Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)
1916-01-08 / nr. 10354
Paris-Cefinie Acum nouăsprezece luni, în primele săptămini ale războiului, după ce „peticul de hîrtie“ care garanta neutralitatea Belgiei fusese făcut mototol și aruncat intr’un colț, regramele cari anunțau căderea cetăților belgiene aveau grija ’să adauge că in cel mult trei săptămâni Kaizerul va intra, în fruntea trupelor sale, in Paris. Toată lumea avea impresia că așa va fi guvernul republicei se mutase la Lyon, Parisul și organiza o rezistentă eroica, pe cjnd unii francezi sondați care ar fi predat Kaizerului în schimbul respectarea metropolei.... A venit Maria . Mariana, într’un pas de cancan, cum numai ea știe sa l ■tenseze, a trecut virful pantofului *jeste nasul bravului Michel și de Kt unei ostile Kaizerului mușcă pământul în fata tranșeelor franceze, c^ă să poată înainta cu be eentirHibru. Astăzi, însă, cancelarul german a Kului anunța Reichstagului, că armata muntenegreană a depus armele isi steagurile germano-austriece fîlnite la.... Cetinie! Berlinul a bavoasat. Kaizerul, care a fost la K$, va intra probabil, triumfător, Ei !xu.. Cetinie! ■ toto’ . ■ La Viena» pe timpul campaniei .In 1913, ziarele publicau anecdote, Eial mult sa fi mai puțin autentice, despre vizitele pe cari odinioară le făcea în capitala Austriei, Nikita ai M Muntenegrului. Intr’una din ele se povestea că in cursul acestor vizite bijutierii vienezi erau preveniți să nu-i vîndă decit cu bani pe șin, ■păci ar fi avind obiceiul să cumpere și să trimeată notele spre achitare la Hofburg Iuri, pe când Reichstagul aclama ■trapitularea lui Nikita și intrarea oștilor Kaizerului în Cetinie, un diplomat care cunoaște bine Muntenegrul și tot atît de bine pe germani, îmi spunea : „ Acum nouăsprezece luni se pregăteai la Paris miliarde spre a cruța Capitala lume! de tunurile 42. Azi germanii au obținut ca câteva zeci de milioane muntele Lawcen, din care au făcut Sedanul lui Wilhelm al doilea ! I se pregăteau miliarde ca să nu intre în Paris și a trebuit să dea milioane ca sa poată intra în Cetinie! Aceste două capete de drum măsoară distanța de la grandoare la decadentă. Un împărat care visează să proclame în capitala Franței heghemonia germană asupra lumei și care după nouăspreze luni de razboi a bate drumurile noroioase ale Muntenegrului, spre a convinge pe Nikita că o capitulare cu o rentă bună e mai nimerită decît o rezistență absurdă ! Acolo, la Cetinie, Wilhelm al II-lea, va putea ceti proclamația sa de heghemonie!... Fără să vrei, visul acesta care din burgurile de la Potsdam și Sans- Souci s’a urcat cu Zeppelinurile deasupra Cîmpiilor Elysee spre a sfirși pe stincile pleșuve ale Muntenegrului, ca un erele speriat, gonit din clopotniță în clopotniță, visul acesta, roșut de atita singe, și visătorul care l’a visat, sunt totuși de compătimit. Era grandoare în acest vis și azi ridiculul pîndește în umbra aureolei care se stinge încetul cu încetul. Pînă azi numai literatura și artele, măsurtnd disproporțiile dintre ambiție și talent, studiaseră psihmologia rataților. Se pare că de acum înainte tronurile vor avea și ele ratatul lor. Și dacă e tragi-comică soarta pictorului care ia medalia la Salonul din Paris, spre a isprăvi ca zugrav de firme la Perpignan, sau a muzicianului care ia Premiul Romei spre a acorda apoi flașnetele la Montélimar, e desigur și mai tragi-comică soarta împăratului Germaniei și rege al Prusiei, care pornind în 1914 asupra Parisului, ajunge in 1916 să anunțe intrarea sa In Certimio.... ...... Nu mumai cărțile, ci și împărății își au soarta lor î ■ Emil D. Fagure» ♦to to 4 Bani Exemplarul tog'.!.!!JHB&E1HL".— ' a*iuf xxix-!ea. Ko. 10354 FONDATOR ALEX. V. GELD IMANII PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER A Come. Slh Karageorgevicl, No. 0 EL L~'Telefon 9Ș4 BIROURILE ZIARULUI« No. 11, București Strada Sărindar No. 11 Vineri 8 ianuarie 1915 director Politic CONST. MILLE Aboaamento eu premii: «b» en. ........ i,«i w.|*m Inel « •' .... . • • . ■ ., 9.S9 toae? lan ft • • » » ^ Pentru străinătate «»refui este îndeît. TELEFON: Capitala . . . . .No* ** M ..... « Provincia .....» 1*9 I Străinătatea . . . „ 1240 eaurt flasir nangBgBBgggsj SS 1 ,—■—........■ «ie] Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții săi «.» Pace ? Mare bucurie la Berlin, Viena și Budapesta, pentru că Muntenegrul a primit să îndice pace separată ș puterile centrale. S-area a fost anunțată în parlamentele de acolo cu o rară solemnitate, iar întreg parlamentul din Berlin și Budapesta, a primit-o cu aplauze și ovatiuni. Pentru acel ce judecă superficial, toate aceste manifestation! de bucurie au putut produce impresiune și unii și-au și manifestat credința că o pace separată între Muntenegru și puterile centrale, însemnează nu numai o mare victorie pentru acestea din urmă, dar și primul pas spre supunerea Quadruple și o apropiată încheere a păcei generale prin inîrîierea acesteia. Capitularea Muntenegrului are desigur însemnătatea ei militară, ■Însemnătate, dată fiind puterea militară a Muntenegrului care nu era mai mare de 20—30.000 soldați, a căderea unei cetăți ,sau a unui oraș oarecare din Rusia. Atît și nimic mai mult. Căci întru cit oare micul regat Muntenegru, are din punct de vedere militar mai multă importanță decit întreaga serie de orașe și cetăți rusești, franceze și sîrbeșeti pe cari Austro-Germania le-a cucerit de la începutul războiului. Infrîngerea Muntenegrului era evidentă din ziua îniingerea Serbiei, ea a devenit un fapt îndeplinit în ziua cind austriacii au luat muntele Lovcen și capitala Cetinje. <•_ i ...„J * a .. I.. * * Daca era clar un moment de adevărată bucurie pentru puterile centrale, era acela al căderei Lov/cenului și a înfrîngerei militare a Muntenegrului. Și atunci, de ce bucuria se manifestă așa de zgomotos și cu atita solemnitate, numai la știrea că Munenegrul a acceptat o pace separată? Pentru că pe cel din Berlin, Trina și Budapesta nu ii bucură atît înfrîngerea militară a Muntenegrului, înfringere care nu schimbă cu totă soarta războiului, cit îi bucură ideea că în fine s’a găsit cineva care să indice cu ei pace, pacea atît de dorită de popoarele și guvernanții puterilor centrale. Că acel cineva este minusculul Muntenegru, puțin importă! Totul pentru ei este pacea, pacea de la oricine, pacea in orice condițiuni,puma! pace să fie, căci fără ea popoarele austro-germane simt,, că merg spre o ruină complectă. Privită sub acest aspect, care e singurul adevărat, bucuria parlamentelor din BerÜn și Budapesti, ne dă adevărata noțiune a puterea de rezistentă austro-germana. . Cînd imperii atît de mari ce au pretenția că sînt și vor fi victorioase, oricît ar dura războiul, manifestă, o bucurie atît de exagerată,că'au putut încheia o pace separată cu «8 prtifi fia Muntenegru» această .tm poate însemna decît că rezistența lor a ajuns la sfîrșit ș i că intocma ca naufragiați! car! în fiecare no negru, văd pământul atît de dorit tot astfel și austro-germanii în setea lor de pace se înșală ei înșiș cu picătura de pace încheiată cu minusculul Muntenegru. Pacea separată cu Muntenegru departe dar de a fi o lovitură pentru Cuadrupla, dovedește din contra slăbiciunea Austro-Germaniei ș că acestea, în marea lor dorință de pace, vor sfirși în curând prin a implora Quadruple! MIHAIL VALERIANU Păcate vecin Așadar Goga și Lucaciu au fost înfrînți. Nu vor intra în parlamentul român, și strădania desfășurată pentru izbînda lor a fost zadarnică.De fapt, nu numai Goga și Lucaciu au fost înfrînți la alegerile de Duminecă. însăși năzuințele neamului romînesc în aceste zile istorice au suferit o cumplită lovitură. In momentul cînd rezultatul scrutinului de Duminică a fost cunoscut, țara întreagă, de la Dorohoiu la Severin, a fost zguduită de un fior de minte și de durere. Căci aceste candidaturi nu înfățișau năzuința a doi indivizi carecart de a intra în parlament. Goga și Lucaciu erau un simbol în care se concentraseră aspirațiile naționale ale întregului neam românesc. Cei două refugiați erau candidații conștiinței noastre de neam, de aceea spre luptele de la Galați și Caracal erau ațintite toate privirile celor ce simt o inimă românească în piept. Și totuși, oamenii aceștia susținuți de dorințele cele mai vii a șeapte milioana de rouăni, au căzut. Un omulet la Caracal și alt omuleț la Galați au găsit în sistemul nostru electoral un reazăm destul de puternic pentru a sfida voința unui neam întreg și a fringe visul conștiinței naționale. Cei douî omuleți aveau avantajul că se gasiau în locul de unde se poate mînui cu ușurință mașina electorală, și sistemul nostru electoral cenzitar le-a dat posibilitatea să obțină rezultatul pe care l’au voit. * * * Acum toată , lumea e revoltată împotriva acestui sistem electoral. —Epoca mai mult decit alții- Confratele conservator cere alegeri libere ! Degeaba se cere. Cu sistemul actual nu sunt posibile alegerile libere. Cu sistemul de azi, administrația se va simți totdeauna tentată să se folosească de el și să scoată din urnă pe amicii ei. Pentru ca asemenea orori care pălmuesc conștiința unui neam să nu mai fie posibile trebue să dam tarei o bază electorală largă. Iată învățămîntul pe care-l dau alegerile de Duminică. Pan. Generali englezi ent ARCHIBALD HURRÁT comandantul flotei engleze din Mediterana 6 HAZBITII MONOPOL! Sistemul cointeresărilor liberale are una și aceiași constantă tendință: să creeze monopoluri pentru Dietane! Monopol la Credite de stat, monopol la Bancă, monopol la trailwave, etc. Era fatal să ajungem și la monopolul Disnatiei asupra locurilor vacante pentru Parlament. Toată lupta Șobolanilor a fost să provoace balotaj la Caracal și Galați, știind bine că Federația n’o să accepte balotaje asupra Idealului național. Duminica viitoare Distanța va pune mina și pe monopolul locurilor vacante pentru Parlament „Standard Oil“ e fleac pe MngS „Br&tianu Oil Gampany“! Pac, Marele vinovat Infamia s’a consumat ! Părintele Lucaci, cari a izbutit să se aleagă în parlamentul unguresc, nu s’a putut alege în parlamenul român, iar Goga, marele poet și neîntrecutul cântăreț al durerilor noastre naționale, nu’a reușit, cel puțin ca număr de voturi, să se ridice de asupra transfugului tachist de la Caracal!.. Acesta e adevărul, groaznicul și durerosul adevăr, care ne-a înmărmurit pe toți în seara zilei 3 Ianuarie. Ce rușine, dar și ce învățămînt, în acelaș timp... Cum, în vremurile trăite astăzi, sub înfiorarea caldă a unui ideal ce veacuri de-a rîndul a frămîntat sufletul și conștiința acestui neam, se refuză un loc în parlamentul roman celui mai senin și mai sublim apostol al cauzei naționale? Cum, în timpurile de fața, așa de înălțătoare în chemarea lor istorică, se refuză un loc în sfatul țărei noastre, celui mai inspirat,șî mai duios cîntăreț al Ardealului sîngerînd ? Nu, aceasta nu se poate... E o glumă, sau, de bună seamă, e o mișelie fără de pereche.. Și totuși, realitatea, cruda și grozava realitate, răsună, tot mai batjocoritor și mai dureros, în urechile noastre: da, Lucaci și Goga n’au putut fi aleși în parlamentul țărei romînești! Fata] se impune, atunci, o întrebare: cine e vinovatul? Corpul electoral de la Covurlui și de la Caracal ? Nu- Ar fi o glumă naivă s’o spunem și-o nedreptate strigătoare s’o credem... Alegătorii de la Galați și de la Caracal și-au făcut, pe cit îngăduit le-a fost, datoria. La atmosfera de corupție și de banditism electoral, în care s’au săvîrșit alegerile de la Galați și de la Caracal, cele 975 de voturi date părintelui Lucaci, precum și cele 267 de voturi obținute de Goga, vor răsuna de-a puluri ca o fanfară de mîndrie și de triumf, ca un imn inălțător de jertfă sufletească pe altarul sfînt al ideieî naționale... * •. « * Au cineva, însă, e vinovatul..Și vinovatul acela, marele vinovat, pe capul căruia apasă ca un păcat că nu se răscumpără și ca o rușine Ce nu se șterge, mișesla de la Galați și de la Caracal, nu e nici guvernul, nici d. Brătianu, nici stupidul agent electoral ce s’a pus la solda păcătoșiei oficiale... E an vinovat mai mare, mai mare ca ei toal; e marele vinovat de pe Tron!... Da, de ce-am mai tăinui-o sub fățărnicia unei rezerve culpabile și de ce-am mai lăsa-o să tulbure, ca o mustrare adîncă și dureroasă, sufletul nostru de Romîni?!.. Da, marele vinovat stă pe Tronul țarei! Sub mantia domnească a regelui Ferdinand se pare că bate mai mult inima neamțului de la Sigmaringen decit inima vijelioasă și rominească a marilor Voevozi romin, în cripta cărora s’a coborit, pocăit și inălțat Regele Carol I al Rominiei.... La o parte, deci formele stupide, rezervele culpeșe și lașitatea pigmeilor... Acel care trebue să răspundă de toate umilințele sîngeroase ce se aduc neamului; acel care trebuește tras bărbătește la răspundere morală de sub treptele tronului unde se ascunde de judecată; acel care trebuiește făcut răspunzător de sîngeroasa pălmuire de la Galați și Caracal a aspirațiunilor noastre naționale; nu este umilul alegător ce-a pus tremurînd de frică, în urnă buletinele lui Petrovici și Oroveanu, nici guvernul, nici d. Brătianu, nici toți ceilalți mișei mărunți și mari cari ’și împart prada puterea sub ferestrele Palatului.. .E un vinovat mai mare ca tot, care va trebui să plătească toate umilințele si toate infringerile noastre nationale... ...Du-te. d-le Filipescu, d-ta care constitui pentru noi, cea mai curată și mai demnă incarnațiune a curajului și a demnităței naționale, du-te la Palat și spune verde lui Vodă Ferdinand : — „Ori mergi de te încununa la Alba Iului, Măria-Ta, ori du-te de mori pentru neam pe cîmpia de la Turda!“ ..-„Altfel, nu mai au ce căuta în țara romînească CONST. C. BRAIESKU Fost deputat Acreveruri Pace... separat ș! Neputînd obține o pace separată nici cu Serbia, Kaiserul s’a mulțumit a o obține cu Muntenegru. Se zice însă că e mai mult o pace, pipărată, decît separată! Rămmel D. von dem Busche, rămîne, după foile berlineze, ministru Germaniei la București. Așadar, toate pompturile au fost aprobate?! Să vezi asaltul Stoenilor, la întoarcerea excelenței. ___Știți Pressia din Berlin anuntă că Rusia nu va da Romînia”.„ Basarabia! Aflăm și noi că nici nemții nu vor da Rominiei Bucovina ori Ardealul. Rigoletto UN APEL Sămînța aruncată cu atita ușurință a început să-și dea roadele, căci citesc în ziare că doi soldați activi, din Galați s’au dedat pe stradă, cu ocazia manifestațiilor de Dumineca trecută, la acte din acelea care înjosesc pe om și ce om dat mai cu seamă pe un ostaș. Unul dintr'unșiî s’a repezit la un tînăr ardelean, ce purta un drapel de al nostru rominesc, și doborîndu-l la pămînt, a sfișiat drapelul, fără a ține socoteală că erau culorile noastre naționale pe care le terfelea pe jos, prin noroi. Celălalt manifesta pe stradă contra războiului, strigind trăiască pacea. Iată rezultatul la care am ajuns grație ambițiilor personale nemăsurate, grație acțiunei criminale întreprinsă de așa zișii cuminți ai țării (pe care îî poți număra pe degete), grație propagandei murdare a celor ce s’au vîndut, și mai cu grație tolerantei neînțelese o seamă guvernului care a păzit cu stricteță tot ce a fost unguresc sau nemțesc, dar care a terfelit, a insultat, a calomniat și a batjocorit tot ce a fost și este românesc, tot ceea ce s’a făcut și se face în interesul adevărat al neamului românesc. Astfel, un Filipescu a fost numit revoluționar pentru că din balcon a vorbit soldaților, a căror inimă batea la fel și simțea la fel cu a lui, și cari dacă nu l’au ascultat, a fost că nu puteau face altfel: un Take Ionescu a fost acuzat că face politică internă atunci cînd a dat iniîna cu d- Nicu Filipescu, pentru a salva neamul de la peirea ce i-o pregăteau cuminții țării; unui Miile Ii s’a spus că e vîndut rușilor pentru că a respins cu scîrbă mărcile nemțești și pentru că a pus umărul și a muncit din greu pentru cauza cea mare a neamului românesc. Pe cînd un P. P. Carp, un Marghiloman, un Stere și restul elicei au fost tămîiate și numiți înțelepți, oameni cu scaun la cap, politician abilican, nu fac politică de sentiment și Cari văd lucrurile așa cum sunt, după cum probabil se văd și factorii răspunzători din capul guvernului. Și rezultatul? Rezultatul se vedem: 'doi martiri ai neamului nostru: Lucaci și Goga, simbolul Ardealului, nu reușesc de la primul scrutin și cad un balotagiu iar doi soldați activi manifestează pe străzi contra idealului național și contra războiului. Frați de arme, azi sunt numai doi mîine vor fi douăzeci și poimiine... dar să nu așteptăm pînă atunci, la muncă îndoită prin cazărmi și tabere la muncă fără preget căci dușmanul se strecoară și printre noi. După cum am ținut caid entuziasmul soldaților noștri pînă acum, după cum i-am îmbărbătat în momentele lor de restriște, după cum am întreținut pînă acum vie dragostea lor de neam, tot astfel, și de acum înainte, însă și mai intensiv, noi ofițerii țării și ai neamului românesc să ne continuăm menirea noastră de adevărați romîni și să întreținem necontenit aprins, în înima soldaților noștri, focul sacru al iubirei de patrie și de neam, să a spunem neîncetat că veacuri romîni, au așteptat clipa de azi, că mari au fost durerile fraților, noștri ardeleni, că noi suntem hărăziți de D-zeu a înfăptui țara cea mare a românilor, că în fine în clipa supremă Carpații or să se năruiască și ani de belșug vor face să dispară anii de Jale ce au fost căci întotdeauna după furtuna cea mai mare străluce apoi soarele dătător , viață și putere. GHEORGHE CLAR Ofițer ar' Planuri noul germane Expediția in Egipt. — Planul acestei expediții e vecin. E posibilă cucerirea Egiptului ? — Părerile unui specialist Ocuparea Serbiei de către germani se deschide drumul spre Constantinopol și deci și spre Asia Mică. Faptul acesta ridică din nou chestiunea Egiptului și a revoltei musulmanilor din India, chestiune care a fost ridicată și acum un an cînd turcii au luat armele contra aliaților. Atunci, ca și acum, se vorbea cu multă siguranță în germană sau cumpărată de presa geromurif, de posibilitatea unui räzboiu sfînt, dar mai ales de cucerirea Suezului și stăpînirea Egiptului, fapte cari ar fi însemnat prăbușirea aliaților. Dar ce este nelipsit de interese faptul că planurile germanilor nu sînt de azi, de erî, nu aîi răsărit sub înrîurirea evenimentelor războiului nu sînt dictate de , împrejurările, strategice, dar sunt? concepute în tihnă, anr,de zile înainte de a fi izbiîenii;.acest razboiu. $1 d. Bethmaan . Hollweg, în ultimul său discurs din Reichstag, susținea și acuma că Germania a fost ținută în räzboiu ? Aș a, pastorul Naumann, care a însoțit pe Kaizer în neuitata călătorie a acestuia în Orient, scria încă în 1396 : „E posibil, că războiul mondial vși Începe inainte ca imnftri»! “tema sa se fi prăbușit. Atunci Ka’iml din Constantinopol va ridica încă odată steagul războiului sfînt. „Omul bolnav“ se va ridica pentru ultima oara din patul său și va striga Egiptului, Sudanului, Perșia Afganistanului și Indiei: „Jos Anglia!“ Și pastorul german se malițies: „E interesant de știut susține pe Kalif în ac sfînt ?“ Tot în aceiași carte ( Fr. Naumann 1899)bată, scrie: „Canalul de Suez le este elev absolut necesar ca să pea în contact cu coloniile lor. A, care va putea în viitorul răzbi sa Cufunde două vase vechi în I naiul de Suez, va fi primul care aduce lovitura de moarte pute britanice**. Strigătul de,„Jos Anglia !“ al strigat de Katii. Cele „două,va& fost transportate, anul trecut, ianuarie, pe platforme, și trase care de 19 parechi de bolin a acestor platforme veneau șiriț' .' care încărcate cu ciment, cu trebuia să fie încărcate vasele tute de a fi cu fundaterin caní’ sete erau construite fier de către uzine’ niengesellschaft“ Pe de altă , în cartea lu’' danke fai d inginerii și conr ' îi va fi .rare ai ,iria, din Mică, Cau- Arabia. Ingrată a Bagda.ruită în vederea a Egiptului, con ce.. fiică din 18?" * * * i Ianuarie trecut numai nimicirea coconului de Suez, ionar era compus rameur. Transportai roii și cămile. Dinacela al oazelor docar, se găsește apă, îpediția n a avut nici spă cum se știe , arfi alungat fără mimatele Kalisuînî. Trîndfupă aceasta ca fără anilor, o expediție în osibilă. tot, acum, ajuta pe fel se crede că ar exitnuri germane privitor lampanie. Intr’un pian, trebui să dea numar orie grea și două-trei Comploturile germane în America DOCUMENTE SENZAȚIONALE LONDIA, 5 Ianuarie. — Publicarea în Anglia a diferitelor documente găsite asupra atașatului militar german von Pappen a stirnit mare interes deoarece ele arată o dovadă inevitabilă asupra ramificărei comploturilor germane in Statele Unite. Documentelestabilesc plata foarte mare a diferiților agenți germani din Statele Unite ca spionul. Kupferle dare s-a sinucis intr'o închisoare engleză Cecurile care au fost găsite asupra lui von Pappen arată că banii i-au fost dați de contele Bernstorff in comptul serviciului de „Informații de razboiu" după cum reese din carnetul de setvrl. Două săptămâni înaintea exploziei de la 30 Main von Pappen a trimis *00 de dolari lui Herman consulul de la Seattle căruia ii trimisese înainte alti 1000 de dolari. Asupra lui von Pappen s'a găsit și o scrisoare a generalului Bernardi din Aprilie 1915 cu referințe în un articol de propagandă pe care îl scrisese el pentru ziarele americane și spunea că succesele militare vor fi factorul decisiv pentru opinia publică din America. Cu privire la situația militară generalul spune că germanii se găsesc într'o situație foarte dificila mai cu seamă pe frontul de vest Insă speră că Germania va putea să treacă și peste aceste dificultăți. (Ag. TeL Engl.) Premiul Nobel cunoscutul profesor de filozofie din lena gi( serbat la 5 ianuarie 1916 a 70-a aniversare a naștere). Profesorul Eucken a obținut n 190S premiul Nobel. •, DR. RUDOLF EUCKEN Armenii au vorbit în diferite rînduri de soarta nenorocită a armenilor din Asia mică. Armenii sînt răspîndit în toate țările din lume și pretutindeni sînt buni cetățeni, iar acela dintre dînșii cari au aptitudini speciale se ridică la situațiile cele mai înalte. Majoritatea acestui popor a rămas însă pe pămîntul patriei, unde trăiește în cea mai cumplită robie —sub turci. Masacrele săvîrșîte de turci asupra bieților armeni , izbucnirea războiului europ* trec orice închipuire. Și ajutor, de nicăieri. ar putea interveni în mr Germania—și ea a ric Armenii trei la rîndurile Aceasta adiferite și Bun z»arunde pentru nai caldă «LZ. \ ■ [ifii din Bucovina Recrutările și legionarii . De la începutul războiului cină1 în momentul de față s-a fi făcut în Bucovina, trei serii de recrutări pe față și una pe sub mină. Prima a fost pe la începutul lui Decembrie 1914, cînd au început rușii a înainta vertiginos spre central Budovinet, a doua s’a ținut ,prin Martie, după retragerea rușilor peste Prut și a treia pe. la începutul lui Mai. La prima recrutare s’au prezentat tineri de la 18 la 21 ani și toți dispensații dela 24- 86 ani, la a doua toți bărbații dela IS la 42 ani și la a treia toți bărbații dela 13 la 50 ani. Formarea companiilor de, re,gionari" n’a fost alta nimica, decit o recrutare deghizata. 1 . Recrutările acestea constiitue um asasinat rușinos la adresa țărănimii din Bucovina, căci în vestul monarhal ere s’au nu s’au făcut de foc, ori s’au tinut mult mai scuzt și cu mai puțină rigoare. Felul cum s’au făcut ele în Bucovina este mai mult o deportare în massă a elementului românesc, căci din cei c.c. s’au prezentat, 98 la sută au fost re’*cruțați și transportați imediat tocmai în văile alpine ale Stiriei. In fața comisiunilor de recrutare, carii erau numai o formalitate — mai simplu ar fi fost, dacă li s’ar fi dat ordin jandarmilor să ia lumea cu ridicata și s’o escorteze spre Stiria — s’au petrecut scene tragicomice, stupide și ridicule. Recruților tuberculoși și uscați ca toaca li se spunea ca vor fi perfecți cavaleriști, fiind ușori pe cai; miopilor li se respundea că va sr fi cei mabuni infanteriști, căci năzînd dușmanii de la distanță vor înainta pină în fața lui și-l vor sdrobi. Mulți au fost recrutați fără să mai fie descruicați, examinați, sau măcar ascultați asupra defectel^ ce se aveau. Unui flăcău fir , care ținîndu-se cu mîinile de A mac spunea ca are vătăma. A (dureri cronice de stomac) 5^TM răspuns: Tauglich aîs Einjärvg- Freiwilliger,’ wenn sie Matura haben (recrutat ca tînăr cu termen redus, dacă aî bacalaureatul). Au fost recrutați țărani văduvi, cărora le-au rămas acasă cite 7 copii mici și fără nici un scut. Se înțelege că față de străini s’au făcut la toate trei recrutările abateri pulpabile. Sub diferite pretexte ridicule «erau dispensați după ce vărsau în mina medicului sau a altui personaj din compune suma necesară. Cei, cari totuși au fost recrutați, au fostl eliberați de comisiunile de superarbitrare din Stiria, cari, după cum s’a dovedit mai tîrziu, lucrau, deplină înțelegere cu cele din ” țn •ovina. Dintre J merghfisturile de ■ ■ntrare, n’au mai fost lăsați ■ întoarcă acasă, sub pretext H Bicovina e zonă de război. Ei fost adunați într’o tabără la BădeH și de acolo atașați pe funicite- cîtiva la fiecare batalion ce trecea pe acolo mergînd pe cîmpul de luptă. ToV recrutații din Bucovina a fi făcuți Citiți continuarea in pa* j gina a ll*a> ' ., armata va fi însă tutcorpul expediționar ramană la canal, îl va distruge și așteptca revoluția arabilor din Jipt, carî vor reîntoarce sultanul uî drepturile sale asupra acestei provincii engleze. Dar turcii se luptă pe trei fronturi (în Caucaz, in Mesopotamia, și în Bulgaria) și deci nu vor avea de unde lua 200—250 de mîi oameni ca să-l trimită în Egipt Pe de alta parte revolta arabilor din Egipt poate să fie ca și revolta musulmanilor din India, despre care din vreme în vreme telegrafiază „Agenția Wolff“. Deci planul acesta nu poate fi realizat. * * * Rămînem al doilea plan pe care îl au, germanii. Acest plan prevede participarea unei armate germane cu Mackensen în fruntea ei și cu citeva corpuri otomane și austriace. Amîndouă planurile au nevoie de linii de comunicație cu noul teatru de lupte. După eșecul din anul trecut, germanii au construit o linie ferată de la Jafîn și pînă la Bir-es- Seba, oraș care e reședința lui Djemal-pașa și a armatei sale și se găsește la 250 kilometri depărtare de canalul de Suez. Comunicația deci între front și restul imperiului turc este ca și asigurată. Dar, observă d. Werner.., corespondentul din Londra -3» •r.ro.«a„. ..Ruskoie Slovo“, după care iau aceste date. drumul de la Constantinopol plnă la Canalul de Suez are trei puncte slabe. Primul din aceste puncte se găsește in golful Alexandrettei, care nu e departe de insula Cipru, aparținînd englezilor. Linia ferată spre Bagdad și Alepp se găsește în raza bătaiei tunurilor vaselor engleze. Iar un corp expeditionar englez, cit de mic, poate, în porțile Kihkii, să oprească o mișcare de trupe din Armenia orice și Europa. Al doilea punct slab al acesteiinii ferate se află în Palestina, unde într-un anumit loc, linia ferată e la douăzeci de kilometri departe de țărm și deci poate fi distrusă de flota engleză. Dar cea mai slabă parte din planul acestei expediții e deșertul, de la granița egipto-turcească, și pină la Canal. Nisipul nu permite transportarea de tunuri grele, deși în ziarele elvețiene s-a publicat nu de mult știrea, că germanii construcsa automobile speciale pentru deșertul arab. Puțurile din oazele cari sunt în mari distanțe, nu vor putea adăpa, pe de altă parte, oamenii și animalele acestei expediții. Trebuie deci organizat transportul apei. i?T poate închipui cineva procesia fantastică a zeci de mii de bivoli și cămile transported butoaiele cu apă, tunurile Krupp și chesoanele Citiți continuarea ?n pagina (l*a