Adevěrul, aprilie 1916 (Anul 29, nr. 10438-10465)

1916-04-01 / nr. 10438

Vineri 1 Aprins 1316 I. FINKELS BUCUREȘTI, Str. LIPSCANI. No. 38 Woo­ Palat Dacia Romlau, prăvălia No. 1, In colt. Cursul pe ziua de 28. Martie 1916 ji__mpăr'i Văn_ 4% Rents amor. 1905. 74 25|! 75 25 4°/ Rentă Internă 75'—! 76--4»/ „ 1913 II 70!-j[ 79 V fic/» Oblig. Com Run. j 76jV«. 76 25 Oblig. Jud. Qom.ll 90 50 9150 4«/J „ „ SO­I 80 50 I Bonnrl Rurale 90 75 91 50 5^», Scriit. func. rurale 92 25­ 92 75 6»(* „ .. .. 76251 77 /. ft1:,! „ urb. Bue. | 88 25 88 75 4°Q _ urb. Iași 83 25 84 25 I Ac. B. Național« 1 5390 - 540 - „ „ Agricolă |­ 460 — 470 — „ »Big. Dacia II. 1465 — 14 80 „ Banca Română | 575 — 585 — Cor. val.austriacă | 79 — 80 — Bărci germane 114— 116 — Banci franceze 106— 110—­. italiene ! 100— 101;~­ruble hărţii , 205 —. 2101— Catran Englezesc *— vinde cu preţ covenabil — L. Oonstein Bucureşti, Strada Regală No. 1 — Telefon 45 1 97 — Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultaţi 84 — luam. 6—8 p.m. O INSTITUŢIE IMPORTANTA caută persoane cu cunoştinţe seri­oase şi practică vastă în ale agri­culture! pentru ocupaţiune de în­credere pe timpul verei, bine re­tribuită. Ofertele ca indicaţiunea ti­lu­rilor, posturilor ocupate etc, să se a­­dreseze sub iniţiala I.. la Agenţia de Publicitate Carol Schulder & amp; Bucureşti, Strada Kinageorgevici 9-Cel mai frumos Cadou DE St. PASTE TEATRU BANI SANATATE Cu lei 3 bani 50 aveţi: Cărţi, broşuri, reviste şi & los cl. I in valoare de lei 9 (Nouă) în care găsiţi sfaturi pentru păstrarea sănătătăţeî şi posibilitatea de a cîş­­tiga în cazul cel mai fericit 7000 lei. Cine se abonează la Revista „Hi­giena“ trimiţînd anticipat prin man­dat poştal lei 3.50 care reprezintă plata abonamentului pe un an pri­meşte gratuit şi următoarele premii: I) P­los cL 1 a Loteriei Statului m tragerea la 21 Aprilie 1916 în va­loare de lei 2 ; II) Piesa de teatru „Tot înainte“ a distinsului literat D. G. Diamandi tipărită pe hîrtie velină cu 240 pagini în valoare de lei 2; III) Una broșură Hi­giena U­­rechet lei 1; IV) Una broșură „Hi­giena Vederet" lei 0,50; V) Abona­mentul pe un an la Revista „Higie­na" lei 3.50. Total lei 9.00. De acest avantaj se folosesc Prima 300 abonaţi care vor trimite anticipat prin mandat poştal suma de lei 3.50 între 26 Februarie pînă la 20 Aprilie 1916 pe adresa : Ad-lia Revistei higiena" Bucureşti, Str. Paris 27. Conditiunile de mai sus le au şi vechii abonaţi cari vor reînoî abo­namentul pînă la 20 Aprilie a. c. Pentru a fi siguri, de primire reco­­mandaă premiilor se adaugă 0,25 bani la mandat. NOTA. — Ori cine va face 5 a­­t­oitaţi noi cari vor trimite antici­­vett prin mandat poştal abonamente pe un an va primi în plus o optime de las cl. 1 cu tragerea la 21 Apri­­lie 916. geîe lor cîmpîile străine. E sîîşîetor să vezi femei istovite de mizerie şi băieţi plăpinzî cărînd la lemne iară răgaz şi săpînd mereu la pămînt, minaţi fără pic de milă de brutele maghiare şi teutone. Lemnele se cară cu căruţe trase de vaci, luate anume, ca doar vor îi stirpiţî, din lipsă de lapte, puii periscop de foa­me, ai „valahilor“. Boi şi cai nu se mai văd prin sate, căci unii au­ tre­cut deja de mult prin stomacurile armatei flămî­nzilor, iar alţii­ fiind totî rechizitombati, au pierit de prea multa muncă pe câmpurile de războiţi. Soldaţii unguri, umblă în toate nopţle pe la casele nenorociţilor­­ romîni, venind victime, pe cari apoi le mină cu droaia, lovin­­du-le ca pe nişte animale, cu patu­rile puştilor peste spinare, la nimi­ca de tranşee. Muncitorii capătă de-ale mâncă­rii numai cîte un codru de mămă­ligă crudă, pe zi, făcută mai mult pe fuga. Cei ce, nemaîputînd de foame şi istoveală, îndrăznesc să meargă noaptea acasă spre a-şi o­­dihni măcar cîteva clipe ciolanele obosite, sînt imediat aduşi cu es­corta înapoi, legat­ în lanţuri, cu mîini de cot la cot şi apoi traşi pe scripte de nişte spinzurători con­struite anume pentru astfel de tor­­­turî. Aşa spînzurate sunt apoi ţinu­te victimele pînă ce le înăbuşă sîn­­gele pe nas, pe gură şi pe urechi. Astfel ştiu ungurii şi teutonii om­o­­fagi, să răsplătească vitejia bărba­ţilor şi părinţilor acestor jertfte ne­norocite... Sîngele nevinovat vărsat de fra­ţii noştri­ de dincolo strigă amar : „Răzbunare!“ Şi răzbunarea va veni, căci mare e zeul dreptăţii şi ne va suna şi nouă odată ceasul socotelilor * Bucovinean Pentru cei fără de Paşti Suma din urmă lei­ţi. D-na Maria Miile, Loco 100.-­­D. şi d-na C. Schulder, Loco 100. - D. şi d-na S. Berger, Loco 50.­­Sigmund Colin, magazinul ..Monna lăsa“ Loco 5.— Căpitan Anton Mavrodineanu Piteşti 5.­Anghel şi Waeserman, Foc­şani 5 — Ferdinand Katz, Palanca 2.~ Total lai 331.— Subscripţia rămîne deschisă pînă în ajunul Paştelul. CAUT apartament mie, două camere, cu electrici­­tate, baie,d In centru, VR. I» „Adeverul“. SOCIETATEA CREDITULUI FUN­CIAR URBAN DIN CRAIOVA PUBLICAŢIUNE A APARUT Săptămâna Războiului DIRECŢIUNEA Pentru Provincie Cei cari au nevoe de ochelari si un au in orasul lor un medic oculist să cea­ră instrucţiui şi catalog ilustrat de la : „OC­ULARIUM“ _______Str. Ioard­iaîeî Ho- 27 Consulatul General al Serbiei în România Se pune în vedere tuturor supuşilor sârbi, bărbaţi, fără deo­­­sebire, în vârsta dela 18 la 40 ani împliniţi, că, pe temeiul Le­­gei de’ organizare a armatei Regatului Serbiei, sunt chemaţi să se prezinte neapărat, spre recrutare, cei din judeţele JStehedinț , Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanaţi, Olt, Teleorman, Muscel, Arge­ş,miboviţa, Vlaşca, Ilfov, Prahova, Buzeu, R. Sărat, Constanţii, Durostor şi Caliacra, în zilele de 14, 15 şi 16 Aprilie a. r. la Consulatul­ General al Serbiei din Bucureşti, ora 8 dimineaţa,­­iar cei din j­udeţele Brăila, Tulcea, Covurlui, Putna, Tecuciu,Fâl­din, Tutova, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Neamţ, Ro­man şi Bacău, în zilele de 21, 22 şi 23 Aprilie, aceiaşi oră, la Consulatul Serbiei d­e Brăila. Fie­care va aduce paşaportul. Acelora cari nu vor veni, li se vor retrage imediat paşa­poartele şi vor fi consideraţi ca dezertori de sub­ drapel în timp de război, având a suferi toată asprimea legei.__________ Societatea Creditului Funciar Ur­ban Craiova, lutnd in posesiune Sa­­natorul dr. I. Puţurianu, din Băile Olib­eşti, jud. Vilcea, a luat dispo­­ziţiunea de a’l închiria. In consecinţă a decis a se ţune li­citaţie la sediul Societăţii in Craio­va, str. Justiţiei No. 8, in ziua de 20 Aprilie st. v. 1916, ora 11 înainte de amiazi, pentru închirierea zisului Sanator, împreună cu mobilierul, maşinile, utensilele, aparatele şi ins­trumentele medicale aflate într'insul, aşa cum Societatea a fost pusă în posesiune de către portărei. Termenul pentru care se va face închirierea este dela unul pînă la -'-■A ani cu începere dela 23 Aprilie 1916. 4.­citaţia se va ţine prin prezintare de oferte închise, cu rezerva drep­tului pentru Societate de a nu apro­ba licitaţia în caz că preţul oferit n’ar fi suficient pentru acoperirea minelor datorite şi în caz cînd ofer­­antul n’ar prezintă destule garanţii de solvabilitate. Orice informaţii privitor la condi­­ţiunile licitaţiei­, la inventarul de predat şi la garanţia de depus, se pot lua la sediul Societăţii în toate zilele de lucru la orele 10—12 înainte de amiazî. I ^ 1 l Royal I MeuNIER 8­­C? ! I I____ SEC % «Afttrot tfttstt J| I L ■jug««»» I SE GOSESTE ÎN MAGASINELE­­ MARI ȘI LOCALURI DE DISTINCȚIUNE J X Şedinţa se redeschide sub preşe­dinţia d-lui M. Pherekyde. D. M. PHEREKYDE, preşedinte: La ordinea zilei urmează inter­pe­la­rea d-luî Take Ionescu. D. Take lonescu, are cuvîntul. D. TAKE IONESCU: D-lor depu­taţi, dela începutul crizei prin care trecem, n’am adresat dec­ît o singură interpelare guvernului: era asupra unui episod al politicei noastre ex­terne,­­şi nicî acea­­interpelare nu a­m desvoltat-o, fiindcă, rîndulreţ a venit după discuţiunea la Adresă. Daca am aar­­at acum această, inter­pelare, desigur nu pentru că aşi dori, sail am dori, să pescuim în tur­bure, în convingerea mea "e ni­mic de pescuit, şi ar fi chiar un pă­cat, dacă am avea ceva ele pescuit. E o simplă, necesitate, ca să se lămu­rească unele lucruri­ ,eu nu pot ră­m­­âne aşa, cum au i­eşit din dezbateri­le din zilele trecute. D-lor, contrabanda, mai ales de vite, este una din cauzele, desigur, nu cauza unică, dar una din cauzele suferinţelor mari pe care începe să le simtă şi populaţia noastră, deşi noi nu suntem­ încă beligeranţi. Ca viaţa să fie grea, pentru lucrurile care, vin din afară, era lucru legitim, dar ca să ajungem in România la­ viaţă grea pentru obiectele de alimentaţie, pe cari le producem noî şi, cu cari altă dată, noî hrăneam pe alţii, a­­raista, d-lor, nu se explică, fără, de o greşală în conducerea noastră, fără de o slăbiciune în reprimarea relelor apucături. Nu e natural, de exemplu, ca la, noi griul, făina, pîinea, să fie mai scumpe decit în vremuri norma­le, şi nu e de loc natural, ca să nu aibă populaţia mîncarea de carne, adaog dacă nu ca în vremurile nor­male cel puţin cu o mică deosebire, ştiind că mi se va spune că con­sumaţia neobicinuită, a marelui număr de concentraţi, cari în vre­muri ordinare nu mănîncă carne, dar care fiind chemaţi sub drapel, trebue să mînînce carne, a produs o împuţinare a vitelor noastre, care şii înainte de război­! nu efaît prea nu­meroase. Dar aceasta nu ar fi fost, destul, fără, contrabanda care s’a urmat. Iarăşi ştiţi, că nu e cu putin­­ţă ca pe o frontieră aşa de întinsă să se împiedice cu desăvârşire orice­­ contrabandă, dar măsura largă în­­ care s’a petrecut contrabanda şi mai­­ ales impunitatea cu care s’a petre­cut contrabanda, agravează durerile pe cari le-a simţit toată lumea, în­­ vremurile din urmă, adăugind încă unia din suferinţele morale pe lingă suferinţele materiale ale populaţiei noastre. Cînd în această stare de spi­rit d-l ministru de interne a făcut declaraţia pe care a făcut-o, că prin­tre vinovaţi sînt şi oameni sus puşi, cari fac parte din diferite partide, —­­mi se pare că în „Monitorul oficial“ se zice: „cam” la toate partidele. D .V. G. MORŢUN ,ministru de I interne : Nu am schimbat nici un I cuvint. Am textul exact de la steno- I graffi. D. TAKE IONESCU: Nu zic că I aţi schimibat, e indiferent, iar toate I partidele sau­ „cam“ la toate e ace­­llaşi­­lucru. Şi totuşi, concluzia e­ că I nu e nimic de făcut, că o anchetă l­a zi ar fi mai mult o tulburare a I lucrurilor, decit o satisfacţie dată I conştiinţei naţionale ! Eu cred că I guvernul se pune pe un teren gre- I şit. Nu voesc, domnilor, să fac ca. I pi­tal dintr’un cuvânt care ,a putut I să fie spus de cineva. Silit și surpri- I ze, din surpriză nu ne-am făcut da- I toria. Daminul deputat Cuza, atacase I aici în două jurnale : dreptul d-sale. I Orice deputat, are dreptul să atace I orice jurnal. D. președinte, a «tarat mai violent, decît. domnul Cuza. I D. A. C. CUZA : Nu, a atacat a în.. I fierat. D. TAKE IONESCU: A înfierat. I Deputatul Pherekyde ,are dreptul, I ca şi deputatul Cuza, ca şi deputa- I tul Take lonescu, să atace şi să în- I fi reze orice Jurnal; preşedintele I Camerei nu, pentru că preşedintele I Camerei reprezintă Camera, şi Ca- I mera nu are autoritatea decît asu- I pru a ceia ce se petrece înăuntru. I Nu poate chema la bară p© nimeni­­ din afară şi nu ţipate să-l înfiereze I (tete tribună, I Aplauze). D. PHEREKYDE, preşedintele A­­I dunării: Preşedintele Adunărei, a- I­părătorul natu­ral al demnităţii A­­I dunării, e în drept să-şi spună pă- I recea asupra acelora cari atacă I demnitatea Parlamentului. (Aplauze I prelungite şi îndelung repetate). I P. TAKE IONESCU : Şi noi o,po. I ziţio... (Zgomot, întreruperii). I P. A. C. CUZA: Acele jurnale au­ I falsificati. Dv. încurajaţi falsificarea I şi noi protestăm,? (Sgomot; întreru- I perl). D. M. PHEREKYDE, preş. Adică- I rei: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. D. TAKE IONESCU: Şi noi, opozi-I ţi­a eram un. drept şi datori să pro­­­­testăm. Numai, din surprindere nu­­ ne-am­ făcut atunci datoria; ne-o fa­­­cem acum.­ (Aplauze pe băncile opo- I ziţiunel). Aşar dar, d-lor, cînd recunosc...­­(Zgom­ot; întreruperi). P. A. C. CUZA: Ca să se continue­­ falsificările. D. M. PHEREKYDE, preş. Adună- Ireî: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. D. A. C. CUZA: Acel jurnal e or­ I sânul d-luî Take Ionescu. (Zgomot; I întreruperi). O VOCE: Mai taci cu organul I l-tale, d-le Cuza. I D. TAKE IONESCU: Credeţi vă I nă turbură înt­reruptia d-luî Cuza? I 3c aceea am ajuns efi la vîrsta acea I -la, ca să ,mă turbur de c eea ce spu­■ re d. Cuza? Pentru Dumnezeu­! (A­­I aauze pe băncîle opoziţiei.­. . ! Dacă, d-lor, constat chiar la noî I ă surprizele am putut duce la o 1-■ î,acţiune greşită, nu vreau să trag I neofit d­in surpriza unei afirmaţiunî I i. d-lui ministru de interne. Dar ţara I iu poate să fie tot aşa de îngădui- I to­are cum sînitem noî cu moravu- I ii o noastre parlamentare. Ţara va f­­i aflat un lucru şi acest lucru, cre- I deţi-mă, ar fi un mare păcat lu- I crurile ar rămîne pe loc. Ţara ar putea să tragă din vorbele guvernu­­­lui, şi dacă noî am tăcea, din coni­venţa noastră următorul învăţă- I mint: Cînd criminalii — căci azi I contrabanda cu exportul vitelor nu Ieste,o contravenţiune obişnuită a I contribuabililor cari luptă cu fiscul cărora le place să nu plătească — I este o adevărată crimă în contra si- I guranţeî noastre naţionale; cînd cri- I mhmb­î slnt puşi sus, este impuni- I tate. Acest lucru,­ d­îor, nui-1 putem I recepta, pentru că ar fi surparea în I crediţieî ţăreî In clasele dirigente I -i lam plăti mai scump şi mai re I iede decît credeţi. (Aplauze pe băn­ciile opoziţiei. (Tntrem­peTÎ). 13. A. C. CUZA: O să .plătiţi alte fapte ale d-vocstrii. (Zgomot; între- • ruperi ). 13. M. PHEREKYDE, pres. Adună­­î'ei: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. 13. A. I. CUZA: D-ta ai datoria, d-le Take Ionescu, ca­ -li vorbeşti de convenţia, zahărului. 13. M. PHEREKYDE, preş. Adună­­roî: Nu ai cuvântul d-le Cuza. încă odată, nu aî d­wîmd­ul. Eşti dator să respecţi Adunarea. I­. M. PHEREKYDE, preşedintele Adunării: D-lor deputaţi. Nu voiţi să respectaţi Adunarea? D. Take. Io­nestu singur are cuvînul. 13. TAKE IONESCU: D-lor deputaţi, constat că nu se va găsi nimeni și sînt sigur că nu­ se va găsi nimeni care să tăgăduiască adevărul acestor lucruri. Nu este posibil ca, noi, in «a­nul acesta, mai mult decît, oricînd, să punem dogma, fie prin v­orbele noastre, fie prin faptele noastre, de prin tăcerea noastră, că atunci cînd o crimă este comisă de oameni sus. puşi şi­ atunci cînd mai ales aceşti oamenii sus puşi ar aparţine diferite­lor partide politice, adică, s’ar stabili un fel de consortium în crimi­­alitate s’ar impune impunitatea. Jerul a­­cesta iar fi cu desăvârşire periculos pentru siguranţa ţării; lucrul acesta nu poată să rămînă aşa: acesta este is­tom! interpelării mele­ (Aplauze). Efi d­lor, recunosc că, greutăţile sunt­ mari pentru a supravegh­ia con­trabanda; eu recunosc că, fiind date împrejurările, de mai mult de un an şi jumătate,, atmosfera noastră a fost inţiată—aş putea zice­—de gaze asfixiante morale; au fost cîştiguri prea uşoare şi prea repezi, a venit o poftă de îmbogăţire care era şi mai dureroasă, pentru că era în contrast cu grijile adinei ale naţiunii pentru cestiunea eî cea mare. Cum spuneam la discuţiunea Adresei: sgomotu! va­goanelor­ a fost adus pînă la, tribună, unde ar fi trebuit să se vorbească de altceva decît de setea, de bonî. Ea, domnilor, otrăvită a fost at­mosfera în ţară; în această goană pentru îmbogăţire ştiţi că a fost un senator care a zis de faţă cu alţi trei senatori: „pe mine nu mă interesea­ză Transilvania, mie îmi trebue bani“! Ştiţi că au fost­ oameni cari au vândut, acţiunile lor din jurnale politice ca şi cum or fi fost porumb în bursă! Nu e de mirare, domni­lor, ca într’o astfel de atmosferă vi­ciată, să se fi ivit, pofte pentru tot fe­lul de cişiguri ilicite,, şi prin urma­re şi pofta, de cîtşig prin contraban­da, de vite care e aşa de uşoară, de făcut şi a­şa de grafi de prevenit. Re­cunosc arest, lucru, dar nu e mai puţin adevărat că lucrul a luat pro­por­ţi­uni exagerate, şi că nu s’a vă­zut, de ţară nici un fel de sancţiune. Procese­­sunt. De exemplu, în Mehe-­ dinţi sunt o mulţime de contraban­­dişti înaintaţi tribunalului. Dar nu s’a văzut nici un fel de sancţiune, nu numai pentru­ autorii de contra­bande sus puşi, dar şi pentru—cum să zic — slăbiciunea, moliciunea — fiindcă mie nu’m­î place să, acuz mai mult decît ştifi cu siguranţîl­a or­ganelor lînsăreinste cu supraveghe-­­ rea contrabandei. 5 Ce, nu puteaţi d-voastră,­ fără să i­eşiţi din partidul dv„ să trimiteţi în judeţele expuse contrabandei în lo­cul prefecţilor obişnuiţi, cari ştim cu toţii cum se numesc, prin ce coim­­binaţiuni de alegeri, de cluburi poli- i tice... Aşa e adevărul, de ce că­­ as-­­ cunde ? .. . D. A. C. CUZA: Vorbiţi din expe- i rienţă ? (ilaritate). D. TAKE IONESCU: Din expenen-­­ ta pe care mi-e frică că nu vei ,iuvea-o nici­odată şi de aceea­ te doare (ma- a re ilaritate). •D. A. C. CUZA: NU ţiu fiă o fac­­a­ , lături de d-ta. D. TAKE IONESCU: Sentimentul , e reciproc, domnule Cuza. (Ilaritate). , D. M. FERECHIDE, preşedintele Adunărei: Domnule Cuza, dacă veţi­­ mai continua a întrerupe, voi fi in­­ter­veni sa nu­ se maî reproducă în-­­ treruperile dv. In dezbateri. D. A. C. CUZA: Tot ce se rosteşte în parlament, trebue reproduse. D. TAKE IONESCU: Ziceam, d-lor, că fără să eşiţî din cadrul partidu­lui d-voastră aţi fi putut, făcând a­­pel la oamenii devotaţi şi energiei, care ar fi considerat această misiu- ! ne ca un adevărat, apostolat, cai o mobilizare civilă în împrejurările actuale, să aveţi organe mai puter­nice, mai h­otărîte, cari să fie maî cu spor în apărarea ţăreî contra con­trabandei. N’am­ văzut nimic. N’aţî făcut nimic. Fie! Greşeală in omittendo. Dar cînd , dv. aveţi convingerea, efi nu ştiu exact: aveţi „ştiinţă” sau­ „convin­gere“, de contrabandişti sus puşi să nu faceţi nimic ? Veţi lămuri dv. da­că e ştiinţă sa fi convingerea- Dar pe aceştia să nu-i daţi de gît? Aceasta nu pricep. Efi vă declar; nu, vreau să spun că sunt absolut sigur că nici un­ om care face parte din cluburile partidului pe care-l dirig, nu o fi vinovat; nu ştiu, un lucru vă pot spune că dacă e vinovat, apoi despre dânsul pot să spui: „A fost în cluburile partidului, dar n­u mai este“. (Aplauze). Ţăranii sunt daţi în judecată. Tg. Gri­gore Constantinescu mi-a scris aceasta pentru Mehedinţi- Ne facem şi noi acum ancheta noastră privată asupra contrabandelor, şi ştiu şi e­i să fac deosebirile între in­­ormaţii- Dintr’un judeţ, de­ pildă­, am uimit o scrisoare care avea toate exagerările, în cit am pus-o în plicul e-1 rătt, de la Severin am primit, de la 1. senator Grigore Constantinescu o criteoare foarte moderată, și. care se vede, evident că. corespunde adevă­­ului. De acolo știu că sunt procese pen­ii n­te de contrabandă de vite la, tri- / imului de Mehedinți. Dv. mă veţi corija, dacă afirm un­ lucru care nu este exact. Dar oamenii sus puşi înde sunt? Oamenii sus puşi, afi ios ! Însemnaţi de d. ministru de internet !­a­menii sus puşi nu pot­ să scape, c­­u neputin­ţă. Această, idee că oamenii sus puşi­­ trag impunitatea asupra unor fap­t­e, aşa de grave, nu o primim. Noi cu­­toţii o să cerem, şi efi cer , în acest moment dela această tribu­­­nă, populaţiuneî să aibă toată răb­­­darea şi a suferi nevoile în linişte. Să­­ se gândească,, că, dacă am fi fost, în­­ campanie maî de mult, suferinţele ar­­ fi fost şi maî mari, şi că prin urmare i, o ţară care cere rostboiii trebuie să­­ sufere şi­ durerile din vremurile dina­­­intea războiului. (Aplauze). Dela această tribună veştejesc şi­­ vom continua să veştejim pe oricine - ar vrea să tragă profit din suferin­­­­ţele populaţiuneî. Vom considera ca­­ o acţiune absolut ne-naţională, de a -, face capital politic din durerile pe­­ care lipsa­ le impune naţiuneî .(Apl.) Dar, d-lor, un asemenea limbagifi ar fi o ipocrizie dacă, ştiind că sînt vinovaţi­, mai ales In clasele de sus, noi am întinde o iertare prea cle­mentă peste păcatele cari le-au co­mis­, Amîndouă lucrurile merg îm­preună, nu e posibil altfel. E datoria noastră să lucrăm pentru liniştirea ţărei şi pentru îndurarea tuturor ne­voilor, pentru că dacă deocamdată vom suferi de foame, speră şi­­cre­dem că trebue să vină ceasul în care să suferim de durerea de a citi nu­mele morţilor şi a vedea sosirea ră­niţilor, căci altfel nu ar mai fi Ro­mînia, am fi morţi pern­tru vecie ! (A­­plauze). Dar în ac­el­aş timp nu trebue ca ne­norocitele aranjamente politice, ca nenorocitele calculei electorale, ca nenorocitele socoteli din vremuri or­dinare, să acopere cui impunitate pă­catele din vremuri extraordinare. A­­ceasta nu o primim şi, credeţi-mă, ţ­ara în marea ei majoritate nu o vrea. Concluzia mea este simplă: voi cere azî ceea ce am cerut şi de rîn­­dul trecut, şi aud că o moţiune iscă­lită de 34 dom­ni deputaţi se va pro­pune: noi cerem o anchete parla­mniPHlsTn D. C. C. ARION Pe care o voi susţine şi eu. D. TAKE IONESCU : De ce ce­rem an­chetă parlamentară ? Pen­tru că e singurul mijloc, după cre­dinţa noaistră,­­ca­­să se aducă acea liniştire în suflete, absolut necesa­ră vremurilor în care trăim. Dacă, acea­sta sâir fi făcut la vreme, ceeace trebuia să se facă, n‘am fi cerut an­cheta pe care -o­­cerem. Dar v‘am spus că nu s’a făcut ceeace trebuia­­să se facă. Repet, d-lor, că dacă ar fi fost, fie strășnicie în administraţie, fie o în­cercare reală, dar reală, de descope­rire şi de pedepsire a vinovaţilor, nu ar mai fi nevoe de o anchetă par­lamentară. De ce nu ar mai fi nevoe? Parlamentul acesta a fost cu guver­nul, cel mai arm­icat, cum să zic, a fost parlamentul care s-a şters pe el singur mai mult ca oricare altul. Afară de aceste patru, cinci zile din urmă, în care nu atît opoziţia, dar mai mult majoritatea a dat semne de o primăvăratică a­ctivitate care se datoreşte şi lunei Martie—luna Măr­tie este cea mai buclucaşă, nu politi­că şi care peste trei zile se va uita— nu se poate pretinde că,a fost un alt parlament, care să lase o mai mare şi mai deplină libertate unui guvern l­a acest parlament. Foarte bine a fă­cut, a­şai­­sunt­­împrejurările încât, ori­ce altă politică ar­ fi fost greşită. Dar­­când faptele au venit peste noi, a lua de la parlamentul acesta pu­tinţa ca să facă şi el anchetar­e a ză­­dărniei orice posibilitate de satisfac­ţie sufletească în conştiinţa naţiona­lă şi prin urmare, domnilor, a scă­dea din temeliile ordine! şi încrede­­rea în noi înşine, aşa de necesare In ceasul în care î­e aflăm. (Aplauze). COMUNICAT FRANCEZ PARIS, 30 Martie.—Telegr. i­­fir. Pe malul sting al Metisei germanii au lansat azî dimineaţă un atac cu întrebuinţare de lichide inflamate asupra poziţiunilor franceze din pădurea Caurettes, între Mort- Homme şi Cumi­ér­es. Germanii au­ fost pretutindeni respinşi. Pe malul drept al Meuseî mare activitate « (irtiMeî intre Douaumont şi Vaux. Germanii n’aîi reînnoit încercările lor din cursul nopţii. Se confirmă că acţiunea ofensivă foarte violentă îndreptată asupra acestui sector pe la orele 10 şi pe care francezii au respins-o a costat pe germani pier­deri deosebit de mări. NOUA ME­TODĂ GERMANA BERLIN, 29 Martie. — După o te­legramă apărută la „Berliner Lo­­ttalanzeiger“ relativă la evenimen­tele din­ faţa Verdum­luî, „Nieuwe Rotordam’sche Courant“ de la 10 crt., scrie următoarele : După ce francezii din faţa localităţii Hau­­court perdură punctul de sprijin din stingă, al poziţii­lor de pe rîul Forges el evacuară, după cum el în­şişi mărturisesc, punctul final de răsărit al acestei poziţii, pînă la Béthincourt. Astfel fărămiţirea fron­tului francez continuă. Prin noua metodă care constă in a provoca scobituri în frontul francez, ca apoi prin atacuri de flanc, duşmanul să fie silit să evacueze poziţiile înain­tate, formate de curba scobiturilor, germanii au reuşit să respingă pe francezi din poziţiile importante dintre Malancourt şi Béthincourt. Rezultatul este că de la începutul ofensivei contra Verdunului frontul francez a putut fi dat Înapoi la act­ie­ren sa pe o lărgime da 10 km. şi o adâncime de 4 piuă la 8 km. Deut apărătorii au perdut numai o parta lin teritoriile din faţa lortareth, iar mişcarea continuă neîncetat intr’o direcţiune nefavorabilă iran­­iezilor. — (Wolffbureaui). COMUNICAT GERMAN BERLIN, 30 Martie. — Comuni­­cat din 1214 : Teatrul occidental ^ Ungă LaboiseMe,­ila nordest de­ Albert, un mic detașament german pornit Mir’o­­întreprindere da noapte contra unei nozitUmî engle­ze s’a întors ca 29 prizonieri și o mitralieră fără a fi avut personal pagube de înregistrat. La vest de Meusa francezii au atacat­ zadarnic Umile noastre la nordest de Avocourt, încolo s’au mărginit la un puternic atac de ‘ar­tilerie. Pe tărtmul oriental, trei con­traatacuri franceze pe coasta Poi­­vre, pregătite print­run foc din ce­le maî violente, au pricinuit fran­cezilor perderi mari fără a ie adu­ce nici un avantagiu. In două rin­­chiri trupele atacante n’au putut trece raza focului nostru de baraj iar al treilea asalt s’a oprit sub fo­cul mitralierelor noastre aproape de obstacolele noastre. In Bois Nailette, cu toată apăra­rea îndîrjită am cîștigat pas cu pas ceva teren. In lupta aeriană ■ un avion da vînătoare francez a fost dobor­it Ungă Ornes în Woevre. Pilotul a murit.­­ _____________________________ 4 GsiManM înaintea Camerei - Interpelarea d-lui Take Ionescu - Luptele de la Verdun Curierul spectacolelor JOI 31 MARTIE 19196 i TEATRUL» REGINA MARIA. — Compania Marioara Voiculescu-Bulandra. — Matineu şi seara­­ „Vijelia“. TEATRUL MODERN.— Trupa de o­­pe­ră şi operă comică de sub con­ducerea, d-lui­ Jean T. Guritză. — TEATRUL I­EON POPESCU. — Compania Grigoriu sub direcţiu­nea Maximilian-Leonard. — Mati­neu : „Peticola “; scara : „Gonda“. TEATRUL CINEMA REGAL — I­­mens succes „Fraţii Karamazov“ (5 acte un prolog) de Dostoiem­­sky. SELECT CINEMA CENTRAL­—Suc­­ces enorm „Un martir matrimonial“ (comedie în 5 acte). TEATRUL CAROL CEL MARE. — Succes grandios Capitolul II ..Vam­pirii“, Cartea singeroasă. De la Asociaţia Medicilor NECESITATEA ÎNDREPTĂRII SI­TUAŢIEI MEDICILOR DE RE­ZERVA Asociaţia generală a medicilor a ţinut aseară şedinţă sub preşedinţia d-luî dr. H. Bottescu. D După ce­ d. d­r. Bottescu dă citire interpelării făcute Corpurilor legiu­itoare cu privire la înaintarea medi­cilor de rezervă, se ia din nou în dis­cuţi© chestia medicilor militari. D. dr. PITULESCU, cere ca să se omogenizeze situaţia medicilor mili­tari fie activi sau de rezervă, stabi­­lindu-­se numai trei clase de medici. Erarhia cu grade multe este vătă­mătoare serviciului. II.sa sur­vine in ce priveşte capaci­tatea militară, că medicul activ şi cel de rezervă sunt egali. D. dr. BOTEZ, arată nedreptatea ce s-a făcut acelor medici cari un număr mare de ani au făcut servi­ciul ca combatanţi şi — cu ocazia imobilizării din­ 1913 —au fost tre­cuţi în cadrele sanitare. Intr’adevăr, toţi aceştia, după 15—17 ani de ofi­­ţerie, s-u fost lăsaţi c­u­ grad­ul de sub­­c­otenent, sau de mult locotenent. 13. dr. I. JIANU cere ca înaintarea în grad a medicilor să se facă luîn­­du-se în consideraţie totalitatea a­­nilor senaţi ca ofiţer, ca şi cum ar fi fost înaintaţi la timp. De pildă, dacă un medic, după 16 ani de ofiţerie se găseşte azi sublo­cotenent şi, dacă e capabil, să fie înaintat prin salt căpitan. D. dr. TEODORU arată că ele­mentele cele mai bune şi cele cu mai multă experienţă trebue să serveas­în­­ formaţiile sanitare din nainte. Or, tocmai aci, pierderile medicilor sunt mai mari. Cum majoritatea dintre medici sunt nedreptăţiţi în grad, familiile vor rămîne cu pen­siuni derizorii. D. dr. SAIDAC arată că dificul­tăţi bugetare se opun la justele ce­reri ale medicilor. D. dr. BOTESCU încheie, subli­niind dezinteresul cu care este tra­tat corpul medical tocmai de către aceia, cari vor avea nevoe de ei. AQsvEam Ştiri Şcolare Direcţiunea Institutului „Pompi­­lian“ adu­ce la cunoştinţă că conform înştiinţăreî făcute la timp părinţi­lor, vacanţa de Paşte începe numai Sîmbătă 2 Aprilie ora 12. Ştiri artistice •Cercul „Libertatea“ din strada­­• A. Rosetti 7, organizează în seara die Sîmbătă, 2 Aprilie cor., o splen­didă serată dansantă cu orchestra Ciolacu, precedată de cîteva bucăţi cîntate de d-ra Romaniţa, acompa­niată la pian de d -na Moreau Leroy. Conferinţa d-lui Costaforu se va ține în aceeași seară la orele 9 jumătate precis. II APARUT „Săptămâna ”­ăzboiului”

Next