Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-01 / nr. 7210
.’/bUi d* bkA.*.~iea. iiiO V -- ' "■LETM lONOATOR ALEX. V* BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER DeX Comp. BUCURESTI Str*a* Koporovici, IS. - Telefon 3/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 115 Bani Exempiarul TELEFON: Di^ectia si Adsninistfatia No. 14 lO Red^etia cu Capitala »» 14-/10 »» •> Provincia •» 14/99 m it Str&in&tatea »» 12/40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondentii no?tri din tar& si streinn&tatem=\ — _______ . /\»T Cn an 6 limX. Join 1 Gntoubrie 1909 1 DIRECTOR POLITIC CONSTMULE ABONAMENTEI « • • • • Lei 16.— 3 luni . • • • • . ...» „ 8.— I o luna. • • • • Pentru strainatate pretul este indoit Lei !*** x NAZBITII Abtinerea! Carpi§tii ? In special conu Petrache at obosit de atita opozitie energies, si continua, D’aia s’au decis sa se mai abfie in fel! Dupa a?a, politica activa, trebuia sa urmeze una de pasivitate! Astfel au inceput prin a se abtine, de a merge la inaugurarea portului Constanta. De altfel, ar fi fost monstruos ca niste oameni cari au inceput sa simta opozitia la cordonul ombilical sa mearga sa asiste la decorarea fostului socialist, d. Mortun, cu marele cordon al Coroaneii Rominiei. Ai vine sa iei cordonului sa te spinzuri, cind vezi Coroana Rominiei cochetind cu nifilistiil! ! Vorba e <ca din abtinere in abtinere carpintii sa nu se pomeneasca cu o mentinere in opozitie pe o noua perioada de zece aniluae. Avertisment regelui Am inregistrat, din primul moment, Comentariile cari s’au facut in jurul abtinerei tuturor fostilor prim-ministri si ministri de lucrari publice, apartinind opozitiei, si cari au fost invitati la inaugurarea portului Constanta. Abtinerea aceasta e considerate, dupa cum am spus, ca o demonstrate foarte semnificativa a intregei opozitiuni la adresa regelui. Intr’adevar discutia continue asupra acestui punct si un fruntas junimist, care a avut zilele acestea o lunge si interesanta convorbire cu d. Carp despre chestiunele la ordinea zilei, a facut cite-va observatiuni judicioase intr’un cerc politic, in care se comenta gestul opozitiunei. Acel fruntas spunea: — N’a mai fost nevoe de nici o concertare pentru sa facem acea manifestarile absolut necesare. Opozitia de toate nuantele a fost intr’un singur gind. Nimeni n’a mai soveit. S’a impus o abtinere pe toate linia. Devenise ceva ridicul ca sa vezi in alaturile guvernamentale pe fruntasii opozitiei, batrini si incercati oameni politici, sporind cortegiul lui Ionel Bratianu. . .Regele a abuzat de dinasticismul si deferenta noastra pentru Curte. ..In momentul rascoalelor ne-am perdut capul cu totii si la apelul regelui neam supus, n’am facut guvernului nici o dificultate. ..Bratianu a tras, cu concursul regelui, toate foloasele dela noi si dela takisti. ..La infinit iise nu se mai poate impinge politica aceasta si nu mai putem satisface nici pe rege ca se ne tinem de pulpana lui Tonel Brezianu pe la serbari si anoi liberalii se exploateze aceasta atitudine a opozitiei, if * chiar campania ce ati facut-o atunci inpotriva acelor serbari? Discutia va deveni foarte interesanta daca se va continua polemica asupra „inconvenientelor" liberate si conservatoare fate de regeertate ,pe rind de inima buna a suveranului. E utila o asemenea discutie, dar trebue sa recunastem ca tot liberalii vor esi mai tari si mai indrazneti din punctul de vedere ^1 .,mccmveij jeratelor“ fate de suveran. v^-v-ww - . A. ■. if il ..Nici odate n’au avut liberalii astfel de atitudine — spunea fruntasul junimist; nici odata ei n’au dat, sub nici o forme, vre-un concurs conservatorilor si totdeauna ei au avut si fate de rege tocmai atitudinea care i-a displecut. ..Din cest, punct de vedere intr’adever ca n’am avut in tara politician mai indrazneti ca liberalii. Un exemblu recent, cu ocazia jubileului: ce n’au facut liberalii ca sa turbure serberile, cum au devenit contra expozitiei si ce gol au fecut in jurul regelui? ..Regelui i-a fost mai totdeauna teama de’ liberali, un fel de teama de scandal, nu de soarta tronului. De aceia a guvernat mai mult cu ei, iar pe conservator a contribuit totdeauna se-i tine cu mai mult divizati Stare si nenorocite de azi a conservatorilor o datorim in mare parte si regelui. Pe toti ne-a incintat: Carp a inteles ca va veni singur la guvern; Nababul a inteles ca numai el poate conduce partidul conservator unit. Take Ionescu a inteles ca el va fi consacrat ca sef si de rege, generalul Manu a inteles ce va fi arbitrul situatiei si... rezultatul este ca regele ne cere mereu... acorduri, ne invita la banchetele guvernului la calte. Ionel Bratianu declare ce regele cu partidul liberal au fecut totul in tara aceasta si noi trebue se inghitim, se tacem, se dhem din cap. ..E ridicule situatia aceasta a opozitiei. Am avut <Ie astadata bunul simt si nu ne-am mai aretat, la comedia regale si bratieniste. Trebue se adaptam fata de rege o atitudine ceva mai demne pentru noi. Constatam ca batrinul rege ne pretinde prea mult de citva timp, ce e prea lipsit de vointa, ce e prea... guvernamental si ce nu mai are masura exacta in distribuirea onorurilor si atentiunei regale. ..Manifestatia neconcertata a opozitiunei a fost dar un avertisment foarte si locul seu dat regelui si sintem cu totii incintati ce a facut o mire mnice impresie in toate cercurile politice gestul intregei opozitiuni!“ Asa vorbesc multi fruntasi carpish. . ■5f Ce spun guvernamentalii? Sint furiosi. ..L’independance" ataca intreaga opozitie si, ca la mahala, striga: atita paguba ce n’au venit la Constanta sefii opozitiei! Ceia ce insa e fenomenal din partea ..Independentei at e ca vorbeste si in numele regelui spunind ca ..inima buna a regelui va erta aceasta inconveniente a opozitiei". Daca abtinerea opozitiei de la serbarile din Constanta e o ,,incovenance'“, cum se poate califica, abtinerea opozitiei liberate de la toate serbarile jubilare, ba Reglementarea prostitutiei Autoritatile noastre, alarmate de intinderea prostitutiei ?i de felul cum se practica ea, s’am hotarit a o reglementa, pentru care scop s’a §1 desemnat o comisie. Nu ne indoim ca aceasta comisie va putea alcatui un reglement minunat dar care va avea acelasi efect, vorba frantuzeasca, ca un plasture pe un picior de lemn. Inca o data autoritatile noastre, presupunind ca.?I vor da silintele necesare, vor fi condamnate la munca silnica de a voi sa opreasca moara luindu-i apa de la vale. Cum am mai spus-o, prostitutia nu-i un virul solitar la care prostituatele se dedau ca s i cum ar face arta pentru arta. Prostitutia e o marfa care se ofera pe masura cererei, si chiar in depravarea ei extrema, inca trebue de cautat cererea. Daca pricinile ce-i dau nastere vor ramine neatinse, totul se va reduce la o lege in plus, vexatoare ca toate legile cari lovesc in efecte fara a tine seama de cauze. Raul are radacini adinci in intreaga noastra alcatuire sociala si economica, una din cele mai anormale din Europa. Pina ce moravurile generale nu se vor schimba, prostitutia sub forma ei de astazi, nu va lua nici o indreptare. Se va ajunge la o mai mare ipocrizie, la ascunderea raului de ochii unora, dar nu la micsorarea lui, I. T. Sima... Prensului Sa nu crede si ca, voim sa facem chiromantie, vorbind de vre-o ” ITV”f^TVimei Prensului. E vorba de o linie mult mai practica decit... chiromantica , de linia Slobozia-Fetesti, atit de a§teptata de toti exportatorii — in special de cei de petrol — §i de care s’a vorbit ca de o urgenta nevoie in cercurile industrial cari au participat la inaugurarea silozurilor ›i statiilor de petrol din Constanta. Fostul prim-ministru, d. Sturdza, a pus cea mai mare graba ca linia Slobozia- Fetesti sa, ajunge o realitate. De indata insa ce d-sa >a disparut din capul trebilor publice, o fee misterioasa pare a se fi interpus pentru a mina aceasta linie la cu totul alte desinatii. E o feecare miroase grozav a cartelei care face ca regimul beizadelelor liberale sa se preteze, probabil in vederea reciprocitatei, la concesii in favoarea beizadelelor din Byzant-Ca §i in cazul liniei Smirdioasa-Zimnicea, cind pentru a se trece linia pe la mobile cantacuzinesti, s’a lovit in interese generale, s'a refuzat, terenuri gratuite ,i s'au facut ocoluri pentru a se plati terenurile d-lui Cantacuzino, dindu-i-se linie pe morie, tot astfel azi se planueste [i se uneltes te ca linia Slobozia-Fetesti sa faca un ocol deochiat, sa mearga, la Tindarei, mosia prensului Griguta, lovind in interese generale din cele mai vitale, pentru ca, in schimb, mosia si castelul Cantacuzinilor de la Floresti sa aiba astfel legatura cu Tindarei! Amintirea licitatiunilor este simptomatica in aceasta privinta si ar fi timpul ca guvernul sa desluseasca lumea, cu drept cuvint alarmata de asemenea scandaloase operatiuni. S. U. R. Intre viat de i moarte vor viata lui Ferrer Vinurile unei rascoale Lumea intreaga este emotionata de ceia ce se petrece in Spania. Pe ziua de eri telegramele anuntau: Ferrer va fi executat! — §i un fior a trecut pe toti aceia cari §trafi cA acest om este nevinovat de ceia ce’i se imputA ?i ce avea sa moara pentru ca nu se supusese calugarilor papista?! cari au nenorocit Spania. Alta telegrama a anuntat insa ca executia lui Ferrer a fost aminata. Vreim sa speram aceasta ! Vreim sa speram ca reactionarii din Spania s’au cutremurat in fata indignarei opiniei publice europene s i ca se vor gindi de doua ori, inainte de a Indrazni sa realizeze mizerabilul lor plan. z Deocamdata Ferrer sta in inchisoarea Carcel Modele din Barcelona intre viata s i moarte 151 ,poate oricine inchipui starea lui ,sufleteasca. ______________ Evenimentele cari l’afi adus in puscarie, sint cunoscute... Dupa ce guvernul spaniol a hotarit campania contra cabililor, — o tulburare generala a cuprins spiritele in Spania. Lesna se decide omul sa se duca, sa moara pentru a apara pamintul patriei sale, dar in toate partile, chiar si la popoarele cele mai razboinice, razboaiele coloniale sint nepopulara, razboaele in cari te duel peste mari si tari, sa te lupti in stii pentru ce... A?a a fost si in Spania, razboiul contra cabililor era nepopular, nicaiul nu era insa atit de nepopular ca in nobila Catalonie, in Barcelona, acest imens focar al ideilor liberate, acest cuib de unde porneste de decepti lim>ta contra regimului calugarilor papistasi, regim sfirScitor si demoralizant. Ca raspuns la declararea razboiului cu cabilil, s’a proclamat la Barcelona greva generala. X- -X Cu singele fierbinte si iute al spaniolilor, greva aceasta a degenerat repede in rascoala. Peste putin timp coloane de foc se ridicau ,spre cer din numeroase minastiri. Poporul amilit gasise momentul sa se razbune contra calugarilor papistasi, cari, fara a plati nici birul singelui, nici cel in bani, fac un comert intins, concurind cu munca lor ieftina, munca nenorocitilor robi de dincolo de incintele Intarite ale diferitelor minastiri. Barcelona e un oras imens. Drojdia ,societatel nu lipseste de asemenea ocazii sa prade si sii fure. Isi incepu si aceasta drojdie opera. Rasculatii insa stapini pe oras, arborara pe catedrala steagul republican. Dar miscarea aceasta n’a avut un sef, um cap, ca atare a trebuit sa esueze. In curind armata sosia la Barcelona si represiunea incepu. Rasculatii rezistara citva timp pe baricade, dar in cele din urma fura rapusi si inchisi cu sutele In inchisoarea Montjaich, a careia vedere o dam mai sus. Aci se instituira consilii de razboiu si repede incepura executiile... w *X Teribila este lira papistasilor, mai ales a calugarilor papistasi. Lucrul nu e nou ! Pentru dinsii rascoala din Barcelona era mans cereascA. Daca n’ar fi avut loc, el desigur ca ar fi trebuit s’o inventeze, pentru ca aceasta rascoala, le da posibilitatea sa se razbune impotriva tuturor acelora cari i-au atacat, sa se scape de toti adversarii lor mai de temut. Ajunge sa’I arunci in inchisoare ca participant sau instigator la rascoale si sa’I trimiti inaintea consiliului de razboiu !... i Condamnarea e sigura s i executarea de asemenea. Asa se folosese cAlugarul papistasi de secole de puterea lor In Spania ! Spania s’a prapadit, a decazut, poporul spaniol zace in mizerie si saracie, dar lor le prieste aceasta foarte bine; ei se ingrasa si se desvolta... Printre dusmanii cel mai neimpacati al calugarilor era Ferrer. JL’ati arestat deci ’i pe dinsul. Dupa ce l’at arestat, au pus tot felul de versiuni in circulate: cft-l anarhist, cft-i socialist, — lucru inexact caci Ferrer nu-I decit un liberal inaintat, dar mai alas un anticlerical fervent. Pentru a’l putea inchide, calugarii au pus citiva partizani de al lor, sa’l acuze pe Ferrer ca instigator al rascoalei din Barcelona. Si sub aceasta acuzatie, la adapostul zidurilor puscariei, fara a tine seama de probele si martorii aparirei, au vroit sa’I condamne si sa’I execute. Ce mod usor de a scupa de un adversar primejdios !... Din intimplare insa Ferrer a reusit sa scrie amicilor sai din Paris. Lumea intreaga a aflat cu groaza ca nu e vorba decit de o inscenare iezuitica impotriva lui. Ca nu numai nu s’a putut dovedi nimic impotriva-i, dar ca s’a dovedit ca era cu totul strain de rascoala... Cu toate acestea l’au condamnat... Vom vedea daca iezuitii vor avea curajul sa duca infamia lor pina la capat. Nu credem ! Dar daca ar face-o, e sigur ca din mijlocul Europei s’ar ridica razbunatori pentru Ferrer s i ca triumful acesta al iezuitilor va fi inceputul efirsitului lor. Ap. ----II-—— Imchisoaraa Hfontjuich. Sus: Ferrer lar se vrea chiiiie ! Primim numeroase plingeri ca, acum de Sf. Dumitru chiliile caselor, care au mers tot crescind de citiva ani incoace, s'au mai urcat incol. Corespondentii nestri se intreaba ca ce vor face el.— unii cu 300, altii cu 400 si 500 de lei pe luna —daca pentru trei camere si o buca,tarie ii se cere o chirie de 2000 de lei pe an ? " Dar ce vor face cei cu mai putin de 300 de lei pe luna, intrebam no!, car .sint masa cea mare, cind e stiut ca sporirea chiriilor caselor mici e, in proportie, cu mult mai considerabila decit a caselor ma mari ? Chestiunea. devine un adevar tragicS. Nu e departe vremea cind ea va provoca o criza grava in oragele noastre, in care viata a inceput sa devie de nesuferit cu atita scumpete din toate partile. Dar, cu aceasta ocaziune, cu ocaziunea apropierea unuia din clasicele teremiene de mutare, voim a mai releva si altceva decit scumpirea mereu ascendenta a chiriilor. E necuratenia , ginehigiena majoritatea caselor de inchinat. Lipsa de apa, de canal, igrasia, vechimea exagerata, constructia mizerabila, murdaria curtilor si a privatilor, si mai presus de toate infectarea a numeroase case prin boalele molipsitoare, intre carluzia ocupa primul rang. 1 Bucurestii au ajuns astazi cel mai taberculizat oras din Europa. * " _ A platt prea scump o casa, eu o chestie grava , a plati insa scump un cuib de infectie, de igrasie si de microbi,e ceva mai mult decit grav. Serviciul sanitar al primariei, care a ffcut un bun inceput, cu inspectarea localurilor ce vind obiecte alimentare ar trebui sa-si complecteze neaparat, opera, luind imediate si serioase masuri inpotriva caselor insalubre. Multe si felurite pot fi aceste masuri. E insa una care ni se pare relativ ,un para §i elficace, ori unde se va reda un bilet ,,de inebiriate, sa se oblige proprietary, cu o riguroasa supraveghere, de a curata In perfectie casa si de a o desinfecta a fond. Contravenientilor ,sa le fie cu desavir?ire interzis de a-si inchiria casele. Mai sigur poate ar fi ca primaria, in schimbul unei taxe pe camere, sa se insarcineze ea cu executarea desinfectarei, care sa fie riguros obligatorie pentru toate casele de inchiriat. Cu modul acesta, din sase in sase luni, in timp de citiva ani, majoritatea caselor din Capitala vor trece macar odata prin fum de pucioasa, prin formol, prin sublimat, dupa imrprejurari si nevoe. Speram ca nu se va da uitarel lucrul acesta, de prima si absolut urgenta necesitate. Index. Adeveruri*^ Refugiat Cantacuzinigl! inregistrind cu o absurda durere nobile ,adesiuni takiste de la lag!, se consoleazi cu exclamatia ca la takigtie ,,refugiul“ tuturor*, „tradatorilor!“ Curat tradatori! Tot! se refugiaza la takigt! §i fug ca dracul de lamiie de carpi?!!! Cel mai tart? „Independenta‘‘ se crede daroare sa sara In ajutorul d-lu! Pana spre a arata ca d-sa n’a propus cartel liberalo-carpist contra takigtilor, fiindca acestia ar fi cel mai tari. Cum adica ? Cartelurile se propun contra celor mai slab!? Mai bine sa se apere d. Pana saptamaal de cititrri Infunde „Independenta‘‘... cotidian! Cazul Boceanu Ziarele artiste citeaza cazul d-lux Boceanu, care a ramas deputat, al majoritatei din Camera, deci pentru a langi plati creditorii, a facut o hypotecat fictiva asupra unui al treilea. E probabil ca foile guvernulu! nu vor boci pe d. Boceanu, care va putea imboboci si ajunge cel mai boboc dintre deputati! liberal!! Rigoletto T f! PARERI SI IMPRESII Toata presa __ a scris si s’am scris ?! in acest loc despre senzationala holartre, devenita fapt, a marelui publicist englez W. Stead, de a deschide un birouf public, o agentie, care sa mijloceasca coresppondenta cu duhurile celor morti,—cu alte cuvinte agentia l-lui Stead are de scop si fie legatura intre dimensiunea noastra si cea de a patra. Cum am spus lucrul se discuta cu aprindere de toata presa europeana, Stead insusi a intervenit, in polemica cu abila sa pana §i sfirsitul desigur va fi est fiecare dintre polemi.cti va ramine cu parerea sa. Caci in definitiv nici polemica aceasta nu-I ceva nou, nici obiectul ei, nou este numai forma ce i-a dat-o Stead. Fiu al unui popor a caruia calitate esentiala este spiritul comercial si de organizare, Stead a deschis un birou spiritist, la indemina tuturor acelora cari cred si chiar acelor cari nu cred. Surprinzator este numai ca un om ca Stead a trecut deodata si cu atita convingere in lagarul spiritistilor. S'au mai vazut si alte convertiri de persoane insemnate, dar ele nu au cladit un templu comercial, dar oricum si un templu de propagare a spiritismul. S’a convertit 51 Lombroso, un om de stiinta, s'au convertit chiar si fiziciani... Noi am avut cazul marelui Hasdeu, care dupa moartea fiicei sale, a devenit un fervent adept al spiritismului, caruia i- cladit un templu si care i-a fost o adevarata mingiere dindu-i iluzia ca copila iubita nu numai ca traieste, dar ca se poate intretinea catiind cu dinsa, consultind-o in toate cestiunile cari il preocupau. Ce-o fi adevarat sau nu din afirmatiunile spiritistilor, e foarte greu de spus. Fapt este ca printre dinsii sunt oameni absolut de buna credinta, oameni cari stiu cum trebue facuta o experienti si cari totusi marturisesc de existenta spiritelor. Fapt mai e ca cu toate demascarile de medii, convingerea unor oameni seriosi n’a fost zdruncinata. In sfirsit lor fapt, este ca azistam adesea la fenomene sufletesti a carora explicatiune ?fiindd n’o poate inca da, dar pe cari spiritistii le explica printr’o argumentare strict logica. La urma urmelor nimeni nu a putut constata exactitatea argumentului lui Goethe ca intre cer si pamint se petrec lucruri de care intelepciunea invatatilor nici nu viseaza. Urmeaza de aci ca trebuie sa fim spiritisti? Evidentt ca nu , ceea ce urmeaza este ca nu se poate trece cu usurinta si cu ironii peste problemele ce pune spiritismul. Ce cauta el poate sa fie imposibil de gasit, cum alchimia n’a putut gasi piatra filozofala, dar dupa cum eautind aceasta piatra alchimia a inbogatit stiinta, si a intemeiat chiar chimia, — tot asa experientele si cercetarile spiritiste, pot deveni de mare importanta pentru Stiinta sufletului omenesc. §i asa se adevereste ei" in stiinta, ca si in naturii, nici o putere, nici o miunca, nu se nerdie, B. Br. cu mari VIZITE SI PREAMBLARI WWIWAWWW .• A £ : Pe mare Acum, cindi dupa treizeci $i doi de ani dela anexare, sintem deplins ia sti ca la sase ore de bucuresti avem marea -i un drept de stapinire asupra ei, de mime nu ne-am simt, mi se pare, mai atingi с i n’am reactiona mai instinctiv $i mai violent decit la ideia numai ca s’ar putea incerca a se gtirbi ceva din acest drept. Acest sentiment general al poporului nostru tresare de altfel in toate documentele oficiale privitoare la Dobrogea si Marea Neagra. In afara de orice teorii economice asupra scurgerei pe apa a produselor agricole ale tarei noastre, de cite ori revad Constanta si portul ei, am impresiunea ca una din trebuintele cele mai ideale ale individului, unul din drepturile cele mai imperioase ale unei natiuni, este de a-§i putea arunca liber si nempiedicat privirea peste intinderea marei, avind sentimentul ca are dreptul de a se folosi de ea, de a putea pluti slobod pe valurile ei, de a respira in voe parfumul sarat si invioratorul undelor sale. In strigatul acela legendar al celor zece mii de eleni din antichitate — Thalatta! Thalatta! — nu rasuna numai sentimentul salvarei, ci si instinctul ca nemarginirea aceasta a apei raspunde unei adinci trebuinti a siufletului omenesc. * 35- In iarna trecuta, cu prilejul crizei din Balcani, cind poporul sirb se zbatea sub urmarile anexarei Bosniei si Herzegovinei, compensatiunea care simteam ca vibra mai adinc din sufletul acestui nefericit popor, era aceea a unei iesiri spre mare. Se simtea blocat, strins, sufocat si cerea un plamb prin care sa poata respira, un colt pe unde, intre cer si apa, sa gaseasca indestularea setei de a putea prii departe..... Ceea ce individului il trebue, macar vremelnic, in scurta sa trecere pe pamint, un ideal, un avint spre nemarginire, spre eternitate — popoarelor le trebue in permanent!!. Le trebue aceasta, notiune a imensitatei, a infinitului pe care o sugereaza marea, simbolizind posibilitatea unei nesfirsite sporiri a r ritmurilor materiale si sufletesti.... In acest inteles m’a impresionat mult, cind de pe o barca a incrucisatorului ..Elisabetha" am vnzat pe batrinul rege Carol, asezindu-se pe un scaun, pe inaltimea de piatra a farului din spre larg si punind mina la ochi cu aba si strabata cit mai departe, cu privirea a tot stapinirea vazduhului dintre cer si iapa. Era gestul marinarului care cauta saara cu noul puncte de orientare.... Iar, cind seara, pe bordul vasului Carol I, sub fascia de matase verde a razelor unui puternic reflector, am dat de silueta micului negru ce sta nemiscat, ca o statui, in vesmintele sale nationale din Sudan si cind la intrebarea cum il chiamS, a raspuns cu un delicios accent african ,,MA chiamS.... Misu“. mi se parea, pe marea inveselita de Inmiuii, si cintari, ci ceva din adierea veacurilor viitoare strabate, ca o vaga, mingiere pina la noi, vorbindu-ne de O Rominie, care de-a lungul marilor va fi odata si odata bine cunoscut si si imbratisata de toate rasele pamintului...... Emil D. Fagrure. CHESTIA ZILEI Unul care n’a fost la Constants SimbStS cind regele s’a dus la inaugurarea portului Constanta, ri. Carp a fost Intilnit pe calea Victoriei fluerind. (Ziare) Nu propriui zis despre tara Egiptului vrea si si, vu vorbesc, c&ci n’am vazut-o inca si nu stiu daca voiu vedea-o vre-odata, cu toate inlesnirile pe care ni le dau istazi vapoarele serviciului maritim ,roamn, atit de frumoase, de comode, de sirure si de of tine. Dar a vazut-o amicul merit. Radu Rosetti, si impresiile sale se afla la dispozitia or! cu!, sub forma unui elegant volum de peste 250 de pagini, frumos tiparit si agrementat cu minunate ilustratii, intitulat :,Din Egipt, note din' cdiatorie'\ aparut in editura Leon Alcalay. Un amanunt care stiu ca pe dv. nu va a interesa, dar m’a interesat grozav pe nine, cuc! era cu pe ce sa ma lipseasca le-a scri acest foileton, este ca din josul pagine! 64 am fost de-odata intercat de placerea de a curme tirul povestirei, prind ca ala dela Neapole caruia i-au taiat ua coroana dela gura tocmai cind 1 dAdue de gust, deoarece pagina urmatoare jurta numarul 145, iar restul volumului era aranjat alandala. Si el ca volumul reep., daruite de autor ca „omagiu, etc.", a fost unicul in felul lui, si ca celelalte, care costa lei 2.50 bucata, sint bine intocmite. DacA am dat acest amanunt neinsemnat, este, in fond, spre a va spune cit e de interesant volumul si ce neplacere it produce faptul de-a fi nevoit sa-! intrerup! citirea Despre Radu D. Rosetti s’a scris, in bine si in rau, aproape tot asa de mult cit a scris el in proza si in versuri. Ma voiu abtine de-a mai adaoga o pagina de critica sau de laude, lasind cititorilor sai grija de-a transa chestia, caci in definitiv judecatorul natural e marele public, care executa sa il consaprA fara vorbe, insa cu fapte: cumpara sau nu cumpara, citeste sau nu citeste. Voiu scri dar cite-va rinduri despre cartea d-sale de fata, asa cum as scri despre un izvor ce murmura prin iarba, despre un orizont ce ti se deschide in fata, despre un drum ce se incolaceste pe sub arbor! stufos’i, adica fara nici o pretentie de analiza. .fara a cauta, ce se ascunde in dos si cum e lucrul in sine, ci numai redind o serie de impresii si insirind o serie de reflecte d Venice la intimplare, din faptul si in jurul acestor impresii. De la un timp incoace se produc, cu mare succes, multe memorii si multe descrieri de calatorii, in timp ce gustul publicului pentru literature de imaginatie scade in mod simtitor. Viata cutarui personaj important sau care prin situatia lui a putut vedea oameni, fapte si lucruri importante, note de calatorii, fie c’au fost facute de plãcere, fie cu scopul de-a studia moravurile si nouile infatisari ce le ia lumea in mersul ei; descrieri de descoperiri etnografice, de tari noui; scrieri cu continut istoric sau stiintific; cercetari asupra ruinelor vechi, astazi mai pretutindeni desmormintate, — i«atA ce pasioneaza mai cu osebire in prezent publicul. E o schimbare foarte interesanta si foarte semnificativa atit la scriitori cit si la cititori. e o noua faza a mentalitatii omenirei, care a inceput prin a se povesti pe sine, a ne da crimpee din cugetul si sufletul ei propriu, si acum a trecut la povestirea modului cum se reflecta in ea lumea din afara, insa cu tendinta de obiectivitate. Literature subiective, ii urmeaza literatura obiectiva. Din izvor, limpede gad tvilbubat, scriitorul devine o oglinda, din obsenvator si povestitor al sufletului sau, observator si povestitor al faptelor si lucrurilor din afara, iar publicul urmareste cu pasiune aceasta literatura noua, ceea ce dovedeste ca prefacerea s’a petrecut si in mase, nu numai in cite-va individualitati de elita. D. Radu D. Rosetti a fost unul din scriitorii nostri cei mai subiectivi. E destul sa spunem ca e si poet, pentru a demonstra lucrul cu prisosinta. Iata-l insa, si pe d-sa luat de curentul nou, impins .acum de nevoia de-a ne povesti ce-a vazut in lumea asta, dupa ce-a fost impins de-a ne povesti ce-a simtit si-a cugetat. ?i. lucru curios, in toate cele 250 de pagini aproape nu intilnesti decit fotografieri, relatii de fapte, nevoia de-a reda intocmai peisagiul, oamenii si lucrurile Egiptului, fara nici una din acele explozii de lirizmi foarte explicabile in fata unor senzatii atit de noui intr’o tara atit de veche, dar la cari autorul nu recurge. •M. In aceste scrieri obiective, de moda nouA, semnatura autorului ar putea chiar se lipseasca, sau la nevoe sa fie inlocuitA cu una cam in genul ,,kodak", ,,cinema", ,,fono“, ,,foto“, etc.; pe citm vreme inechile scrieri subiective numele autorului insemna enorm, deoarece, cum zicea Zola. ..natura se restringea prin prizma scriitorului"..i Cind citesti de pilda descrierea Constantinopolului de Theophile Gautier, nu simti numai decit nevoia de-a vedea si tu orasul, caci orasul e secundar, el e numai un pretext pentru subiectivitatea scriitorului. Ce-i frumos si interesant in volumul lui e continutul volumului, modul cum e scris, felul cum judeca autorul cele vazute. Cind citesti insa America de nord sau Germania de Jules Huret, uiti de Huret, si prima idee ce-ti vine, cu puterea unei impulzii de nestapinit, este de-a pleca si tu in locurile descrise de autor, de-a le vedea si tu, caci obiectivitatea sta in primul plan., Aceiasi impresie o a si cind citesti cartea lui Radu Rosetti. De la primele si pina la ultimele pagini te apuca dorul de calatorie, dorul de-a te duce pe unde a fost autorul si de-a privi cu proprii tui ochi minunele si curiozitatile locului. Se poate ca autorul sA rArrupa mirat citind aceste si chiar sA ma injure, in gind, caci banuesc cA vechea si adinca lui natura de subiectivist nu va voi sa admita ca n’a facut arta dupa moda veche. Isi inchipue, probabil, ca ne-a redat Egiptul trecut prin prizma sa de scriitor, pe„cit timp eu am impresia ca Egiptul ne apare ca pe pinza unui cinematograf. Nu stiti daca arta pierde prin aceasta, daca e de preferat moda veche, daca declamatiile, tipguurile, acturile si vibrarile unui om sint superioare si mai frumoase decit perindarea lumei obiectul pe dinaintea mintei noastre, si nici nu vreau sa stiu, fiindca oricit am pretinde ca știm, nu știm nimic, dar, cu simplitatea unui cititor care citeste ?i nu critica nici analizeaza, voi indrazni sa declar ca, deocamdata, sint partizanul mode! noui. Zic deocamdata fiindca sint om prudent, nu intr’un cuvint, ci om prudent. Si una si alta in parte si cine-mi garanteaza ca nimne nu-mi revine cheful pentru arta veche sau ca o arta inca s i mai noua nu-mi va cistiga preferinta? in fine, fara multa vorbA, ,deoarece nu facem aci nici criticA, nici analizA vA sfatuesc ca la cafea, la claia, in pat’ in orice moment liber, sa cititi cartea lui Rosetti, ca e si amuzanta, si interesanta. Si instructivA, iar pe de-asupra va veti minima cum un poet,pentru care lumea existA numai fiindcA exista el, a putut sA vada si sA inteleaga macar o data ce lumea exista si in afara de poet, chiar fA i a poet, inainte si dupa poet, si deci poetul poate s’o descrie ca orice om de rind, pentru placerea de a o descrie asa cum este, fara a o mai restringe prin eul lvi, I. Teodorescis.