Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-02 / nr. 7241
a Atml a! XXRea No. 724f FOKBATOR ALEX. V. BELDIMANU publicitatea coscedatA exclus Agcntisi de Publicitate CAROL SCHULDER (EL Comp. BVCVREfTI Strada Karagaorgevici. 18. - Telelon 3/4 Birourile ziarului: Strada Sklindar No. 11 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondentii no§tri din tar& si str&inatat item Ini liaiia Iislitiei-Sennnla asta loante Sentinta de asta-noapte Pina, la miezul nnnf il aii, duratar.uta,siunea si apararea in procesul de ultragiu cu lovire. intentat celor opt muncitori, in urma versurilor de singe din noaptea de Lunit 19 Octombrie. Se va vedea din rezumatul dezbaterilor ce a putut ingrima ca acuzare reprezentantul ministerului public si care a dovedit si a spus apararea. Ca sd spunem adevarul, trebuend relevant ca dreptatea cauzei inculpatilor a rasturnat situatiunile formate si a pus in locul lor pe cele legitime: pe scaunul ministerului public $edea acuzatul, reprezentind initreg guvernul care a inscenat aceasta miserie, iar pe banca apardrei $edeau, acuzatorii, reprezentind pe „inculpati“. JSTu sd se apere ad venit cel opt inculpati: ad venit de la Vacdre§li, avind jandarmii cu baioneta la spate, dar au venit sa acuze, fiind ca mai aveau ceva la spate, mai puternic ca baioneta ›i ca migelia stdpinitei, aveau dreptatea lor sfinta, aveau nevinovatia lor §i aveau stima ›i simpatia intregei fdri, care vedea intr'in§H, inainte de toate, pe aparatorii cei mai umiliti, dar $i cei mai curati $i mai entuzia’ti ai libertatilor cotdiene§tf. * * Dupa ce le-a violat Clujul, inmisind procurorii in localul de intrunire, dupa ce i-a arestat, dupa ce i-a schingiuit in mod infam in beciurile politiei, dupa ce i-a definut zece zile la Volodrești, refuzind pina -iliberarea provizorie, guvernul acesta a fost redus la rusinea de a veni astdnoapte ca prin iisusi glasul primului procuror, care a instrumentat din capul jocului, sa declare ca in contra a patru, adied a jumatate din acuzati, nu are probe suficiente si deci nu poate cere nici o pedeapsa pentru ei. Pentru ceilalti patru, intre cari se aflau bine-inteles trei dintre principalii conducatori: Frimu, Marinescu si Christescu, primul procuror a cerut maximul pedepsei, adied nici mai mult nici mai putin de cinci ani inchisoare. Era aceasta cerere conformd cu campania desfrinata a presei guvernului, care din anarhist, rasturnatori ai ordinei sociale agertfiat sirdindtdiet nu mai scotea pe muncitori. La aceasta cerere de cinci ani inchisoare formulata de stapinire, tribunalul, cu toata traditia de terorizare a justitiei, a raspuns cu achitarea celor patru contra edrora nici primul procuror n’a putut formula vreo vind cu o condamnare la 5 zile inchisoare a celorlalti patru inculpati, intre care cei trei conducatori mai sus numiti. Guvernul sa-si lipeased aceasta sentinta pe frunte, iar noi o salutam ca o aurora a acelui soare care nu mai poate intirzia sa lumineze intr’o stralucita aureola cauza sfinta a dreptufei, careia ne vom devota pind la capat. Trdiasch muncitorii! Trdiasch justitia, care nu le-a smuls increderea intr'insal „ADEVERUL“ ■ 1 .—is. I + ■ [UNK] CUM SE CRITIC! REMINARE! Un ziar guvernamental comentind mobil cum d. Bratianu a remaniat cabinetul a zis ca presedintele consiliulu n’a intimpinat nici o dificultate. Probabil ca insusi d. B r&tiaftu va desminti organul guvernamental, cici in repetite rinduri a afirmat fruntasilor din partid ca intimpina mari dificultati nu numai la remaniare, dar chiar in compectarea cabinetului. d-lui Haret in special, ma T fi redus fr.mintarile din partid. Dar d. Bratianu crede probabil ca sacrificarea d-lui Haret, in aceste imprejurari, cu conflictul bisericesc pe tapet, ar fi fost interpretat ca o zdruncinare a cabinetului. In realitate insa plecarea d-lui Haret ar fi aplanat conflictul bisericesc si ar fi anihilat Campania opozitiei in special indreptata inpotriva ministrului cultelor. De altfel se va vedea, chiar la deschiderea parlamentului, ca d. Haret va fi ministrul cu care d. Bratianu va avea mai mult de furca. * ■ In ce priveste intrarea d-lor Al. Constantinescu s i Orleanu in minister se poate ca d. Bratianu sa nu fie criticat in partid si sa nu mai intimpine multe dificultati. Nu e vitva in partid pentru ca d-nii AI.. Constantinescu s i Orleanu au intrat in guvern, ci pentru ca s’a marginit aci i’emaniarea s in’tau intrat macar doi dintre fostii minis tri cari au dat d-lui Bratianu un concurs efectiv in seziunea parlamentara trecuta. D. Bratianu a declarat mereu ca va face o miscare spre dreapta, ca nu va nesocoti pe cei din vechiul stat major al partidului. Dar s’a oprit la o alta solutie, la un fel de true di echilibristica politica, nu s’a miscat nici prea mult spre dreapta, nici prea mult spre stinga. N’a introdus in guvern nici pe unul din fostii ministri vechilor cadre, nici pe vreun ministeriabil al generalilor. O asemenea combinatie fireste ca nu putea sa satisfaca, in totul, nici una din nuantele partidului liberal. La ce dificultati noui se expune dar d. Bratianu? Unii spun ca da. Senat se va agita d. Take Protopopescu contra d-lui Al. Constantinescu cu care nu este in bune raporturi de cinci cu afacerea de la creditul rural. Bratienistii spun insa ca d. Take Protopopescu nu va mai face nici o dificultate guvernului, ca senatorul de Olt nu mai are nici un motiv de-a fi nemultumit caci d. Bratianu i-a dat cele mai stralucite satisfactii morale, ca l’a readus la credited rural, l’a introdus in consiliul casei rurale, a impins recunoasterea sa ca el la Olt, l’a introdus in societatea tramvaiului, i-a conferit una din cele mai inalte decoratiuni, i-a redat in fine o situate §i mai stralucita decit avea pina acum un partid. Deci n’are nici un motiv de-a fi nemultumit, — a§a cel putin spun bratieni§tii. §i daca d. Take Protopopescu va mai pretinde o viceprezidentie la Senat, probabil ca nu i se va refuza. Din partea fostilor ministri se poate insa ca d. Bratianu sa intimpine daca nu o atitudine franc ostila, desigur insa un... refuz de serviciu. In special e de asteptat ca d-nii V. Missir s i Em. Porumbaru nu vor mai primi sa fie reale§i vicepre§edinti ai Camerei, tocmai pentru a-s i pastra libertatea de actiune. Asemenea e de prevazut ca d. G. Stoicescu n’are sa-§i schimbe atitudinea. Poate ca d. Nacu va sta mai rezervat, chiar daca nu va fi ales presedinte al Senatului, caci generalul Budisteanu persista a pastra aceasta demnitate. D. Nacu a fost §i d-sa intrucitva impacat de d. Bratianu. Dificultatile reale insa vor veni din partea conducatorilor din provincie. In organizatiile liberale din provincie e o adinca framintare. Dificultatile reale vor veni de acum din lagarele ambelor opozitiuni, caci atit carpi§tii citm i feliciștii nu vor mai da ragaz guvernului.® continue guvernarea cu binevoitorul si gratiosul concurs al partidelor de opozitie. Leziunea aceasta parlamentara ne poate dar oferi multe surprize caci ea se anunta de pe acum foarte agitata. A. W. NAIBIT II . 5 ani pri & zile Aceasta 19 dilema in care se aflau asta noapte, pina la ora crimelor si misterelor, membrii tribunalului de Ilfov sectia I-a. In adevar, d. reprezentant al guvernului a cerut pentru cel putin 4 din cei 8 acuzati maximul pedepsei, adica minima inchisoare de cinci ani, deoarece mizerabilul cod penal nu prevede mai mult. Tribunalul chibzuind ca la 5 minute, a redus cei 5 ani la 5 zile. Consultind asta-noapte diferite carturarese, ghicitoare in cafea si chiromantiste, ele m'au asigurat ca aceasta divergenta dintre reprezentantul guvernului si tribunal inseamna ca pe cind cel dintliu acorda guvenulu inca 5 ani de viata, tibunalul e de parere ca-I ajung si 5 zile. Pac. Guvernul $i stadentii In chestia demisiei d-lm Maiorescu Guvernantii de azi, cari in opozitie nu s’au sfiit sa faca apel la studenti spre a organiza greva universitara contra parlamentului, cari de cind au luat puterea s’au slujit nu odata, prin citiva a?a zi’i studen^i de numele intregei studentimi, cari nu mai departe de cit Duminica trecuta aui trimbi^at i patronat prin presa lor intrunirea "studentimei" de la Eforie spre a o opune simpatiei publice pentru cauza doctorului Racovski 91 a muncitorilor schingiuititi intemnitati; guvernantii de azi sunt alarmati ca studentii se mi?ca din nod—§i sint alarmat i fiindca de astadata se mi$ca adevaratii student i $i pentru o cauza adevarat studenteasca. E vorba de miscarea studentilor in chestia demisiei d-lui Maiorescu, provocata de atitudinea mai mult decit nesocotita si ireverentioasa a d-lui Haret fata de vechiul profesor si mentor al tinerimei noastre universitare. Prin foaia sa franceza, guvernul se arata aseara de odata foarte viu alarmat de „amestecul studentilor in viata publică, de impiedicarea intrunirei de la Ia?i, acum 15 zile, de pretentia lor de a cenzura repertoriul Teatrului, ba chiar de „agitatia“ ce au opus sindicalistilor1, I Oho ! Iata-i deodata pe d-nii de la guvern foarte plictisi si de atita amestec al studentilor ! S& avem insa ertare. Dintre toate aceste amestecuri, daca vreunul era legitim si s’ar fi ivit in orice iarii civilizata din lume, acela e amestecul de acum al studentilor intr’o chestie pur universitara, aceea a demisiei unuia din cei mai vechi si mai insemna|i ai lor profesori. Toata lumea o intelege ; toata lumea o va aproba. Iata de ce guvernul nu o voeste. Se va vedea daca atita ajunge. IV. C. Balta’ .,Dr.. C. Rakowski, medic locotenent in rezervat. Concentrat la 15 Martie 1906 ?i fiint arestat in cazarmS. In timpul rascoalelor. Reformat din armata pentru protestul sau contra istoriei.Firei celor 11.000 de tarani. Surghiunit din tara pentru propaganda socialista, prin decretul dela 1 August 1907“. Printre muncitori circula o carte postala reprezentind pe doctorul Rakowski cum il aratfi gravura de mai sus. Inscriptia cartei polu tale este ? WedeverulW Alarma Oficiosul francez al guvernului da alarum ca studentii se misca in chestia demisiei profesorului lor, d. Maiorescu. Dar in ce chestie voiti sa se minte studentii? In chestia demisiei guvernului!... In decentul Ioina Ioiia a dat in doaga... mascarilor. Aseara afirma ca :,d. Take Ionescu a pus la Indemina ,,sin.dicaiistilor presa, orator, public, precum ,,§i fiacui... tori in rind“. Nu Intrebam de unde are toate astea sa tin loc d. Take Ionescu, dar credem ca d. Ionna trebue sa fi simtit a posteriori ca nici sindicalistii nu sint fie cai tocmai... .,slabi in vina“?!. . Achitare Tribunalul a dat sentinta sa In procesul muncitorilor asta-noapte la 12 fix. Tribunalul a finut ca pe ziua de 1 Noembrie polita guvernului sa fie achitata. Iata o condamnare prin achitare, care este totodata o achitare prin condamnare! Rigoletto CHESTIA ZILEI Regrefste pentru 1 Anton Carp D. Anton Carp. (catre ministri). Vdd cd vdrsaft lacrimi pentru pleci vtea rUTM amtorm iVoP... o/s •<% urturisesc cumiu nil inchipuiam cd am forea mea din guvern. Trebue sa voi ministru intr’un guvern de.... crocodili! ! Luna 2 Noembrie 190d DIRECTOR POLITIC CONSTMULE ABONAMENTEI Tin an .... • Lei 16.— 1 3 innj. ..... Lei 4.— $ iunl..................... „ 6— I o luna.......................... 1.5 Pentru strainatate pretul este indoit TELEFON s Directia si Administratia No. 14./IO Redactia cu Capitala :, 14./IO ’ ,, Provincia .. 14 99 .. Str&inatatea .■ 1240 niata lui aiiljnnata ifulpri — O comparatie instructive — Toate statele i§I dau silinta de a-§i pregati armatele in asa chip ca daca razboiul s’ar declara sa poata intra imediat in linie de lupta cu sorti de reusita. Declaratiunile de dragoste ale bulgarilor, ascund ginduri foarte periculoase pentru tara noastra; articolul publicat in ,,Vecerna Posta” de acum o luna este edificator chiar si pentru acei cari nu vor sa auda. Sunt ofiteri ,romini cari cunosc lucruri foarte interesante si foarte grave, daca lumea le-ar cunoaste, atunci s’ar vedea ce greseala mare facem ca, nu ne pregatim. Neaparat ca foarte interesant ar fi de stiut daca statul major al armatei i§i ia raspunderea actualei stari de lucruri? E adevarat ce se §opreste, anume ca nu-i asuma aceasta raspundere, §i ca a pus ministerul $i pe rege in curent cu starea reala a armatei ? * Urmatoarele cifre vor arata lucrurile : Armata bulgara are trei inspectorate de armata la Sofia, Stara-Zagora s i Rusciuk. Noi nu avem asemenea inspectorate. In schimb noi avem patru comandamente de corp de armata, cari ar trebui desfiintate, fiindca costa prea mult in report cu utilitatea lor. Bulgarii n’au insa asemenea comandamente si bine fac. Bulgarii au noua comandamente de divizie. Noi tot atia. i Infanteria e altfel alcatuita. j In timp de pace : i In Bulgaria 18 comandamente de brigada, la noi tot atita. Bulgaria are 36 de regimente active a 2 batalioane adica 72 batalioane. Noi 34 regimente active a trei batalioane adica 102 batalioane. Noi mai avem 2 regimente active a 2 batalioane, fac 4 batalioane. Bulgaria mai are 36 de regimente de rezerva cu cadre complecte a 2 batalioane fac 72 de batalioane. Noi avem 36 de batalioane de rezerva cu cadre necomplecte, dintre cari numai 8 au inceput de formatiune. Noi mai avem 9 batalioane de vinatori. Asa ca in total in timp de pace Bulgaria are 144 batalioane de infanterie, noi 125. Dar Bulgaria mai are 36 de companii a doua mitraliere cu 2 piere — pe cind noi nu avem nimic in aceasta directie. ,JE In timp de razboiu bulgarii au 36 de regimente active a patru batalioane, 36 de regimente de rezerva a patru batalioane, — total 288 de batalioane. In plus 36 companii de mitraliere a 4 piere. Noi vom avea 36 de regimente active a 3 batalioane, 36 batalioane de rezerva, 9 regimente de vinatori a doua batalioane. Mitraliere n’avem de loc. Vom opune deci 162 de batalioane la 288. Am avea deci intr’un eventual rizboiu 126 de batalioane si 36 companii de mitraliere mai putin decit bulgarii. Interesante sint insa, cifrele armamentului. Bulgarii au 308.000 arme, noi 219.000. Ei au 144 mitraliere si 144 mai sint comandate pentru regimentele de rezerva. Noi n’avem de loc. Ei au 50.000 de bombe de mina sistem Resen si 26.000 asemenea bombe sistem francez. Noi n’avem de loc. Din cifrele comparative de mai sus se poate usor deduce, că, cu infanteria care constitue arma principala, st&m foarte rau fata de bulgari , inferioritatea noastra este atit de mare incit nu putem avea din acest punct de vedere nici o speranta. Daca, ar fi sa mai vorbim si de chestiunea instructiei atunci ar fi sa aratam lucruri foarte triste pentru noi. Se simte la noi nevoia absoluta a unui inspector al infanteriei. Sa vedem cum stăm cu cavaleria. Bulgaria are 3 comandamente de brigadii, noi c eapte. Bulgarii au un regiment de garda a trei escadroane,, noi unul de escorta, a trei escadroane. Ei mai au patru regimente a 4 escadroane si 6 regimente a 6 escadroane. Noi avem 10 regimente de rosiori a 4 escadroane, 8 regimente de calarasi a 4 escadroane, 1 divizion in Dobrogea a 3 escadroane. Bulgarii au la fiecare brigada de cavalerie un escadron de mitraliere a 6 piere, total 18 piere. La noi s’au adus 12 asemenea piere dar cind se vor da in serviciul cavaleriei ? Concluzie : Avem la cavalerie un plus de 23 de escadroane, nu trebue insa pierdut cu vederea, ca avem din totalul de 78 escadroane un numar de 35 de escadroane de cal&ra si cu schimbul, rau instruiti si mai cu seama foarte rau montati. Asa ca cu drept cuvint se poate afirma ca, nici cu cavaleria nu stam mai bine ca bulgarii cu toata superioritatea in escadroane . In ce priveste artileria si geniul. La artilerie, bulgarii n’au comandamente de brigada, noi avem noua. Ei au 99 de baterii cu 396 piese, noi 96 de baterii in serviciu cu 384 piese, pe cind in curind vor mai sosi 48 de tunuri pentru 12 baterii asa ca vom avea in total 108 baterii a 432 tunuri. Cu artileria stam deci bine si in curind vom sta chiar foarte bine. Tunurile noastre sint mai bune decit cele bulgaresti. Artileria noastra este bine indrumata. La geniu bulgarii au 4 batalioane de pionieri a 2 companii, 1 regiment de cai ferate a 6 companii si 1 batalion de pontonieri; noi avem : 5 batalioane de pionieri a 4 companii, 1 batalion de cai ferate cu 4 companii, 1 batalion de pontonieri. Noi mai avem 4 companii de telegrafie, 1 companie de specialitati, 1 sectie de aerostatie, fata de cari bulgarii n’au decit o sectie de aerostatie. In ce priveste deci trupele de geniu sintem aproape la fel, diferenta in plus in favoarea noastra, nejucind un rol considerabil. Dar inainte de a trage concluzia finala vom mai reveni asupra echipamentului, uniformed, instructiei s i budgetului. Pax, Justh si Kossuth Insemnatatea orize! politico din Ung-aria, In ultimele zile s’a petrecut in viata politica a Ungariei un fapt de o extrema importanta: desfacerea in doua a puternicului partid Kossuthist, frica s i oroarea Casei de Habsburg. Acest eveniment, menit sa aiba o enorma influenta asupra viitoarelor lupte politice din regatul vecin, a fost grabit de catre Iusth, presedintele Camerei unguresti si partizanul cel mai convins al crearei Bancei independente ungare, precum si al teritoriului vamal independent. Ruptura s’a produs Duminica trecuta cu ocazia discursului-program rostit de Iustin la Macau, cercul sau electoral, unde a fost insotit de 115 deputati independenti, pe cind Kossuth, care in aceia zi prezida un banchet la Budapesta, s’a vazut inconjurat de abia 90 de deputati independent!. Politica lui Iusth, deschisa si energica, a biruit politica ,prielnica s i de expedienta a lui Kossuth, caci pe cind Iusth pretinde ca Banca independenta isa se infiinteze cel mai tirziu pina ii anul 1911, Kossuth este de parere ca aceasta importanta chestie sa se amine pentru vremuri mai bune. Dezbinarea prapastioasa din partidul Kossuthisti§i va avea in mod fatal inmurirea sa s i asupra crizei guvernamenta lin carti vechi si noul Fata cu o frazeologie goala ?i greoae care tinde, tot mai mult sa stapineasca spiritele la noi,—-2 nevoe sa se raspindeasca gindirea serioasa, profunda, asa cum se reflecteaza In scrierile vechi ?i noui ale oamenilor mari. Vom Incerca sa redam In fiecare Dumineca In acest loc,unul sau mai multe pasagii din asemenea scrieri, aceasta pentru ca sa le aratam celor pe cari lipsa de mijloace i-a impiedicat -i lipsa de timp si impiedica de a se adapa la izvoarele limpezi ale geniilor omenirei, la izvoarele adevarulul s i iubirei. Incepem reproducind mai jos citeva din meditatiunile imparatului roman Marc Aurel care deci s’a nascut pe la 121 Inainte de Crist, urcindu-se pe tron la 161,— a enuntat totusi in meditatiunile sale adavaruri, cari ?i astazi inca stapinesc lumea si sunt vrednice de a fi urmate. Un om de o Intelepciune rara, Marc Aurel s'a adapat la scoala stoicismului, singura are invata cultivarea tuturor adevaratelor rituti. Imparat el n’a prstuit de loc bunurile materiale, ci a trait conform principiilor sa.3. In dragoste de adevar si oameni. De la dansul provine cunoscutul adagiu ca numai atunci oamenii vor fi fericiti cind sau inteleptii vor fi regi In tara, sau regii vor fi oameni intelepti. Meditatiile lui Marc Aurel sunt o capo d’opera a cugetarei omenesti si o pretioasa colectie de indrumari pentru o ’fata cu adevarat. omeneasca, dreapta, cinstit si, aga ca cel care le-ar urma si nu ai ce regreta in momentul suprem al mortei ?isti adoarma linistii trecind somnul cel de veci. — B. Br. * •» lata acum si citeva din meditatiunile lui Marc Aurel: .,Deverus mi-a fost o pilda in dragostea catre rudele noastre, precum si dragostea pentru adevar si dreptate. Printr’insui am priceput ce-I trebue unul stat liber, in care domneste dreptate egala pentru toti. far si deosebire, si in care nu se pretueste nimic mai mult decit libertatea cetatenilor. De la dinsul am invatat ,sa pastrez aceeasi nestramut sta stima filozofiei, sa fac bine s i sa fiti darnic, sa sper de la amicii mei tot binele Si.sa mi incred in dragostea lor; sa nu ascund daca mi-ar da prilej de nemultumire, asa crea nu fie siliti sa ghiceasca ,eu vrei sau ce nu vrei, ci ca sa le-o arat curat". Toate faptele ?i toata gindirea ta sa fie 3,5a ca si cind ar trebui sa pleci pe loc, din lumea aceasta.". ..Durata vietei omenesti e o clipsa fiinta tirind continuu, simprea 0 aparipe intunecoasa, trupul un bulgar ce poate putrezi, sufletul o sfideaza, soarta 0 enigma, faima ceva dehotarit. Cu un cuvint, ce, priveste corpul e un suvoiu repede, ce priveste sufletul vis si ceata, viata e un razboiu, un popas pentru calatori, faima dupa moarte e uitare. Ce ne poate deci cSISuzi cu siguranta? Numai un lucru: filosofia, a fi filosof insemneaza a feri geniul din noi de orice ruisine, de oace paguba, a birui placerea si durerea, a nu lasa nimic pe seama intimplarei, a nu recurge niciodata la mincina -i fatarnicie, a fi scutit de nevoea activitatei altora, a lua toate intimplarile s i sortirile ca venite de acolo de unde am pornit chiar noi; in sfirit a, astepta moartea cu pacea, in inima si a nu vedea intr’insa alticeva decit dizolvarea in materiile primitive din cart e compusa fiecare fiind“. ..Hipocrat care a vindecat atitea boli, s’a inbolnavit, si el si a murit. Chaldeil pre isesera multora moartea ?i la urma au fost lovit de aceea§I soartd. Alexandra s i Pompei §i Caiu Cezar, cari au nimicit din temalii grave intregi §1 au ipocglorit in razboae multirni nenumarate de cataresi si pedegtri au pierdut la urma si el viata lor. Heraclit, dupa ce a meditat atita asupra sfirsitului lumei prin foc, a murit de hidropizie, cu trupul invent in bdligar. Viermii l-au ucis pe Democrit, alte glnganii l-au omorit pe Socrate. Ce vioi sd spun prin toate acestea? Te-al imbarcat, ai strabatut marea, te-afU in port; descinde! De este o alta viata nic’aerl nu lipsesc Zeii, nici acolo! De pleci insd pentru a nu simti nimic, apoi se sfirsesc durerile si placerile tale, se sfirgeste inchiderea ta intr’un vas, care-i cu atit mai nevrednic, cu cit, e mai vrednic cel ce locue?te intr’visul. Gael aceasta e mintea, geniu! t&Q, acela,numai pomin.t ?i putregaiu". .....Amintestet! de legea, fundamentald ca fiintele cu minte sint nascute una pentru cealalta, cd conciliatiunea e o parte a drep [ tatei, cd oamenii pdedtuesc fara premeditare, s i apoi, cd a ttor oameni nu le-a folosit la nimic cd au trait/in dusmanie, boinuiala, cearta si ura. Ei au murit si s’au prefacut i/, cenuge". ..Daca noi toti oamenii avem de comun gindirea, apoi avem de comun si ratiuirea in puterea edreia sintem fiinte cu minte. Daca sta este, apoi avem de comun si vocea care ne prescrie ce sa facem Si ce sa nu facem. Daca asa este apoi avem cu toti si o lege comuna. Daca asa este, apoi sintem concetate,nu si traim sub acelas guvern. Daca asa este, atunci lumea e oarecum pragul nostru, caci ce alt stat comun ne-ar putea fi numiti de cineva, in care toata speta omeneasca sa nu aiba aceleasi legi?“. ..Nu face da pared al avea de trait mii de ani. Moartea pluteste de-asupra capului tau. Cit mai truest, cit mai poti, Til un om cum se cade". ..Tot ce-i frumos, e frumos prin sine, e intreg prin sine, si lauda nu face parte integranta din esenta sa. Lauda nu face un lucru hic mai bun nici mai rau. Cele spuse se 1.0 irijesc pentru tot, ce numim in viata obiciluita, frumos, ca, de ex., pentru produsele nature si artel. Ce este un adevarat frumos nu are nevoe de lauda, cum n’are nevoe de lauda legea, adevarul, bunavointa, moralitatea. Cum ar putea. acestea deveiri bune prin lauda-safrele prin. dojanu? Gave smara.gdul pierde din pret cind nu e laudat? 81 tot asa aurul. sideful. pur,purul, lira, o spadd, o floare, un buchet ?“. .,E?t un sufletel impovarat de un cadavru, — spune Epictet". .,Cel mai bun chip ca sa te razbuni impotriva cuiva este sa nu plobesti rolul cu roiu“. .,Alte placeri de ale simturilor nu art banditil, dest.rabalafil, paricizii si tiranil?". ..si daca Zeii ne parasesc pe mine si pe copilul meu—,si aceasta isi are cauza ei“. ..Oamenii exista unul pentru altul. Lumineaza d-l decl. sau tolareaza-l“. ..Adesea face o nedreptate si acel ce nu face nimic. Cine nu opreste o nedreptate, cind ar putea, O porunceste". # ..,BacedemQnetiii agetati !», spectacolele 105 pe straini in timbrd; el insd se asezau unde se nimerea". ..Nu p_oti ,sa inveti pe altii a scri si ceti cind tu institi nu stii. Cu atit mai putin poti invoita, pe altii sa trdiasca drept, daca tu Insul ni trdiesti asa“. ..Hoti at libertatei vointei nu exista, — spunne Epictet". _ a Lumina unei iempi lumineaza pina se stinge; nu-gl pierde mai inainte stralucirea, in tine insa si se stinge mai inainte dragostea de adevar si dreptate si cumpatar??“. ..Ce nu corespunde datorie! nu face; ca iu-i adevarat nu spune...!!. ..Scapa-te flumal de prejudecati si este salvat. Cine te impiedica Insa sa te lepezi de ele ?“. „Dornule, ai fost cetatean in acest mare cra,si ce importd daca cine sau treizeci de anil? Ce coreapunde legilor nu-I aspru pentru himeni. De ce, ar fi grozav cind nu un tiran, nici un judecator nedrept, nici aceeasi natura care te-a introdus in acest stat te scoate fara dintr’iisul ? Nu e altfel de cit in carte cind acelasi pretor care a angajat un artist, in concediazd. — ..Dar n’am jucat ineci cinci acte, ci numai trei". — Foarte bine, dar in viata' si' trei acte sint o piesa intreaga. Caci sfirsitul il hotdrdste acela care a pus alta data la care jocul si azi il dizolva. Nici Una nici alta nu depinde de tine. Pleaca deci amabi de aci, — el, cel care te concediaza este* el amabiT, » #6 s*