Adevěrul, ianuarie 1912 (Anul 25, nr. 8011-8040)

1912-01-24 / nr. 8033

Marţi 24 ianuarie 1912 dta apropierea austro-rusă Viena, 22 ianuarie. — Am te­­legrafiat la timp că, cu prilejul ultimei sale vizite la Berlin, ar­­h­iducele moştenitor a obţinut ca Germania să intervie pe lin­­ga Rusia pentru a realiza o a­­propiere austro-rusă in vederea unei acţiuni comune în Balcani, pentru cazul cind s’ar ivi com­­plicaţiuni la primăvară. Ştirea aceasta pe care am a­­vut-o din excelentă sursă diplo­matică se confirmă azi cu vestea că marele duce Andrei Vladimi­­rovici, întorcîndu-se din Sofia se va opri la Viena pentru a vi­­zita pe împăratul Frantz-Iosif. Primirea marelui duce cu totul strălucită şi la prinzul ce se va da la Schoenbrun în onoarea înaltului oaspe vor par­­ticipa toţi membrii familiei im­periale aflători la Viena. Pentru o mai buna înţelegere a situaţiei trebue amintit că re­laţiile austro-ruse erau foarte încordate de la începutul ches- Uunel anexărei Bosniei. Cele­bra polemică dintre Aehrenthal şi Iswolsky este încă în aminti­rea tuturor. Intre împărat şi ţar încetase şi corespondenţa perso­nală. La jubileul împăratului de 60 de ani de domnie, ţarul nu a trimis nici un reprezentant, lu­cru care a surprins pe toţi acei ce nu erau, In curent cu situaţia diplomatică. Se ştie apoi că a­tunci cind ţarul a mers la Bacconigi pen­tru a se întllni cu regele Italiei, au trecut In mod ostentativ prin Germania şi Franţa ovilind Au­stria. In tot timpul mem­brii fami­liei ţarului cari au­ trecut, prin Austria nu s'au oprit la Viena, sau in tot cazul au­ păstrat cel mai strict incognito. Vizita, marelui duce Andrei Vladimirovici are deci o impor­tanţă deosebită, deoarece dove­deşte că o schimbare s'a produs in relaţiile austro-ruse. Nu mai încape nici o îndoială că, acest eveniment constitue confirmarea ştirei noastre că Austria a dorit o apropiere de Rusia în vederea, unei acţiuni comune in Balcani şi că desi­gur Rusia, pe de o parte ţinînd seama de­ propriul ei interes, pe de alta oraţie intervenţiei Ger­maniei, este dispusă să cadă la înţelegere. Aceasta cu attt mal uşor cu cit contele Aehrenthal fostul prie­ten al­­ Rusiei şi care i-a devenit duşman nu va mai rămîne In fruntea ministerului de externe, sănătatea Iul rămînînd definitiv compromisă. „In cercurile politice se co­mentează cu aprindere noua tur­nură politică. Se afirmă chiar că în scurt timp arhiducele Franz Ferdinand, va întoarce vizitele marelui duce la Petersburg. E de prisos să mai accentuăm că această apropiere austro-rusă prezintă o , importanţă enormă, pentru politica balcanică. * Paris, 22 ianuarie. — Relativ la informaţiunile publicate de ziarul „Berliner Tageblatt“, du­pă cami archiducele Franz Fer­dinand s’ar fi exprimat. In con­vorbirile sale cu diferite perso­nalităţi politice in favoarea unei apropieri între AustroUngaria şi Rusia, corespondentul din Pe­tersburg al ziarului ,,Temps“ te­­legrafiază următoarele: „Afln din cercuri politice că ştirea în chestie a fost primită aci în mod favorabil. „Dacă Austro-Ungaria şi-ar exprima dorinţa unei apropieri de Rusia şi ar declara in mod lămurit ce înţelege prin apro­piere, Rusia nu ar refuza să in­tre în discuţia acestei chestiuni, dacă aceasta ar putea duce la un acord Intre ambele Puteri. Intre Austro-Ungaria şi Rusia nu există în momentul de faţă nici un motiv Însemnat de neîn­ţelegere“. iV is. Din Giurgiu ADUNAREA GENERALA A SOCIETATEI „HRANA“ GIURGIU, 22 Ianuarie.­­ Azi au fost convocaţi în adunarea generală membrii acţionari ai societăţei cooperative „Hrana“, în scop de a se lua în discuiţie mai multe chestiuni, privitoare la bunul mers al societăţei. întrunirea membrilor a avut loc în salonul hotelului „Da­cia“ la orele 2 p. m. D. Ilie Stavrescu vice-preşe­­dintele societăţeî luînd cuvîn­­tul spune că scopul acestei a­­dunăriî este de a se aduce la cunoştinţa membrilor acţionari atitudinea consiliului de admi­nistraţie faţă de directorul so­­cietăţei d. P. N­icul­escu. D-sa enumără mai multe fap­te comise de d. Niculescu prin care s’a lovit în interesul socie­­tăţeî şi din această cauză con­siliul de administraţie l-a revo­cat. Arată apoi că d-l Niculescu a, luat cu sine registrele socie­­tăţeî şi ştampila, şi a su­h­jenit bunul mers a! societăţeî. Cere acţionarilor ca să se pronunţe asupra atitudinei consiliului şi a directorului societăţeî şi să decidă cine are dreptate. D. Nicolescu răspunde acuza­­ţiunilor aduse de consiliul de administraţie prin d. T. Stavres­cu. Spune că pe nedrept a fost acu­zat de consiliul de administraţie şi gonit din postul de director al societăţeî , pentru aceasta s'a adresat justiţiei, care s’a pronunţat în favoarea, sa, rein­­tegrîndu-l în drepturile ce le-a avut. Spune că tot n’a putut funcţiona deşi justiţia l'a rein­tegrat, de­oarece s'a opus la a­­ceasta d. Stavrescu. Afirmă, că a lucrat cu cinste cit a fost di­rector la societate şi că toată a­­titudinea consiliului nu se da­­toreşte de cit unor intenţii rele. Declară că actele şi registrele nu le-a ridicat ci sunt la socie­tate, dar întru cit e răspunzător de ele, nu le poate da nimănui. Cere ca acţionarii să se pro­nunţe dacă d-sa are sau nu dreptate. Apoi d-sa rndică incidentul că azi nu se va putea face această operaţie, de­oarece procesul-ver­­bal prin care s’a hotărît convo­carea acţionarilor azi, nu este semnat de toţi membrii consi­liului de administraţie, şi deci să se facă o altă convocare. D. Stavrescu spune că mem­brii consiliului cari au făcut convocarea, au fost în majorita­te dar n’au­ iscălit toţi, întru­cit unii sunt comercianţi şi au ne­glijat să iscălească, fiind ocu­paţi la­ prăvălii. Propune ca chiar acţionarii să se pronunţe asupra chestiilor discutate. Se naşte un tumult îngrozi­tor. Acţionarii se împart în două tabere, unii pentru consiliul de administraţie şi alţii pentru directorul societăţei, unii cer să se facă o altă convocare, iar alţii să se hotărască chiar azî. Cei care I au fost cu consiliul de administrație au semnat uin proces-verbal prin care au re­ vocat pe directorul societăţeî, ceilalţi, partizanii ai directoru­lui au­ părăsit sala în mod os­tentativ. Inaugurarea lini­ei ferate Pucioasa-Petreşiţa TÎRGOVIŞTE, 22 ian. — Cu un tren special, .Condus de sub­­inspectorul de tracţiune, inginer­­Ionel Christescu, a sosit în gara Tîrgovişte, d-nii Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, in­­ginerii-inspectori generali Ga­lea­ Mareş şi Ilie Radu, inginer inspector, d. Ştefănescu, secre­tarul ministrului, d. inginer in­spector Georgescu, cel care a condus lucrările construitea li­niei, inginer Georgescu, inspec­tor de mişcare, Antonescu, In­spector de rişcare C. Weiss şi inginer şef Balaş. In gara Tîrgovişte au fost întimpinaţî de d. Victor Baram­ga, prefectul­­judeţului, Gonzalo Ionescu, primarul oraşului, Al. Pop­es­cu, directorul ,prefecture­, Grigore Iftefu, poliţaiul oraşu­lui, Ilie Angelescu, Nicolae Can­­tacuzino şi Jean Dales, deputaţi, consilierii judeţeni Dumitru Va­­clov, căpitanul Diaconescu, Va­sile Giugălea şi alţii şi de un numeros public. La 9.50, cu acelaş tren spe­cial, în care au luat loc şi per­soanele invitate din Tîrgovişte, au pornit spre Pucioasa, unde au ajuns la orele 12 fără un sfert. In gară mu­zica regimentului Dîmboviţa a intonat un marş. Oaspeţii urmaţi de un numeros public cu muzica în frunte nu parcurs bulevardul gărei şi str. Regală pînă la primăria Pucioa­sa. Aci protoereul judeţului, pre­otul Vasile Alexe, înconjurat de preoţii Diaconescu, Serghie şi alţii, a oficiat un Te-Deum. Apoi d. prefect Baranga, în numele judeţului, a mulţumit d-lui ministru de lucrări publi­ce pentru deosebita cinste ce o face luînd personal parte la i­­naug­urarea acestei linii princi­pale. Asigură pe cei din judeţ, par­tea Talomiţei, că, cu începere de la primăvară, lucrările vor re­începe pentru ca această linie importantă să ajungă pînă la Sinaia, devenind astfel una din cele mai importante linii ferate din ţară. De la primărie, pornesc în cor­pore spre podul din spre Mo­­ţăeniî, capătul nouei linii, unde d. ministru al lucrărilor publi­ce a tăiat panglica, deschizînd astfel, noua linie. Muzica regi­mentului a intonat imnul regal. Aci a venit apoi trenul special, de unde oaspeţii au­ pornit spre Pietroşiţa. In mers s’au oprit la nouile gări­: Fienî şi Buciu­­menî. In ambele gări autorităţile comunale şi­­copiii din şcoale au­ primit trenul special cu u­­rale. La orele 12 şi câteva minute, trenul a intrat în gara Pietro­­şiţa, unde sute de săteni au în­­tîmpinat pe oaspeţi, cari cu mu­zica în frunte au mers pe jos pînă la localul şcoaleî, unde s’a servit un banchet.. La toasturi au vorbit d-nii Delavrancea, Baranga, inginer­­Uie Radu, doctorul Zoe, protoe­reul judeţului. La orele 4.30, cu acelaşi tren, special, oaspeţii s'au înapoiat l­a Buc­urăşti.—Rica. A apărut Revista modei Finanţe şi Comerţ ------- .—* * ia Banca Marmorosch Blank & Co. Bucureşti.—Bilanţul pe 1911 al a­­cestei Bănci, a cărei excelenţă, re­­putaţiune este europeană, se pre­zintă în condiţiunî de lichidita­te, cari justifică pe deplin aceas­tă reputaţie. La un capital de 12.500.000 lei, beneficiul net se urcă la 2.222.780, pe cînd contu­rile curente creditoare, adică da­toriile propriu zise ale Băncei sunt de numai 15.322.557 lei. De­pozitele sunt de 37 şi jumătate milioane, rezervele de 5 şi ju­mătate milioane. La active figu­rează: casa, cu 2 milioane 824.589 lei ,şi corespondenţii din­ străi­nătate c­u 4 milioane 738.821 lei. Portofoliul de­­efecte comerciale, cereale şi cesiuni aproape 28 milioane, iar asupra ipoteci 2 mii. 630.600 lei. Debitorii în cont curent aproape 17 milioane lei. Banca Naţională a României. Situaţiunea sumară pe ziua de 14 Ianuarie a. c., corespunzător cu 15 Ianuarie 1911, se prezintă astfel: Active. Rezervă metalică şi trate 219 milioane faţă cu 109 milioane. Portofoliu român şi străin 146 milioane faţă cu 97 milioane. împrumuturi pe efecte **------­publice şi în cont curent ro­tail, faţă cu 28 milioane. La pasive biletele de bancă, în circulaţiu­­ne 439 milioane, faţă cu 335 mi­lioane şi d­obînzile şi beneficiile cu 218.944 lei faţă cu 211.084 lei. Banca „Botoşăneană Romînă“. Bilanţul încheiat la 31 Decem­brie 1911 se prezintă la un capi­tal de un milion lei, din­ cari 750.000 lei vărsaţi, cu un benefi­­ciu brut de 256.287 lei şi un be­neficii­ net de 106.947. La active figurează: casa aproape 26.000 lei; efecte scontate şi reescontate ceva peste 2 milioane lei; efecte publice 28.416 lei; ipoteci 17.500 lei; conturi curente 890.623. Ban­ca Naţională cont curent pe de­pozit 73.000 lei; efecte publice angajate,­­­a Banca Naţională 117 mii 807. La pasive: deponenţi 465.400 lei; casa de economie 12 mii 400 lei; fond de rezervă 16 mii lei; efecte reescontate 982 mii 345 lei. Fabrica de postav Azuga, — In bilanţul încheiat la 31 De­cembrie st. n. 1911 figurează la pasive: capitalul social acţiuni 1.600.000 lei; obligaţiuni 1 mi­lion 472.000 lei; contul de armor­tizare 1.147.101 lei. Furnisori şi creditori în cont curent 890.000 lei; economiile lucrătorilor 100 mii 315 lei; contul profit şi per­­deri 230.922 lei. La active: Clă­diri şi maşini 2.600.000 lei; lina şi materii prime 1.536.740 lei; măr­furi în depozit 183.590­ lei; debi­tori 650.905; bănici ct. curent 559 mii 363; efecte publice 48.100; cassa numerar 38.352 lei. Pivniţele Rhein. & Co. Azuga. Bilanţul încheiat la 31 Decem­brie 1011 st. n. se prezintă astfel: Pasive. Capital­ social 500.000 Iei; amortizări 15.222 lei; creditori 117.974. Profit și perderi 36.855. La active: clădiri, mobilier, bu­­toae 116.571 lei; vinuri, șampanie, accesorii 465.471; debitori 84.348 iei. Banca „Dîmboviţa“, Tîrgovişte. Bilanţul pe primul exerciţiu în­­cheiat la 31 Decembrie se prezin­tă la un capital­ de 500.000 lei din care jumătate vărsat cu un beneficiu de 23.269 lei. La pasi­ve figurează: conturi curente :188.479 lei;­­depuneri 66. 229 lei. Efecte reescontate 206.631 lei. La active: cassa 11.667 lei; efecte scontate 504.037. Un nou conflict franco-italian **■ Distrugerea şantierului francez de la Hodeid Paris, 22 Ianuarie. — „Le Jour­nal“ scrie că distrugerea preme­ditată a clădirilor Societăţeî fra­neze din Hod­eida ar fi o atît de gravă călcare a dreptului inter­naţional în­cît guvernul francez nu poate de­cît să facă demer­surile cele mai energice.. Ki-Paris, 22 ianuarie. — Societa­tea franceză însărcinată cu construcţia căei ferate din Ho­­deida a cerut guvernului france trimeterea unui vas francez de războiu pentru a ocroti pe in­ginerii francezi şi familiile cari sînt fără adăpost. Ki-Paris, 22 Ianuarie* — Guver­nul francez a telegrafiat la Con­­stantinopol şi la Obok spre a cere informaţiuni despre inci­dentele de la Hodeida. S’au dat instrucţiuni vaporului francez din societatea „Messa­­geries maritimes“ care se găsesc pe in acest moment în Marea Roşie să se oprească la Hodeida spre a lua pe bord pe pasagerii francezi. Et Paris, 22 Ianuarie. — O parte din presa franceză de azi co­mentează într’un mod foarte e­­nergic bombardarea de la Mode­­ida. Ziarul „Autorité“ scrie: E vor­ba de o provocare sistematică , cu toate că guvernul francez e pentru conciliaţiune, nu va pu­tea de data aceasta să tolereze un asemenea procedeu din par­tea Italiei. „Libre Parole“ declară că Ita­lia îşe vede finanţele şi forţele militare obosite din cauza cam­­paniei din Tripolitania şi nu a­­re acum alt scop de­cît de a jig­ni comerţul străin spre a îm­pinge Puterile la o intervenţie la Constantinopole ,spre a face pe turci să recunoască anexarea Tripolitaniei. Paris, 22 Ianuarie.—Deputatul naţionalist, maiorul Uriant, a comunicat primului ministru că în cazul cînd, ştirea bombardă­­rei Ilodeidei şi distrugerea şan­tierului francez de către escadra italiană, se­ confirmă in mod­ ofi­cial, il­ va interpela in şedinţa de radine a Camerei despre mă­surile pe cari guvernul le va,­riri spre a pune capăt, atitudine, puţin amicală şi chiar, provoca­toare a Italiei, mărturisită cu acest atac nejustificat. Această interpelare va­ fi pro­babil amina­tă, deoarece prim­ v­l ministru trebue că asiste rutine la şedinţa Senatului, unde se va discuta convenţia, franco-ger­­mană * — Ziarele „Le Temps“ şi „Jour­nal des Débats“ au publicat articolele care par a fi inspirate de la ministerul de externe şi avînd de scop să calmeze agita­ţia pricinuită de incidentul de la Hodeida. După aceste articole, guver­nul italian, pe baza convenţiei din Haga a considerat stabili­mentele din Ras el Ketib ca sta­bilimente care ar fi putut fi ocu­­pate de duşman şi a procedat în conformitate cu convenţia sus zisa. Societatea franceză şi persoa­nele păgubite nu au de­cît să s­e adreseze Turciei spre a cere o îndemnizare. Ar fi o lipsă de tact şi chiar un exces de a aţîţa cu acest prilej opiniunea fran­ceză In contra Italiei de­oarece se ştie că, calea ferată în cons­trucție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Ye­men. Curierul spectacolelor LUNI, 23 IANUARIE, 1912 TEATRE TEATRUL NAŢIONAL.— So­cietatea dramatică: Amar şi Vi­clenie, comedie în versuri de d. Iacob Negruzzi şi Maica cea tî­­nără, dram­oletă neoromantică, de d. Emil Isac, (premiere). TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romina Gri­­goriu: Sutana.­­ TEATRUL MODERN. —Com­pania dramatică Davila. La bal masca­t. TEATRUL COMOEDIA. — In matineu. O farsă şi Gind cu­cernic. TEATRUL MAIESTIC (In sa­la teatrului Comoedia). Repre­zentaţii de varietefi, comedii,­etc., cu artişti străini. DIVERSE SPECTACOLE CIRCUL ȘIDOLI. —­­Repre­zentaţie cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, . .­­calea Victoriei 71 (vis-a-vis die A­­ten­eu). —Reprezentaţii orare de la 3-12 p. m­ De dou­ă­ ori pe săptămână program schimbat.' VOLTA, strada Doamnei şi SALA BRISTOL. — Reprezenta­ţiile­­ orare. TEAT­RU B­U­LEVAR­D. -Ci­ne­­m­a Gaumont-Palace. Reprezen­­tațiuni serale. CINEMA-BOTEZ.— La Hotel de France și In sala „Blériot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRIVIȚA. (Lingă Primărie). Dela 8 seara pînă la 2 noaptea „Skating" (patinaj pe parchet). -----------------------------— — VALOR! Bursa din București 23 Ianuarie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Reiiia amor'. îm­pru­mutul 5 9/a internă din 1894 iei IOD/*— 85 mii. din 1993 . 163 —102*71 Renta im­­rumuttil de 937,— 93i j 93»/.,— 93 9572—954, STAT-Oii 9374 —93 92.6­0-92­/a. 9'. 15 inch. 93.35 -93.25 S33 I inch. 93.30 -93.10 93.60-93.40; amort. 4 mil. intern iet , din 1389 . . . 1890 . , , 1391 . . . 1891 . . „ 1898 , 1893 . Seria A.şiB Conv. . 1958 . . 1910 . pentru cump.de păduri 927î —92.30 Obligaţiile Creditul­u­i judeţeni şi comunal: 5% 1031/,—1­3.35; idem 4»/t, 98.40-98.30. Creditul viticol let 95—94.90. Obligaţiuni Comunale: Bucureşti i% din 1903 lei 91.20 inch. 4­7, ■ anul 1906 lei 91.20 inch; idem l’lo din anul 1910 lei 947-’~ 90.40; idem i“« din anu! 1910 lei flel­ e — 96; idem com. Craiova f.°/° din 19ofi lei 947a—94 Vi; idem 5°/° 1910 97‘71—977»; idem com. Ploeşti "io din 1903 lei :i6V-j—1674; idem com.Iasi 41/j din 1908 iei 961 t—90; dem 47­ din 1910 lei 971/t—• 91P/«; dem corr.. Buzău .°/0 9 8 72 inch. 50 274 . . 11 , . 120 . . 90 . .. 80 . 100 mii. ( Din 1395 ) 79 128 . franuscriseie trimise au se Inapoiaza FOITA ZIARULU II „ADEVERUL“ 47 HANUL BLESTEiim Citare roman dramatic criminal, P­ART CAP. 5­­ O NOUA VICTIMA Cîteva minute rămase nemi­șcată lingă geam. Oare aci îmi voiu petrece toa­tă viața? Viitorul meu­ să fie atît de pust­iu ? Voiu întreba pe femeea despre Care se pune că e vrăjitoare. De ce adică n’așî încerca și ett a-mî all«, norocul? Mă duc la ea, chiar acum! Ca o somnambulă se îmbrăcă e­i în coridor. i ui să iasă pe ușa de din dos :a iii se întllni cu Andrei Tomas, in­tendentul hanului. — Haide cu mine, zise ea cu glasul stins. , Trebue să mergi. — Unde, stăpînă ? — Nu întreba, vei vedea. — Și ea sufere ca și mătușa ei murmură Tomas. Miss Silk­a, te rog sfi mă a­­scultî. Nu trebue să ieși la ora asta din casă. —Pentru ce, întrebă ea tremu­­rînd din tot corpul.­­ Iți voiu spune mai tîrziu. Noaptea să nu eși niciodată din casă. Te sfătuisc miss ș­i îl ia în interesul d-tale. El era atît de emoționat spu­­nînd aceste cuvinte, în­cit deși era foarte surescitată, ghici to­tuși cu acel om avea ceva pe conștiință. — Haide în camera d-tale. A sosit momentul să mă spovedesc. Mai mult cu sila o ridică de pe banca pe care căzuse ,şi o duse în frumoasa ei cameră de cul­care. — Miss Sillia, ascultâ-mă. D-zeii nu lasă pe nici un vino­vat nepedepsit. Eu am fost cel care am bătut în, geamul camerei d-tale. Oh, dacă ai şti ce nopţi oribile, ce zile grele am petrecut cu mus­trarea mea de conştiinţă. — Nu te înţeleg! îngină Sillia. — Efi am dat ajutor Iul E­d­ vin Urgum­lt, îngînă el. Eu am că­rat nisipul și pietrile ca să fie lada, grea la plecare. Eu l’am ajutat s’o sugrume pe neferici­ta... Sillia scoţind un ţipăt căzu le­şinată pe covor. Atunci nenorocitul Tor, sas, sepţinul un revolver din,buzunar își trase un­ glonte în Umplu. F.l căzu p­e covor Liniște sini­stră se făcu in cameră. Astfel trecu o jumătate de oră. Silk­a se trezi ,şi privi nedu­merită în jurul ei. Cind văzu pe Tomas mut şi nemişcat cu o rană în tîmplă, scoase, un țipăt sfîşietor. Fiind ora înaintată, nimeni n o auzi. După ce se mai liniști își zise că moartea acelui om va fi pen­tru ea cea. iriaî mare nenorocire. — Aci nu trebue să rămîe;.să nu afle nimeni că s'a sinucis. In carnea mea ! _ ' * Dar cum să-l scoată din acea încăpere, și unde să-l ducă?’ Deodată tresări și rămase în­mărmurită în mijlocul camerei. Bătăi puternice rasunau în uşa de jos - Trebue să știu cine a sosit, murmură ea. Se va fi aflat că Tomas a fost complicele lui Ur­­quarht? De sigur că el a ştiut ce­­ aş­teaptă şi pentru asta sa’ sinu­cis. f'.u puterea disperttro! aşeză «udavrul î­ i pat şi «cu perin fiu­ î Serbarea zilei de 24 Ianuarie In Capitală Iată programul serbării zilei de 24 Ianuarie 1912 pentru co­memorarea­ „Unirii Principate­lor“ la şcoala normală a „So­cietăţii“ pentru învăţătura po­porului român. Strada Sita. E­­caterina No. 2. Imnul regal, cor mixt. O scur­tă, cuvin­ta­re asupra însemnă­tăţiî zilei, ţinută de d. Petre; Gîrboviceanu, directorul şcoale­lor societăţii; Hora­ Unirii, cor mixt; Glasul Patriei, recitat de elevul Stelian Paul, clasa II-a primară; Mama, recitat de ele­vul Georgescu Şt., clasa II-a pri­m­ara; Copilul neastîmpărat, re­citat de elevul Condeescu Nico­lae, clasa I-a primară; Dor de sat, cor; Marşul gimnasticilor, cor; Corul micului dorobanţ, re­citat de elevul Gîrboviceanu I., clasa III-a primară; Tată f Iul Neacşu­, dialog recitat de elevii Chelaru Gh. şi Ionescu, Ghi­d­. IV-a primară; Spada şi credin­ţa, recitat de elevul Ghiaţă P„ clasa IV-a primară; hun şi peştele, recitat de elevul lones­­cu Ilie, clasa IV primară; Fur­tuna, cor; Ciobănaşul, cor; O scrisoare de la Muselim Selo, re­citat de elevul Ciochină Gh. cl La normală; Pisicele şi cotoiul, recit­at de elevul .Teleş Gh., cla­sa II-a normală; De de mult, re­citat de elevul Mateescu Anas­tase, clasa II-a normală; Grecul la bărbier, recitat de elevul Ni­ță Constantin, clasa II-a nor­mală; Cuvîntul, recitat de ele­vul Nicolescu V. Constantin, cf. Scrisuri fonciare rurale 5Va le­i 100.05 inch­­idem 4°/0 lei 91.70 — 91.50. Scrisuri urbane: București lei 99.60—­­97, idem Iasi 50/, lei. 98.40 -98.20. Bonurile Casai Rurala: 5lei 1­072—100.45. Oblig. Camerai de Comerț: 5*/0 lei 1OO71­ 997,. Oblig. com. pentru constr. da case eftine 5a,5 leî 97sii inch. Soc. pentru industria textilă 6°/o lei — —. Oblig. Loc. anon. Rom. a Căei Ferate Buzău Nehoiaș 3«/» 99— 93. Oblig. Loc. anon. de Bazalt ar* tif. şi Ceramică dela Cotrocani 6®/» lei — —. 3 ficțiuni: Banca Națională 5600 — ’55SU; Casa Rurală 1l70—1160; Banca Agricolă 560—558; Banca o­. Rou­­mania Ltd. 240 — 235; Banca de Scont din București lei 573­­- 572; B-ca Marmorosch-Blanck & Comp.iei 993 cu ter; Banca de Credit Român iei 939 — 937; Banca Gen. Romina iei 2332 cu te­r; Banca de Credit și Scont Iei —; Banca Rom­ineasca 560—551; Nominative 556 cu ter; Banca Oltului — — —; Banca po­­­pulară din Pitești 25.) —­­40; Soc. Rom. .Speranţa' ăst)—550; Soc. anon. rom. Govora Călimăneşti —Banca Ilfov 558—554; Banca Romanaţi Caracal— — —-----­Banca Măgurele Giurgiu. —----­Societăţi de asigurare: Soci­enter Dacia-Romînia lei 1430 cute:; Na- < I IU? < i'uirjjíLttUl aií(íir,LUtí íícl.uíLi _AÖüVei*ai n­s normlă; Deşteaptâ-te Ro-c­uTr."j. cor. Hora Primăverii, vio­­l­nit; Hora Iliana, violină; Prin zăvoiui, arie naţională, violină; Sârba democraţilor, violină; E­­xerciţii la paralele, exerciţii cu căciucî, Banul Mărăcine, dans naţional, executate de elevii norm­alişti. începutul la ora 10 a. m. Părinţii elevilor sunt rugaţi să asiste la această serbare. La Ploeşti PLOEŞTI, 23 Ian. — Ziua de 24 Ianuarie va fi sărbătorită în localitate, cu toate onorurile cu­venite. * La ora 10 şi luni, dimineaţa, se va oficia un Te-Deum, la bi­serica, catedrală Sf. loan, în pre­zenţa autorităţilor civile şi mi­litare. In vederea acestei ani­versări, oraşul va­ fi pavoazat cu steaguri tricolore. La ora 11 dimineaţa, vor fi serbări la toate şcolile primare. Institutorii, vor ţine cuvântări ocazionale în faţa elevilor. De asemenea, se vor da ser­bări şi la liceu, şcoala comer­cială, externatul de fete, şcoala profesională de fete, etc. La regimente, se fac mari pregătiri pentru sărbătorirea a­­cestei zile. * Seara, va fi o serată literară şi dansantă, în localul Ligei Culturale, organizată de aceas­tă instituţiune. Banca populară „Cuza-Vodă”, din suburbia Sf. Haralambie, al cărei preşedinte este d. Petre Cinta, va­ aniversa ca de obicei?­ patronul său, prin adunarea membrilor la Te-deumul, ce se va oficia la biserica Sf. Ha­ralambie. Membrii se vor aduna la se­diul băncei, la orele 9 diminea­ţa, la şcoala No. 3 de băeţî, băeţi. De aci, vor pleca, în corpore cu muzica şi drapelul, la arăta­ta biserică. Membri comitetului pentru ri­dicarea monumentului Cuza- Vodă, se vor aduna la sediul respectiv, de la hotel Victoria, la orele 4 d. a. D-nii dr. C. Vasiliu şi P. Ciu­ta, preşedintele şi casierul com­i­tetuluî, vor rosti cuvântări, cu privire la însemnătatea actelor sâvîrşite de marele domnitor A­­lexandru Pop Cuza. Domnii membri, sunt cu insi­s­­tenţă rugaţi, de a nu lipsi de la această importantă sărbătorire. De asemenea, pot lua parte la şedinţă, toţi acei cetăţeni, cari se interesează de stadiul în care se află în preeent, activi­tatea acestui comitet. Stavăr. 41E­jfc- — -------*-3†s-------------—— Naţionaliştii din Iaşi şi verdictul juraţilor o întrunire de protes­tare IAŞI, 22 Ianuarie.­­ Faţă cu z­vonurile ce circulă in oraş că, se pregătesc excese antisemite şi în urma consultării, guvernului de aseară, regimentul 13 infanterie şi batalionul 8 vînători, stau consemnate in cazarmă,, Pe zidurile oraşului s'a lipit un manifest in care se arată că studenţii universitari naţiona­lişti, vor ţine o întrunire Luni la orele 3 în sala Pastia pentru a protesta în contra verdictului juraţilor dar in procesul­ Cuza- Socor. — Dan. ----------------------------------------—— Cereți ,Revista Model* Fabrică Germană de Motoare caută un reprezentant bine introdus şi cunoscut, pentru motoarele sale fabricate numai de pe 1Î9!!Ul rang. Fiin­d necesară specializarea severă preţurile sunt foarte avan­­tagioase. Oferte sub F. V. U. 713 către Rudolf Frankfurt a. N3. plijgm PLUGURI (Singurul pentru CALORIFERE . J A J A G CU AER CALD,­­, sistem foarte potrivit atât pentru mai mîcî, cât şi pentru ceia mm , mari locuinţe. l­umina electrica TRANSMISIUNI DE FORTA MATERIALE ELECTRICE ționala lei 1320—1317; Generala lei 1320—1317. Soc. anon. Centrala — —; Soc. anon. Sinaia 170—165. Monede: Napoleon lei 20.30-20.22; coroana austriacă lei 1.05­ /a — 1.05; Rubla de hîrtie lei 2.69—2.68. Sconturi si avansuri: Banca Na­țională, scont 5*/«; idem avans, pe dep. ă*/,; Casa de dep. avans; pe dtp. 4%’. SchimD: Cek Londra 25.33SL— 25.273/i; Paris Ici 100.35 — 100.15; Berlin; 123.521 ţ—123.277>; Viena 105 — 104.80; Belgia ' 100 — 9.980. Bursa din străinătate • » » îqnsfconv.­­ , 92.90 . . 1 J00| A. S­B. I, 92.20 . . . 1908 70 . 92.25 ‘ „ , 1910 92.20 Împrumutul orașului București . 40/.“­. 1888 98.25 . . . 1895 1898 — .— Banca Generală Romînă 184.25 Frankfurt, 2­1 Ianuarie. — Rentă romina 4°» 95.10. Noul împru­­mut romín 101.10. Scompt 37­­ . 'L­iesf, 21 Ianuarie. — Soc. de Asigur. Dacia Romînia 1460, Na­­ționala 1316, Generala 1316. Viena Deschid. Închid. 23 Ianuarie 21 Ianuarie Paris 21 ianuarie Banca de Paris „ Otto­mană Lozuri Turceşti Renta Franceză 3% „ Romînă 5“•/ » „ tint. 4”/» Noul împr. R. conv. 1905 la 26 ianuarie 1912 se vinde la licitaţie la Corpul por­tăreilor Trib. din Ploeşti 14.000 viţe americane altoite, diferite varietăţi din pepiniera Lange,I­­dili Drăgăşani. Licitaţia începe ţoapele 10 dimineaţa. De vînzare 2.000 m. p. teren Strada Vitanului 25 cu lei 3 m. i. A se adresa d-nului F. Gesticone Str. Karag­eorgeviei Ho. C­onstipaţi Hemoroizi, Boabe de Ficat şi de Stomac se combat cu succes prin • ! PurifigîDrJKonya care mulţumită compoziţiei sale din fructul smochi­­nei şi al altor plante, nu irită nici­odată intestinele, efectul lui fiind constant, chiar la întrebuinţare zil­nică, ceea ce nu se poate constata la alte purgative drastice cu base minerale sau chimice. ( PlIF^fî Cffîl Bl* If jiniri) avînd un gust foarte pici­­r Ul JtligjU! 5JI • EkUu Jăcut, este astăzi purgativul favorit al damelor şi copiilor. ! — Modul de întrebuinţare la fie­care sticlă -Se găseşte pretutindeni «u preţul de Lei 2.50 Sticla. Trimis cu poşta, porto­li» plus — Viţe americane altoite de unu t şi doi ani, calitate superioară Pepiniera. W. ARENDT T.-Severin Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere Napoleonul Rubla Cred. Anstalt Cred. Fiult. Austr. . . Ungar Drumurile Austr. Lombarde Alpine Lozuri turceşti Renta austr. hîrtie . . argint . . aur . ungară aur Schimb: Londra , Paris , Berlin , Amst. , Belgia . italia Tendința 19.13 264.50 657.25 1331.— 864.— 733.50 109.70 909.50 247.­90.80 90.75 113.95 109.95 241.25 95.57 117.63 199.50 95.10 95.— fermă 19.11 254.25 656.50 1328.— 864.— 730.75 109.25 905.50 245.50 99.80 90.75 113 95 109.95 241.25 95.55 117.575 19­9.45 95.13 94.95 fermă 1777.— 688.— 210.75 95.57 97.30 95/25 Renta română „ Italiană 1910 4T­­ , Ungurească „ Spaniolă Schimb, Londra ceh , Viena „ Amsterdam , Berlin , Belgia , Italia „ Elveţia Credit Lyonez Scompt Tendinţa susţinută 99 .*10 ţîCir 95.67 252.45 104.62 208.87 123.06 îf U’32 . % -î m 1340 37s VALORILE ROMINE Berlin, 21 Ianuarie Rentă 5“/0 din 1903 i mpr 185111. 101.30 . 4°/o . 1889 „ 50 . 1­3.30 . . . 1890 . 274 . 94.90 . . . 1891 . 45 . 92.75 . . „ 1894 . 120 . 92.75 . . „ 1896 . 90 . 91.80 . . . 189S „ 180 . 91.70 Scompt 37,. Tendința fermii. Girant responsabil: NICOLAE STANESCU CAP. 6 O dramă, familiară — Fata mea, știi cine a fost aci? L’am zărit și cred că și tu mai văzut. Mizerabilul a venit din nou pentru­ a mi te cere de soție, dar nu sunt atît de crud, ca să te las pe mina unui astfel de om. Aceste cuvinte le adresă bătrâ­nul morar, Salbaken fiicei sale Asia, o fată de o rară frumuse­­ță. Fata se roşi și oftă privind în jos. —Ah, tată, de ce-mi vorbeşti astfel? Ce sunt eu de vină dacă Tilde vine să mă ceară de so­ție? — Tu iubeşti pe Armand Fol­­lier. Nu ți-am spus că nu e pentru tine acel francez înfumu­rat? — Cum să-l uit ta­tă? Iubirea crezi că poate­ apare şi dispare după voinţa omului? — Ce-mi pasă mie de iubirea ta? Poţi să-l iubeşti dar să te măriţi cu eine-ţi voiu spune d­i­n mmn­­ilic. Să nud mei văd vre­odată pe francez pe aci. Atîti îţi spun. Să se întoarcă în ţara lui,, să-şi caute norocul. Fata morarului eși în grădină pentru a putea plînge în voe. Er­a foarte amăritu frumoa­sa Asia, fiindcă e­e o săptămină nu mai primise nici o ştire de la Armand Follier care’î jurase că o va lua de soţie. Cit­ de trist era sufletul ei, cît de îndurerată-i era inima! Şi tatăl ei care cerea acum să nu se mai gîndească la dînsul, ci să se mărite cu cine-î va po­runcii! Ca să-şi mai aline jalea şi do­rul plecă la bisericuţa de pe co­lină. Mare-î fu uimirea, ei cînd văzu lingă uşa bisericeî o femee stînd îngenunchiată. Acea străină stătea cu faţa a­­scunsă în palme părînd cufun­dată într’o mare durere. Asia se opri, nedumerită —Ce va fi însemnînd acesta? murmură ea ezitind să meargă mai departe ca să nu creadă străina că din curiozitate veni­se să-i turbure durerea. Temindu-se a nu fi surprinsă și a îi luată d'Tot rău­ crescută se apropiă cu pași repezi de bi­serică, sperînd că va fi auzită. ’Dar ceea care se ruga era a­­tît de cufundată în rugăciune în­cît nu auzi nimic pînă cînd Asia veni să îngenunchieze lingă o cruce a unui mormînt vechiu. Cînd întoarse capul Asia re­cunoscu pe Silk­a stăpâna cea nouă a hanului celui vechiu de piatră. Fiindcă se cunoșteau, Asia în­­dăzni să-i spună cîteva cuvinte de mîngîiere. Silk­a prinse cu amar. Cui ar fi putut ea spune nenorocirea ei, grijele și temerile ce o chi­nuiau ? Pe cînd vorbeau­ despre du­rerile omenești şi puterea divină ce le consolează, iată că doi inşi apărură pe drumul din a­­propiere. Văzînd pe Asia unul din ei șopti cîteva cuvinte celuilalt și apropiindu-se repede de dînsa, cel mai înalt îi zise cu asprime: — D-ta ești fata morarului Solbaken ? — Da, eu sînt Dar ce treabă ai d-ta? a­­dăugă ea pe acelaș ton, căci era foarte curagioasă și hotărîtii. —îndrăzneşti să-mi răspunzi astfel ? Nu știi că eu sínt jan­darmul din Albany ? •— Nu sínt nici hoaţă, nici Va­gabondă ca să-mi fie fiică Ali d-ta! — Am un mandat de arosig­r contra ta. Tu şi cu un franci­ aţi făcut o poznă mare, aţi­­furat copilul unui nobil, unui mar­chiz din Franţa. Asta auzind aceste cuvinte rămase înmărmurită cu fața al­bă ca varul. — Eu? Eu și Armand îngîna ea tremurînd. Jandarmul o apucă de braț, dar în acelaș moment ea se smuci cu toată puterea și se­­re­fugia lingă miss Silkia cerîndu­-i ajutor. Jandarmul fără mu­ltă oste­neală, o prinse și o sili să-l ur­meze. Văzînd că nu­mai noa va scăpa, zise: (Va urma)

Next