu domnul Icsu­ Iescu s i pentru ca sa concurezi un adversar a?a de redutabil trebuie sa extragi si sa rafinezi la fel cu dinsul sau­ sa cureti terenul. Nu te poti duce c’o nnelu?a in mina in fata unui adversar inarmat cu puica Manlicher. Rezulta de aci ca micile rafine­­rii sint condamnate sa piara, fara sa le mai poata ajuta cineva, cu ceva: sufera de o boala incurabila. Nu mai sint la inaltimea timpu­­lui si trebue sa dispara ca ceva vechi si, demodat, cum au disparut atitea lucruri pe lumea asta. "Ori­ce lege de incurajare ar fi de pri­sos, ele nu mai au baza de existenta pur si simplu. In petrol, ca in nici o alta parte, poate, se adevereste cit e de avan­­tajoasa productia in mare. Daca s’a parasit mica rafinerie pentru cea mare de buna seama ca s’a gasit cea din urma mai buna. No­ putem intra in datalii. Destul sa spunem ca in afara de calitati su­­perioare cari nu se pot obtine cu cea mica, sint o multime de eco­nomii : de munca, material, com­­bustibil, transport, etc., pe cari numai un specialist le cunoaste si cari toate tind catre tinta supreme a ori­carei industrii: marfa cit de buna ?i cit de el­tini, pe care as­tazi n’o mai poate produce rafi­­neria mica 5i de aceea aceasta dispare. Intr’un alt numar ne vom ocupa de micii producatori. 1. Valeanu. O dezmintire Primim­ urm­atoarele cu ruga­mintea de a le publica : Dezmint formal ?i categoric a­­firmatiunile ziarelor liberale care pretind ca Principele Barbu Stir­­bey In calitate de mem­bru in Con­­siliul Superior de agricultura mi-ar fi cerut demisiunea din postul de Inspector Agricol de Romanati. Astept din partea Princepelui Barbu Stirbey dezlegarea cuvin­­tului meu dat d-sale, spre a co­­munica conversatiunea care a avut loc intre noi si in care sub cuvin­tul meu de tacere mi-a comunicat fapte care sunt de o extrema im­portan­ta pentru intreaga aplicare a Legei Invoelilor Agricole si care imi vor permit­e aproba inexacti­­tatea complecta a afirmatiilor zi­arelor liberale. # In „Viitorul“ de ori,la finele ar­­ticolului de fond se publica un­ act al meu de darea in judecata a pro­­prietarilor, prezentindu-i ca o cir­cularie trimisa judecatorilor de pace, prin care ma descarcam de atribu­­tiile mele. Este departe de adevar. — Acest act nu este de­cit un simplu for­­mular in alb, trimis Consiliului Su­perior ca exemplar impreuna cu ul­­timul meu raport, cu care ma ser­­vesc pentru darea in judecata a proprietarilor neconformati Art. 52 §i fara de care aplicasem toate for­­mele premergatoare :­­circulari, in­­vitajie ›i a 2-a invitajie formala. Formularul, atunci, se umple la in­­spectorat in numele proprietarei ?i a comunei с i se inainteaza jude­­catorului de pace spre aplicarea art. 52 modificat. Am dori sa stiu in ce consta des­­carcarea mea de atributiuni. Radn­a Mandrea Demisia patriarh­ului armean Demisia patriarh­ului armean Turian confirma ceea ce am spus asupra si­­tuatiei deplorabile In care se ga­sesc ar­­menii In provincie, Patriarh­ul a vazut ca toate demersurile sale nu duc la ni­­­mic sau­ la prea putin, dar ceea ce l’a determinat sa-si dea demisia e mai cu seama faptul cit faga duiala ce i se­­ laie rel­ativ la ultimii condanmati armeni, n’a fost tinuta. • Vorbind de aceasta demisie, un ziar turcesc isi exprima regretul si spune ca lumea afla cu durere stirea demi­siei acestui apostol ’al m­irei. Iyl ex­prima speranta ca patriarh­ul va re­­veni asupra deciziei s­ale. In adevar, aceasta demisie e un e­veniment stant. iHEiftil gfi bJiSIUA dl multa consideratie In toate­­ cercurile politice. Hotarire­a lui­­ ai putea sa a­­duca mari dificultati in stradazuinta ce se face, de a intretine bunele relatii Intre nationalitatile din imperiu­. In aceasta privinta, un ziar armenesc scrie un articol foarte violent. Orice judecatori, spune ziarul, pot sa-­I aiba­­ aprecierea lor proprie asupra unei chestiuni, dar nici o natiune nu poate s’o primeasca drept enuntarea stricta ’a adevarului. Prin urmare, ne e­­ permis, §i mai mult Inca sefului nostru suprem, de a nu primi sentintele lor. ^ Adeveruri ^ i Fiserism Printr’o nota a Casei rurale, publicata azi printr’un oficios al guvernului, se con­firma pe deplin ca „pentru ca sa nu de­­plaseze un nou numerariu”, aceasta in­­stitutie national-liberala a „cedat“ d-lui Froim Fischer arenda pe un an a mosiei Cucuteni. Tranzactii Intre guvernul Bratianu-Haret si Fischerl, asta e arhi-deliciosu­ Post festina ! Abia azi „Viftorul” gaseste ca suveranii vor pastra ca o amintire scumpa vizita la schelele de petrol s i ca ministerul de comert Incepe sa-­I dea rondele! Cam tirziu — nu-I asa? Rigoletto. MUSTUL si TIFOSUL — O circulara pe care am pus mina cu anticipa^le — Aflam ca primaria Capitalei va da in curind urmatoarea ordonanta Avind in vedere ca in urma nouilor descoperiri ale d-lui dr. Sion, sub-direc­torul serviciului sanitar superior, des­coperiri verific­ate de noi si de medicii comunei Bucuresti, sunt si ramin res­­turnate toate teoriile savantilor Pasteur­, Koch, Babel, etc­, dupa care apa ar fi vehiculul cel mai favorabil propagarii bacilului lilic, considerind ca d. dr. Sion a stabilit prin savantele si minutioasele sale cer­­cetari ca bacilul unde nu rezida decit in bobul de strugure si ca acest bacil de­­vine patogen si virulent mai ales daca strugurele e prefacut in stare de must, considerand ca sunt false toate teo­riile medicilor din Occident, dupa cari m­ustul de struguri ar fi un minu­­nat agent curativ in contra a o suma de boale, teorii cari au facut ca in stra­­inatate mustuit sa se gaseasca in tot cursul anului prin farmacii , avand in vedere ca nimicni ne este mai scump ca sanatatea cetatenilor pusi sub obladuirea noastra si tinem cu tot dinadinsul ca el sa moara mai cu­rind de alte boale de­cit de friguri ti­­foide, fie de infectiile prafului plin de microbi ce acopera Capitala, fie de exa­­laliile pestilentiale din baRile si san­turile Bucurestiuluii si de acelea ale gu­noaielor si m­urdariilor ce se resfaJa pretutindeni, fie chiar calca­i de tre­nurile ce trec prin stafia R. M. — nu­mai de tifos nu. Am hota­rat cele ce urmeaza . Prima­ria nu va autoriza infiintarea vre­unei mustarii in tot raionul Capi­talei. Cetatenii doritori a’51 racori gu­lerul vor putea uza in mod nelimitat de apa primariei carei li­ se va servi de aci inainte in comptoare pe un pret destul de redus, iar cei carora nu le convine apa comunala sunt liberi a sorbi la Capsa cu parul diferitele si delicioasele sale sorbeturi. Dar fiind­ ca aceste masuri nu sunt suficiente, unii cetateni putind sa-si fabrice insisi mustul si sa’l bea, se va interveni pe­ linga Ministerul Domenii­lor pentru ca sa prezinte la viitoarea seziune a Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege, in virtutea caruia toate viile din Rominia sa fie distruse, spre a se pune, odata pentru tot­de­a­una capat propagarii bacilului tific, pentru conformitate, Al. C. * ’ FAPTE §1 VORBE Apasii Capitalei Ori­cine locueste dincolo de limitele cu­­loarei de rosu a putut observa, de la o vreme Incoace, ca numarul derbedeilor se inmulteste In mod ingrijit­or. Cafenele, circiurl, comploturi, iar noaptea strazile, sint pline de o sumedenie de tineri cari n'afi nici o ocupatie, §i deci cauta sa tra­­iasca din ori­ce mijloace, ci cind zicem din ori­ce mijloace, de la sine se intelege ca numai din cele rele, dintre care crima nu e exclusa, iar delictul, legal ca si mo­ral, e permanent. Ce e de facut pentru a pune capat a­­cestei nenorocite stari de lucruri? Caile principale nu sint decit doua­ a da de lucru acestor oameni sau a Infunda pus­­cariile cu el. Leacul de al doilea nu e bun, caci. In prima­ linie, e insuficient. Pre­­supunind ca s’ar putea gasi mijlocul de-a Incarcera cele citeva mii de derbedei care mi§una In Capitala, cum se va impedeca ca fratii lor, cari cresc, sa nu le ia In curind locul? Ramine dar, ca b­an eficace, numai de-a sili, de-a indruma pe ..apa?!" la o munca oare­care. In stare sa le procure traiul de toate zilele. Dar lucrul e greu. Se vorbeste de fabrici. Fabricile sint pline si In jurul lor se afla o importanta armata de rezerva, ar­­mata celor cari nu gasesc loc. Faptul a­­cesta contribue chiar la sporirea derbe­deilor, din cari nn pusini se recruteaza dintre muncitorii fara de lucru. Trebue deci, de gasit ceva nou, un cimp de activitate Inca neexplorat, unde for­­tele­ acestor oameni sa-5i afle o Intre­­buintare. De­sigur ca se vor indica multe solutii. Imi permit a arata si eu una, care nu mi-a venit In minte acum, de ocazie, ci la care de mult ma gindesc si pe care, in curind, voiu desvolta-o mai pe larg. Solutia aceasta ar fi de-a se interzice in mod absolut aducerea oltenilor in , Capi­tala, deci desfiintarea complecta a comer­­tului ambulant,­­ . Oltenii 151 vor gasi o ocupatie sanatoasii in­ satele lor, sau se vor transforma in muncitori agricoli, diminuind cu atit nu­marul bratelor ce se aduc de peste granita. In locul comertului ambulant de fructe, zarzavaturi, carbuni, petrol, ofet, etc., se vor stabili, fatal, mici comercianti cu pra­­valie, ca in strainatate. Nu e exagerat sa zicem ca cel putin 1000 de mici pravalii s’ar putea deschide, care ar da de lucru si cistig la 3—4000 de persoane, care azi fac pe apasii. Tab Dr. Botescu CJIESTIA ZILEI T­oamna Un agrarian : Ei, a venit si toamna, coane Petrache: Ce zici, venim la putere ? Conu Petrach­e: Am proorocit ca, venim la toamna, dar n'am spus in ce an!! A­­mil judecatoresc Activitatea distructiva a d-lui Toma Stelian D. Lascar Antoniu, fost deputat si mem­bru de frunte in baroul iesan pu­­­blic d­in ,,Opinia“ din Iasi un foarte do­­cumentat articol care constitue bilantul ispravilor nenorocite ale actualului mi­nistru de justitie. Iata citeva principale cazuri enume­rate de d. Antoniu, si dintre cari unele n'au fost cunoscute pina acum: 1) Complotul urzit la Camera in con­tra magistraturei, cind dup­t ce a vazut cu toft parlament­arii marcand­ liberal­ refuza de a-i sustine legea, a recurs a­­tunci la spr­ijinul ilustrilor necunoscuti. Mustea, Chirculescu si Mirzescu, cari cu ase­ntimentul vadit al ministrului, au adus cele mai fredrepte ofense si in jurul Intregei magistraturi, fara ca d. Stelian sai protesteze sau sa aduca un ingur cuvint In apararea magistratu­­rei in­sullate de niste tineri incorist­ienti, dintre cari unul, —• culm­e a ironiei, — fusese Indepartat pe vremuri din m­a­­gistraturai 2) Desconsiderarea aratata Curtei de Casanie, tuturor Curtilor d­e apel si tri­­bun­alelor, ca unul care de si a cerut avizul tuturor acestor instante asupra proiectului de organizare judecatoreasca, in mod despretuitor­ n’a t­inut socotealai absolut de nici una din observatiunile facute, sustinindu-si proiectul sau­ dupa cum a fost redactat la Inceput, si ne­­primind de­cit modificar­ile ce i s’au impus de Camera si Senat. 3) Calcarea legei de organizare jude­catoreasca, ca unul ce desfiintind dele­­gatiile de procurori generali prin­ noua sa lege, deleaga totusi un consilier la Cas­atie si patru consilieri la Curtile de Apel, numai in scopul me­schin de a face un numar­­ de­­ cinci noui numiri ceea ce era in contraditie cu propria sa lege ce se punea In aplic­are citeva zile dupa facerea acestor numiri. 4) Recenta calcare a propriei sale legi a suflecato­riilor de pooale, prin circulara data, in ultimul timp pe baza numai a regulamentului, circulara care nesocoteste­­ art. 400 din procedura ci­­vila, in ceea ce priveste executarile ce­lor insolvabili. 5) Dupa ce In prima sa lege de or­ganizare a justitiei de ocoale, stabi­­leste prin art. 19 ca In viitor, nimenea nu mai poate fi numit consilier de Curte de cit daca a functionat doul an­ ca judecator de ocol, d. Stelian pentru a putea trece In Curte pe se­­cretarul sau general care nu Intrunea aceasta co­nditie, in noua sa lege de or­ganizare judecatoreasca, Introduce un articol speci­al si personal in favoarea d-lui Aurel Procopiu, dispensindu-l de aceasta obligatie. D. Procopiu a si fost numit pe baza acestei port­e laturalnice deschise in lege, dar numirea sa fiind f­acuta sub imperial si cu cal­dare­a vechei legi de organizare, a fost nevo­it sa demisioneze numirea sa fiind iubita de nulitate. 6) Cu­loarea nouei legi asupra drep­­turilor acord­ate locuitorilor Dobrogei, din 19 Aprilie 1900. D. Stelian dele­­grind d-sa personal pentru favoarea lis­telor electorate, pe consilierii D. Buz­­dugan si I. Radvan, de­si din art. 1 al legei, complectat cu raspunsul cate­goric al primu­lui ministru la intreba­­rea explicativa a deputatului de Bratila C. Alexiu, rezulta In mod hotat­t si indiscutabil, ca cel doua consilieri a Curiei, 'trebuiau 'alesi prin tragere la sorti. 7) Introducerea In noua sa lege de or­ganizare judecatoreasca a unui articol, care vizeaza direct si personal pe un consilier al Inaltei Curt­i de casatie (d. Ciru Oeconomu), silindu’l de a nu mai putea face parte dintr’uni consiliu­ de administratie chiar al unei institutiuni de binefacere. 8) Sacrificarea procurorului si jude­­catorulu­i de instructie din Teleorman cu binevoitorul si josnicul concurs al instrumentului sau, procurorul general Gr. Stefanescu­, spre a complace pre­­fectului Iarca,­­sacrificare vestejita in termeni asa de energici de fostul prim­­pres­edinte d. Scarlat Popescu, care in discursul sau de deschidere a s­pus tex­tual: ,,Doi magistral de carier­a, cu ve­­chime de peste 12 ani, cari si-au facut datoria, au­ fost sacrificat,, pentru ca a­­cesti magistrali au indraznit sa-si pas­­treze libertatea de ratiune, n’au vroit sa-si plece capul si sa se puna la or­di­­nele adm­inistratiei ba inca au­ avut­ cu­­rajul sd. constate arestarile si ilegalita­­tile ittvnite de or "t­­iat finest /me­­­tionar abuziv, care a nesocotit si legi si justitie, putrind vointa sa mai presus de­ toate, sta neclisntit in locul sau pe tin­e de mult trebuia inaintat instant­elor re­­pr­esive. Iar procurorul general (Gr.­­I.­­Idnescu, actualul consilier la Casatie) i a abandoital si a im­brafisat cauza prie­­tecului. 1 Procurorul general s’a pus cu totul la ordinele si la­ dispozitia administratiei *. 9­ Inaintarea In casatie. In detrimen­tal a'­or consilieri de vn­oare, a aces­tei ..in demn procuror general", car.? cu rb­va luni .de zile mai inainte *n uni­re cu demnul sau coleg dela Curtea de apel din Iasi, N. Leonescu, in niste rapoarte pline de platitudini, adula­­tiuni si lingusiri desgustatoare. Inal­­tau pina la ceruri rezultatele pretinai, miraculoa­se si chiar divine (1) ale apli­­carea legei judecatoriilor de ocoale a ministrului tor. 10) Nedarea In judecata a prefect­­­­­lui Iarca, acuzat formal de arestari, i­­irgure si abuzuri de putere, de o per­­sonalitate su­perioara oficiala, ca pri­­mul­ presedinte al Curtei de apel din Bucuresti, precum si de insusi procu­rorul tribunalului Teleorman, prin­­tr’un raport motivat. 11) Tem­erare si injustatare In ju­­decare­a Curtei de apel din Galati, care­ a pron­untat achitarea presedintelui tribunalului Tutova, al carui ochi nu placeau ministrului politician, pe cind acelas ministru partineste si face chiar inamovibili pe alti magistra­ti,­­prieteni politici, cari trebuiau de mult izgoniti din magistratura­ 12) Scandaloasele numiri facute la­ justitia de ocoale a unor per­soane nule dar cu legaturi politice, cari de­si nici n’au voit a se prezenta la concursul ce­rut de propria-i lege, sau chiar cazuri la concurs, toti au­ fost confirmati defini­­tiv ca inamovibili, pe cinic aiti Candi­das cari reusisera la concurs, n’au fost numiti nici pina asta­zi. 13) Numeroasele numiri pe sprinceana de judecatori de sedinta, facute in toate tribunalele din tara, judecatori decla­­rati prin­ noua lege ca­ inamovibili, ci la a caror nurture nu­­ s’au avut in ve­dere alte merite, de­cit calculele poli­­tice­ si recomandatia deputatilor sau a prefectilor din localitae. Un deputat liberal Imi marturisea chiar: „nici nu’mi Inchipuiam ca Ste­lian sa fie asa de cuvant cu numirile la­ magistratura cerute de noi“ ! 14) Chiar in numirile si Inaintarile facute la casatie si apel, departe de a se fi avut in vedere numai meritele, valoarea si vechimea, mare parte din ele s’-au facut­­ pe baze de simpatii per­­sonale sau­ politice; proba: inaintarea la casatie, nejustificata absolut pe nici un merit si facuta in detrimentul al­­tora cu mult mai meritos­, a­ fostului procuror general Gr. Stefanescu.. acela pe care colegul si s­eful sau d. Scarlat Popescu II taxa In men­tionatul discurs de deschidere, ca nedemnit si pus cu to­­tul la ordinele prefectului Iarca; pro­­bS.: numirea­ si a­vansarea unor magis­­trati farii merite si mai noui, in detri­mentul altora mai vechi si de o rea’ii Si recuno­scu­ta valoare, cari au fost ui­tat­i, cum sint: -presedintele dela Curtea de apel d. Budisteanu, consilierii d-nil Flaisteni, Stambulescu, G. Buzdugan, Minculescu, si altii din provincie. Daca s’au inaintat si magistrate buni, cauza este ca ministrul a fost fortat sa-i avan­­seze, fie ca nu putea trece peste­ el, fie ca­­ lo­curile lor erau necesare pentru plasarea­­ favoritilor, fie ca unul din ei erau In bunele sale gratii. 15) Inscsl Inaintarea d-lui Scarlat Po­pescu la casatie este o co­ntradictie sufleteasca a­ d-lui Stelian, dat fiind starea sa de minte si surexcitare la contra acestui magistrat, care’l atacase in plina sedinta a Curtei de apel si care mai in urma’l criticase in mod singeros, printr’un ra­port publicat In „Dreptur­ legea sa de organizare jude­catoreasca. In adevar, de toti este stiut, ca In urma discursului d-lui Scarl­at Popescu, prin care ataca pe procurorul general si pe insu§I ministrul ca tolereaza a­­buzurile de putere ale prefectului Iarca, d. Stelian a voit, dar n’a indraznit,— unii spun ca a incercat chiar—sa dea In judecata casa­ iel pe d. Scarlat Po­pescu. Stiut Insa este ca raporturile dintre ministru s i primul presedinte ad ids1 i­upje, gi el pg 8t*ad­ mpi

Next