Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)
1912-01-24 / nr. 8033
Marţi 24 ianuarie 1912 dta apropierea austro-rusă Viena, 22 ianuarie. — Am telegrafiat la timp că, cu prilejul ultimei sale vizite la Berlin, arhiducele moştenitor a obţinut ca Germania să intervie pe linga Rusia pentru a realiza o apropiere austro-rusă in vederea unei acţiuni comune în Balcani, pentru cazul cind s’ar ivi complicaţiuni la primăvară. Ştirea aceasta pe care am avut-o din excelentă sursă diplomatică se confirmă azi cu vestea că marele duce Andrei Vladimirovici, întorcîndu-se din Sofia se va opri la Viena pentru a vizita pe împăratul Frantz-Iosif. Primirea marelui duce cu totul strălucită şi la prinzul ce se va da la Schoenbrun în onoarea înaltului oaspe vor participa toţi membrii familiei imperiale aflători la Viena. Pentru o mai buna înţelegere a situaţiei trebue amintit că relaţiile austro-ruse erau foarte încordate de la începutul ches- Uunel anexărei Bosniei. Celebra polemică dintre Aehrenthal şi Iswolsky este încă în amintirea tuturor. Intre împărat şi ţar încetase şi corespondenţa personală. La jubileul împăratului de 60 de ani de domnie, ţarul nu a trimis nici un reprezentant, lucru care a surprins pe toţi acei ce nu erau, In curent cu situaţia diplomatică. Se ştie apoi că atunci cind ţarul a mers la Bacconigi pentru a se întllni cu regele Italiei, au trecut In mod ostentativ prin Germania şi Franţa ovilind Austria. In tot timpul membrii familiei ţarului cari au trecut, prin Austria nu s'au oprit la Viena, sau in tot cazul au păstrat cel mai strict incognito. Vizita, marelui duce Andrei Vladimirovici are deci o importanţă deosebită, deoarece dovedeşte că o schimbare s'a produs in relaţiile austro-ruse. Nu mai încape nici o îndoială că, acest eveniment constitue confirmarea ştirei noastre că Austria a dorit o apropiere de Rusia în vederea, unei acţiuni comune in Balcani şi că desigur Rusia, pe de o parte ţinînd seama de propriul ei interes, pe de alta oraţie intervenţiei Germaniei, este dispusă să cadă la înţelegere. Aceasta cu attt mal uşor cu cit contele Aehrenthal fostul prieten al Rusiei şi care i-a devenit duşman nu va mai rămîne In fruntea ministerului de externe, sănătatea Iul rămînînd definitiv compromisă. „In cercurile politice se comentează cu aprindere noua turnură politică. Se afirmă chiar că în scurt timp arhiducele Franz Ferdinand, va întoarce vizitele marelui duce la Petersburg. E de prisos să mai accentuăm că această apropiere austro-rusă prezintă o , importanţă enormă, pentru politica balcanică. * Paris, 22 ianuarie. — Relativ la informaţiunile publicate de ziarul „Berliner Tageblatt“, după cami archiducele Franz Ferdinand s’ar fi exprimat. In convorbirile sale cu diferite personalităţi politice in favoarea unei apropieri între AustroUngaria şi Rusia, corespondentul din Petersburg al ziarului ,,Temps“ telegrafiază următoarele: „Afln din cercuri politice că ştirea în chestie a fost primită aci în mod favorabil. „Dacă Austro-Ungaria şi-ar exprima dorinţa unei apropieri de Rusia şi ar declara in mod lămurit ce înţelege prin apropiere, Rusia nu ar refuza să intre în discuţia acestei chestiuni, dacă aceasta ar putea duce la un acord Intre ambele Puteri. Intre Austro-Ungaria şi Rusia nu există în momentul de faţă nici un motiv Însemnat de neînţelegere“. iV is. Din Giurgiu ADUNAREA GENERALA A SOCIETATEI „HRANA“ GIURGIU, 22 Ianuarie. Azi au fost convocaţi în adunarea generală membrii acţionari ai societăţei cooperative „Hrana“, în scop de a se lua în discuiţie mai multe chestiuni, privitoare la bunul mers al societăţei. întrunirea membrilor a avut loc în salonul hotelului „Dacia“ la orele 2 p. m. D. Ilie Stavrescu vice-preşedintele societăţeî luînd cuvîntul spune că scopul acestei adunăriî este de a se aduce la cunoştinţa membrilor acţionari atitudinea consiliului de administraţie faţă de directorul societăţei d. P. Niculescu. D-sa enumără mai multe fapte comise de d. Niculescu prin care s’a lovit în interesul societăţeî şi din această cauză consiliul de administraţie l-a revocat. Arată apoi că d-l Niculescu a, luat cu sine registrele societăţeî şi ştampila, şi a suhjenit bunul mers a! societăţeî. Cere acţionarilor ca să se pronunţe asupra atitudinei consiliului şi a directorului societăţeî şi să decidă cine are dreptate. D. Nicolescu răspunde acuzaţiunilor aduse de consiliul de administraţie prin d. T. Stavrescu. Spune că pe nedrept a fost acuzat de consiliul de administraţie şi gonit din postul de director al societăţeî , pentru aceasta s'a adresat justiţiei, care s’a pronunţat în favoarea, sa, reintegrîndu-l în drepturile ce le-a avut. Spune că tot n’a putut funcţiona deşi justiţia l'a reintegrat, deoarece s'a opus la aceasta d. Stavrescu. Afirmă, că a lucrat cu cinste cit a fost director la societate şi că toată atitudinea consiliului nu se datoreşte de cit unor intenţii rele. Declară că actele şi registrele nu le-a ridicat ci sunt la societate, dar întru cit e răspunzător de ele, nu le poate da nimănui. Cere ca acţionarii să se pronunţe dacă d-sa are sau nu dreptate. Apoi d-sa rndică incidentul că azi nu se va putea face această operaţie, deoarece procesul-verbal prin care s’a hotărît convocarea acţionarilor azi, nu este semnat de toţi membrii consiliului de administraţie, şi deci să se facă o altă convocare. D. Stavrescu spune că membrii consiliului cari au făcut convocarea, au fost în majoritate dar n’au iscălit toţi, întrucit unii sunt comercianţi şi au neglijat să iscălească, fiind ocupaţi la prăvălii. Propune ca chiar acţionarii să se pronunţe asupra chestiilor discutate. Se naşte un tumult îngrozitor. Acţionarii se împart în două tabere, unii pentru consiliul de administraţie şi alţii pentru directorul societăţei, unii cer să se facă o altă convocare, iar alţii să se hotărască chiar azî. Cei care I au fost cu consiliul de administrație au semnat uin proces-verbal prin care au re vocat pe directorul societăţeî, ceilalţi, partizanii ai directorului au părăsit sala în mod ostentativ. Inaugurarea liniei ferate Pucioasa-Petreşiţa TÎRGOVIŞTE, 22 ian. — Cu un tren special, .Condus de subinspectorul de tracţiune, inginerIonel Christescu, a sosit în gara Tîrgovişte, d-nii Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, inginerii-inspectori generali Galea Mareş şi Ilie Radu, inginer inspector, d. Ştefănescu, secretarul ministrului, d. inginer inspector Georgescu, cel care a condus lucrările construitea liniei, inginer Georgescu, inspector de mişcare, Antonescu, Inspector de rişcare C. Weiss şi inginer şef Balaş. In gara Tîrgovişte au fost întimpinaţî de d. Victor Baramga, prefectuljudeţului, Gonzalo Ionescu, primarul oraşului, Al. Popescu, directorul ,prefecture, Grigore Iftefu, poliţaiul oraşului, Ilie Angelescu, Nicolae Cantacuzino şi Jean Dales, deputaţi, consilierii judeţeni Dumitru Vaclov, căpitanul Diaconescu, Vasile Giugălea şi alţii şi de un numeros public. La 9.50, cu acelaş tren special, în care au luat loc şi persoanele invitate din Tîrgovişte, au pornit spre Pucioasa, unde au ajuns la orele 12 fără un sfert. In gară muzica regimentului Dîmboviţa a intonat un marş. Oaspeţii urmaţi de un numeros public cu muzica în frunte nu parcurs bulevardul gărei şi str. Regală pînă la primăria Pucioasa. Aci protoereul judeţului, preotul Vasile Alexe, înconjurat de preoţii Diaconescu, Serghie şi alţii, a oficiat un Te-Deum. Apoi d. prefect Baranga, în numele judeţului, a mulţumit d-lui ministru de lucrări publice pentru deosebita cinste ce o face luînd personal parte la inaugurarea acestei linii principale. Asigură pe cei din judeţ, partea Talomiţei, că, cu începere de la primăvară, lucrările vor reîncepe pentru ca această linie importantă să ajungă pînă la Sinaia, devenind astfel una din cele mai importante linii ferate din ţară. De la primărie, pornesc în corpore spre podul din spre Moţăeniî, capătul nouei linii, unde d. ministru al lucrărilor publice a tăiat panglica, deschizînd astfel, noua linie. Muzica regimentului a intonat imnul regal. Aci a venit apoi trenul special, de unde oaspeţii au pornit spre Pietroşiţa. In mers s’au oprit la nouile gări: Fienî şi Buciumenî. In ambele gări autorităţile comunale şicopiii din şcoale au primit trenul special cu urale. La orele 12 şi câteva minute, trenul a intrat în gara Pietroşiţa, unde sute de săteni au întîmpinat pe oaspeţi, cari cu muzica în frunte au mers pe jos pînă la localul şcoaleî, unde s’a servit un banchet.. La toasturi au vorbit d-nii Delavrancea, Baranga, inginerUie Radu, doctorul Zoe, protoereul judeţului. La orele 4.30, cu acelaşi tren, special, oaspeţii s'au înapoiat la Bucurăşti.—Rica. A apărut Revista modei Finanţe şi Comerţ ------- .—* * ia Banca Marmorosch Blank & Co. Bucureşti.—Bilanţul pe 1911 al acestei Bănci, a cărei excelenţă, reputaţiune este europeană, se prezintă în condiţiunî de lichiditate, cari justifică pe deplin această reputaţie. La un capital de 12.500.000 lei, beneficiul net se urcă la 2.222.780, pe cînd conturile curente creditoare, adică datoriile propriu zise ale Băncei sunt de numai 15.322.557 lei. Depozitele sunt de 37 şi jumătate milioane, rezervele de 5 şi jumătate milioane. La active figurează: casa, cu 2 milioane 824.589 lei ,şi corespondenţii din străinătate cu 4 milioane 738.821 lei. Portofoliul deefecte comerciale, cereale şi cesiuni aproape 28 milioane, iar asupra ipoteci 2 mii. 630.600 lei. Debitorii în cont curent aproape 17 milioane lei. Banca Naţională a României. Situaţiunea sumară pe ziua de 14 Ianuarie a. c., corespunzător cu 15 Ianuarie 1911, se prezintă astfel: Active. Rezervă metalică şi trate 219 milioane faţă cu 109 milioane. Portofoliu român şi străin 146 milioane faţă cu 97 milioane. împrumuturi pe efecte **------publice şi în cont curent rotail, faţă cu 28 milioane. La pasive biletele de bancă, în circulaţiune 439 milioane, faţă cu 335 milioane şi dobînzile şi beneficiile cu 218.944 lei faţă cu 211.084 lei. Banca „Botoşăneană Romînă“. Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1911 se prezintă la un capital de un milion lei, din cari 750.000 lei vărsaţi, cu un beneficiu brut de 256.287 lei şi un beneficii net de 106.947. La active figurează: casa aproape 26.000 lei; efecte scontate şi reescontate ceva peste 2 milioane lei; efecte publice 28.416 lei; ipoteci 17.500 lei; conturi curente 890.623. Banca Naţională cont curent pe depozit 73.000 lei; efecte publice angajate,a Banca Naţională 117 mii 807. La pasive: deponenţi 465.400 lei; casa de economie 12 mii 400 lei; fond de rezervă 16 mii lei; efecte reescontate 982 mii 345 lei. Fabrica de postav Azuga, — In bilanţul încheiat la 31 Decembrie st. n. 1911 figurează la pasive: capitalul social acţiuni 1.600.000 lei; obligaţiuni 1 milion 472.000 lei; contul de armortizare 1.147.101 lei. Furnisori şi creditori în cont curent 890.000 lei; economiile lucrătorilor 100 mii 315 lei; contul profit şi perderi 230.922 lei. La active: Clădiri şi maşini 2.600.000 lei; lina şi materii prime 1.536.740 lei; mărfuri în depozit 183.590 lei; debitori 650.905; bănici ct. curent 559 mii 363; efecte publice 48.100; cassa numerar 38.352 lei. Pivniţele Rhein. & Co. Azuga. Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1011 st. n. se prezintă astfel: Pasive. Capital social 500.000 Iei; amortizări 15.222 lei; creditori 117.974. Profit și perderi 36.855. La active: clădiri, mobilier, butoae 116.571 lei; vinuri, șampanie, accesorii 465.471; debitori 84.348 iei. Banca „Dîmboviţa“, Tîrgovişte. Bilanţul pe primul exerciţiu încheiat la 31 Decembrie se prezintă la un capital de 500.000 lei din care jumătate vărsat cu un beneficiu de 23.269 lei. La pasive figurează: conturi curente :188.479 lei;depuneri 66. 229 lei. Efecte reescontate 206.631 lei. La active: cassa 11.667 lei; efecte scontate 504.037. Un nou conflict franco-italian **■ Distrugerea şantierului francez de la Hodeid Paris, 22 Ianuarie. — „Le Journal“ scrie că distrugerea premeditată a clădirilor Societăţeî franeze din Hodeida ar fi o atît de gravă călcare a dreptului internaţional încît guvernul francez nu poate decît să facă demersurile cele mai energice.. Ki-Paris, 22 ianuarie. — Societatea franceză însărcinată cu construcţia căei ferate din Hodeida a cerut guvernului france trimeterea unui vas francez de războiu pentru a ocroti pe inginerii francezi şi familiile cari sînt fără adăpost. Ki-Paris, 22 Ianuarie* — Guvernul francez a telegrafiat la Constantinopol şi la Obok spre a cere informaţiuni despre incidentele de la Hodeida. S’au dat instrucţiuni vaporului francez din societatea „Messageries maritimes“ care se găsesc pe in acest moment în Marea Roşie să se oprească la Hodeida spre a lua pe bord pe pasagerii francezi. Et Paris, 22 Ianuarie. — O parte din presa franceză de azi comentează într’un mod foarte energic bombardarea de la Modeida. Ziarul „Autorité“ scrie: E vorba de o provocare sistematică , cu toate că guvernul francez e pentru conciliaţiune, nu va putea de data aceasta să tolereze un asemenea procedeu din partea Italiei. „Libre Parole“ declară că Italia îşe vede finanţele şi forţele militare obosite din cauza campaniei din Tripolitania şi nu are acum alt scop decît de a jigni comerţul străin spre a împinge Puterile la o intervenţie la Constantinopole ,spre a face pe turci să recunoască anexarea Tripolitaniei. Paris, 22 Ianuarie.—Deputatul naţionalist, maiorul Uriant, a comunicat primului ministru că în cazul cînd, ştirea bombardărei Ilodeidei şi distrugerea şantierului francez de către escadra italiană, se confirmă in mod oficial, il va interpela in şedinţa de radine a Camerei despre măsurile pe cari guvernul le va,riri spre a pune capăt, atitudine, puţin amicală şi chiar, provocatoare a Italiei, mărturisită cu acest atac nejustificat. Această interpelare va fi probabil aminată, deoarece prim vl ministru trebue că asiste rutine la şedinţa Senatului, unde se va discuta convenţia, franco-germană * — Ziarele „Le Temps“ şi „Journal des Débats“ au publicat articolele care par a fi inspirate de la ministerul de externe şi avînd de scop să calmeze agitaţia pricinuită de incidentul de la Hodeida. După aceste articole, guvernul italian, pe baza convenţiei din Haga a considerat stabilimentele din Ras el Ketib ca stabilimente care ar fi putut fi ocupate de duşman şi a procedat în conformitate cu convenţia sus zisa. Societatea franceză şi persoanele păgubite nu au decît să se adreseze Turciei spre a cere o îndemnizare. Ar fi o lipsă de tact şi chiar un exces de a aţîţa cu acest prilej opiniunea franceză In contra Italiei deoarece se ştie că, calea ferată în construcție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Yemen. Curierul spectacolelor LUNI, 23 IANUARIE, 1912 TEATRE TEATRUL NAŢIONAL.— Societatea dramatică: Amar şi Viclenie, comedie în versuri de d. Iacob Negruzzi şi Maica cea tînără, dramoletă neoromantică, de d. Emil Isac, (premiere). TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romina Grigoriu: Sutana. TEATRUL MODERN. —Compania dramatică Davila. La bal mascat. TEATRUL COMOEDIA. — In matineu. O farsă şi Gind cucernic. TEATRUL MAIESTIC (In sala teatrului Comoedia). Reprezentaţii de varietefi, comedii,etc., cu artişti străini. DIVERSE SPECTACOLE CIRCUL ȘIDOLI. —Reprezentaţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, . .calea Victoriei 71 (vis-a-vis die Ateneu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m De două ori pe săptămână program schimbat.' VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezentaţiile orare. TEATRU BULEVARD. -Cinema Gaumont-Palace. Reprezentațiuni serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France și In sala „Blériot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. (Lingă Primărie). Dela 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating" (patinaj pe parchet). -----------------------------— — VALOR! Bursa din București 23 Ianuarie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Reiiia amor'. împrumutul 5 9/a internă din 1894 iei IOD/*— 85 mii. din 1993 . 163 —102*71 Renta imrumuttil de 937,— 93i j 93»/.,— 93 9572—954, STAT-Oii 9374 —93 92.60-92/a. 9'. 15 inch. 93.35 -93.25 S33 I inch. 93.30 -93.10 93.60-93.40; amort. 4 mil. intern iet , din 1389 . . . 1890 . , , 1391 . . . 1891 . . „ 1898 , 1893 . Seria A.şiB Conv. . 1958 . . 1910 . pentru cump.de păduri 927î —92.30 Obligaţiile Creditului judeţeni şi comunal: 5% 1031/,—13.35; idem 4»/t, 98.40-98.30. Creditul viticol let 95—94.90. Obligaţiuni Comunale: Bucureşti i% din 1903 lei 91.20 inch. 47, ■ anul 1906 lei 91.20 inch; idem l’lo din anul 1910 lei 947-’~ 90.40; idem i“« din anu! 1910 lei flel e — 96; idem com. Craiova f.°/° din 19ofi lei 947a—94 Vi; idem 5°/° 1910 97‘71—977»; idem com. Ploeşti "io din 1903 lei :i6V-j—1674; idem com.Iasi 41/j din 1908 iei 961 t—90; dem 47 din 1910 lei 971/t—• 91P/«; dem corr.. Buzău .°/0 9 8 72 inch. 50 274 . . 11 , . 120 . . 90 . .. 80 . 100 mii. ( Din 1395 ) 79 128 . franuscriseie trimise au se Inapoiaza FOITA ZIARULU II „ADEVERUL“ 47 HANUL BLESTEiim Citare roman dramatic criminal, PART CAP. 5 O NOUA VICTIMA Cîteva minute rămase nemișcată lingă geam. Oare aci îmi voiu petrece toată viața? Viitorul meu să fie atît de pustiu ? Voiu întreba pe femeea despre Care se pune că e vrăjitoare. De ce adică n’așî încerca și ett a-mî all«, norocul? Mă duc la ea, chiar acum! Ca o somnambulă se îmbrăcă ei în coridor. i ui să iasă pe ușa de din dos :a iii se întllni cu Andrei Tomas, intendentul hanului. — Haide cu mine, zise ea cu glasul stins. , Trebue să mergi. — Unde, stăpînă ? — Nu întreba, vei vedea. — Și ea sufere ca și mătușa ei murmură Tomas. Miss Silka, te rog sfi mă ascultî. Nu trebue să ieși la ora asta din casă. —Pentru ce, întrebă ea tremurînd din tot corpul. Iți voiu spune mai tîrziu. Noaptea să nu eși niciodată din casă. Te sfătuisc miss și îl ia în interesul d-tale. El era atît de emoționat spunînd aceste cuvinte, încit deși era foarte surescitată, ghici totuși cu acel om avea ceva pe conștiință. — Haide în camera d-tale. A sosit momentul să mă spovedesc. Mai mult cu sila o ridică de pe banca pe care căzuse ,şi o duse în frumoasa ei cameră de culcare. — Miss Sillia, ascultâ-mă. D-zeii nu lasă pe nici un vinovat nepedepsit. Eu am fost cel care am bătut în, geamul camerei d-tale. Oh, dacă ai şti ce nopţi oribile, ce zile grele am petrecut cu mustrarea mea de conştiinţă. — Nu te înţeleg! îngină Sillia. — Efi am dat ajutor Iul Ed vin Urgumlt, îngînă el. Eu am cărat nisipul și pietrile ca să fie lada, grea la plecare. Eu l’am ajutat s’o sugrume pe nefericita... Sillia scoţind un ţipăt căzu leşinată pe covor. Atunci nenorocitul Tor, sas, sepţinul un revolver din,buzunar își trase un glonte în Umplu. F.l căzu pe covor Liniște sinistră se făcu in cameră. Astfel trecu o jumătate de oră. Silka se trezi ,şi privi nedumerită în jurul ei. Cind văzu pe Tomas mut şi nemişcat cu o rană în tîmplă, scoase, un țipăt sfîşietor. Fiind ora înaintată, nimeni n o auzi. După ce se mai liniști își zise că moartea acelui om va fi pentru ea cea. iriaî mare nenorocire. — Aci nu trebue să rămîe;.să nu afle nimeni că s'a sinucis. In carnea mea ! _ ' * Dar cum să-l scoată din acea încăpere, și unde să-l ducă?’ Deodată tresări și rămase înmărmurită în mijlocul camerei. Bătăi puternice rasunau în uşa de jos - Trebue să știu cine a sosit, murmură ea. Se va fi aflat că Tomas a fost complicele lui Urquarht? De sigur că el a ştiut ce aşteaptă şi pentru asta sa’ sinucis. f'.u puterea disperttro! aşeză «udavrul î i pat şi «cu perin fiu î Serbarea zilei de 24 Ianuarie In Capitală Iată programul serbării zilei de 24 Ianuarie 1912 pentru comemorarea „Unirii Principatelor“ la şcoala normală a „Societăţii“ pentru învăţătura poporului român. Strada Sita. Ecaterina No. 2. Imnul regal, cor mixt. O scurtă, cuvintare asupra însemnătăţiî zilei, ţinută de d. Petre; Gîrboviceanu, directorul şcoalelor societăţii; Hora Unirii, cor mixt; Glasul Patriei, recitat de elevul Stelian Paul, clasa II-a primară; Mama, recitat de elevul Georgescu Şt., clasa II-a primara; Copilul neastîmpărat, recitat de elevul Condeescu Nicolae, clasa I-a primară; Dor de sat, cor; Marşul gimnasticilor, cor; Corul micului dorobanţ, recitat de elevul Gîrboviceanu I., clasa III-a primară; Tată f Iul Neacşu, dialog recitat de elevii Chelaru Gh. şi Ionescu, Ghid. IV-a primară; Spada şi credinţa, recitat de elevul Ghiaţă P„ clasa IV-a primară; hun şi peştele, recitat de elevul lonescu Ilie, clasa IV primară; Furtuna, cor; Ciobănaşul, cor; O scrisoare de la Muselim Selo, recitat de elevul Ciochină Gh. cl La normală; Pisicele şi cotoiul, recitat de elevul .Teleş Gh., clasa II-a normală; De de mult, recitat de elevul Mateescu Anastase, clasa II-a normală; Grecul la bărbier, recitat de elevul Niță Constantin, clasa II-a normală; Cuvîntul, recitat de elevul Nicolescu V. Constantin, cf. Scrisuri fonciare rurale 5Va lei 100.05 inchidem 4°/0 lei 91.70 — 91.50. Scrisuri urbane: București lei 99.60—97, idem Iasi 50/, lei. 98.40 -98.20. Bonurile Casai Rurala: 5lei 1072—100.45. Oblig. Camerai de Comerț: 5*/0 lei 1OO71 997,. Oblig. com. pentru constr. da case eftine 5a,5 leî 97sii inch. Soc. pentru industria textilă 6°/o lei — —. Oblig. Loc. anon. Rom. a Căei Ferate Buzău Nehoiaș 3«/» 99— 93. Oblig. Loc. anon. de Bazalt ar* tif. şi Ceramică dela Cotrocani 6®/» lei — —. 3 ficțiuni: Banca Națională 5600 — ’55SU; Casa Rurală 1l70—1160; Banca Agricolă 560—558; Banca o. Roumania Ltd. 240 — 235; Banca de Scont din București lei 573- 572; B-ca Marmorosch-Blanck & Comp.iei 993 cu ter; Banca de Credit Român iei 939 — 937; Banca Gen. Romina iei 2332 cu ter; Banca de Credit și Scont Iei —; Banca Romineasca 560—551; Nominative 556 cu ter; Banca Oltului — — —; Banca populară din Pitești 25.) —40; Soc. Rom. .Speranţa' ăst)—550; Soc. anon. rom. Govora Călimăneşti —Banca Ilfov 558—554; Banca Romanaţi Caracal— — —-----Banca Măgurele Giurgiu. —----Societăţi de asigurare: Socienter Dacia-Romînia lei 1430 cute:; Na- < I IU? < i'uirjjíLttUl aií(íir,LUtí íícl.uíLi _AÖüVei*ai ns normlă; Deşteaptâ-te Ro-cuTr."j. cor. Hora Primăverii, violnit; Hora Iliana, violină; Prin zăvoiui, arie naţională, violină; Sârba democraţilor, violină; Exerciţii la paralele, exerciţii cu căciucî, Banul Mărăcine, dans naţional, executate de elevii normalişti. începutul la ora 10 a. m. Părinţii elevilor sunt rugaţi să asiste la această serbare. La Ploeşti PLOEŞTI, 23 Ian. — Ziua de 24 Ianuarie va fi sărbătorită în localitate, cu toate onorurile cuvenite. * La ora 10 şi luni, dimineaţa, se va oficia un Te-Deum, la biserica, catedrală Sf. loan, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. In vederea acestei aniversări, oraşul va fi pavoazat cu steaguri tricolore. La ora 11 dimineaţa, vor fi serbări la toate şcolile primare. Institutorii, vor ţine cuvântări ocazionale în faţa elevilor. De asemenea, se vor da serbări şi la liceu, şcoala comercială, externatul de fete, şcoala profesională de fete, etc. La regimente, se fac mari pregătiri pentru sărbătorirea acestei zile. * Seara, va fi o serată literară şi dansantă, în localul Ligei Culturale, organizată de această instituţiune. Banca populară „Cuza-Vodă”, din suburbia Sf. Haralambie, al cărei preşedinte este d. Petre Cinta, va aniversa ca de obicei? patronul său, prin adunarea membrilor la Te-deumul, ce se va oficia la biserica Sf. Haralambie. Membrii se vor aduna la sediul băncei, la orele 9 dimineaţa, la şcoala No. 3 de băeţî, băeţi. De aci, vor pleca, în corpore cu muzica şi drapelul, la arătata biserică. Membri comitetului pentru ridicarea monumentului Cuza- Vodă, se vor aduna la sediul respectiv, de la hotel Victoria, la orele 4 d. a. D-nii dr. C. Vasiliu şi P. Ciuta, preşedintele şi casierul comitetuluî, vor rosti cuvântări, cu privire la însemnătatea actelor sâvîrşite de marele domnitor Alexandru Pop Cuza. Domnii membri, sunt cu insistenţă rugaţi, de a nu lipsi de la această importantă sărbătorire. De asemenea, pot lua parte la şedinţă, toţi acei cetăţeni, cari se interesează de stadiul în care se află în preeent, activitatea acestui comitet. Stavăr. 41Ejfc- — -------*-3†s-------------—— Naţionaliştii din Iaşi şi verdictul juraţilor o întrunire de protestare IAŞI, 22 Ianuarie. Faţă cu zvonurile ce circulă in oraş că, se pregătesc excese antisemite şi în urma consultării, guvernului de aseară, regimentul 13 infanterie şi batalionul 8 vînători, stau consemnate in cazarmă,, Pe zidurile oraşului s'a lipit un manifest in care se arată că studenţii universitari naţionalişti, vor ţine o întrunire Luni la orele 3 în sala Pastia pentru a protesta în contra verdictului juraţilor dar in procesul Cuza- Socor. — Dan. ----------------------------------------—— Cereți ,Revista Model* Fabrică Germană de Motoare caută un reprezentant bine introdus şi cunoscut, pentru motoarele sale fabricate numai de pe 1Î9!!Ul rang. Fiind necesară specializarea severă preţurile sunt foarte avantagioase. Oferte sub F. V. U. 713 către Rudolf Frankfurt a. N3. plijgm PLUGURI (Singurul pentru CALORIFERE . J A J A G CU AER CALD,, sistem foarte potrivit atât pentru mai mîcî, cât şi pentru ceia mm , mari locuinţe. lumina electrica TRANSMISIUNI DE FORTA MATERIALE ELECTRICE ționala lei 1320—1317; Generala lei 1320—1317. Soc. anon. Centrala — —; Soc. anon. Sinaia 170—165. Monede: Napoleon lei 20.30-20.22; coroana austriacă lei 1.05 /a — 1.05; Rubla de hîrtie lei 2.69—2.68. Sconturi si avansuri: Banca Națională, scont 5*/«; idem avans, pe dep. ă*/,; Casa de dep. avans; pe dtp. 4%’. SchimD: Cek Londra 25.33SL— 25.273/i; Paris Ici 100.35 — 100.15; Berlin; 123.521 ţ—123.277>; Viena 105 — 104.80; Belgia ' 100 — 9.980. Bursa din străinătate • » » îqnsfconv. , 92.90 . . 1 J00| A. SB. I, 92.20 . . . 1908 70 . 92.25 ‘ „ , 1910 92.20 Împrumutul orașului București . 40/.“. 1888 98.25 . . . 1895 1898 — .— Banca Generală Romînă 184.25 Frankfurt, 21 Ianuarie. — Rentă romina 4°» 95.10. Noul împrumut romín 101.10. Scompt 37 . 'Liesf, 21 Ianuarie. — Soc. de Asigur. Dacia Romînia 1460, Naționala 1316, Generala 1316. Viena Deschid. Închid. 23 Ianuarie 21 Ianuarie Paris 21 ianuarie Banca de Paris „ Ottomană Lozuri Turceşti Renta Franceză 3% „ Romînă 5“•/ » „ tint. 4”/» Noul împr. R. conv. 1905 la 26 ianuarie 1912 se vinde la licitaţie la Corpul portăreilor Trib. din Ploeşti 14.000 viţe americane altoite, diferite varietăţi din pepiniera Lange,Idili Drăgăşani. Licitaţia începe ţoapele 10 dimineaţa. De vînzare 2.000 m. p. teren Strada Vitanului 25 cu lei 3 m. i. A se adresa d-nului F. Gesticone Str. Karageorgeviei Ho. Constipaţi Hemoroizi, Boabe de Ficat şi de Stomac se combat cu succes prin • ! PurifigîDrJKonya care mulţumită compoziţiei sale din fructul smochinei şi al altor plante, nu irită niciodată intestinele, efectul lui fiind constant, chiar la întrebuinţare zilnică, ceea ce nu se poate constata la alte purgative drastice cu base minerale sau chimice. ( PlIF^fî Cffîl Bl* If jiniri) avînd un gust foarte picir Ul JtligjU! 5JI • EkUu Jăcut, este astăzi purgativul favorit al damelor şi copiilor. ! — Modul de întrebuinţare la fiecare sticlă -Se găseşte pretutindeni «u preţul de Lei 2.50 Sticla. Trimis cu poşta, portoli» plus — Viţe americane altoite de unu t şi doi ani, calitate superioară Pepiniera. W. ARENDT T.-Severin Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere Napoleonul Rubla Cred. Anstalt Cred. Fiult. Austr. . . Ungar Drumurile Austr. Lombarde Alpine Lozuri turceşti Renta austr. hîrtie . . argint . . aur . ungară aur Schimb: Londra , Paris , Berlin , Amst. , Belgia . italia Tendința 19.13 264.50 657.25 1331.— 864.— 733.50 109.70 909.50 247.90.80 90.75 113.95 109.95 241.25 95.57 117.63 199.50 95.10 95.— fermă 19.11 254.25 656.50 1328.— 864.— 730.75 109.25 905.50 245.50 99.80 90.75 113 95 109.95 241.25 95.55 117.575 199.45 95.13 94.95 fermă 1777.— 688.— 210.75 95.57 97.30 95/25 Renta română „ Italiană 1910 4T , Ungurească „ Spaniolă Schimb, Londra ceh , Viena „ Amsterdam , Berlin , Belgia , Italia „ Elveţia Credit Lyonez Scompt Tendinţa susţinută 99 .*10 ţîCir 95.67 252.45 104.62 208.87 123.06 îf U’32 . % -î m 1340 37s VALORILE ROMINE Berlin, 21 Ianuarie Rentă 5“/0 din 1903 i mpr 185111. 101.30 . 4°/o . 1889 „ 50 . 13.30 . . . 1890 . 274 . 94.90 . . . 1891 . 45 . 92.75 . . „ 1894 . 120 . 92.75 . . „ 1896 . 90 . 91.80 . . . 189S „ 180 . 91.70 Scompt 37,. Tendința fermii. Girant responsabil: NICOLAE STANESCU CAP. 6 O dramă, familiară — Fata mea, știi cine a fost aci? L’am zărit și cred că și tu mai văzut. Mizerabilul a venit din nou pentru a mi te cere de soție, dar nu sunt atît de crud, ca să te las pe mina unui astfel de om. Aceste cuvinte le adresă bătrânul morar, Salbaken fiicei sale Asia, o fată de o rară frumuseță. Fata se roşi și oftă privind în jos. —Ah, tată, de ce-mi vorbeşti astfel? Ce sunt eu de vină dacă Tilde vine să mă ceară de soție? — Tu iubeşti pe Armand Follier. Nu ți-am spus că nu e pentru tine acel francez înfumurat? — Cum să-l uit tată? Iubirea crezi că poate apare şi dispare după voinţa omului? — Ce-mi pasă mie de iubirea ta? Poţi să-l iubeşti dar să te măriţi cu eine-ţi voiu spune din mmnilic. Să nud mei văd vreodată pe francez pe aci. Atîti îţi spun. Să se întoarcă în ţara lui,, să-şi caute norocul. Fata morarului eși în grădină pentru a putea plînge în voe. Era foarte amăritu frumoasa Asia, fiindcă ee o săptămină nu mai primise nici o ştire de la Armand Follier care’î jurase că o va lua de soţie. Cit de trist era sufletul ei, cît de îndurerată-i era inima! Şi tatăl ei care cerea acum să nu se mai gîndească la dînsul, ci să se mărite cu cine-î va poruncii! Ca să-şi mai aline jalea şi dorul plecă la bisericuţa de pe colină. Mare-î fu uimirea, ei cînd văzu lingă uşa bisericeî o femee stînd îngenunchiată. Acea străină stătea cu faţa ascunsă în palme părînd cufundată într’o mare durere. Asia se opri, nedumerită —Ce va fi însemnînd acesta? murmură ea ezitind să meargă mai departe ca să nu creadă străina că din curiozitate venise să-i turbure durerea. Temindu-se a nu fi surprinsă și a îi luată d'Tot rău crescută se apropiă cu pași repezi de biserică, sperînd că va fi auzită. ’Dar ceea care se ruga era atît de cufundată în rugăciune încît nu auzi nimic pînă cînd Asia veni să îngenunchieze lingă o cruce a unui mormînt vechiu. Cînd întoarse capul Asia recunoscu pe Silka stăpâna cea nouă a hanului celui vechiu de piatră. Fiindcă se cunoșteau, Asia îndăzni să-i spună cîteva cuvinte de mîngîiere. Silka prinse cu amar. Cui ar fi putut ea spune nenorocirea ei, grijele și temerile ce o chinuiau ? Pe cînd vorbeau despre durerile omenești şi puterea divină ce le consolează, iată că doi inşi apărură pe drumul din apropiere. Văzînd pe Asia unul din ei șopti cîteva cuvinte celuilalt și apropiindu-se repede de dînsa, cel mai înalt îi zise cu asprime: — D-ta ești fata morarului Solbaken ? — Da, eu sînt Dar ce treabă ai d-ta? adăugă ea pe acelaș ton, căci era foarte curagioasă și hotărîtii. —îndrăzneşti să-mi răspunzi astfel ? Nu știi că eu sínt jandarmul din Albany ? •— Nu sínt nici hoaţă, nici Vagabondă ca să-mi fie fiică Ali d-ta! — Am un mandat de arosigr contra ta. Tu şi cu un franci aţi făcut o poznă mare, aţifurat copilul unui nobil, unui marchiz din Franţa. Asta auzind aceste cuvinte rămase înmărmurită cu fața albă ca varul. — Eu? Eu și Armand îngîna ea tremurînd. Jandarmul o apucă de braț, dar în acelaș moment ea se smuci cu toată puterea și serefugia lingă miss Silkia cerîndu-i ajutor. Jandarmul fără multă osteneală, o prinse și o sili să-l urmeze. Văzînd că numai noa va scăpa, zise: (Va urma)