Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-02 / nr. 7241
Isting 2 Noembrie 1909, ® B^8BISS8B13 HARILE PEPINIERI ¥ NIE mmmalisite ale Domnului JOHN T. MICHAIL, Slatina-Olt sub Directiunea Domnului M. AL. MATHEIU, Specialist-Viticultor Primesc de pe acum comande de Vitre Americane altoite, pentru Toamna coxenta Prima-Vara anului 1910. Pepinierele Domnului loan T. Michail fiind situate in cele mai frumoase si favorabile pozitii din comunile Slatioara si Dranova f (Romanai) au o reusita admirabila ca vagetatiune viguroasa a vitelor. Dulime vlte AMERICANE RETOITE cu peste 80 varietati indigene si straine, de lux si desert, furnizeaza numai vite de la calitate si absolut autentice ca de: DRAGASANT, ODOBESTI, CATNAR, etc. precum si straine, franco de transport si ambalagiu orice gara C. F. R. Comandele se primesc la: Birectumea Pepinierelor loan Th. Michail, Slatina Olt si la Reprezentantii nostri. — Catalogul se trimite gratis si franco la cerere — P. S. Deoarece primim zilnic comenzi din toate unghiurile.Stef, rugem pe d-nul client* cari doresc a-t planta viile, sS, ne remiti comenzile din vreme deoarece mai tirziu toate varietatile vor fi epuizate. f jeMI PlflHB !! WflUIll Se la Marele Magazin de Muzici 111 FEB Securesti Galea Victoriei 54 Furnisorul Curtii Regale CASA de INCREDERE Vinzare in RATE in conciliumi avantagioase Atragem atentiunea publicului ce avem depozitul renumitelor fabrici: Bechstein, Bosendorfer, Romsch, Raps, SUBl- Hooff, Ibach și Schiedmayer-Pianofortefabrik (Batrinul). Aceasta din urma fabrica, e adevarata la $0abrica Schiedmayer, cunoscuta la noi sub numele de SK&. „SCHIEDMAYER BATRANUB“ §i nu trebue deloc confundata cu pianele „Schiedmayer-Sohne“, oferite de concurenta. — Cine vrea sa aiba o adevarata Pianina Schiedmayer-Batrinul sa se adreseze la noi, avind numai noi depozitul acestei fabrici se tind cu Prefafile originale ale fabricei PORQEN Feriti-va de imitatiuni vatamatoare Veritabil numai in catli originali cu sficiefa rumaneas laps contra pagina Pe fiecare Sasuila se aa imprimat „PURXEN‘t Plargatin Mml Singurul contra Constipatiunei] — Congestiunei, Migrenei , greabil in gust, eficacitate absoluta, cel mai economic ‘ REPRESESTAST SAM LOBL Case de inchiriat si de Divizare Administrate CAH1IHULUI PROPRIU Ofera Onor, Public cu chirie si da vinzare case de locuit de la 2—6 camere, ca dependintele lor, precum si locuri virane cu strazi pavate canalizate, apa, gaz, potrivite pentru locuinte, fabrici si ateliere, etc. Atit casele cit si locurile virane se vind cu preturi reduse si avantagioase. Doritorii se vor adresa : Splaiul BraiJtr Ciurescu Bio. 2. — Telefon 185. PUBLICATIUNE De vinzare in total sau in partea 0 masinit Companct orizontala cu condesatie; putere normals 450 HP, efectiv la o presiune de aburi de 6.1/2 atmosfere; in foarte buna stare de functionare. Cavana (In nrfirile cite 200 m. p. suprafata IftC diljtali de incalzire, compuse fiecare dintr’un cazan cilindric si 96 tuburi, presiune normala 7 Atmosfere. 3) 4 perechi petre de moara lor complecte diametral 1.50 m. <> 0 masina Compund verticale cu condensate, putere normala 75 ca la o presiune de aburi de 6.1/2 atmosfere, in buna stare de functionare.. Toate acestea se pot vedea in functiune la fabrica de Ciment din Braila, cum si conditiunile de vinzare. SASA DE SCHIMB 1. FUELS J Bacuresti, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia ______.. .„ „ A* Q1 Camp. Vind #/n ..eata amor. 131 15 an* 90—I 9o.50 4% » , 1905 a. b 90 25| 90|75 40/. Rents internii 90 50 81 — 4% Oblig. 80m. Hsiturosfi 87 50 88 — 5% » Jufl- S' ComunalE 99 65 100 — 4«/, , , , . 89 60 90-5°/i lor. Fnnc. rurale 97 50 97 85 4% , , „ 87 25 87 50 5o/0 , . urb. Bu. 9715 97 50 ,5°/c . „ „ Iasi 95 — 95 50 S ° j. Bonuri Rurale 97 50 98 — A.C. B. Nationals 4250 ■— 4260 — „ , Agricola 430 — 440 — „ „ So Bae. 120— 130 — „ , Dacia Rom. 745 — 755 — „ I. Najicnala 930— 940 — Oor. val. auatr. 105 — 106 — Marc! germane 124— 125 — Banc, iranceze 100 50 10125 „ italiene 1001— 101 — . rnbl. hlrCO 266|— 269 — poanere expirate de la Renta 4 °/o Externa cum si cele de Decembre a. c de la Renta 5 %• Persons Prezentabile cu cautiune, gasesc ocupatie ca voiajor la o institute serioasa. Se acorda leafa, diurna, comision si cheltueli de voiagiu pe caile ferate. Oferte la Agenda de Publicitate Schiider . Co. sub .FAVORABILIf. De vinzare Un loc In strada Boteanu linga strada Clemente, circa 900 m. p. Pret foarte avantajos. A se adresa D. Z. Furnica, str. Clemente!. Br. I.BIRASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului furnist Specialist in: Boalele de Fiere si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (linga bis. Blba) Consult: 8—10 a. m. si 2—5 p. m. Reclama e sufletul comertului le din Ungaria, care deci dainueste de aproape 6 luni de zile, se poate spune ca ea abea acum incepe. Lupta intre cele doua grupari kossuthiste a inceput si nu mai departe de cit er!, cu prilejul alegerei presedintelu ?i vicepresedintilor Camerei deputatilor, s’a vazut de partea careea sta forta s i numarul. Fractionarea partidului kossuthist a scos in relief chiar prin votul de ori importanta partidului nationalitatilor, de la voturile caruia atirna victoria uneia din cele grupari in lupta. I. Rusu-Abrudeanu Curierul spectcolelor DIN STRAINATATE Paris.— La teatrul :,Vari6tAs“ s’a citit zilele acestea piesa care va urma dupa. .,Le biscuit 1. Ea se numeste ,,Un ante“, Jurn.Inger de Alfred Capua. Aceasta comedie, foarte vedela foarte spirituala, e Intre acte. Toate rolurile principale sint impartite si repetitiile au §i Inceput. Toati lumea la ,,Varidtes“ este entuziasmata de aceasta piesa, si ea se anunta de pe acusma ca un succes al stagiunei. Quo Vadis, drama luata din faimosul roman al lui Sienkewicz, se va suicla in curind pe scena teatrului ,,Gail -Lyrique". Celebrul romancier polonez va sosi la Paris pentru a asistta la repettitia piesei a care! autor! sint d-nii Henri Cain ?i Jean Nonguies. Viena.— ,,Sub pecetii"1, opera comica, Intr’un act, de Richard Barka si Pordres-Mllo, dupa Raupach, muzica de Leo Blech §i ,,Barbierul din Bagdad", "opera comuca in doua acte, de Pierre Cornelius, iiaita programul atralnicitei premiere data de una seara la Opera imperiala. Ambeile bucati s’au mai jucat, cea dintii! In Germania, iar ce*alalta In 1890 la Opera din Viena. Reluarea lor fu gustata mult de un ales public.— Ful. Asta ezi LA NOI — Duminica 1 Numembrie — TEATRUL, XATIOSU - Se va juca! In matineu , lu&nii, de Octave Mirbeanu tradusa de H. G. Lecca, iar seara Corbul de H. Becqne, trad. de M. Sadoveanu. TEATRUL NYRIC. —Se va juca , opereta vieneza in matineu: Vinte le prima varsi, iar seara Fata pe duraturi. Teatrul Modern. — Trupa franceza Baret. Se va juca: ILe FaStssfin, comedie in 3 acte. Teatru de Variety* Imperial Str. Cimpineanu 16. In toate serile reprezentatiuni pentru familii, program cu totul nou, debuteaza, Iulian, primul si cunoscutul comic romin, creatorul scenelor de mahalia, Toto Itnliat Key, celebra dansatoare indiana I cu transformatiuni, Manon d’Altorigmy, o stea parisiana, Femaile fl>ayul*e, romanciera franceza, Wokurlsa, cunoscutul comic german si ai^I artisti noi angaja0. Duminicile si sarbatori dela orele 4 d. a. matine^k, cu intrare gratuita. TEATRUL BULEVARU. In toate serile reprezentat iuni date de teatrul Oeser. Cinematograful „Vo 11a“. — (Str. Doamnei No. 7).—Reprezentatiuni zilnice cu tablouri noui si variate. …lnematograf al ESotez. — In sala hotelulul de Franca, in fiecare seara reprezentatii cu vederi instructive si distractive. CTfIGUli SIDOJLI. — Teatru de varietati. Espozitia de la mesa Jul 5 Noembrie se deschide in rotonda Ateneului expozitia de pictura i desen a d-lor Dorian, Forani, Galanis si Iser. D. Iser este indeajuns de cunoscut publicului romanesc, din seria de caricaturi politice atit de mult gustate, cu care a ilustrat timp de doi ani ziarul nostru, precum si din cele doua expozitii cu care s’a prezentat. In anii din urma, cu un deosebit succes,i D-nii Forain, Galanis si Derain sunt de asmenea cunoscuti iubitorilor de arta cari urmaresc revistele si publicatiile straine. In special cele frantuizesti D. Forain, care ilustreaza regulat ziarul Figaro, este unul din cei mai distinsi desenator! ai Frants! si impreuna cu colegii sai face o deosebita cinste d-lui Iser, luindu-i in tovarasia lor. Expozitia va fi deschisa pina la 1 Decembrie. Teatru-Muzicii Debutul trupei franceze Baret Asear, trupa Baret si-a facut debutul la teatrul ,,Modern" cu piesa „Tr'“,le patrie" de cunoscutii autoi Tristan Bernard si Goldfernaux. Cocheta sala a teatrului modern era plina de un public ales si numeros, venit sa guste delicine comediei franceze. Toate rolurile asi fost constiincios interpretate. Publicul a urmarit in special pe d. Barniers care in rolul vicontelui Robert de Hondau a facut deliciul serei, zmulgind aplauze frenetice. De Vinzare tratori ›i carosieri de clasa. Inhamare singuri, in doi §i in L dLi U, i paxts g›tran^uri. Doroban^ilor 71 de la 9—11 Dimineasca , vizitiul George. aSTBTE INI FROSESY UmCITDRIL Gaffiosip Patru inculpati au fost scosi din cauza, iar ceilalti patru condamnati la cite cinci zile inchisoare Erl dupa ascultarea martorilor sedinta a fost suspendata la orele 4. 1La ora 4 Si un sfert sedin a se redeschide. Dupa cererea d-lui Mille, se asculta d-ra dr. Ecaterina Arbore, deoarece are bolnavi de Ingrijit In oras. D-ra dr. Arbore declara: Am fost la Intrunirea muncitorilor In seara de 19 Octombrie. Ma aflam in sala cind jos in strada se petrecea scandalul. In tot timpul d-nii Frimu, Cristescu si Marinescu se aflau In sala si am vorbit cu el. Gand muncitorii caresisera In strada se reintorceau ingrozit? ne am dus cu cei trei muntii, sa vedem ce s’a Intimplat si vazind ce se arunca cu pietre am strigat sa se Inchida geamurile, cari fuseserA deschise In timpul Intrunirei. O femee care se afla In sala vezind pe fereastra cum politia bate pe muncitori, i-a venit rou. Au fost adusi imediat muncitor raniti, pe care i-am pansat chiar eu. Ei spuneau ca au fost batuti de oamenii politiei. Pe unul care avea o hemoragie la nas l’am dus la spitalul Coltea. Pe drum mi-a spus ca el exise sa strige sa se faca liniste §i deodata a fost lovit brusc In nas. Nu eram la Club cind a venit d. procuror Ferechide. Ed am plecat la orele 12 s i pe strada era linis te. C. Gabino, timplar In virsta de 15 ani, spune ca a auzit flueraturi, zgomot. Era In gangul „Rominiei Muncitoare". Muncitoril ereau §i se raspundeau In toate partile. A vazut pe politisti dind cu pietre, dar nu stie daca la Inceput muncitorii au dat sntii, pentru ca el egise aproape la urmA. A vazut apoi pe inculpatul Tanescu ca se batea cu un comisar, dar comisarul lovise Intii. Presedintele: La instructie a spus ca ai vazut pe do! timplar! Intre cari s i fanescu, dind cu pietre? Martorul: Apoi am trebuit sa spun asa fim de si m’a batut d. judecator. Presed.— Unde te-a batut? Martor: Chiar in cabinettul d-sale. Intii mi-a dat o palma si m’a amenintat ca mil trimite la Vacaresti. Mai sint ascultati apoi martorii: comisar N. Stefanescu Nita Georgescu, Grigore Iorgulescu, Gh. Simioi, preotul Economu, Radulescu, Nic. I. Acelinescu, Ivaneanu Ilie, Tele Alex., Nae Georgescu, Dumitru Grosu, Alex. Ionescu, Marin Cristescu si Dumitru Stoiculescu. Ce inciden? D. Mille, spune că ridică acest incident acum, deoarece trebuiau ascultate depozitiile martorilor tocmai pentru a se putea mai bine judeca asupra lui. Și anume spre a se vedea dacă este vorba de un delict comun sau un delict politic. D-sa sustine ca manifestatia fAcuta de partidul muncitorilor era de ordin politic. Ei protestau contra expulzarei si a impedicArei de a reintra in tarA, a tovarasului lor politic Racovsky. Era o chestiune politicA, dovada chiar strigatele cu care muncitoril esisera de la Intrunire de „jos guvernul asasin”. Un delict care isi are obirsia In asemenea manifestare ipolitica tnu poate fi decit un delict politic, deci acesti inculpati nu pot fi judecati decit de Curtea cu jurat.J. D. Take Policrat, combate incidental de necompetinta ridicat de d. Mille si sustine ca indiferent de mobilul care a condus pe inculpati la manifestarea din seara de 19 Octombrie, deliciul asa cum s’a petrecut ramine un delict de drept comun, pasibil de tribunalul corectional. D. prim procuror Diaconescu, pune concluziuni In sensul respingerei incidentului. D. Dincescu, din partea inculpatilor pledeaza pentru admiterea incidentului, avindu-se in vedere ca in joc era un mobil politic,o manifestare de ordin general si chiar social. D-sa citeaza un caz identic rezolvit In sensul d-sale. O mare multime de meseriasi mergeau acum citiva ani sa ceara reforme deputatilor adunati la CamerA. S’a nascut o incerare cu politia si un numar de meseriasi fara trimis! Inaintea tribunalului pentru ultragiu, iar tribunalul, sectia treia, isi declinase competinta, trimitind infacerea la jurat.. . Tribunalul dupa o scurta deliberare, a respins incidentul, Partea civile i. Talrd Policrat, avind cel dintii cuvintul, face in primul rind declaratia ca nu pledeaza ca om politic si in al doilea rind ca vine in instanta absolut dezinteresat. In chestie propriu zis nu vorbeste Insa pe consideratiuni de ordin social si pentru mentinerea ordinel de stat. D-sa cere tribunalulu! sa aplice pedepse celor 8 meseriasi cetaten! aflat! pe blanca inculpatilor, vedeaS adacat! atit de salbateci umpluti cu singe. Neaga ca muncitorii arestat! ar fi fost batut! pine la singe in beciul politiei si cA din contra politisti! au fost cel schingiuiti. Declarat ca in contra muncitorilor Alex. Oprescu, Panait Istrati, Alex. Stoinescu si P. Temescu, nu are dovezi si nu poate cere condamnarea lor-Pentru cellaltt preventit, Marinescu, Cristescu, Frimu si Malac. d. prim procuror sI gAseste vinovati deplin si cere tribunalului aplicarea severa a articolelor 185 Si 186 cod. penal. Apararea Avoc’ati! aparare! vorbesc in ordinea urmatoare: Pledoaria d-lui Radu D. Rosetti D. Radu Rosetti. D-sa crede ca muncitorii cind s’au Intrunit ssi exercitau un drept constitutional. Si cind au egit de acolo nu se poate spune ca au tulburat ordinea publicA; prin faptul ca s’au intrunit noaptea, nu li se poate face imputtatiunea cA tulbura ordinea publicA. Gael daca e permis membrilor unui partid politic cum mai dem Az! liberali! au pornit in timpul nopti! cu masarale ca sA strige: ..sus Ionel BrAtianu”, cu ocazia ungerii d-sale ca s ef al partidului, apoi de ce sA nu se permita muncitorilor sA .se intruneasesi noaptea pentru a manifesta. paclinic pentru o idee? Sau cind zic! ,,sus Ionel BrAtianu” nu se turburA ordinea si linistea publikcA, iar cind se zice ,,jos BrAtianu” se turburA linistea publicA? Li s’a fAcut muncitorilor imputarea cA ar fi ciitat cintece subversive, or. ..Internationala”, pe care martorii spuneau cA se ciita in mod putin sgomotos, este un cintec de infratire socialA, infratire a tuturor muncitorilor. Membrii intrunirei voind sA iasA linistit, au dat de cordonul de sergenti si comisari, cari prin neninceperea si lipsa lor de tact, au provocat acea nenorocitA incerare. D. Rosettii dupa ce releva injustitia ce s’a făcut, celor 4 muncitori, cari azi sint recunoscuti nevinovat de d. priim procuror, iar cui 3 zile mai inainte li se refuza liberarea provizorie pe cautiune,— trece la examinarea dovezilor aduse de reprezentantul parchetului contra muncitorilor Frimu, Cristescu, Marinescu si Matac. D-sa arata cit de subreder sunt marturiile invocate contra lor, pe care le combate cu marturiile profesorilor universitari si a altor oameni de consideratie, care nu aveau interesul de a fi partiali in chestie, cum au fost oamenii politiei. Este dec! pe deplin stabilit cA tot! patru nu afi proJit sia'a clubulu! §ii dec!, afirmat d. Rosetti, adevaratul motiv al arestare! acestor patru seti al muncitorilor, nu este o coincidentA stranie ci gulviarnul a crezut cA dacA II aresteazA pe capii miscarei, miscarea va inceta... ApArAtorul spune cA multe abuzuri s’afl sfvirsit de autoritAti in cazul de fatA intre dari cel mai mare a fost pAtrunderei d-lui procuror Ferechide in localul clubului. D. Rosetti dovedeste cA procurorul nu poate intri intr’un local de cit un dar de flagrant deviiat de drimA si deci Marinescu avea drept cind apostrofa pe procuror ca violeazA domiciliul, in acea noia,pie. Treciind la chestiunea de drept d- Rosettti evidentiaza, cu textele de lege in mina, cA cele imputate celor 4 preventti nil intruneisc nicaunul din elementele cerute de lege pentru delictul de ultragift cu lovire. Ei trebuesc dec 'achitati. D. Rosetti is! termină interesanta -i spirituali d-sale pleidoarie cu vorbele adresate judecatorilor, ca ei sA doivedeascA cA ,,m'ai sint judecator! la Berlin”; o aluzie la crediita ce o are ca judecatorrii vor dovedi destul independenta ca sA achite pe nevinovati, desi la spatele afacerii este guvernul cu autoritatea sa. Pledoaria d-nului Gh. Stoiaa D-sa declara ca daca apara pe muncitor, intelege sa faca o calda aparare a Constitutiei, pe baza careia meseriasi!, afi crezut ca au dreptul sa se adune si sa-? exprime ideile cu privire la modul in care guvernul s’a purtat cu cetateanul Racovski. Ei au fost deci victime ale credintei oarbe in dreptatea lor si victime a entuziasmului lor. Ati fost maltratati de police si acum se vad adus! Inaintea tribunalului corectional. D. Stoian spara 'n special pe Cristescu si faci sai reiasa lipsa de probe contra acestuia, tocmai din contrazicerea martorilor, pe care parchetul il adusese contra sa. Aceasta proba remai existind vinovatia lui Cristescu nu mai poate fi sustinuta si dec! achitarea lui se impune. Pledoaria d-nilor N. Curpen, Cocea, Dincescu si Negoescu D. Curpen, raspunde d-lui Policrat, avocatul parlei civile si des-usu orbziubSjo eprpoui de a Sindicalistilor, nobila ideie care leaga pe socialist! $i cit de patruns! sint e! de datoriile lor fara de leg!, D-sa constata ca nic! Intr'o tara nu se dau nastere la atitea procese de ultragiu ca la no! ?! aceasta din cauza neghiobiei si a arbitrariului cu care se poartA organele politiei. Dupa ce mai vorbesc d-nii Negoescu, Dincescu si N. Cocea, se da cuvintul d-lui Mille care Indice seria pledoariilor, Pledoarie d-nului Const. Mille Diletant si in politica si in literatura nu voi fi avea dazul de a spune ca confratii mei, lucruri neplacuta sub o forma placuta, incepe d. Mille. Rog tribunalul sa treaca cu vederea asperitatile piedoariei mele. Cind am vazut ca reprezentantul ministerului public, vorbeste cu desgust de cel de pe banca prevenirilor, nu m’am putut opri de a analiza, care este societatea In numele careia vorbeste si cere pedeapsa, am constatat cu durere ca numai intreaga societate nu o reprezintA procurorul. ReprezintA lumea bogatilor, a celor de sus, a celor 41.000 de alegatori, de care depinde Camera, de la care la rindul ei, depinde ministerul de justitie, sub ordinele caruia lucreaza de prim-procuror. Poate o fi reprezintind societatea oamenilor cu diplome si titluri academice si de aceea priveste cu dispret pe muncitorii cari nu au de cit patru clase primare si pentru care fapt li se contesta dreptul de a se afirma ca cetatenii a se pronunta asupra unor acte ale guvernului. D. Mille, arata ca mai toti muncitorii citesc, sunt niste autodidact Si citeaza cazuri numeroase stralucitoare, de meseriasi si oameni fara multa scoala, car! afi ajuns oameni politic! si literati universal!, In Franta, Germania si In o mica propoie si la noi, Aparatorul, cu vocea sa calda, trece la capitolul opus parchetului, la inculpati, al caror fond sufletesc il analizeaza, punindu-1 intr’o lumina foarte simpaticA. D-sa sustine ca prin o condamnare se va face dintr’insini?te martir! si departe de a aplana prapastia dintre clase, se vor indirji si mai mult socialisti In miscarea lor. Trecind la fapte, d. Mille constata ca afacerea Racovski plictiseste foarte mult guvernul, si ca acesta a voit sa profite de intrunirea dela 19, care urma dupa alte manifestatiuni petrecute In zilele precedente, pentru a provoca un scandal si a da o lectie muncitorilor. Astfel prefectul de police se dovedeste ca a postat politisti in punctul spre care tocmai zicea politia ca voia sa impinga multimea, adica spre strada Fintinei. S i atunci s’a nascut scandal. In tot cazul daca masura nu a fost cu intense luata, a fost absolut nepriceputa, caci daca voia sa se mentina ordinea, lucrurile erau posibile daca se aducea forta suficienta. Fapt este ca muncitorii nu sunt vinorat, e! ati dat dovada ani de zile de spirit de lini§le si nici in acea seara nu stiau ca vor da peste politie. $i daca nu sunt vinorat de ce ati fost adus! aci? Este adevarat ca s’afi spart capete de ambele part, este regretabil, dar nu dinsi! pot fi facup vinovat. Dupa chiar declararile d-lui procuror, nu mai ritmin sub inculpatiune de citire: Frimu, Marinescu si Cristescu. f?i atunci explicapunea Inscenarei procesulu! nu mai poate fi pruta ascunsa. E! afi fost arestat si adus pe banca infamie! de catre guvernul care nu a pierdut uriciosul obiceiut de a voi sa distrugA, sa paralizeze o miscare pe aceasta cale a arestarilor, in loc de a uza de mijloacele legale. D-sa termine pledoaria cu urmatoarea anecdotA din viata. d-sale parlamentare. ..Dupa ce tinusem, un discurs In CamerA, un deputat mA felicita cu efuziune. — Ei, acum cred ca ve! vota cu mine, mA adresa deputatulu!. — Nu. asta nu not". ..Cred onorat tribunal ca d-voastra vet! vota cu mine" se adreseaza d. Mille catre presedinte. Sentinta DUPA O DELIBERARE DE 5 MINUTE, TRIBUNALUL PRONUNTA, LA ORELE 12 §1 UN SFERT, SENTINTA PRIN CARE CONDAMNA PE I. FRIMU, GH. CRISTESCU, D. MARINESCU SI MATAC ILIE, LA CITE 5 ZILE INCHISOARE. ACHITA PE ALEX. OPRESCU, PANAIT ISTRATE, AL STANESCU SI P. lanescu, * Dupa pronunsntarea sentintei, muncitorii preveniti ad multumit cu o calda, recunostintd d-lui Mille, care le-a strins mina tuturor pe rind. De asemenea marele numar de muncitori aflatori in sala si in fata tribunalului s’au grdiddrit in jurul directorului nostru pentru a-i multumi de sprijinul nepretuit ce doi muncitorimei. Toti au tinut sa stringa mina d-lui Mille, in fata caruia au defilat si dela care au primit cite-o incurajare. La esirea din Palatul Justitiei in linistea noptei rasunard strigoitele: „traiasca d. C. Millet". H. D. HADU D. ROSETTI D. CONST. MILLE Orele fiind 6 §i jumatate sedinti se suspenda pentru douA ceasuri. Rechizitoriul La orele 9 sedinta se redeschide. Este rinndul primului procuror sAi si sostind rechizitorul. D. Diaconescu spune: Muncitorii de pe banca prevemitilor sint dat! judecare! pentru cA la invitatiunea pacinicA a reprezentantilor autorritatii de a se imprastia In liniste In anumita directie, dinsii s’au arunncat ca salbatecii asupra politistilor si i-a lovit pina la singe. Gasesite ca sarcina apAratorilor va fi grea, deoarece dovezile de culpabilitate contra inculpatilor sint preia evidente. Pentru a face sa reiasA acest lucru, d. prim procuror reediteazA imprejurarile scandalului din noaptea de 19 Octombrie, expunind versiunea din depozitia martorilor politienesti, apoi Insira probele de vinovatie, care nu sint decit deposiunile acesitor matori. Se mirA din contra cA gardisti! au foist atit de rAbdatori. Incit sA nu raspunda cui legitima indignare la care aveau dreptul cind se „TROEVENTIL ProvOcarile pe litiei Cine a provocat turburarile dela 19 Octombrie — Declaratia unui martor ocular — Am afirmat, intemeiat pe dovezi care nu pot fi puse la Indoiala, ca singura vinovata de turburarile de la ..Rominia Muncitoare" e politia care prin natrigia si brutalitatea agentilor ei a provocat scandalul. Qetitorii afi vazut, din declaratiile tuturor lucritorilor arestati, ca muncitorii, dupa Intrunire, afi cautat sa se raspindeasca in Enisle, ceea ce s'ar fi itimplat dar ,politia nu intervenea cu brutalitatea ei cunoscuta. Ceva mai mult, martori oculati, persoane a carora marturisire nu poate fi suspectatat, precum e d. profesor universitar Ovid Densusianu si altii, au venit sa intareasca si mai mult cele sustinute de noi, anume ca tot scandalul de Luni, revine In sarcina politici provocatoare. Iata acum o noua marturisire, care confirma in totul cele aratate de noi. D. Andre Uiescu, meserias curelar, domiciliat In calea Victorie! 97, dec! In foarte mare apropiere de locul turburarilor, se afla in seara de 19 Septembrie, chiar linga gangul de esire al sediului cercului „Rominia Muncitoare". D-sa a asistat chiar la inceputul scandalului si a vazut tot ce s’a petrecut. MArturia d-sale e dec!, din cele mai pretioase, de aceia i-am solicitat o convorbire. Iată ce ne spune d, Andrei Uiescu: -- Eu, d-le, nu sint sindicatist Si n’am nici un amestec in miscarea sindicalai. N'am nici un interes sa denaturez adevarul si sa arat lucrurile altt"l do a,m ^nu •etrebuit. Din Intimplare am asistat la toate scenele cari, sad desfasurat la esirea muncitorilor din sala de intrunire si POT SA AFIRM CU MANA PE CONSTIINTA, CA POLITIA $1 NUMAI EA, A PROVOCAT TURBURARILE. , In momentul cind sindicalistii au inceput sa se coboare din sala de intrunire, stoiteam de vorba cu un prieten, chiar la esirea gangului localului. Pot sa-i afirm cat lucratorii au esit in cea mai mare liniste. Nici macar nu eiitau INTERNATIONALA, cum s'a afirmat prin gazete si cum au sutinut politistii la procesul de alautderi. " „Abia au ajuns muncitorii din gang pina la mijlocul casei Victorie! cind un numar de 30—40 de politisti, sub conducerea comisarului Bardulescu si a sub-comisarului Negreanu, s’au repezit la ei $i afi inceput sA-i imbrinceasca. Nic! n'afi apneat lucratorix sA setnezmeticeascA din acest atac, cind tesacele aft si inceput sA functioneze. Sergenti! $i agerii! civil! au inceput sa selveascA fAZA erifare. Cum de pe gang continuau sa soseasca muncitorii, cel dintiiu ei ifi ad fost impinsi in spre tarmacia Pictorum, cind sosind un nou grup de sergenti, i-a impins cu mai milta putere inapoi. O parte, s'ad si raspindit imediat pe calea Victoriei in spre sosea, cinci politisti au ocupat imediat e$irea gangului si au mai lasat pe nimeni sA iasA. DeodatA, sergentii de linga biserica Alba au inceput sA bombardeze cu pietre pe sindicalisti carora li se taiase retragerea spre cerc. Nu este aidevarat cA lucratorii s’au retras in localul „Romaniei Muncitoare". Politia ocupase gangul si nu mai lasa pe nimeni sa intre, nici sA iasA. in momentul acesta, ucid pe sujerdiarul Cristescu aparind balcon si apostroflnd pe politisti. ----- Ce inseamna scandalul asta d-lor! Ce am lasati oamenii sa se raspindeascd in liniste! Las ca punem noi mina pe tine! i-a raspuns un comisar. Si o alta ploaie de pietre s'a abdtut asupra lucratorilor. Am vazut cu ochii mei cum gurdistii a zvirleaft cu caramizi si asi spart geamurile de la atelierul d-lui Acelinescu. Muncitorii ad stat asa, sequestrail, fara sa poata iesi, timp de aproape, jumatate ceas. Politistii asteptau sosirea d-lui prefect. Abia cu mare greutate am izbutit sa ma strecor printre cordoanele de sergenti si sa ma dm acasd. — Va sd zicd politia a provocat scandalul ? 1 — Numai politia. Ea a inceput baltaia si tot ea a dat intiiu cu edramizi. Lucrdtorii s’ar fi imprastiat in liniste daca nu erad atacati. CU despre lucrdtorii arestati, pot sa afirm ca nici unul n’a fost in strada, edei cei cari ad apucat a iesi, n'au mai avut pu Unta sa se retraga la cere. Pe unde erad sd intre daca intrarea gangului a fost ocupata de ser> genti ? fata declaratia dezinteresata al unui om care n’are nici un interes sa denatureze adevarul, Celitori! sa judece. Rep. CAMPANIA ELECTORALA inlmiires tarpisii din sala Jvilii” Cuvintarile d-lor Grigore Cantacuzino, Sabba Stefanescu, Nicu Lahovary si Pan Sfetescu Continuind campania electorala In vederea alegerei partiale pentru scaunuil vacant de la colegiul II de Camera din Ilfov, conservatorii carpisti au convocat la o intrunire publicA pe toti alegatorii din culorila de Galben si Negru Intrunirea a avut loc aseara la orele I si jumatate in sala Ovidiu. * Seria cuvintarilor a deschis-o d. fnvocat Ion Niculescu-Scorlan, care, fiind procesul regimului liberal, spune ca singura lui opera e asasinarea celor unsprezece mii de tarani. D. Niculescu Darvari relevA ?i d-®a asasinarea taranilor In primavara anului 1907, dupa care discutA, in linii generale, reformele agrare ale guvernului liberal de azi, reforme cari nu aui satisfacut cu nimic adevaratele nevoi ale tarei, pentru ca au fost faurite in pripa si fftist o anumita pregatire. D. Darvari infiereaza apoi atitudinia guvernului fatA de miscarea muncitorilor, muncitori pe car! agenti! d-lu! Ionel Bratianu i-au sebiungiuit deun azi In beciuriile politiei, dupa ce aceea?! agent! savirsir! cel mai nepermis atentat la libertatea individual!. D. Colonel Cocea. D-sa face un istoric al partidului liberal incepand de la Ion BrAtianu, pe care-l califica de „omoritor de oameni", si termina cu d. Ionel BrAtianu, cAruia ii spune ,,asasinul taranilor". D. Alexandrescu, avocat, crede cA partidul conservator carpist nu trebue sA dea lupta impotriva conservatorilor-democrati, ici in contra regimului liberal, care trebue rAsturnat. Cuvintaraa d-lui Gr. Cantacnzino D. Cantacuzino lace o primft constatare: cA trecem prin grele timpurl, de oare-ce tara e amenintatA de o furtunA politicA, de una economicA si de alta socialA. Furtuna politicA a provocat-o, spune d-sa, intrarea in arenA a conservatorilor democrati, intrarea a schimbat fata luptelor noastre politice. Partidul d-lui Take Ionescu e compus, dupA pArerea d-lui Cantacuzino, din nemultumirii celor douA partide istorice. ObservA apoi cA pinA la creearea partidului democrat, cele două partide politice se perind asi pe rind la clima statului. Azi, InsA, din cauza noului partid, s’a dezechillibrait barca statului. Furtuna economicA, fiindcA la noi, spune d. Cantacuzino, nu mai este loc, pentru cei bogati ca s i pentru cei saraci, ca sa tri fescA cineva. Pentru a dovedi aceasta, oratorul enumarA preturile exorbitant de urcate cu care se platesc alimente de prima necesitate. D-sa crede cA, cauza principala a scumpire! traiului sint cartelurile. $i cu toate ca s’a spus cA nu se poate legifera pentru infrmarea cartelurilor, lucru nu e exact Si bu ss petrece decit la noi, aceste carteluri adapostindu-se In dosul legilor cu caracter anti-economic care ,s’aftafturit in ultiimuil timp. D. Grigore Cantacuzino e de pArere cA. fArA a si recurge la mijloace revolutioaae, se poate pune capat acestei stari de lucruri. D-sa crede cA o lege care ar autoriza consiliul de ministri sa suprime taxele vamale pentru alimentele si obiectele a caror pret ar fi prea urcat in farA, o asemnea lege ar constitui singurul mijloc de a sili pe cartelar sa scapa Rjetiune, Furtuna socialA, continua oraitorul, care a semanat simburile anarhiei din chiar primavara re-sie a anului 1907, as a ca azi, datorita guvernului d-lui Ionel BrAna nu avem anarhie sus si anarhie jos. Biserica despfirRtA In douA, Intruniri faacute in mijlocul stretului internationalei si Intruniri prezidate de un profesor universitar si la cart se striga ,,Jo,s armata", cind avem toate aceste, spune d. Cantacuzino, mA intreb ce avem de facut? D-sa terminA spunind cA rAspunsul II vor da alegatori! prin voturila lor. ,D. Marinescu, avocat, I?! exprimat dorinta ca guvernul liberal sA plece imediat de la putere. Cnvuntarea d-lui Sabba Stefanescu n-sa spune cA daest Inceputul miscare! InceputA de partidul conservator carpist poate fi modest, sfirsitul miscare! InsA, nu poate fi decit frumos pentru partid. D. Sabba- $tefanescu reaminteste, apoi, scenele petrecute In parlament In Martie 1907 si spune cg a asistat atunci la ipocrizia de care a facut dovada d. Sturdza, sftrutind un om cu care pinarni ziua aceea nici nu vorbea. Oratorul continuA acuzind pel d. Spiru Haret cA a provocat revoltele IArAnest si cA. In timpul ministeriatulu d-sale, nu a fcut decit sA calce legile si sA IntreprindA o IntreagA campanie de persecutie In contra profesorilor conservatori. D. Haret, spune oratorul, a mers atit de departe, iar cit. a. sAvirsit un fals pentru a scoate un profesor din InvAtAmint. D. Sabba Stoianescu, ocupandu-ise tot de activitatea d-lui Haret, se opreste la purtarea nepermisA pe care ministrul instructiunei a avut-o fafst de d. Titus Maiorescu, purtare pe care oratorul o infiereazA cu violonist. Trecind la criza sinodalA, d-si e de pArere cA d. Haret urmAreste sA opereze In bisericA, dupA cum a operat printre InviztAtori. D-sa contestA, In acelasi timp, dreptul de a prezida Sinodul, deoarece Constitutia spune cA, atunci cind ministrul cultelor nu e crestin ortodox, trebue sa delege pe un altul ca sA prezideze sedinta Sinodului. — or!, d-sa fiind armean nu are ce cauta la Sinod. *D. Stefanescu conchide, emitind pArerea cA guvernul de azi trebue sA se demitA cu mai curind; — iar In ce-l priveste pe d. Haret, oratorul spune cA locul d-sale ar fi mai curind pe banca acuzatilor si nu pe cea ministerialA. * D. Nicu Lahovary, seful culorii de Galben, arata cA intrunirile acestea sint protestarea cadrelor conservatoare in contra guvernului actual, care a nemultumit toate pAturile sociale deopotriva. Oratorul e de pÃrere cA trebue sfirsit cu discursurile si cu intrunirile anodine, trecind la fapte. In ce priveste remanierea ministerialA, d. Lahovary o socoteste ca o clipealA, cu care guvernul nu s’a intarit intru nimic. D. Paul Sfetescu, seful culorei de Negru, crede cA toti alegatorii vor vota pe d. Mihail Desliu. DupA intrunirile pe culori, spune d-sa, se va face marea Intrunire la care va participa si d. P. P. Caij P:. Iatimite duu.A case. Bit-