Adevěrul, decembrie 1909 (Anul 22, nr. 7270-7298)
1909-12-01 / nr. 7270
Asmil al XXI-lsa No. 72^fj rONDATOX ALEX. V. BELDIMANU BULICITATE a concedata exclusiv Agentiei de Publicitate CAROL 5CHULDER ® Comp. bucure^ti Strada Karageorgevici. IS. - Teleion 3/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 11 s Bani exemplarul ABONAMENTEI 0“ a».............Lei 16. 3 lunt .... . *Qn1................... . 8.— 10 luni............... Pentru strainatate pretul este Indoit TELEFORt 2‘*?ey,a Administrate No. 1410 Redactia cu Capitalsi 14/10 Provincia Btrainitatea 12/40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice ?i telefonice de la corespondent nostri din tara si strainatate Ai arfi J. Decembre 1909 T% * T ® WT *"**11 riLlIL* CONST.MULE Lei „t.! DULCE TARA! Cele s apte incurcaturi ale guvernului Intradevar, dulce tara maleara rmineascal 1 care merg la noi de reinune§1 beatitudinea cu care priveste guvernu fericirea ›i ordinea dela ora§e ca §i satele care curge la sate. ..sp a mai o dovada a paradisului rominesc, la sa examinam pe scurt, starea noastr de fericire, care printr’un divin concui de imprejurari si spre marele nostru ntroc sa mai desavirsit de erl incoace , prin mult doritul conflict universitar Ce este si in ce consista acest conflic universitar? Simbata trecutii, 9 din 11 membrii Senatului universitar s’ai intrunit spre decide daca trebue sa aleaga, cum cer ministrul instructiunei, un nou membr in comisia de judecata, in locul d-lui Tit Maiorescu, demisionat. Desbaterile a fost lungi si animate. D. C. Dimitrescu-Iasi, rectorul Universitatii, a tinut un substantial discurs, cerind Senatului universitar sa voteze tre candidati, dintre cari ministrul sa aleag unul, si totdeodata sa se spuna prin adresa ministrului ca sarcina celui ales nu este obligatorie, cum a considerat d-sa p d. Maiorescu. D. Dissescu, decanul facilitate ddrept, a stabilit, mai intiiu ca dupa interpretarea data legei de insus? d Haret sarcina nu este obligatorie, de oarece chiar d-sa a demisionat alta data din sarcini universitare, iar dr. Stelian, fos membru al Senatului universitar, doi an dearindul n’a mers la Senat, si acum ir urma d. Haret a primit demisia d-lor Mateiu Cantacuzino si dr. I. Cantacuzino din comisia de judecata fara nici o obiectiune. Procedind la o noua alegere, Senatul universitar s'ar pune in situatie de a face o serie de alegeri fara rezultat efectiv. "D. Dissescu a fost clar de parere si a propus sa nu se faca nici o alegere. D. E. Pangrati a dovedit pericolele teoriei practicate de diaret si a aratat amenintarea independenta profesorilor judecatori. D-sa s’a raliat la parerea d-lui Dissescu, insa a propus o alta forma a nealegerei, si anume sa se amine facerea alegerii pina ce d. Haret va comunica Universitattii ce schimba teoria si practica ei, lasind la facultatea celor aleri de a primi sail ..u. •■ ■ • • D. I. Bogdan, decanul facultatei de litere, fost elev al magistrului Maiorescu, caruia ii datoreste in mare parte actuala o situatie universitara, a declarat totusi ca se uneste cu parerea rectorului Universitatii D-nii Paul Negulescu si S. Mehedinti isi vorbit in sensul propunerilor facute de d-nii Dissescu si Pangrati. D. G. Dimitrescu-Iasi, rectorul, luind din nou cuvintul,si-a sustinut parerea si in urma puse la vot, mai intiiu, propunerea Pangrati, pe care o primeste si d. C. Dissescu, propunere ce s’a admis cu 6 voturi contra trei, date propunerii rectorului de a se face alegere si cari sint ale d-lor C. Dimitrescu-Iasi, I. Bogdan si Dim. Voinov. S’a remarcat, mult, cu ocazia acestui rol, cultura sufleteasca a d-lui I. Bogdan, junimist de bastina, care in schimbul dijmei de 200 lei lunar, ca director al museului de antichitati, post in care l-a nuntt de curind d. Haret, a tinut, sa-si arate ,o atita stralucire brasoveneasca sa recunostinta pentru magistrul d. T Maiorescu. sarbatorit mai eri cu atita sublima ,onvingere de d. Dissescu, dar cu atita atarnicie de decanul facultatei de litere. Cu tot votul caracteristic al unsului junimist I. Bogdan, nu e mai putin adevarat ca d. Haret, prin conflictul universitar ce a provocat, a intrat, intr’un nou si grav impas, din care nu stim cumva ‘f i. Asteptam sa-i vedem atitudinea. * Pin’atunci, cronicari fideli ai faptelor ;ilei, tebue sa constatam ca primul ministru si ministru de interne nu poate a-i execute pretinsa sa reforma agrara, a imposibilitatea aceasta e recunoscuta le personagii inalte ca d-nii Teodor Roetti, printul Barbu Stirbey. G. Bagdat, presedintele inaltei Curti de casatie, si altiunctionari mai inferiori. Al doilea, ca ministrul justitiei 151 vedere s aprobate vederile sale in materie de oforma judecatoreasca de catre insasi curtea de casatie. 0 A treilea, ca ministrul instructiunei publice e in conflict acut cu Universita.il teac si parte din cursuri sint suspendate, de precum sint cursurile de doctorat si celele de filosofie dela catedrele ocupate pina mai eri de d. Maiorescu si raposatul Crai iciunescu; di ministrul cultelor se face la ’3 un site de ruptura din biserica, de o parte, chiriar chia de Roman si de alta cei doui si mitropoliti. In armata sil inca neregulata chestiat Averescu, care e genera! la Mehedinti si senator la Bucuresti, precum si chestia 11 fraudelor militare, de cari a vorbit ziarul a d-lui Filipescu. e In afacerile externe, pe cind sintem a plini de iubire si de admiratie pentru uunele personagii din Berlin si Viena, fratii n nostri de peste Carpati sint iubiti mai mult ca pri cind in bierica si in scoala, i 1 iar mesagiul ne spune, cuprins de un acces de multumire care merge pina la lisirism ca niciodatat politica noastra ex-internii n’a fost mai demna si mai inaltuitoare. In ordinea activitatei economice, dea- ' eproape 3 ani s’a creat ministerul indus-triei, care s’a incredintat unul titular spe jecial, iar ca progrese reale pln’acum nu i constatam de cat numirea a 4 avoca la 1, minister si a mai multor inspector ju- ji riftti, pentru a se face dovada ca in tara romineasca cea mai buna si mai lucrativa industrie este tot industria ,, juridica”. ! Donx pays! —- ar zice Foram. 1 I. Ktts ii-Abundeanu, NAZRITI! ISasinfle guveranlul In urma accidentului de Simbala, dupa discursul d-Un Take Ionescu, cind majoritatea a seminat de doua ori prin organul autorizat al d-lui §t- Meitani, guvernul s'a ctiut dator a lua o serie de masuri de siguranta pentru viitor pentru a f 1erie de asemenea sincope parlamentare. Top membrii majoritaltel cari vor vor si ia cuvintul Intru apararea guvernului vor trebui sa treaca un examen medical Inaintea unei comisiuni care dupa ce va cerceta data pe orator il tin balamalele, ii vor elibera un certificat lo acest sens. Tot odasta doua din sable laterale ai Camerei se vor transform in mici infirmerii, unde membrii majoritatei ssi poata gasi un ajutor prompt in caz de accidditi, adapiv guv'ciri'^r— "ut’ia tie morga pe care alijeazii—e de prevazut c’o sa ajunga... la morga. Pac dispozitiile d-lui Haret au rasvratit cor ! Sublinierile facute in text sint alogul universitar. E deci foarte explicabil noastre. Asadar, primul-ministru neasa ca si reforma sanitara sa turbure corpu medical. , La inceput d. Bratianu, indus probabi in eroare, de smintitul sub-director al serviciului sanitar, a crezut ca intr’adeva, medicii aproba reforma. Acum insa nu numai ca asociatia medicilor nu primeste proectul sanitar alcatuit de guvern, dar profesorii si doctorii cu mare vaza si autoritate cum sunt d-n d-rn Severeanu, Rimniceanu, Babes, Leonte, Toma Ionescu, Mirinescu, etc., cari au fost in consiliul sanitar superior, afi respins proectul guvernului si vor prezenta un contra-proect. Contra-proectul este alcatuit mai mult pe principiele descentralizator, reduce mult numarul enorm al comisiunilor create prin reforma guvernului si cariscumprei TMISrStralin SiUn tara in djiuna sanatatii publice, reduce numarul inspectoilor generali, tehnici, regionali, sefilor de laboratorii, etc., slujbe ce se creiaza fara conditiuni de admisibilitate, etc. in sursL contra-proectul e alcatuit cu totul pe alte baze. Proectul guvernului e tot in conceptia d-lm Bratianu: slujbe multe, inspectori controlori, inspectori regionali ca si la consiliul agricol, comisiuni mari, laboratoare, multe cari sa fie instalate in palatele partizanilor ca licit, o duzina de inspectori generali, in fine un aparat care sa necesiteze cel putin vre-o douazeci de automobile cari probabil afi si fost comandate tot fara licitatie, etc., etc. Sufla in partidul liberal un vint nebunesc, I-a apucat pe reformatorii d-lui Bratianu mania de-a le face.... late de tot. Vintul acesta are sa stirneasca o furtuna. ^ Si regimul are sa fie suflat intr’o buna dimineata, foarte curind, si fara, cel mai mic regret, caci n’am avut guvern mai pficatos si mai incapabil. a. Contra reforme sanitare Guvernul d-lui Bratianu are, intre altele si mania reformelor. Ce se intimpla insa cu reformele guvernului? Toate provoaca protestari tocmai in acele straturi pentru cari se legifereaza. Pentru ce? Pentru ca toate problemele atacate de liberali n’aui fost rezolvate in intregimea lor, ci in toate s’a vazut spiritul plin de duplicitate al fratilor Bratianu, toate reformele aui fost astfel concepute incit, in realitate nu s’a schimbat absolut nimic in nici una din ramurile de activitate ale statului, in nici una din paturile sociale. S’a framintat degeaba o lume intreaga Si ne-am ales cu o serie de consilii superioare, consilii de administrate, inspectori si cu mii de functionari noui pentru plata carora se inventeaza acum biruri noui. Nu mai vorbim de reformele agrare. Un orator al majoritatei din Camera ne-a cerut sa mai avem rabdare vre-o zece ani ca sa vedem efectele, si daca se va intimpla ca aceste reforme vor da faliment, de vin si nu vor fi reformatorii, ci adversarii acestora cari n’au bine-voit sa dea tot concursul la alcatuirea lor! Acum d. Bratianu vine si cu reforma sanitara, si ne-o prezinta ca.. . democratica, ca si cum in materie sanitara ar fi idei reactionare, liberal-nationale, conservator-democratice sau anarhiste. Dar si reforma aceasta pe care ne-o prezinta guvernul a razvratit inpotriva ei pe medici, farmacisti si pe toti membrii fostului consiliu superior sanitar. Darul acesta afi reformele guvernului d-lui Bratianu, reforma agrara a nemultumit, pe proprietari fara a multumi pe sateni; reforma sinodala a provocat afurisenia sinodului; reformele d-lui Stelian au atras blamul Casatiei; reformele si — — +*m * mm— —la Hici, chiare Litamie! Am afirmat in trei rinduri si din ce in ce mai categoric ca actualul presedinte de consiliur, cind era ministru in 1902, a abuzat de situatia sa si a arendat cu un pret derizoriu. printr’un om de paie al .safi. mosia^ Ratesti. din Arges. proprietate a Eforiei Spitalelor civile, a oreT^e’estiuic cadea sub controlul guvernulu| din care facea parte primul-ministru de az-V -VI. locul vL- Vniiia stiinta numai o afirmatiune, fara a dovedi-o, ca sii vedem daca cel putin cel vizat va avea lealitatea sa recunoasca faptul. Era poate o cursa pe care o intindeam primuluiministru de azi, dar o cursa spre a ne convinge daca acest om are cel putin curagiul faptelor sale. Ei bins., azi se dovedeste ca aceasta cursa era necesara. Caci omul din capul guvernului a cazut intr’insa si neaga si minte, cum se va vedea din comunicatul de mai jos pe care-l da prin foaia sa franceza sub tifilis ..O mica infamie”. Traducem cuvint cu cuvint acest comunicat, caci tinem,ca el sa fie bine cunoscut de toata lumea, ca sa se vada cu cine avem a face in capul guvernului lata textul comunicatului. ..Adeverul" publica de mai multe zile o nota care spune ca in 1902. d. loan Bratianu, pe atunci ministru, vrind sa ia in arenda mosia Ratesti, din judetul Arges, proprietatea spitalelor civile, s'a servit de un om de paie anume S. T. Dimitriu, caruia a fficut sa i se arendeze proprietatea Eforiei pe un pret ridicul de mic, pe cind in realitate §i pe sub nani adevaretul arendas era primul ministru actual. .Adevarubi miroase peste tot afaceri... lucrul se explica prin mediul in care traieste. Aceasta explica si de ce celelalte foi takiste au crezut ca trebue sa faca cor cu dinsul. Iata despre ce e vorba . ..La 16 Martie 1902, s’a aprobat adjudecarea luatei in arenda de catre d. Ch. T. Dimitriu a mosiei Butesti, din Arges, cu pretul de 6.250 de lei pentru perioada din tia si de 7.562 de lei 50 bani, pentru ultima perioada de cinci ani, plus 600 de lei pentru leafa paznicilor. ..Aceasta era a cincea adjudecare : celelalte patru avusesera loc mai inainte si nu fusesera confirmate, deoarece pretul nu era destul de avantagios. Chiar si d. Dimitriu, in urma unei adjudecari ramase fara rezultat, inaintase o oferta pentru arenda, dar ea n’a fost aprobat si de Eforie. ..Sa mai spunem ca in 1908, d. Dimitriu a cedat obstiei locuitorilor din comuna Ratesti, contractul sau de evendare pine la scadenta, adica pine in 191S. ..Adevern!" amintit, cum ii e obiceiulft —1WIM 1 IHBBIUii»si CHESTIA ZILEI ca s a servit de un om de pae, anume Dimitriu, spre a arenda ca ministru n mn. Sie a Eforiei ? Neaga ca in realitate si pe sub mina adevaratul arendas era d-sa, dar se preocupa de pe acum... . apara pretul cu case s’a facut arendarea ! Asadar noi am mintit . ..ca de obicei fi" — si primul-ministru de azi — tot ca ..de obicei fi" — e un barbat din a carui gura ese numai adevfirul si impotriva caruia noi am ticluit ..o mica infamie". Ei bine, noi credem ca la mijloc e o mare, o prea mare infamie si indrazneala — si de aceea ne vom vedea siliti a aplica o lectie mincinosului si incorectului din capul guvernului, ca sa-i treaca pofta si de mintit si de insultat. Si-1 prevenim ca i-o vom aplica asa fel ca sa nu mai poate nici sufla Ad. Dupa sedinta de Sfmb^t£ ? _(«emierul»( 'sfetnicul de la justice). De ce nai r&smns media, ill. (le lakey cd te~a uirect in primire ? D= Stelian pentru aceleasi motive pentru cari n'ai raspuns medial nici ata, nici din Haret. Mi se taiase glasul ! Halul majoritatilor Cine se indoeste inca de starea de descompunere politica si morale a regimudini Sa Postelec,trebuia sa fie fata la serdinta de Simbata a Camerelor. bub bicul de foc al rechizitoriului d-lui lake Ionescu, banca ministeriala si raalentarea manifesta si un neastimpar de asa nature ca nu mai incapea indoiala asupra sentimentelor de neputinta in carie zbateau. Nu mai era vorba de abaterea acestui egim dela toate credintele liberate: nu mai era vorba de nerusinarea cu care generolii d-lui Bratianu afi devenit, sperian oricarei fagadueli catre tara, oriefi iui ideal si oricarei realitati democratice: nu mai era vorba de cea ce a esit din manifestul regal pe urma legiferarilor acestui regim. Era vorba de ce a facut acest regim cu libertatile publice ale tarei cu spiritul de ordine, cu spiritul de legalitate. A esit limpede la lumina zilei ca mentinerea la putere a unui asemenea regim este o primejdie publica. “beta bratienista-haretista a ajuns de un despotism care nu mai lasa in picioare nici legi, nici obicei si nici omenie. Atot-puternicia bratienista si haretista mai pre sus si de Parlament, si de lege si de jistitie, iata ce a dovedit, cu un morman le fapte d. Take Ionescu in cuvintarea a de Simbata. Era momentul ca guvern si majoritatea fara si sa-si apere daca nu opera, dar el putin existenta. Ei bine, n’a fost in nine s’o faca. Nu s’a gasit, unul care sa se incumete a salva aparente. Si astfel am azistat la penibilul spectacol al unui tir.;iz orator caruia i-a venit ameteala la bibuna si a trebuit: s’o paraseasca, iar au pe deaiul, care cu snoave si grn^ pcoucat [UNK] sa ridice moralul guvernului si al majoritatei aiurite si dezorientate. Ministrii si leaderii, desi luasera note, afi avut nevoie sa se reculeaga; nici unul nu s’a ridicat, sa raspunda, desi in timpul cuvintarei d-lui Take Ionescu .,dinastia" intrerupea in culmea enervarei si la fiecare intrerupere primea un dus cumplit. Ziua de Simbata a aratat adevaratul l’..al al regimului in ajunul alegerilor partiale. A mai pierde un singur vot curat pentru un asemenea regim ar fi o naivitate. Alegerile partiale vor pecetlui definitiv soarta guvernului si a majoritatilor sale Saturn Rasturnarea guvernului O nostima polemica s’a incins intre gazet.ele liberale si cele carpiste. Obiectul polemicei este obiectul intregei activitati politice de la noi: cine pleaca si cine vine la putere, cind pleaca si cind vine. .Inoiita Nationals" plina de tact, du’ pa ce a^.anvizajat chestiunea cine o sa moarsi intiiu. d. Marghiloman sau d. Filipescu, declar si acum ca guvernul liberal are sa mai trimite la putere, nu numai in aceasta legislatura, dar si in cea viitoare, cu alte cuvinte ca Ionel va imita pe Ion Bratianu si se va perpetua la putere. E locul de a spune aci, fara nici o aluzie rautficioasa la directorul ..Vointei" . Vrabia malaifi viseaza si tiganul foile. Dar e nostim si raspunsul pe care-l da si carpistii prin ..Epoca" la afirmatiunea de mai sus a ..Vointei". Carpistii cari au trecut de mult de cei seapte ani ai opozitiei si continua a sta in opozitie, — inca nu pot spera sa vie la putere. Intr’adevar ei califica afirmatia ..Vointei" ca liberalii vor mai sta la putere inca o legislatura drept obraznicie, — dar singuri se pregatesc a mai sta inca o seziune, afara de actuala, in opozitie caci declar fi: cu multa energie ce-i drept, ca inca inainte de alegerile generate vor ..zvirli guvernul de la putere". Mai intiiu nu intelegem de ce ar fi obraiznicie, afirmatia Vointei" ca liberalii vor mai sta o legislatura la putere! Daca chiar carpistii le acorda intreaga legislatura actuala, de ce n’ar visa ei sa mai stea si legislatura cealalta ? Daca insa pe ..Epoca" a suplirat-o lipsa de bun si cuviinta a ..Vointei" care-si bate joc de betegia politica a carpistilor. .. atunci intelegem supararea acestora cari sint boeri, dar stim ca in politica politeza de salon nu e practicat.. nici chiar de un boer ca d. Filipescu. Ep. In chestia Contenciosului s’au produs cite-va incidente. cari dovedesc in mod lamurit in ce har politicianii nostri afi adus tara si ce spirit domneste la guvernantii actuali. D. Toma Stelian, declara ca a cerut avizul Casatiei asupra Contenciosului, dar ca nu se va tine de dinsul. Orice om cuminte isi va zice: atunci de ce d. Stelian mai consultat, Casatia? Evident ca raspunsul trebuie Sa fie: pentru ca d. Stelian care nu are nici un sprijin pentru proiectul sau distructiv, spera sa capete unul de la Casatie. Daca nu i-a efipfitat insa se erede in drept a desconsidera cea mai inalta autoritate in materie de interpretare si aprecierea leilor. . Dar lucrurile nu se opresc aci. Opozitia conservatoare, si carpistii si takigun, au declarat in mod hotaritor ca daca d. Stelian, cu toata opozitia ce in timp in si, va desfiinta totusi Contenciosul, conservatorii fie ei takisti, fie carpisti, il vor reinfiinta in dat si ce vor veni la putere... Si atunci, ne intrebam, la ce duce atitudinea aceasta despotie si a liberalilor, daca nu la ultima discreditare si a ultimelor aparente de seriozitate a parlamentarismului de la noi.. S’A PUS IN VINZARE Simanacbul ziarelor „Dimineata“ ?i Jdavirul Pe 1910,------Pretul 30 Bani ii Oamenii de stat celebri mortis descris de Georges Lorand 0. Georges Lorand publics ' in ..L’EXprass' tin avea frumos articol asupra regretatului fost ministru Italian Fortis; a curut moartea, produs si la noi in fara o adinca impresie. Iata acest articol . Alessandri Fortis, fostul ministru italian, de doua ori prim ministru si sef al majoritatei ministeriale pe care se sprijinea d. Giolitti, a i murit dupa o lunga si dureroasa. agonie, care tinea de mai multe saptamani si ale carei peripetii le urmarisera prietenii si chiar adversarii sai cu o dureroasa stringere de inima. Dusmani, Foilis n'avea, caci calitatile lui personale de bunatate de inima, de bonomie ingaduitoare si vnioasa sI dlsfigasera si patrasera toate simpatiile intr’o tara unde luptele personale cari se desfasura in cadrul luptelor politice, ating uneori salbaticia. F1 dispare chiar in mmomentul cind succesorul sau,1. Giolitti, caruia SI era un alter ego, e silit sa-I dea demisia printr’un vot al sectiilor, cari se ridica Simpotriva stabilirea progresiunei in categoriile Superioare ale impozitului asupra venitului. Fortis va fi regretat in mod universal si dovezile de stima si simpatie afi fost numeroase In jurul patului safi de moarte. Pentru mine era un prieten personal si vei fi fi senzat ca-i pastrez o amintire mai cu deosebire puternica. De altminteri era o fisionomie foarte caracteristicfi a lumei politice italiene. Liberal Inaintat si sincer democrat, anticlerical hotarit. nl a murit ca liber cugetator dupa ce sa dezbracat de preofil cu cariera, in legaturi de prietenie personala. Un cardinal n’a fost lasat sa intre in camera bolnavului de catre chiar fiica lui Fortis, contesa Safli, care a declarat printului biserices ca oricare ar fi sentimentele ei personale, cunoaste pe cele ale satului si ii va respecta vointa Fortis apartinea rasei celei mai energice a peninsulei si generatiei care a facut Italia. Era din Forti, inima Romagniei, nascut supus al papei-rege, si conspirase cu Mazzini si combaituse cu Garibaldi pentru independenta si unitatea Italiei. Debutase ca republican si ca deputat republican de Forli (unde sint numai republican!) intrase In Camera, unde mai tirzi si, uimind avolutia lui Crispi, raspunsese la un apel public, ramas celebru, al acestuia, care iI strigase intr’o zi iin Camera . ..Ma vieni con me !“ (Ci vino cu mine !), devenind subsecretarul de stat al puternicului dictator, pe atunci ministru de interne. Fireste, republicanui ramas! pazitori curat! al traiitiei mazzuriene nu-I iertasera aceastsi evolutie oportunista si el trebuise isa paraseasca colegiul sau electoral din Forli ca sa fie ales intr’o romania pierduta de linga muntii Sabinel. la Poggio Mitroto In 18/6, pe cind eram student la Bolonia, Fortis e gise tocmai din Inchisorile regelul ii, care itrimisese colonelul Minghetti In tovaragia ilustrului triumvir al republicei romane. Aureliu Safir (a carui fii.a trebuia sa ia mai tirziu pe unul din fiii lui) si in care trimuse aproape doui ani, pentru cantase parte la Vila Ruffli, la o Intrunire In care republicanii din Romagna voiau sa se sfatuiasca asupra atitudinelor In alegerile viitoare caci aga era libertatea le care se bucura lumea in Italia sub cel din al doua regi a ninastiei, careia DQ/A INICA N’am epuizat mefi notitele si impresiunile din Arad. Preotimea de peste munti menta o nota speciala. De altfel de ea am vorbit si cu alta ocaziune, cind am fost la Sibiu. Preotul romin de peste munti, nu face casta aparte. E aproape acelasi cetatean ca si negutatorul, ziaristul, profesorul. De abea IT deosibeste portul. In toate manifestatiunile vietei poporului el se amestec si, fara de a se confunda, fara de a’si pierde caracterul si individualitatea sa. E ceva greui de definit aceasta cu vorbe. Poate darile de fapte imi vor face gindirea ma luminoasa. Astfel preotul romin merge la cafenea si discuta toate chestiunile dela a dmea zile! e deputat dietal ca protopopii Damian si Popovici. La concertul dat abrad de asociatiunea femeilor romine, -n preot s’a urcat pe scena si a cintat cu voce superba de altfel iar mai apoi de CONST. MILLE noaptea tirziu, in sala de restaurant a hotelului Crucea alba, acelasi preot, cu caldul lui glas, ne-a delectat si aceasta fara ca nimeniisi gaseasca lucrul acesta va fi si ssi se scandalizeze. In schimb, preotul stie sa se faca respectat. Are un tact si o masuri, gratie carora el este si dascfilul natin si in acelasi timp si conducfitorul spiritual, preotul fiind de altfel ales si ridicat la aceasta demnitate de catre intreaga sa comuna prin votul universal pe care azi nationalitatile si poporul ungur le reclama cu inzistentii. E natural, cind pun alaturi preotul romin de peste munti, cu preotul nostru si in special de popi! dela tara—deosebire sa fie in totul nefavorabila celui de la noi. In prima linie situatiunea lui umilita fata de puterea centrala, i1 face cu totul dependinte de ea, un slujbas fara de rana si fara de autoritate, care, vorba rominului nu se simte si care nu-i nici iubit, nici respectat. E de ajuns sa- i’eamintesti ce, rol ridicol joaca popii nostri de sat in anecdotele populare pentru a te convinge de acest trist adevar LON ! Rominii de peste munti, nu sint deloc victima frazelor bombastice cari se scriu si se rostesc la noi. Ei inteleg foarte bine ca imprejurarile afi facut intre noi si ei o atare deosebire, incit trebue^multa vreme, pentru ca sa se gindeasca la ceea ce visam noi la banchete si intruniri publice , la o Dacie mare si puternica. Ei de altfel si cu drept cuvint, se socotesc superior noua. Vorbim si de patura conducatoare si de popor — de taranime care in cea mai mare parte sta mult mai bine sub dominatiunea maghiara decit sub sceptrul regelui Carol. In astfel de conditiuni, ei nu afi alta orientatiune, decit aceea de a intari elementul roman din Ungara, lasind timpului si desffisurarea evenimentelor grija de a face mai mult. In momente de expansiune, din isi isi spun tot gindul si toata gindirea mi-o spun si eu. E o spovedanie reciproca... Mi se povestesc citeva anecdote . — Un romin de la dv. vine in Ardeal si dind peste un deputat romin, acesta s’a crezut dator sa-1 cinsteasca cit mai mult, sii-l faca sa viziteze localitatea, sa-i dea o masa copioasa, in sfirsit, sa-1 sarbatoreasca cum a putut mai bin Era incintat de aceasta primire cetateanul din Rominia libera si neavind cuvinte ca sai-i multumeasca, se desparti de deputat somindu-1 ca nu cumva sa vie in tara fara a-1 vesti, a descinde la el acasa si a-I fi deci musafir. A multumit, deputatul, timpul a trecut, si peste citava vreme, uitind de vizita aceasta, a venit, la Bucuresti — fara bine inteles se fi gindit, sa se foloseasca de amabila invitatiune a fratelui din Capitala Rominiei. Intimplarea insa a facut ca chiar in ziua sosirei, se intilneste fatsi in fata pe calea Victoriei cu fostul sau musafir. — Ce mai faci frate? Esti bine? Cind ai venit? Fostul musafir din Ardeal, este insa evident grabit... - Uite, drag si, sa ma erti, dar sint grabit — si trebue sa-ti zic la revedere. Se uitasera toate invitatiunile, toate mesele acceptate si date — uitase chiar prea zelosul fost oaspete, ca ssi intrebe unde sta noul venit si nu s’a gindit ca cel putin 0 vizit si de politeta ar fi de rigoare. MARTI Un alt deputat, imi povestea patania unei societati corale din Transilvania, invitatii la Turnu-Severin. A fost prinita ce’i drept cu muzica militara, de la gara in oras i s’a facut un adevfirat alaiu. Odata ajunsa acolo, toata lumea s'a raspindit in graba si escursionistii sau gasic abandonati in mijlocul orasului, fara fe gazde fara de cunostinta localitatei. Tara sa se fi pus la cale o receptiune mai practica. Unii afi dormit la gara. altii arm circiumi infecte si in tot timpul de douazeci si patru de ore au blestemat ceasul cind afi proectat escursiunea de la frati la frati -La banchet se spun glume . Un comesean intreba pe altul ce deosebire este intre craniul unui barbat si acel al unei femei)1 Nimeni nu poate raspunde sati^acator, pina cind insusi vorbitorul explica lucrul. Craniul barbatului se deosebeste de cel al femeei din causa... coarnelor. Toti zid, dar interpeleaza pe cel cu anecdota. — Asta ai adus-o desigur de dincolo... Sa ma supar! La ce m’asi supara, cind suntem intre frati si ca atare ne putem spune si ofictile bune si cele rele. La banchetul oficial am vorbit pentru public si oficialitate. Aici intre noi, cu citme vom spune mai multe adevaruri cu atita vom fi mai bine cunoscuti unii altora. /nERCURI De altfel si ei le fac o intrebare care de mult, foarte de multa vreme, nu gaseste deslegare in crierul meu . E intrebarea cum se explica faptul ca acesti romini atit de bine inzestrat si mai ales cu insusiri sufletesti, le pierd de indata ce trec notarul rominesc? Rominul transilvanean de indata ce trece muntii — vorbesc de generalitate — nu deferoite exceptiuni — pierde toate bunete lui caltfiti can fac minduna neamului. El devine mai rau decit noi. E cel mai nesatios budgetivor, lipsa de caracter devine o nota specifica, si ceea ce este mai trist, indata ce a devenit bogat uita complect cauza fratilor in suferinta. La noi in Rominia cauza dv., ma rosteam eu prietenilor de peste munti, ar putea fi sustinuta cu succes si din belsug, numai, dar exclusiv numai de catre aceia cari veniti saraci in Rominia, azi se bucura de averi mari si de situatiuni materiale si morale de exceptiune. Mai mult inca. <e ziceam esi. prevad un moment, cind din cauza concurentei ce se face de esitre rominii de peste munti, proletariatului din clasele liberale—chestia aceasta va deveni intro zi de dureroasa actualitate. Si ceea ce este mai trist e faptul ca in’ viata noastra sociala destul de zapacita si mai ales lipsita de ideal, in mijlocul reactionarismului de tot felul, rominii de peste munti, aduc si esi o nota si mai retrograde si cu vederi cu totul potrivnice democratismului de care dv. dar! autea dovezii in fapt si in vorba. Pentru ca sa fit iubiti, iubiti cu adevarat, nu in discursuri si tuastul!. dv.