Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)
1909-09-01 / nr. 7180
And a! XX-!ea Nb. 7180 FOKDAATOR Alex. V. Beldimaira PU9LICITATEA • CONCEDBTAEXCt-USIF Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER & C*. BUCCRE^TI ■l.K*ra[«ei.<rlci IS— Telemn III Birourie ziarului: Str. Sarindar No. 11 A A «rgifiul A lifil tu Mat$ 1 Septembrie 1909 CONST. MILLS SE52TM9^TMmaa SBSS AROSAStESIE: Cv Un an . ..........................Lei 1ft # 6 Inn! »••••»••» Sf “ SlmnS.............................................. 4 £ 6 Ionia............................ ^ 1.50 Wj Pertru strainatate pretul este indoit % ^*<0? TELEFON: . Directia si Administratia No. 14/10 Redacts cu Capitals . 14/10 s . Provincia . 14/99 a . Strainatatea No. 12/40 Apare zinic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondenti nostri din tara si strainatare Cum se poarta ungurii la Predeal Ungurii nu prigonesc rominii numai in Transilvania, dar sunt provocatori si pe teritoriul regatului romin Am relevat ora o noua obraznicie ungureasca chiar pe teritoriul rominesc, in gara de la Predeal. In cursul acestei veri trenurile unguressti au circulat in mod scandalos, totdeauna cu Intirzieri de peste o ora, asa ca multa lume evita ,acum trenurile unguresti. Dar nu despre aceasta voim sS. vorbim. Ceea ce vom relata azi e un fapt s i mai grav, care va pune in evidenta pe de o parte ne mai pomenita indrazneala a maghiarilor, iar pe de alta scandaloasa §i revoltatoarea nepasare dela noi. Nu s’a uitat bine nici arestarea ministrului domeniilor la Brasov, nici incidentul dela plecarea princesei Maria s i nici spargerea aeroplanului printului Bibescu faptuita de unguri in valea Timeșului. Aceasta nu-i impiedicat sa fie indrazneti, provocatori i sa prigoneasca pe romini chiar pe teritoriul rominesc. In vara aceasta autoritatile noastre de la Predeal au avut sa se lupte cu un macelar ungur care avea pretentia sa monopolizeze comertul de carne si reusise pina, daun azi sat fie unicul macelar la Predeal. Cum a reusit,—e lesne de ghicit. Noi nu supraveghem cum trebue frontierele. La multe frontiere avem functionari incapabili, abuziv si necinstiti. Cu toate măsurile si ordinele de la scentru, cei dela frontierele noastre nu s’au schimbat decit foarte putin. La Predeal autoritatile noastre au fost suspectate la centru §i anul acesta s’au luat masuri serioase s i energice pentru a se pune capat unei rusinoase stari de lucruri. §tim ca la vama, in politie §i in administratie s’au facut inlocuiri, in urma unor anchete cari au stabilit uimitoare neregularitati. Cine profita din incorectitudinele functionarilor nostri abuziv si necinstiti? Desigur ca ungurii, contrabandisti si negustorii jefuitori de dincolo. La Predeal s’a stabilit un macelar ungur de citiva ani. Cu incetul el atac aparat piata locala si a gonit cu r concursul autoritatilor locale, pe concurentii romani. A ramas deci sa exploateze cum va voi. Pentru acest macelar nu exista si legi si regulamente. Era absolut stapin la Predeal. Rideau si ungurii de dincolo cum exploata si jefuia macelarul de la Predeal. Schimbindu-se unii functionari, macelarul a fost chemat sa respecte regulamentele, sa nu mai vinda carne infecta, sa nu mai jefuiasca lumea. Ei bine. Credeti ca macelarul ungur s’a supus? El s’a luat la cearta cu toate autoritatile noastre, a calcat toate ordinele si dispozitiunile functionarilor nostri, i-a gonit cind au venit sa execute acele masuri, i-a ultragiat si amenintat cu bataia. Ziua vindea carne putreda si jefuia lumea, iar dupa ce inchidea pravala, trecea pe teritoriul unguresc, la circiuma de la Klein, si insulta autoritatile noastre. Atitudinea acestui ungur devenise asa de provocatoare, in cit autoritatile noastre, pentru a pune capat incidentelor, au crezut cu care sa ceara expulzarea lui si macelarul a fost expulzat! Prin expulzarea lui nu s’a pus capat scandalului. Macelarul s’a instalat pe teritoriul unguresc de unde profereaza zilnic insulte la adresa romanilor si probabil ca-si continua, in mod clandestin, si comercial sail. ‘ Acest bandit trebuia sa fie dat judecatei, atit pentru ca a contravenit la regulamentele sanitare cit si pentru ultragiarea autoritatilor noastre. Si dupa ce-si facea pedeapsa sa i se fi retras pentru totdeauna autorizatia de-a face comerciu la Predeal si astfel, fara expulzare, am fi scapat de el. Acum el sta la granita ungureasca si peroreaza, insultam toata ziua autoritatile noastre. Am povestit acest fapt pentru a pune in evidenta atitudinea mizerabila a acestui bandit care a fost si este atit de indraznet fiind ca functionarii unguri si jandarmii lor de la frontiera de la Predeal l-au luat sub protectie. Autoritatile maghiare de dincolo fac tiar cind se gaseste cite un astfel de bandit care se posteaza la frontiera si anunta insulte autoritatilor noastre. Pina acum insa nu s’a anchetat cazul si n’au fost puse la rezon autoritatile maghiare. Asemenea incidente se vor repeta daca ministrii de interne si de finante nu vor proceda mai energic si mai damn la punctele noastre de granita. La Predeal ar trebui sa se puna capat escursiunior de la Klein. Acolo e un cuib de contrabandisti. Acolo rominii se duc pentru a fi jefuiti, insultati si otraviti. pey de ofarte guvernul ar trebui sa bãnd ica alte escursiuni, sa oblige lumea’a un control riguros, civilizat dariguros, iar pe de alta parte rominii din Predeal ar trebui sa-si ridice, la frontiera, un restaurant confortabil.Numai astfel am sili pe unguri sa se civilizeze, sa se poarte mai omeneste si in primul loc sa respecte autoritatile si sa nu tolereze unui bandit sa insulte autoritatile noastre. R. X. O reforma osindila - Guvernul se shale ca in gaura de $arpe, in chestia demisiei motivate a inspectorului agricol de JSomanap, din care a reesit pentru tot omul de bana credinta ca departe de a se desfiinta, munca la tarla si rusfeturile au reinviat cu putere de contract autentic in muncile agricole. Tactica adoptata de guvern demasca intentiunile sale de a scapa cu o chestie personala de o chestiune de principiu care atinge insasi inima celei mai importante dintre reformele sale agrare. Faptul ca guvernul sare asupra fostului inspector agricol de Romanop. d. Mandrea, dupa ce acesta si-a inaintat demisie motivata, inlaturd aceasta demisie s i face un raport de inlocuire, toata aceasta inscenare este o razbunare destul de banala, care nu a putut induce in eroare pe nimeni asupra scopului ce urmarea. Cdei inca odata , daca guvernul vedea in fostul inspector de Romanai un slujba§ care nu-i vede de datorie, „de ce nu Va inlocuit, revocat ori destituit inca din Maiu 1908, cind a primit un raport confidential cu mult mai grav ca raportul de demisie ■ si de ce nu publicd acel raport dupa toate somapunile ce i-am facut ? Fiindcel dintr’insul, ca si din ultimul raport al fostului inspector agricol de Romanap, nu acesta iese osim i , ci reforma tocmelilor agricole. S. Y. R. NAZB1T11 Carpismnl $1 5Tae Rasol In loc sa-l toarne, cemi§a pe cap de purtarea ’ Boereasca, fata de cel mai puternic stup al carpismului, raposatul Nae Rasol, foaia sl lui Filipescu crede ca o poate drege cu glume, spunind takistilor ca „mort, pe mort nu aduce la putere". S’avem pardon! Bietul Nae Rasol protesteaza din mormint., El a fost carpist sa dea, propteaua, sufletul politicel d-lui Filipes pu §i daca ,,mort pe mort nu aduce la putere” — atunci odata cu necrologul sitrmanului Nae Rasol, s’a facut si necrologul carpismului. Un Rasol care maninca ;fript un intreg partid — asta e tot ce poate fi mai.... inchnie! Fac. Iara si remaniarea! Nu trebuia cineva sa fie cine ?fie ce mare prooroc, ca sa prevesteasca ca chiar cu inceperea lunei Septembrie se va vorbi iarasi de remaniare. Era o proorocire usoara, pe deoparte fiindca in toamna totdeauna se vorbeste de remaniare, chiar daca guverunul s’ar fi format in Iulie anul event, pe de alta,i mai cu seama, fiindca se planuise o remaniare in primavara yi nu s’a facut. Se stie cita tevatura fusese atunci din partea candidatilor, yi cn ce seninatate si indiferenta privea primul ministru lucrau Era foarte simplu si natural din partea d-sale yi, la timp, n’am lipsit a-’i ghici motivele, cari se pot reanma astfel: A face remaniarea in primavara, inseamna a avea noni nemultumiti yi agitafil in toamna. Cei ce aveau sa se arate fericiti ca au primit in portofoliu si cei ce aveau sa se arate nemulumiti c'au ramas pe din afara, pot tot asa de bine sa fie yi la toamna unii mulcruniti si alii nemultumiti, deci sa aminam remanitarea pentru ca toamna ca sa fie un singur scandal in loc de doua. In ce priveste PERSOANELE, calculul e just. Dar Bin vedem cum va putea primul ministru sa resolve chestiunea cealalta, cea mare, de-a intari guvernul prin remaniare si de a-i prelungi zilele. Toate problemele cari se aflau la ordinea si te asta primavara, au ramas legate la gard pina acum, fara nici un semn ca vor putea fi deslegate. Pretentia ca rolul special al guvernului actual este de a priveghia Ia aplicarea legilor agrare a devenit din ridicala, odioasa, caci cele petrecute in cursul verei si revelatiunile demisiei d-lui Mandrea, dovedesc ca taici vorba n’a fost de aplicarea acestor legi, pe cari numai cine n’a voit sau a crezut ca n'are imteres nu le-a calcat si nu le-a batjocorit. Mai mult, se dovedeste chiar ca legile sint ayamente inert aplicarea lor, daca s’ar face, ar leza si pe proprietari si pe tarani, ceea ce ar fi o online, chiar pentru legile sociale rominesti. Nu-i ramine deci guvernului decit sperante unei precare vieti de zi cu zi, strecurarea cit mai mult printre picaturi. Bar pentru aceasta a face sab a nu face remaniarea e cam de prisos, caci nu din remaniare asteapta primul ministru vre-o intarire, ci din faptul ca opocifia n'ar fi in stare sa formeze un guvern durabil. E iaragi povestea mortiilui din multime, despre care am vorbit. E inca un priet negru la orizont. In eurind vom avea iarasi alegeri, chiar in Capitals, unde nemultumirile populatiei au continuat sa creasca. Aceste alegeri vor fi decisive pentru situatia liberalilor si pentru indicarea viitorului guvern. Ce zice d. BrStiann de ideea de-a amina remaniarea piina dupa aceste alegeri? Ori poate ca i-a yi trecut prin minte? Index. Industria mare in petrol — Situatia micilor producatori si micilor rafinari Cu ocazia vizitei suveranilor la Buștenari d. Nae Seceleanu, exploatator de petrol, a predat regelui o adresa de omagiu care cuprinde si cite-va doleante ale micilor producatori, interesante de luat aminte. E vorba acolo de greutatile pe cari le intimpina acestia in exploatare, de scumperea banului solicita infiintarea unei banci, un fel de credit petrolifer unde sa gaseasca capitaluri eftine de care au absoluta nevoe. Se pare ca situatia acestora nu-i de invidiat. De cind industria petrolifera a luat caracterul de mare industrie, micii producatori nu mai fac afaceri bune, se lovesc din toate partile de greutati, asa ca de abia se pot mentine pe piata alaturea de societatile mari. In timpul din urma s’au unit toti la Ploesti §i cer guvernului sa intervie cu vre-o lege sau ajutor special, caci altfel le este amenintati existenta. Legea de contingentare a petrolului se pare ca nu le este favorabila. Vroim sa discutam aci tocmai positia lor pe piata, si in ce masura e posibila vre-o interventie cu succes din partea statului . Lucrul acesta nu-i surprinzator de loc; fenomenul acesta este general, pretutindeni industria mare nimiceste pe cea mica, s i aceasta fara ca sa uzeze de mijloace dusmanoase, ci pur si simplu o pune in imposibilitate sa lupte pe piata, ?i interesant este ca pe cel mic—ori cit de simpatie si-ar fi — nu poti sa-1 ajuti cu succes, caci ori pierzi banii degeaba, ori compromisi intreaga industrie. Asta-i o lege economicai fatala, inerenta insusi progresului, care nu se poate inlatura cu nici un pret. Sa ne explicam, ocupandu-ne azi de rafinerii. Cita vreme extractia petrolului se facea primitiv, cu puturi de mina, erau o multime de rafinerii mici cari toate faceau afaceri bune, pentru ca erau singurele mijloace de distilatie existente in tara noastra. Decind s’au perfectionat sondajele ?i societatile au cladit rafinariile mari‘cu cari ne mindrim acum,puiul nu mai e rentabil с i micile distilerii dispar una cite una, pentru ca nu pot lucra nici a?a de bine nici a§a de eftin ca cele mari, с i nu-i pot desface produsele pe piata. Tirgul e liber ?i nu-l poate forja nimenea. Cu pretul care i convine „Stelei“ sii vinda lampantul, mica rafinerie perde. Cu ce pot s’o ajuti? Sa scoata statul sau cineva din buzunar sa-i plateasca diferenta ca sa se poata mentine pe piaja? Natural ca nu. Asta ar insemna sa incurajezi regresul si sa sustii o industrie inapoiata care lucreaza in paguba. Or, tendinta omenirii este spre perfectionare s i progres. Neincetat noui sisteme, mai avantagioase, inlocuesc pe cele vechi si tocmai sfortarea asta continua reprezinta progresul si viata. E ceva fatal mersul acesta inainte al omenirei, care zdrobeste pe cel slab, sau rau constituit. Ce putem spune micilor rafinari ? „Lucrai dupa cerintele timpului ?i vadam tot concursul“. Or, ca sa distilezi petrolul asa cum cere azi piata sumei, si sa-i extragi toate produsele lui, caci numai astfel rafinaria e rentabila—e nevoe sa faci o fabrica de multe milioane, adica societate mare cu capital mare ! Au trecut timpurile cind se rafina petrolul cu butoiul §i rafinorul era $1 cioban in acela timp !—cum povesteste d-rul Istrate intr’un loc. * Exista o lege economica de o aplicatie generala , orice ramura de activitate omeneasca se gaseste la un moment dat intr’un stadiu anumit de perfectionare, care reprezinta tot ce s’a putut imagina pina atunci pentru productia unui articol—daca-i vorba de industrie in modul cel mai avantajos posibil, ci numai lucrind in conditiile acestea, o fabrica poate sa se mentie pe piaja. Gratie usurintei de transport nu mai exista distanta intre^ari. Astazi exista o singura piaja, cea mondiala pe care trebue sa concurezi cu cei mai puternici adversari. Pretul griului, al petrolului, al linei, al tuturor articolelor e aproape acela pe toate pietele lumei cu mici diferente cari reprezinta cheltuelile de transport si vama. Piata cere cit mai eftin si cit mai bun si ca sa reusesti sa produci astfel trebue sa fii la inaltimea timpului, sau sa dispari; alta alternativa nu exista. Cine-51 inchipuie ca industria e o ocupatie comoda §insoara, se invala. E un duel continuu, o batalie permanenta care se da pe piata sumei intre jfirt si uzine pentru cucerirea clientele §i rausesc sa se meniie numai acele cari lucreaza in conditiile cele mai economice posibile. Asa ca orice perfectionare in materie care ar putea mici ora cat de putin costul marfei, trebue s-o adopte indata orice industrie care aspira la piata sumei, altfel se gaseste in inferioritate si nu mai poate concura cu celelalte. Avem la Cimpina cea mai mare rafinerie din Europa cu toate instalatiile cele mai perfectionate cunoscute pina azi si numai gratie lor putem tine piept lui „ Standard" pe piata lumei. Existenta insa?i a industrie! rominesti atirna de aceste rafinerii, suprimati-le §i s’a ispravit cu dinsa! Cu cele mici nu numai ca nu vom putea vinde un litru de petrol afara, dar imediat va invada tara petrolul american si rus si rezervoarele de la Constanta ar servi pentru depozitele lor. Cinci zici petrol zici „Standard“l. Cu dusul te intilnesti pe piata lumei, nu cu domnul Icsu Iescu s i pentru ca sa concurezi un adversar a?a de redutabil trebuie sa extragi si sa rafinezi la fel cu dinsul sau sa cureti terenul. Nu te poti duce c’o nnelu?a in mina in fata unui adversar inarmat cu puica Manlicher. Rezulta de aci ca micile rafinerii sint condamnate sa piara, fara sa le mai poata ajuta cineva, cu ceva: sufera de o boala incurabila. Nu mai sint la inaltimea timpului si trebue sa dispara ca ceva vechi si, demodat, cum au disparut atitea lucruri pe lumea asta. "Orice lege de incurajare ar fi de prisos, ele nu mai au baza de existenta pur si simplu. In petrol, ca in nici o alta parte, poate, se adevereste cit e de avantajoasa productia in mare. Daca s’a parasit mica rafinerie pentru cea mare de buna seama ca s’a gasit cea din urma mai buna. No putem intra in datalii. Destul sa spunem ca in afara de calitati superioare cari nu se pot obtine cu cea mica, sint o multime de economii : de munca, material, combustibil, transport, etc., pe cari numai un specialist le cunoaste si cari toate tind catre tinta supreme a oricarei industrii: marfa cit de buna ?i cit de eltini, pe care astazi n’o mai poate produce rafineria mica 5i de aceea aceasta dispare. Intr’un alt numar ne vom ocupa de micii producatori. 1. Valeanu. O dezmintire Primim urmatoarele cu rugamintea de a le publica : Dezmint formal ?i categoric afirmatiunile ziarelor liberale care pretind ca Principele Barbu Stirbey In calitate de membru in Consiliul Superior de agricultura mi-ar fi cerut demisiunea din postul de Inspector Agricol de Romanati. Astept din partea Princepelui Barbu Stirbey dezlegarea cuvintului meu dat d-sale, spre a comunica conversatiunea care a avut loc intre noi si in care sub cuvintul meu de tacere mi-a comunicat fapte care sunt de o extrema importanta pentru intreaga aplicare a Legei Invoelilor Agricole si care imi vor permite aproba inexactitatea complecta a afirmatiilor ziarelor liberale. # In „Viitorul“ de ori,la finele articolului de fond se publica un act al meu de darea in judecata a proprietarilor, prezentindu-i ca o circularie trimisa judecatorilor de pace, prin care ma descarcam de atributiile mele. Este departe de adevar. — Acest act nu este decit un simplu formular in alb, trimis Consiliului Superior ca exemplar impreuna cu ultimul meu raport, cu care ma servesc pentru darea in judecata a proprietarilor neconformati Art. 52 §i fara de care aplicasem toate formele premergatoare :circulari, invitajie ›i a 2-a invitajie formala. Formularul, atunci, se umple la inspectorat in numele proprietarei ?i a comunei с i se inainteaza judecatorului de pace spre aplicarea art. 52 modificat. Am dori sa stiu in ce consta descarcarea mea de atributiuni. Radna Mandrea Demisia patriarhului armean Demisia patriarhului armean Turian confirma ceea ce am spus asupra situatiei deplorabile In care se gasesc armenii In provincie, Patriarhul a vazut ca toate demersurile sale nu duc la nimic sau la prea putin, dar ceea ce l’a determinat sa-si dea demisia e mai cu seama faptul cit faga duiala ce i se laie relativ la ultimii condanmati armeni, n’a fost tinuta. • Vorbind de aceasta demisie, un ziar turcesc isi exprima regretul si spune ca lumea afla cu durere stirea demisiei acestui apostol ’al mirei. Iyl exprima speranta ca patriarhul va reveni asupra deciziei sale. In adevar, aceasta demisie e un eveniment stant. iHEiftil gfi bJiSIUA dl multa consideratie In toate cercurile politice. Hotarirea lui ai putea sa aduca mari dificultati in stradazuinta ce se face, de a intretine bunele relatii Intre nationalitatile din imperiu. In aceasta privinta, un ziar armenesc scrie un articol foarte violent. Orice judecatori, spune ziarul, pot sa-I aiba aprecierea lor proprie asupra unei chestiuni, dar nici o natiune nu poate s’o primeasca drept enuntarea stricta ’a adevarului. Prin urmare, ne e permis, §i mai mult Inca sefului nostru suprem, de a nu primi sentintele lor. ^ Adeveruri ^ i Fiserism Printr’o nota a Casei rurale, publicata azi printr’un oficios al guvernului, se confirma pe deplin ca „pentru ca sa nu deplaseze un nou numerariu”, aceasta institutie national-liberala a „cedat“ d-lui Froim Fischer arenda pe un an a mosiei Cucuteni. Tranzactii Intre guvernul Bratianu-Haret si Fischerl, asta e arhi-deliciosu Post festina ! Abia azi „Viftorul” gaseste ca suveranii vor pastra ca o amintire scumpa vizita la schelele de petrol s i ca ministerul de comert Incepe sa-I dea rondele! Cam tirziu — nu-I asa? Rigoletto. MUSTUL si TIFOSUL — O circulara pe care am pus mina cu anticipa^le — Aflam ca primaria Capitalei va da in curind urmatoarea ordonanta Avind in vedere ca in urma nouilor descoperiri ale d-lui dr. Sion, sub-directorul serviciului sanitar superior, descoperiri verificate de noi si de medicii comunei Bucuresti, sunt si ramin resturnate toate teoriile savantilor Pasteur, Koch, Babel, etc, dupa care apa ar fi vehiculul cel mai favorabil propagarii bacilului lilic, considerind ca d. dr. Sion a stabilit prin savantele si minutioasele sale cercetari ca bacilul unde nu rezida decit in bobul de strugure si ca acest bacil devine patogen si virulent mai ales daca strugurele e prefacut in stare de must, considerand ca sunt false toate teoriile medicilor din Occident, dupa cari mustul de struguri ar fi un minunat agent curativ in contra a o suma de boale, teorii cari au facut ca in strainatate mustuit sa se gaseasca in tot cursul anului prin farmacii , avand in vedere ca nimicni ne este mai scump ca sanatatea cetatenilor pusi sub obladuirea noastra si tinem cu tot dinadinsul ca el sa moara mai curind de alte boale decit de friguri tifoide, fie de infectiile prafului plin de microbi ce acopera Capitala, fie de exalaliile pestilentiale din baRile si santurile Bucurestiuluii si de acelea ale gunoaielor si murdariilor ce se resfaJa pretutindeni, fie chiar calcai de trenurile ce trec prin stafia R. M. — numai de tifos nu. Am hotarat cele ce urmeaza . Primaria nu va autoriza infiintarea vreunei mustarii in tot raionul Capitalei. Cetatenii doritori a’51 racori gulerul vor putea uza in mod nelimitat de apa primariei carei li se va servi de aci inainte in comptoare pe un pret destul de redus, iar cei carora nu le convine apa comunala sunt liberi a sorbi la Capsa cu parul diferitele si delicioasele sale sorbeturi. Dar fiind ca aceste masuri nu sunt suficiente, unii cetateni putind sa-si fabrice insisi mustul si sa’l bea, se va interveni pe linga Ministerul Domeniilor pentru ca sa prezinte la viitoarea seziune a Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege, in virtutea caruia toate viile din Rominia sa fie distruse, spre a se pune, odata pentru totdeauna capat propagarii bacilului tific, pentru conformitate, Al. C. * ’ FAPTE §1 VORBE Apasii Capitalei Oricine locueste dincolo de limitele culoarei de rosu a putut observa, de la o vreme Incoace, ca numarul derbedeilor se inmulteste In mod ingrijitor. Cafenele, circiurl, comploturi, iar noaptea strazile, sint pline de o sumedenie de tineri cari n'afi nici o ocupatie, §i deci cauta sa traiasca din orice mijloace, ci cind zicem din orice mijloace, de la sine se intelege ca numai din cele rele, dintre care crima nu e exclusa, iar delictul, legal ca si moral, e permanent. Ce e de facut pentru a pune capat acestei nenorocite stari de lucruri? Caile principale nu sint decit doua a da de lucru acestor oameni sau a Infunda puscariile cu el. Leacul de al doilea nu e bun, caci. In prima linie, e insuficient. Presupunind ca s’ar putea gasi mijlocul de-a Incarcera cele citeva mii de derbedei care mi§una In Capitala, cum se va impedeca ca fratii lor, cari cresc, sa nu le ia In curind locul? Ramine dar, ca ban eficace, numai de-a sili, de-a indruma pe ..apa?!" la o munca oarecare. In stare sa le procure traiul de toate zilele. Dar lucrul e greu. Se vorbeste de fabrici. Fabricile sint pline si In jurul lor se afla o importanta armata de rezerva, armata celor cari nu gasesc loc. Faptul acesta contribue chiar la sporirea derbedeilor, din cari nn pusini se recruteaza dintre muncitorii fara de lucru. Trebue deci, de gasit ceva nou, un cimp de activitate Inca neexplorat, unde fortele acestor oameni sa-5i afle o Intrebuintare. Desigur ca se vor indica multe solutii. Imi permit a arata si eu una, care nu mi-a venit In minte acum, de ocazie, ci la care de mult ma gindesc si pe care, in curind, voiu desvolta-o mai pe larg. Solutia aceasta ar fi de-a se interzice in mod absolut aducerea oltenilor in , Capitala, deci desfiintarea complecta a comertului ambulant, . Oltenii 151 vor gasi o ocupatie sanatoasii in satele lor, sau se vor transforma in muncitori agricoli, diminuind cu atit numarul bratelor ce se aduc de peste granita. In locul comertului ambulant de fructe, zarzavaturi, carbuni, petrol, ofet, etc., se vor stabili, fatal, mici comercianti cu pravalie, ca in strainatate. Nu e exagerat sa zicem ca cel putin 1000 de mici pravalii s’ar putea deschide, care ar da de lucru si cistig la 3—4000 de persoane, care azi fac pe apasii. Tab Dr. Botescu CJIESTIA ZILEI Toamna Un agrarian : Ei, a venit si toamna, coane Petrache: Ce zici, venim la putere ? Conu Petrache: Am proorocit ca, venim la toamna, dar n'am spus in ce an!! Amil judecatoresc Activitatea distructiva a d-lui Toma Stelian D. Lascar Antoniu, fost deputat si membru de frunte in baroul iesan public din ,,Opinia“ din Iasi un foarte documentat articol care constitue bilantul ispravilor nenorocite ale actualului ministru de justitie. Iata citeva principale cazuri enumerate de d. Antoniu, si dintre cari unele n'au fost cunoscute pina acum: 1) Complotul urzit la Camera in contra magistraturei, cind dupt ce a vazut cu toft parlamentarii marcand liberal refuza de a-i sustine legea, a recurs atunci la sprijinul ilustrilor necunoscuti. Mustea, Chirculescu si Mirzescu, cari cu asentimentul vadit al ministrului, au adus cele mai fredrepte ofense si in jurul Intregei magistraturi, fara ca d. Stelian sai protesteze sau sa aduca un ingur cuvint In apararea magistraturei insullate de niste tineri incoristienti, dintre cari unul, —• culme a ironiei, — fusese Indepartat pe vremuri din magistraturai 2) Desconsiderarea aratata Curtei de Casanie, tuturor Curtilor de apel si tribunalelor, ca unul care de si a cerut avizul tuturor acestor instante asupra proiectului de organizare judecatoreasca, in mod despretuitor n’a tinut socotealai absolut de nici una din observatiunile facute, sustinindu-si proiectul sau dupa cum a fost redactat la Inceput, si neprimind decit modificarile ce i s’au impus de Camera si Senat. 3) Calcarea legei de organizare judecatoreasca, ca unul ce desfiintind delegatiile de procurori generali prin noua sa lege, deleaga totusi un consilier la Casatie si patru consilieri la Curtile de Apel, numai in scopul meschin de a face un numar de cinci noui numiri ceea ce era in contraditie cu propria sa lege ce se punea In aplicare citeva zile dupa facerea acestor numiri. 4) Recenta calcare a propriei sale legi a suflecatoriilor de pooale, prin circulara data, in ultimul timp pe baza numai a regulamentului, circulara care nesocoteste art. 400 din procedura civila, in ceea ce priveste executarile celor insolvabili. 5) Dupa ce In prima sa lege de organizare a justitiei de ocoale, stabileste prin art. 19 ca In viitor, nimenea nu mai poate fi numit consilier de Curte de cit daca a functionat doul an ca judecator de ocol, d. Stelian pentru a putea trece In Curte pe secretarul sau general care nu Intrunea aceasta conditie, in noua sa lege de organizare judecatoreasca, Introduce un articol special si personal in favoarea d-lui Aurel Procopiu, dispensindu-l de aceasta obligatie. D. Procopiu a si fost numit pe baza acestei porte laturalnice deschise in lege, dar numirea sa fiind facuta sub imperial si cu caldarea vechei legi de organizare, a fost nevoit sa demisioneze numirea sa fiind iubita de nulitate. 6) Culoarea nouei legi asupra drepturilor acordate locuitorilor Dobrogei, din 19 Aprilie 1900. D. Stelian delegrind d-sa personal pentru favoarea listelor electorate, pe consilierii D. Buzdugan si I. Radvan, desi din art. 1 al legei, complectat cu raspunsul categoric al primului ministru la intrebarea explicativa a deputatului de Bratila C. Alexiu, rezulta In mod hotatt si indiscutabil, ca cel doua consilieri a Curiei, 'trebuiau 'alesi prin tragere la sorti. 7) Introducerea In noua sa lege de organizare judecatoreasca a unui articol, care vizeaza direct si personal pe un consilier al Inaltei Curti de casatie (d. Ciru Oeconomu), silindu’l de a nu mai putea face parte dintr’uni consiliu de administratie chiar al unei institutiuni de binefacere. 8) Sacrificarea procurorului si judecatorului de instructie din Teleorman cu binevoitorul si josnicul concurs al instrumentului sau, procurorul general Gr. Stefanescu, spre a complace prefectului Iarca,sacrificare vestejita in termeni asa de energici de fostul primpresedinte d. Scarlat Popescu, care in discursul sau de deschidere a spus textual: ,,Doi magistral de cariera, cu vechime de peste 12 ani, cari si-au facut datoria, au fost sacrificat,, pentru ca acesti magistrali au indraznit sa-si pastreze libertatea de ratiune, n’au vroit sa-si plece capul si sa se puna la ordinele administratiei ba inca au avut curajul sd. constate arestarile si ilegalitatile ittvnite de or "tiat finest /metionar abuziv, care a nesocotit si legi si justitie, putrind vointa sa mai presus de toate, sta neclisntit in locul sau pe tine de mult trebuia inaintat instantelor represive. Iar procurorul general (Gr.I.Idnescu, actualul consilier la Casatie) i a abandoital si a imbrafisat cauza prietecului. 1 Procurorul general s’a pus cu totul la ordinele si la dispozitia administratiei *. 9 Inaintarea In casatie. In detrimental a'or consilieri de vnoare, a acestei ..in demn procuror general", car.? cu rbva luni .de zile mai inainte *n unire cu demnul sau coleg dela Curtea de apel din Iasi, N. Leonescu, in niste rapoarte pline de platitudini, adulatiuni si lingusiri desgustatoare. Inaltau pina la ceruri rezultatele pretinai, miraculoase si chiar divine (1) ale aplicarea legei judecatoriilor de ocoale a ministrului tor. 10) Nedarea In judecata a prefectlui Iarca, acuzat formal de arestari, iirgure si abuzuri de putere, de o personalitate superioara oficiala, ca primul presedinte al Curtei de apel din Bucuresti, precum si de insusi procurorul tribunalului Teleorman, printr’un raport motivat. 11) Temerare si injustatare In judecarea Curtei de apel din Galati, care a pronuntat achitarea presedintelui tribunalului Tutova, al carui ochi nu placeau ministrului politician, pe cind acelas ministru partineste si face chiar inamovibili pe alti magistrati,prieteni politici, cari trebuiau de mult izgoniti din magistratura 12) Scandaloasele numiri facute la justitia de ocoale a unor persoane nule dar cu legaturi politice, cari desi nici n’au voit a se prezenta la concursul cerut de propria-i lege, sau chiar cazuri la concurs, toti au fost confirmati definitiv ca inamovibili, pe cinic aiti Candidas cari reusisera la concurs, n’au fost numiti nici pina astazi. 13) Numeroasele numiri pe sprinceana de judecatori de sedinta, facute in toate tribunalele din tara, judecatori declarati prin noua lege ca inamovibili, ci la a caror nurture nu s’au avut in vedere alte merite, decit calculele politice si recomandatia deputatilor sau a prefectilor din localitae. Un deputat liberal Imi marturisea chiar: „nici nu’mi Inchipuiam ca Stelian sa fie asa de cuvant cu numirile la magistratura cerute de noi“ ! 14) Chiar in numirile si Inaintarile facute la casatie si apel, departe de a se fi avut in vedere numai meritele, valoarea si vechimea, mare parte din ele s’-au facut pe baze de simpatii personale sau politice; proba: inaintarea la casatie, nejustificata absolut pe nici un merit si facuta in detrimentul altora cu mult mai meritos, a fostului procuror general Gr. Stefanescu.. acela pe care colegul si seful sau d. Scarlat Popescu II taxa In mentionatul discurs de deschidere, ca nedemnit si pus cu totul la ordinele prefectului Iarca; probS.: numirea si avansarea unor magistrati farii merite si mai noui, in detrimentul altora mai vechi si de o rea’ii Si recunoscuta valoare, cari au fost uitati, cum sint: -presedintele dela Curtea de apel d. Budisteanu, consilierii d-nil Flaisteni, Stambulescu, G. Buzdugan, Minculescu, si altii din provincie. Daca s’au inaintat si magistrate buni, cauza este ca ministrul a fost fortat sa-i avanseze, fie ca nu putea trece peste el, fie ca locurile lor erau necesare pentru plasarea favoritilor, fie ca unul din ei erau In bunele sale gratii. 15) Inscsl Inaintarea d-lui Scarlat Popescu la casatie este o contradictie sufleteasca a d-lui Stelian, dat fiind starea sa de minte si surexcitare la contra acestui magistrat, care’l atacase in plina sedinta a Curtei de apel si care mai in urma’l criticase in mod singeros, printr’un raport publicat In „Dreptur legea sa de organizare judecatoreasca. In adevar, de toti este stiut, ca In urma discursului d-lui Scarlat Popescu, prin care ataca pe procurorul general si pe insu§I ministrul ca tolereaza abuzurile de putere ale prefectului Iarca, d. Stelian a voit, dar n’a indraznit,— unii spun ca a incercat chiar—sa dea In judecata casa iel pe d. Scarlat Popescu. Stiut Insa este ca raporturile dintre ministru s i primul presedinte ad ids1 iupje, gi el pg 8t*ad mpi