Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-01 / nr. 7210
Joi 1 Octombrie 1909 (Infimele IIR ). SF. DOSTRU Se va face in public de catre reprezantantii camerelor de comert din BUCURESTI, IASI si BRAILA trani flarelii fraii Acordate GRATUIT abonatilor Ziarului „DIMINEATA” CASA din IASI Str. Romana 9 — ~ 3 •LIBERA DE ORICE SARCINA Sltnata in cea mai frumoasa pozitie a orasului—6 incaperi.” Tramvaiul electric in fata casei—Strada canalizata si lnminata electric. — Valoarea casei este de lei 20.000, inchiriata cu lei 1.000 anual. ~ UN DORMITOR COMPLECT DE NUC. — ■—< O SUFEACEEIE COMPLECTA —— La Marele magazin de mobila „L CONSUME — 1 Bucuresti, Strada Doamnei No. 0, Etasilul 150 ABONAMENTE la ziarul ,,ADEVERUL“ Valoarea totala a acestor Premii este de peste 25.000 Idei MT Tot abonati! cari nu vom cistaga la aceasta tragere, participa cu Bonurile ramase, la tragerile urmatoare a caselor din Bucuresti ssi Braila si a celorlalte premii in valoare totala de LEI Costul abonamentul ramine acelasi: Pe un an Lei 20, dind dreptul la 20 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 11, dind dreptul la 11 cupoane de participare; pe 3 luni Lei 6, dind dreptul la 4 cupoane de participare, compuse din: special comandate la Viile Salaceanu Cara SraanI (kata Hare) MUST DULCE Gurnerul spectacolelor si —— — Mercuri 30 Septembrie — TEATRU I. SUTIONAL. Se va jnca: Brindii^a, comedie in S acre de H. de Brieux, tradusa de Emil ^irleanu TEATRUL ILYRIC.— Compania dramatica Davila. Se va juca: Stanca ffe drama in 4 acte de H. Sudermann, tradusa de Emil D. Fagure. URCUL 8IDOLI. — Teatru de varietati. TEATRUL BULEVARD. In toate serile reprezentatciuni date de teatrul ORADIKA „MOARA ROSIE”. — In fiecare seara teatru de variety* Debuturi noui. Teatrul de garket Ast Imperial, str. Cimpineanu 16.—In toate serile reprezentatiuni pentru familii. Program cu totul nou. Debuteaza. S. Bernardo, primul și cunoscutul cupletist comic romin. Rose and Mellort celebru duet american- M-elle Manon «t’Albigny o eten pariziana. Vocnnica comic german si alti artist noui angajati. Duminicile s i sarbatorile de la orele 4 d. a. matined on intrare libera. 1LEGETI SAN1TA NUMAI CU TRIORELE MAYER Constructiune cu totul noua, perfectionata Cele mai precise trioare pentru indepartarea radicala a corpurilor straine din grin, orz, ovaz, etc. Trioare Speciale pentru toate scopurile Ina poez probe de grine de cel putin 5 kgr. ce mi se adreseaza gata triplate indicind felul de tbor trebuincios. II. STRADEGRER BUCURESTI,tr. trairilan, 30 GOCS EMLEZESC Mare Depozit in gara Obor •1 pestimeooot#mi2 VINEARE IN DETAIL COCL de primar din SZIHELE flora HEMSTLE, Ingiia Vinzare en detail si en gros cu prescurile convenabile Predat la domiciliu in sac! plumbuiil 8 A se adresa, Biroului de comenzi, str. Regala, 11 GEORGE VASILIU I — 11 Strada Regala, 11 — DOCTOR 11L — Fost medic al Spitalelor Eforiei — Specialisat in clinicele din Berlin si Viena pentru maladiile de nitrifie: Diabet, Guta, Obesitate, Boale de stomac, Intestine, Ficat, Rinichi si tratamentul lor dietetic. — Consult. 1—2; 6 — Sp. m. — Strada Merciur 5 INSTITUTUL FRANCEZ de DOMNI^OARE Choisy-Hangaru BDEureili, Str.Negustori 35—Macsin^la 17 si 19 Insexiarile incep dela August, iar cursurile la 10 Septembrie. Prospects france la cerere. LA PLOESTI — Strada Postei No. 6 — In centru, linga Tribunal SE VtIZME si INCHIRIAT dels 26 GeMme crl. CASA compusa din : 6 camere de Stapin, 2 de servitori, bucalarie, spliitorie, Camera de vizitiu, grajd, gopron, curte spatioasa, Apoi in curte. A se adresa d-lui A. Seidman, BitcvrcsVi, strada Bdcanil 2. Oe Tnehiriat dormitor si salonas mobilat, Calea Victoriei, 73. Etaj. II. flecarea suveranilor din Constanta CONSTANTA, 29 Septembre. — Inca de pe la orele 10 dimineata, pe romul construit in port, de unde urmeaza sa plece trenul regal care va duce pe suveranita, Sinaia, a inceput sa se populeze de lume. Domnii ministrii, Bratianu, Costinescu, Morttun si D.juvara, precum si o multtime de persoane notabile si doamne din elita constanteana erau de fata. De asemenea, si ofiterii rusi carl fac, in frunte cu generalul Kaulbars, guvernatorul Odesei, o escursiune prin tara. La ceasurile 11 s i jumatate se anunta sosirea cortegiulu regal care isi face aparitia in capatul strazii si inainteaza pina la scara peronului in uralele multimei. Garda de onoare prezinta arma si muzica militara intoneaza imnul regal. Suveranii sunt intimpinat de d-nii ministrii, general Culcer, prefect Virnav, general Kaulbars si toate persoanele marcante aflatoare acolo. In acest timp isi face aparitia si automobilul princiar din care descind principele Ferdinand si principesele Maria si Elisabeta. Suverana si principesa Maria se intretin cu d-nele prezente, cari le ofera frumoase jerbe de flori, •ter regere cu d. Saligny si inginerii constructiei portului, precum si cu ofiterii rusi DupS. .aceea regele si principele free la grupul ofiterilor fara trupa si free in revista garda de onoare. Apoi se reintorc pe peron, unde regele, regina si principele Ferdinand se imbratiseaza de mai multe ori cu principesele Maria si Elisabeta cari r&min .aci, dupa care au luat loc in vagonul regal. La orele 11. ?i 35 minute trenul se pune in miscare in aclamatiunile multimei. Muzica intoneaza imnul regal, iar incrucisatorul ,, Elisabeta" saluta plecarea cu 21 salve de tun. Trenul regal e condus de d. Cotescu, directorul general al c. f. r., inspectorul general Mares si subinspectorul Voinescu, si va ajunge la Sinaia la orele 7.25 seara. iPrefectul Virnav insoteste trenul pina la Cernavoda. In urma plecarii trenului regal, ofiterii rusi au mers la cercul militar, unde au luat parte la un ban chet dat in onoarea lor. S’a servit de catre casa Capsa urmatorul menit: Caviar Frais Oeufe bronillds aux Tnuifesl Ch'alot a la R'uisse Sauce Saint Germain Filet de Boeuf, Pommes fCbateau Chapon rdti a la Brocfie Salade Verte Bombes pralinees Gaufrettes Bonbons, Tourtes C'apsa Fruits Vieux Dragasani G. H. M. Mumm americain (monopole) Cafd Cointrea Triple-Sec Coldintl a oastat d. general Culcer, care a baut in sanatatea tarului si prosperitatea armatei Tuse. A raspuns d. general Kaulbars bind pentru rege, dinastie s i armata romina. Usile si ferestrele BJGtoSJS gull D-Ua cu hirtie imitatiune de Vitrours, cea mai buna la WIEttKMAJSX, palatul Bailor Eforiei. Din Golara§i Batut grav. — Locuitorul Ioan N. Ursaru din com. Glunosu a fost batut grav de catre d. loan V. Nicolescu, tot din acea eoimună. Mobilul e Cozbonarea. Victima. Intr’o stare disperata, a fost internats, la spitalul din Calaragi. Disparitie. — Stanca Tudor Neagu din comuna Ciocanești — unindu-ise,se vede, cu traiul ce ducea cu barbatul sau—a disparut1 de la domiciliul conjugal dimpreuna cu 2 copil al sai, dupa ce a avut grija sa ia tot cea a fost mai bun in casa sotului. Acesta a reclamat sectiei respective de jandarmi. — Vion. * PROPRIETARI de MORI! Transformati morile D-v. actuale in mori cu benzina si procurati-la renumitele ENGLEZESTI — NATiDHAb — de la — Societatea Anonima Romana de Corner! Furnisoare a Curtei Regale Bucuresti Braila Craiova Str. Smardan 10. Bulev, Cuza 95 Str- Kogalniceanu 22 Un romantic al revolutiei — Cu prilejul centenarului nasterei lui ^irmand Barbes, apostol inflacarat al unei republici ideale . O mica minoritate de francezi se gandeste acum sa celebreze a o suta aniversare a nasterei lui Armand Barbas, atit la Ponte-à- Pitre unde s’a nascut acest Bayard al democratiei, la Carcassonne de unde erau originari stramoșil lul, la Bourges care i-a vazut Infringerea din urma, citii la Paris unde s’a perindat viata lui furtunoasa s i care chibzueste sa-i ridice o statue. A trebuit o intimplare, un calendar deschis foarte la timp, ca sa destepte amintirea lui Barbes In mintea populara. In care, in fine, se va pierde definitiv. Nu trebue sa vedem in aceasta o nerecunostinta a poporului. Agitatorul era un temperament ?i un caracter, nu un talent. El a trecut ca un meteor stralucitor, fara sa lase urme in zare. Partidele republicane vor vedea Intotdeauna intr’iisul un partizan credincios, marinimos ?i indraznet, pe care au dreptul si datoria sa-l onoreze dar n’au de ce sa-I fie recunoscator, caci el n’a fondat nimic. In istorie el are o pagina cu totul spaciala. Sub o monarhie egoista si plutocratica, In care toate interesele erau asociate impotriva idealului si progresului, in care rivna dupa bogat il in trecea pasiunea pentru libertate, vocea lui Armand Barbres a sunat desteptarea, ca goarna soldatului, Si a fost un indemn la actiune. Marele serviciu pe care 1-a facut acest student aventuros politicianilor de pe vremea lui, a fost ca n’a dat ragaz opozitiei sa rasufle, ca a intrupat si exprimat protestarea nationala, incepind de la mistificarea din anul 1830 si pina la criza din anul 1858. Si e un mare merit acesta, c aci el era bogat, frumos, liber si in varsta cind e placut sa traesti fara griji. Daca se va gasi vreodata un scriitor care sa ne povesteasca istoria lui Armand Barbas, dupa cum Gustave Geffroy a fixat definitiv si magistral pe cea a lui Auguste Blanque, ce carte admirabila si miscatoare am avea. * Barbas a venit din Guadelupa la Paris la varsta de 20 de ani. Tot spiritul era plin de legenda bonapartista. Ii incepuse educatiei un om ciudat, canonicul Tilliere, care, sub Teroare, s’a compromis prin ,,civism“, a fost deportat la Cayenna sub directorat. Si a evadat ca sa se ducii in Amtile, unde a abuzat de faptul ca parea inofensiv autoritatilor ca sa semene in jurul lui saminta ra scoalei. Acest om, pentru care Napoleon Bonaparte nu era decit propagatorul doctrinei revolutionare prin largul lumei, infiltra in sufletul lui Barbies legenda bonapartista. Barbas, discipol convins, aduse la Paris, intr’un bagaj de credinte inca confuze, ura pentru steagul alb si regretul pentru Convensiune. Cind steagul tricolor fu ridicat pe palatul municipal de oamenii din 1830, el se bucura, dar se si tingui? Cine o sa-i fie ? Imparatul e mort, fiul sau e un copil bolnav, fratii si nepotii lui sint risipit prin lume. Apoi, poporul din Paris, rasturnind un tron, n’a facut decit sa ridice un altul. Din acel moment, studentul deveni republican. A fost un republican convins, in flacarat. E gasim pretutindeni unde e primejdia mare, in moderarile singeroase ale rascoalei, in ocolul Saint-Merry, in dosul cosciugului generalului Lamarque, la bariera Italiei, la cazania Babylone unde are ca secundant pe un tiner student in drept anume Jules Grievy, in strada Transnonain unde sta in dosul baricadei intre d-rul Bruart, care trebuia sa fie mai tirziu ministru de interne, Conssidiere din care anul 1818 trebuia sa faca un prefect de politic si Cavaignac, care a fost exilat. II vedem in toate societatile fondatie de Blanqui ciruia, in urma, i-a devenit adversar si acuzator, in toate conspiratiile, chiar in acea din strada des Prauvaires, unde gesii invizibili lucrati in realitate pentru carligti. Ii gasim si in toate inchisorile. Se stie ca el a fostt condamnat la moarte dupa atacul cazarmei Babylone si ca a seftpat gratie unui catren al lui Victor Hugo. Barbes si Hugo nu s’au vazut niciodata, dar poetul a lasat despre acest student revoltat un portret fara seaman. Gititi in „Mizerabilii“ in partea „Marius“, capitolul intitulat: „Idila din strada Plumet“ si epopeea din strada Saint-Demis“. Opri(t-va la paginile consacrate apara rel, apoi distrugerea baricadei unde Javerte ficut prizonier, unde Jean Valjean scapat pe Marius, unde moare Gavroche, unde Eponina tiagina dragostea intr'o ultima suflare. Toti revoltatii sint studenti si intrunirea lor pare ca rezuma, in expresiile sale felurite tot tineretul scoalelor. Vedem pe Jean Prouvaire, student in dreptul roman, care rimeaza ocoi pentru amanta lui ascultind is departare marsul ucigas al solldatilor; pe Bossuet, cu spiritul plin de sisteme si legat de traditia din 1789 printr’o predilectie care merg pina la fanatism; pe Grantaire, care din cartierul latin nu iubeste decit dragostea usoara a grizetelor si bijulura de prin circiumi, in sfirsit pe Eujobrase si Eujobrase Armand Barbois. Poate ca nu-I asa cum a fost in realitate, dar e asa cum §1-1 inchipue legenda si cum ea ar vrea sa-1 pastreze. El are indrazneala si blindete, gest teribil si voce elocventa, mintea rece si inima urzistoare. Are mai cu seama credinta,care face usoare sacrificiile si paresicum spontane. Asa isi va inchipui posteritatea pe Armand Barbois si asa va voi sa-1 exprime statuarul sau. Intr’o cronica a sa din „Le Temps“, Jules Clarette, are un pasagiu dedicat lui Armand Barbies, Jules Claretie regreta ca centenarul lui a trecut nezarit. Si totusi, acest revoltat a fost un cavaler. Falgutore, spune Claretie, l-a reprezentat in picioare, cu o pusca in mina. Ar fi putut sa-1 arate mai bine mergind si ginditor, dulce si trist, foarte frumos cu fata lui slabita, asa cum era, pe vremea exilului sau in Olanda. Conspiratorul devenise un filosof cugetator, dar vecinic gata de actiune. Barbois a murit cu vre-o citeva zile Inainte de razboiul din 1870. D. Jules Claretie spune: „El ar fi murit, desigur, sub zidurile Parisului si vechiul sau prieten, Etienne Arago, ne spunea: „Daca ar fi acolea, ar fi in reduta“, caci, patriotismul cel mai curat si cel mai arzator insufetea pe acest apostol al unei republici ideale“« Jules Claretie adaoga urmatoarele din viata acestui student revoltat: se juca de-a soldatii cu fiul lui Nadar — acesta reprezenta pe francezi — cind exclama cu o groaza, sincere, miscatoare in naivitatea ei: —■* „Baga de seama! Nenorocitule, "o sa faci sa fie bdtuti francezii"! Mai tirziu, Barbos 1-I face intr’o zi .aparitia in cabinetul lui Etienne Arago, pe atunci director al teatrului Vaudeville. Arago se gindi c l vine sa fie angajat pentru teatru, dar mare si in mirarea cind acest tinar frumos, cu infatigare barbateasca si vioaie, in loc sa-I ceara o audienta. II spuse: — „Cetatene Arago, sint tinar, sint bogat, raspund de mine ca sunt curagios. Tinerete, curaj, bogatie, viu si vi le ofer pentru cucerirea republicei“„ §i, in adevar, §i-a dat tineretea. Condamnat la moarte pentru un omor pe care nu-l savirgise, a avut numai o durere, ca a fost gratiat. Spunea ca moartea lui ar fi servit mai bine partidului sau de cit viata sa. Despre condamnarea sa a scris pagini admirabile, de o mare inaltime de idei si de stil, care fac din acest om de actiune un scriitor de o frumusete clasica. Acestea sunt reflexiile d-lui Jules Claretie. Se impune citeva intrebari. Daca Barbres n’ar fi fost luat de evenimente, ar fi putut el sa dea masura capacitatei sale in adunarea nationala din 1848, in care a intrat cu o majoritate impunatoare, ceea ce i-a adus; autea gelozii si individiosi? Era oare acest revoltat si un om de stat? Ar fi putut el sa aibe un loc in guvernarea tarei sale? Un raspuns categoric ar fi hazardat. fapt e ca In timpul indelungatului sa fi exil in Olanda, intre 1851 ?i 1870, el n’a produs nimic in nici o directie. Deciat in actiunel, obosit poate, cu sanatatea sdruncinata, el n’a fost ispitit sa zdimaceasca intr’o carte doctrina lui de guvernamint democratic. El a murit fara sa lase o mostenire durabila a cugetarei lui. In marea drama politica din secolul al XlX-lea, el n’a fost decit un actor—unul mare—dar numai actor om despre care generatiile nu pastreaza nimic. Pensiuni pentru cei mici in cauza lipsei unei case de pension, ca om dupa 40 de ani de munca e expus sa moara de foame la barinete. Mai e mult de lucru pentru a aduce legislatiunea noastra sociala la nivelul legislatiunei tarilor civilizate. Cu multi greutate n’a putut trece o lege pentru proteguirea muncei femeilor si copiilor in fabrici. In strainatate, la Anglia si In Franta, guvernele cauta mijlocul de a legifera asigurarea batrinetelor muncitorilor din fabrici si uzine. Nu va trece mult §i reforma aceasta de a atit de mare importanta tociala, va fi un fapt indeplinit. La noi in,si, mai sint multe de facut pina sa ajungem acolo. Mai sunt Inca functionar al statului sau al asezamintelor dependinte de stat, cari mi se bucura tie dreptul de pensiune. Functionarii acestia nu sunt, e drept, dintre aceia cari, prin valoarea lor.... electorala, sa atraga asupra-le atentiunea guvernelor... Sunt niste bieti oameni cari nu reprezinta,— spre nenorocul lor,nici In cel mai bun caz, decit un vot nenorocit la colegiul al IIsaul al III-a!.... Sunt, niste bieti oameni de cari nu depinde nici odata soarta guvernelor sau macar soarta vre-unei alegeri partiale. La vot,—daca voteaza ! — oamenii acestia sunt dusi cu arcaniul, sunt minati pe ca pr&rul, ori de catre vreun sef al lor, ori de vre un §el al suburbiei isi voteaza cu ochii inchisi pentru cam didatul stapinitei... Anul trec, de soarta lor nu se intereseaza, nimeni si cind vine vremea cind numai sunt buni de nimic, sunt aruncati ca o zdreanta netrebuincioasa, fara ca cel mare sa se intrebe daca nenorocitul acestia, dupa o Intreaga viata de munca, is au batrinetele asigurate, adi ,o bucata de pline si un caucus pe care sa-si odiluieasca oasele filosite. Categoria aceasta de slujba si at statului sunt cel mai mici in erarhia functionareasca, sint usierii si odaiasii de pe la autoritati, sint frinarii si muncitorii de la caile ferate, sunt cantonierii dupa sosele si abia altil. Un grup demn de cel mai mare interes sint si masinistii si personalul tehnic, de la teatrele subventionate de stat. Zilele trecute stam de vorba cu un prieten, un artist al Teatrului National. Vorbeam de una, de alta, cind discutiunea noastra fu intrerupta o clipa, trecusemo? Sterie Mincu, cel mai vechi masinist al Teatrului National din Bucuresti si ne apuram ca sa-l intrebam de sanatate : _ Multumesc. Nu taS, pling.... Dar am inceput sa-mi pierd puterile.... N’o sa mai stau mult la teatru. Plec. —Dar unde pleci ? — Pina m’du duel pe lumea cealalta, raspunsemo? Sterie surizind, plec de la Teatru, ca nu mai pot munci. v— Dar est cu vre-o pensioara ? Ce pensie ? De unde pensie? — De la Teatru ! — A$I! — Citi an ai slujit la teatru ? — Patruzeci de ani. Eram de treizeci de ani cind am intrat, fa si d-ta socoteala citi am acum, saptezeci pe muchie ! Priveam plin de admiratie pe acest veteran al muncei. Mos Sterie se indeparta apoi, cu, pasul Inca sigur, cu toata multimea anilor i petrecuti in munca grea si istovitoare de masinist. Cine sint masinistil de la tea-* tre ? In copilaria noastra, cind Fata Aerului si celelalte feerii erau la moda, mos Sterie Mircu ne-a procurat emotiuni si placeri miai mari, poate, de cit jocul artistilor. Masinistii sint acel zel nevfizati de spectatori, cari a$eaza, si schimba, decorurile, cari produc ploaia, vintul si trftznetele, muncitori modesti si ignorati de marele public. Spectatorii admirfi, repedea schimbare a decorurilor, dar nu se gindeste nici o clipa la aceia care o face. De patruzeci de ani mos Sterie Mincu e masinist la Teatrul National. O viata de om. Acum e obosit si batrin. Cu clt& groazei se gindeste din sui la ziua de miine, cind, ne mai putind sa munceasca, va fi expus sa moara de foame, caci nici legea nici regulamentul teatrelor nu prevad vre-o casa de pensiuni pentru personalul tehnic ! Semnalam acest caz d-lmi director general al teatrelor in speranta ca se va gasi mijlocul ca bietul om si nu fie silit sa cerseasca pe strazi. ^ U. Faust.. . D-sa arata care e origina muzicei populare romina/' instrumentele muzicale primitive de cari se serveste poporul romanesc gi face cite-va reflexti asupra nunrii>int formei poeziei populare romine. Articolul se termina cu urmatoarea apreciere asupra productiunilor muzicale ale poporului romin. ,,In aceste muzici ciudate si primitive, poti sd descoperi teme gi germeni de ritmuri, cari ar ajunge ele singure sa de'a nastere la opere puternice si mari.". * Ne facem o deosebire placere. a incunostiinta publicul nostru muzical, de un eveniment cu adevarat artistic. Un element de ciealoare netdgd duitd, care pinct in prezent nu a cautat de dt sd-ul inmulteasca cu nosuintele musicale, ne anuntd un concert in sala Ateneului pentru seara de 24 Octombrie 1909. Este vorba de simpaticul D. Bailliui, un tenor cu o voce puternica, de o extensiune gi o claritate uimitoare gi care dd primul gi ultimul concert pentru a-gi stringe un fond necesar complectarei studiilor la Paris. Sunt putini, cari poate ati avut fericirea sa se infldcareze de vocea tenoruluii Basiliu, de aceia indemnam publicul sa incurajeze un element de valoare’a — putem zice s i a multora din marii tell ori. Suntem sigur .de succesul d-lui Basilius, gi putem adaoga ca o nota bund, ca d-sa este elevul maestrului Harriletz, atit de bine cunoscut publicului nostru. La timp vom anunta gi programs compus din cele mai grele si frumoase arii, ce s'au scris pentru vocea de tenor. $TIRI ARTISTICE Muzica populara romina in strainatate In numarul pe Septembrie al ■revistei muzicale pariziene MUSICA compozitorul romin d. Stan Golestan, care se bucura la Paris de o reputatie stralucita si solida, publica un mic sttadiu asupra muzicei populare romine cu o competenta remarcabila. D. Golestan, care a fost in ultima timp in tara, si-a fixat citeva impresiuni pe care le povesteste cu multa incladiere In revista fiduceza. Im un stilnsi Capitala — Revenirea electricianului botez . In epoca aceasta de desvoltare continua a teatrului, de rafinarea complecta a gustului public, desigur ca revenirea In Capitald a electricianului Botez, fostul conducator al teatrului cinematografic din anul trecut de la Eforie, trebuea sa bucure pe toata lumea doritoare de a petrece seri admirabile. Cine "a vazut anul trecut operatiunile d-lui Botez ii poate da socoteala eut este de priceput, d-sa in arta Cinematografică. Reprezentant al firmei Pat Martres din Paris, d. Botez nu a cruțat nici un sacrificiu pentru ca toate evenimentele mari, concursurile de viatiune, expozitiile universale si cele mai insemnate fapte istorice, sa fie imediate inregistrate si apoi sa fie remise teatrului ce 11 vor vedea bucurestenii si care se va deschide in curind in marea sala a hotelului de Franta. Suntem siguri, cunoscind stralucitul trecut al d-lui Botez, ca noul teatru ce se va deschide sub conducerea d-sale va fi pe singa un adevarat local de distractie, Si un sanctuar de moralizare si invdiatura. Aci ,se vor reda fidel descoperirile stiintifice de pe intregul glob, desfigurarea moravurilor si obiceiuirilor tuturor natiunilor, se va vedea toate partile, de la cele mai salbatice ptnct la cele mai civilizate ale intregului glob pamintesc. In aceste conditiuni toata lumea trebue sa se bucure de deschiderea noului teatru cinematografic din sala cea mare a hotelului de Franta, si d. Botez merita toate multumirile. Din Tirgoviste Accident. — Luni de dimineata Ionita Radu Banu din comuna Butoiu, umblind cu un revolver pe care vroia sa-1 curete si neobservind ca e incarcat, a atins tragatorul, arma s’a descarcat si glontul l’a lovit in bimtul sting. El a fost adus la spital. Ranire. — Luni a fost adus la spital Niculae Soare Vintila bdtut grav giranit la cap de Marin Pavel, ambii din comuna Picior de Munte. Bataia a provenit dintr’un schimb de cuvinte la hora. Aisa de vie. — Copila Maria Gheorghe Radu, de 3 ani, din comuna Cringurile, fiind lasata in casa singura de parintii sai, s’a apucait sa se joaca imprejurul sobei. Din nenorocire, hainele de pe dinsa au luat foc,arzind-o atit de grav, ca dupa gease ore a murit. Inspectie. — Duminica gi Luni d. Protopopescu, inspector postal, a inspectat oficiul poștal din localitate. Militare. — Noul local al gcoalei de cavalerie de pe bulevardul Carol I fiind complect terinat, in primele zile ale lui Octombrie se vor instala in el elevii si ofiterii-elevi. — Tot in acest timp va sosi gi divizionul din regim, 10 rosier, care se va instala in vechiul local al scoalei de cavalerie, raminind ca restul regimentului sa vie la primavara. Revocati. — Notarii Arghirescu din comuna Runcu si G. Manolescu din com. Valea Lunga au fost revocati din functiune, pentru abateri. _______________________________Bica. O sufragerie de stejar, complecta pentru 12 persoane de aizare, 67, Str. Polona. ADEVARUL TELEGRAHE Serbarile »,Astrei“ AFLUENTA DE OASPETI. — CUVINTAREA PRESEDINTELUI. — CONFERINTA D-LUI AGAABICEANU.— BANCHETUL. SIBIU, 29 Septembrie.— Serbarile „Astrei“ cari s’au inceput astazi aci, au mare succes. In vederea acestor serbari a sosit lume multa si aleasa. Sint numerosi oaspeti din regat; de aci au sosit Pop de Basesti si toata tloarea inteligentei romane. Aseara asesorul consistorial Ivan a primit pe oaspeti rostind o cuvintare de buna venire rominilor adonap in vederea serbarilor. Astazi, dimineata, s’a oficiat un serviciu divin celebrat de catre protosinghelul Cristea, care a rostit o frumoasa si miscatoare predica despre Andrei §aguna intemeietorul „Astrei‘‘. La orele 11 s’a deschis prima sedinta. Presedintele Barseanu a rostit o cuvintare preamarind pe paguna si per Mocioni luceferii neamului romanesc. Scriitorul Agribiceanu a rostit o cuvintare foarte reusita, tratinnd despre boalele noastre sociale. La sedinta a luat parte si mitropolitul Metianu care a fost primit cu ovatiuni de numeroasa asistenta. La orele doua a avut loc un banchet, la care s’au rostit toasturi foarte insufletitoare si decadeam la lupta pentru apararea limbei si bisericei. * Seara la orele opt a avut loc ln concert. Miine va avea loc a doua seAuna. * Cor. Sibiu, 29 Septembrie.— Azi a avut loc intrunirea anuala a societatei „Astra“. Au luat parte si multe persoane din Romania. Dimineata s’a oficiat un serviciu divin la catedrala. , Miron Cristian a mut apoi o predica asupra datoriei fiecarui pop pe eS,’gi cultive limba sa. Dupa oficiarea serviciului divini, azistenta a trecut in palatul societatei „Astra“ unde s’a deschis gedinia sub prezidentia d-lui Andrei Birseanu. Presedintele a facut panegiricul fostului presedinte Alex. Mocsoni vorbind de activitatea sai meritoasa, si de binefacerile sale. La gedinta a luat parte si mitropolitul Metianu. S’a facut apoi raportul asupra administratiei societatei. D. Agribiceanu a tinut o conferinta in care a aratat ca actuala conducere a societatei „Astra“ urmareste tending separationiste . A vorbit apoi iar presedintele Birseanul invitind pe episcopi ca In aceaste timpuri sa se pite In fruntea poporului pentru a-i conduce In lupta sa. Dupa amneaza a avut loc un banchet In sala „Unicum‘‘. Primul toast a fost ridicat de presedinte pentru imparat. Presedintele partidului nationalitatilor d. George Pop a vorbit In numele poporului român multumind pentru activitatea comitetului central al ssocietatei „Astra“. Asesorul consistorial Jora a ridicat un toast pentru primarul si consiliul comunal din Sibiu. Poetul Octavian Goga, a galutat pe oaspeti din Romania. A raspuns deputatulle Argeg. 3. Micescu. , D. Seminis a toastat pentru presa nationalista. D. Barcian a citit versuri humoristice si epigrame la adresa partidului moderat. Dela romanii de peste munti INAUGURAREA BISERICEI DIN RAKOVA Budapesta, 29 Septembrie.—Du mintea urma sa aiba loc inaugurarea bisericei rominesti din Rahova.. Inaugurarea a fost insa din nou amintita pentru a patra oara din cauza atitudinei episcopului din Arad, care a promis regulat ce va azista, dar care in ultimmi moment a renuntat. Ziarul „Lupta“ anunta cd Duminica viitoare ca va avea loc cu siguranta.— (P.) NECONFIRMAREA EPISCOPULUI DIN CARANSEBE§ Caransebes, 29 Septembrie. — Neconfirmarea episcopului Badescu a produs nemultumire nu numai in cercurile rominesti, ci si in cele maghiare si va provoca slabirea influenta si chiar a autoritatei guvernului in acest cerc. La viitoarea alegere de deputat d-rul Boldescu va Candida contra actualului deputat Burdea. INTENTIILE SPANIEI IN MAROC Madrid, 29 Septembrie.— Se desminte svonul ca Spania air fi fondat pe unele Puteri semnatare ale actului dela Algesiras cu privire la ocuparea Tetuanului si ca ar fi renuntat la proectul siit in fata refuzului intimpinat, Guvernul spaniol neavind intentia MA de a ocupa Tetuanul du a facut acid un demers de acest fel. Din toata GUTURAIUL LA POL Locotenentuil Shakleton a facut la spitalul din Midlesex o declaratie interesanta. El a spus ca lumea se mira ca exploratorii nu sufer de guturai In regiunile polare. Shakleton povesteste ca membrii expeditiei lui , s’au imbolnavit de gutural pina, a nui fi intrat in regiunile polare, dar de indata ce ’au patruns in acestea, guturaiul le-a trecut. Cei cari au stat prin colibe au continuat sai sufere de guturai. Acetasta declaratie a lui Shakleton se potriveste cu experientele altor exploratori polari si ele dau o origine noma guturaiulul. In adevar, nu frigul pricinuieste guturaiul si putem prea bine sta gi iarna cu ferestrele deschise, ca si vara. Guturaluil si raceala. In genere, sunt pricinuite de microbi, cari se desvolta mai cu seama In orageri prin locurile locuite. Beacul suveran ar fi sa mergem poli, unde aerul e curat., BIROUL INTERNATIONAL AL PACEI S’a deschis la Bruxelles seziunea biroului international al pacei. Ea trebuia sa aibe loc suma trecuta la Stockholm, dar din cauza Brevei a trebuit sa-si aleaga un alt loc de intrunire. Delegatii reprezinta trei sute de grupuri pacifiste. La ordinea zilei a biroului international al pacei figuretaza examinarea mijloacelor de a instrui o casa internationala permanenta de ajuitoare, ale care resurse serveasca ajutoratrei victimelor catastrofelor. O propunere a delegatilor suedezi cere crearea unor burse Internationale de calatorii pentru studenti, ceea ce ar inlesni un chip practic apropierea dintre natiuni. Biroul are de discutat si clauza din conventia de la Haga prin care se interzice atunecarea de obiecte distrugatoare din baloane. in primele inedinte s’au facut dari de seama despre misrarea pacifista din fiecare tara. Delegatul austriac a propus sa se fondeze o grupare internationala a presei pacifiste. LA POLUL NORD IN DIRIJABIL Un comitet de aeronautica, sub presedintia printului Henric de Prussia, se ocupa de organizarea unei expeditii polare cu dirijabilul ,,[£ eppelin“. ] Comitatul a hotarit ca In vara anului viitor sa se faca o incercare preliminara. Expeditia se va duce la Spitzberg si va inainta pri ® tl regiunile polare, pentru a culege date asupra efectelor frigului mare, care bintie in regiunile arctice,asupra dirijabilelor. Comitetul socoate ca e de neaparata trebuinta sa se lucreze fara ragaz la perfectionarea tipului dirijabilului ,, Zeppelin", pentru a-1 pune In mãsura s ® str ® bat ® marii continente. Se zice c‚ ,S’’ar fi elaborat un proect pentru construirea unui ,,Zeppelin” are dimensiuni vaste, care, dela 1911, sa inceap ® calatorii aeriane maritime. In acest scop, el va fi stationat intr’un port german. PIERDERE SI VENITURI Ziarul ,,Sovremennoe Slovo” (,,Cuvintuil contemporan”) face o dare de seama de pierderile si veniturile tezaurului in ce priveste ..libertatea presei” asa cum se aplica In Rusia. Aceasta ,,libertate” a presei, care se rezuma In interzicerea unul mare numar de publicatii periodice, pricinueste anual tezaurului pierderi materiale destul de serioase. Anul trecut, departamentuil central al poștelor si telegrafelor a scos din transportul publicatiilor periodice cu 84.794 de ruble mai putin dectt In 1907. Dupa administratia acestul departament, scaderea retelelor se datoreste descresterei numarului publicatiilor periodice si aceasta administratie se asteapta la noul scaderi In viitor. Se remarcam in treacat c ® o mare parte din suma pierderilor indicate, e acoperit ® de amenzile banegti la cari sunt condamnate organele presei periodice si a ce ror miz ® create gn fiecare an. OFITERII DIN GRECIA Din Atena se anunt ® sa ofiterii greci au tinut o Intrunire secret ®, la care ati luat hotariri importante. Nu se cunosc in amanunte aceste hotariri, se stie ins ® c ® in cursul consfatuirrei, geful miscarei, colonelul Zorbas, a invitat pe membrii uniunei ofiterilor s ® fie gata pentru orice eventualitate. Ofiterii au declarat in unanimisitate c ® sunt gata s ® apere cu viata lor punctele stabilite In cursul lov trumbel. Colonelul Zorbas le-a recomandat moderatia Pare ca se gr ® madesc evenimente curioase in Grecia. RESPECTUL PENTRU FEMEI Un milionar american, d. Strafford, a avut o idee genialã. Bagind de seam ® c ® foarte adesea corespondentii lui nu sint politicos si n’au respect pentru femei, a fondat o liga de politie, care In acest moment are peste trei mii de aderenti. Regulamentul e original. El spune ca femeea avind drept sa fie respectata, e foarte trist sa constatam ca de cttva timp politeia tinde sa scad ®. Trebuie, deci, facut ceva In privinta aceasta siliga va contribui a se ajunge la un rezultat frumos. Toti membrii trebue sa dea dovada de o mare politet ® fata de femei, tinere, batrine, sarace sau bogate. Un articol al regulamentului spune ca membrii trebue s ® poarte bastuiT ‘albastri special, cari sunt o siguramta c ® ei sunt gata s ® isi cedeze locul Indata femeilor in tramvaie sau aduna ri. Un simplu semn al femeei catre purtatorul acestei insigne a de ajuns ca acesta s ® se execute, fa ra s ® aiba drept un ® car la o multumire. TEMPERATURA ASTRELOR D. Bailland, director al observatorului din Paris,a comunicat o serie de constatari extrem de interesante despre temperaturile efective ale astrelor, constatari facute de d. Normeanu. Acesta a observat ca steaua cela mai rece e „ro“ din Perseu, a carei temperatuira nu trece de 2.980 de grade, ci ca cea mai calda e ,,1'ambda” din Taurul, cu 60.000 de grade. Soarele degr i' se crede cu totul altfel, e unul din astrele cele mai reel, caci temperature lui e exact de 5.990 de grade. Steaua polară are 9.800 de grade; ,,alfa“ din Lira, 18.500 grade; ,,delta” din Perseu, 55.600 de grade. Dupa aceste date, nici mai incape indoiala ca soarele intra in rindul astrelor celor mai reci. INCHIZITIA SPANIOLA Ziarele republicane si liberale din Madrid au publicat un apel al deputatului, republican si nuvelist foarte cunoscurt, Perez Goldos, adresat tuturor spaniolilor,cu judecata senina si vointa tare, fara deosebire de partid, de doctrine, tuturor acelora pe cari d tn sufleteste o dragoste adinc ® de patrie. Apelul, care constitue o frumoasa pagina literara de inalt patriotism, invita poporul s ® ias ® din pasivitatea gi toropeala lui, s ® se adune pentru a vorbi gi lucra si a-gi impune vointa, pentru a se pune capãt primejdioasei aventuri marocane, In care e tilit farà voia lui prin neindeminarea conducatorilor s ® I, Poporul trebuie s ® sa unease ® Si pentru a cuona persecutiile si urmaririle judiciare nedrepte si capricioase, cari sunt un ultragiu pentru omenire. Poporul sa nu impedice munca justitiei, ci nu mai arbitrariului furia rãzbun ®toare. Perez Goldos ridica apoi vocea impotriva inchizitiei reinviate, care pune in dusmenie dou ® casta de oameni, pe cel r ® T si pe cel buni, gi il face s ® se sfigie intre dungii. PENTRU FILATELITI La Washington s’au imprimat in ® roi noul comemorative cu prilejul centenaruluii Hudson-Fulton. Aceasta comisiune va cuprinde 50 de milioane marci. Cu prilejul suirei pe tron a tin ® rulul imparat al Chinei, chinezii vor pune in circulatie trei noul m ® rol de diferite valori, cari vor reprezenta vederea in persipectiv ® a. ..Templuilui cerului“. Aceiste trei m ® roi vor fi numai comemorative с i vor avea o durat ® efem^fS- r ~- - -