Adevěrul, aprilie 1916 (Anul 29, nr. 10438-10465)
1916-04-01 / nr. 10438
Vineri 1 Aprins 1316 I. FINKELS BUCUREȘTI, Str. LIPSCANI. No. 38 Woo Palat Dacia Romlau, prăvălia No. 1, In colt. Cursul pe ziua de 28. Martie 1916 ji__mpăr'i Văn_ 4% Rents amor. 1905. 74 25|! 75 25 4°/ Rentă Internă 75'—! 76--4»/ „ 1913 II 70!-j[ 79 V fic/» Oblig. Com Run. j 76jV«. 76 25 Oblig. Jud. Qom.ll 90 50 9150 4«/J „ „ SOI 80 50 I Bonnrl Rurale 90 75 91 50 5^», Scriit. func. rurale 92 25 92 75 6»(* „ .. .. 76251 77 /. ft1:,! „ urb. Bue. | 88 25 88 75 4°Q _ urb. Iași 83 25 84 25 I Ac. B. Național« 1 5390 - 540 - „ „ Agricolă | 460 — 470 — „ »Big. Dacia II. 1465 — 14 80 „ Banca Română | 575 — 585 — Cor. val.austriacă | 79 — 80 — Bărci germane 114— 116 — Banci franceze 106— 110—. italiene ! 100— 101;~ruble hărţii , 205 —. 2101— Catran Englezesc *— vinde cu preţ covenabil — L. Oonstein Bucureşti, Strada Regală No. 1 — Telefon 45 1 97 — Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultaţi 84 — luam. 6—8 p.m. O INSTITUŢIE IMPORTANTA caută persoane cu cunoştinţe serioase şi practică vastă în ale agriculture! pentru ocupaţiune de încredere pe timpul verei, bine retribuită. Ofertele ca indicaţiunea tilurilor, posturilor ocupate etc, să se adreseze sub iniţiala I.. la Agenţia de Publicitate Carol Schulder & amp; Bucureşti, Strada Kinageorgevici 9-Cel mai frumos Cadou DE St. PASTE TEATRU BANI SANATATE Cu lei 3 bani 50 aveţi: Cărţi, broşuri, reviste şi & los cl. I in valoare de lei 9 (Nouă) în care găsiţi sfaturi pentru păstrarea sănătătăţeî şi posibilitatea de a cîştiga în cazul cel mai fericit 7000 lei. Cine se abonează la Revista „Higiena“ trimiţînd anticipat prin mandat poştal lei 3.50 care reprezintă plata abonamentului pe un an primeşte gratuit şi următoarele premii: I) Plos cL 1 a Loteriei Statului m tragerea la 21 Aprilie 1916 în valoare de lei 2 ; II) Piesa de teatru „Tot înainte“ a distinsului literat D. G. Diamandi tipărită pe hîrtie velină cu 240 pagini în valoare de lei 2; III) Una broșură Higiena Urechet lei 1; IV) Una broșură „Higiena Vederet" lei 0,50; V) Abonamentul pe un an la Revista „Higiena" lei 3.50. Total lei 9.00. De acest avantaj se folosesc Prima 300 abonaţi care vor trimite anticipat prin mandat poştal suma de lei 3.50 între 26 Februarie pînă la 20 Aprilie 1916 pe adresa : Ad-lia Revistei higiena" Bucureşti, Str. Paris 27. Conditiunile de mai sus le au şi vechii abonaţi cari vor reînoî abonamentul pînă la 20 Aprilie a. c. Pentru a fi siguri, de primire recomandaă premiilor se adaugă 0,25 bani la mandat. NOTA. — Ori cine va face 5 atoitaţi noi cari vor trimite anticivett prin mandat poştal abonamente pe un an va primi în plus o optime de las cl. 1 cu tragerea la 21 Aprilie 916. geîe lor cîmpîile străine. E sîîşîetor să vezi femei istovite de mizerie şi băieţi plăpinzî cărînd la lemne iară răgaz şi săpînd mereu la pămînt, minaţi fără pic de milă de brutele maghiare şi teutone. Lemnele se cară cu căruţe trase de vaci, luate anume, ca doar vor îi stirpiţî, din lipsă de lapte, puii periscop de foame, ai „valahilor“. Boi şi cai nu se mai văd prin sate, căci unii au trecut deja de mult prin stomacurile armatei flămînzilor, iar alţii fiind totî rechizitombati, au pierit de prea multa muncă pe câmpurile de războiţi. Soldaţii unguri, umblă în toate nopţle pe la casele nenorociţilor romîni, venind victime, pe cari apoi le mină cu droaia, lovindu-le ca pe nişte animale, cu paturile puştilor peste spinare, la nimica de tranşee. Muncitorii capătă de-ale mâncării numai cîte un codru de mămăligă crudă, pe zi, făcută mai mult pe fuga. Cei ce, nemaîputînd de foame şi istoveală, îndrăznesc să meargă noaptea acasă spre a-şi odihni măcar cîteva clipe ciolanele obosite, sînt imediat aduşi cu escorta înapoi, legat în lanţuri, cu mîini de cot la cot şi apoi traşi pe scripte de nişte spinzurători construite anume pentru astfel de torturî. Aşa spînzurate sunt apoi ţinute victimele pînă ce le înăbuşă sîngele pe nas, pe gură şi pe urechi. Astfel ştiu ungurii şi teutonii omofagi, să răsplătească vitejia bărbaţilor şi părinţilor acestor jertfte nenorocite... Sîngele nevinovat vărsat de fraţii noştri de dincolo strigă amar : „Răzbunare!“ Şi răzbunarea va veni, căci mare e zeul dreptăţii şi ne va suna şi nouă odată ceasul socotelilor * Bucovinean Pentru cei fără de Paşti Suma din urmă leiţi. D-na Maria Miile, Loco 100.-D. şi d-na C. Schulder, Loco 100. - D. şi d-na S. Berger, Loco 50.Sigmund Colin, magazinul ..Monna lăsa“ Loco 5.— Căpitan Anton Mavrodineanu Piteşti 5.Anghel şi Waeserman, Focşani 5 — Ferdinand Katz, Palanca 2.~ Total lai 331.— Subscripţia rămîne deschisă pînă în ajunul Paştelul. CAUT apartament mie, două camere, cu electricitate, baie,d In centru, VR. I» „Adeverul“. SOCIETATEA CREDITULUI FUNCIAR URBAN DIN CRAIOVA PUBLICAŢIUNE A APARUT Săptămâna Războiului DIRECŢIUNEA Pentru Provincie Cei cari au nevoe de ochelari si un au in orasul lor un medic oculist să ceară instrucţiui şi catalog ilustrat de la : „OCULARIUM“ _______Str. Ioardiaîeî Ho- 27 Consulatul General al Serbiei în România Se pune în vedere tuturor supuşilor sârbi, bărbaţi, fără deosebire, în vârsta dela 18 la 40 ani împliniţi, că, pe temeiul Legei de’ organizare a armatei Regatului Serbiei, sunt chemaţi să se prezinte neapărat, spre recrutare, cei din judeţele JStehedinț , Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanaţi, Olt, Teleorman, Muscel, Argeş,miboviţa, Vlaşca, Ilfov, Prahova, Buzeu, R. Sărat, Constanţii, Durostor şi Caliacra, în zilele de 14, 15 şi 16 Aprilie a. r. la Consulatul General al Serbiei din Bucureşti, ora 8 dimineaţa,iar cei din judeţele Brăila, Tulcea, Covurlui, Putna, Tecuciu,Fâldin, Tutova, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Neamţ, Roman şi Bacău, în zilele de 21, 22 şi 23 Aprilie, aceiaşi oră, la Consulatul Serbiei de Brăila. Fiecare va aduce paşaportul. Acelora cari nu vor veni, li se vor retrage imediat paşapoartele şi vor fi consideraţi ca dezertori de sub drapel în timp de război, având a suferi toată asprimea legei.__________ Societatea Creditului Funciar Urban Craiova, lutnd in posesiune Sanatorul dr. I. Puţurianu, din Băile Olibeşti, jud. Vilcea, a luat dispoziţiunea de a’l închiria. In consecinţă a decis a se ţune licitaţie la sediul Societăţii in Craiova, str. Justiţiei No. 8, in ziua de 20 Aprilie st. v. 1916, ora 11 înainte de amiazi, pentru închirierea zisului Sanator, împreună cu mobilierul, maşinile, utensilele, aparatele şi instrumentele medicale aflate într'insul, aşa cum Societatea a fost pusă în posesiune de către portărei. Termenul pentru care se va face închirierea este dela unul pînă la -'-■A ani cu începere dela 23 Aprilie 1916. 4.citaţia se va ţine prin prezintare de oferte închise, cu rezerva dreptului pentru Societate de a nu aproba licitaţia în caz că preţul oferit n’ar fi suficient pentru acoperirea minelor datorite şi în caz cînd oferantul n’ar prezintă destule garanţii de solvabilitate. Orice informaţii privitor la condiţiunile licitaţiei, la inventarul de predat şi la garanţia de depus, se pot lua la sediul Societăţii în toate zilele de lucru la orele 10—12 înainte de amiazî. I ^ 1 l Royal I MeuNIER 8C? ! I I____ SEC % «Afttrot tfttstt J| I L ■jug««»» I SE GOSESTE ÎN MAGASINELE MARI ȘI LOCALURI DE DISTINCȚIUNE J X Şedinţa se redeschide sub preşedinţia d-lui M. Pherekyde. D. M. PHEREKYDE, preşedinte: La ordinea zilei urmează interpelarea d-luî Take Ionescu. D. Take lonescu, are cuvîntul. D. TAKE IONESCU: D-lor deputaţi, dela începutul crizei prin care trecem, n’am adresat decît o singură interpelare guvernului: era asupra unui episod al politicei noastre externe,şi nicî aceainterpelare nu am desvoltat-o, fiindcă, rîndulreţ a venit după discuţiunea la Adresă. Daca am aarat acum această, interpelare, desigur nu pentru că aşi dori, sail am dori, să pescuim în turbure, în convingerea mea "e nimic de pescuit, şi ar fi chiar un păcat, dacă am avea ceva ele pescuit. E o simplă, necesitate, ca să se lămurească unele lucruri ,eu nu pot rămâne aşa, cum au ieşit din dezbaterile din zilele trecute. D-lor, contrabanda, mai ales de vite, este una din cauzele, desigur, nu cauza unică, dar una din cauzele suferinţelor mari pe care începe să le simtă şi populaţia noastră, deşi noi nu suntem încă beligeranţi. Ca viaţa să fie grea, pentru lucrurile care, vin din afară, era lucru legitim, dar ca să ajungem in România la viaţă grea pentru obiectele de alimentaţie, pe cari le producem noî şi, cu cari altă dată, noî hrăneam pe alţii, araista, d-lor, nu se explică, fără, de o greşală în conducerea noastră, fără de o slăbiciune în reprimarea relelor apucături. Nu e natural, de exemplu, ca la, noi griul, făina, pîinea, să fie mai scumpe decit în vremuri normale, şi nu e de loc natural, ca să nu aibă populaţia mîncarea de carne, adaog dacă nu ca în vremurile normale cel puţin cu o mică deosebire, ştiind că mi se va spune că consumaţia neobicinuită, a marelui număr de concentraţi, cari în vremuri ordinare nu mănîncă carne, dar care fiind chemaţi sub drapel, trebue să mînînce carne, a produs o împuţinare a vitelor noastre, care şii înainte de război! nu efaît prea numeroase. Dar aceasta nu ar fi fost, destul, fără, contrabanda care s’a urmat. Iarăşi ştiţi, că nu e cu putinţă ca pe o frontieră aşa de întinsă să se împiedice cu desăvârşire orice contrabandă, dar măsura largă în care s’a petrecut contrabanda şi mai ales impunitatea cu care s’a petrecut contrabanda, agravează durerile pe cari le-a simţit toată lumea, în vremurile din urmă, adăugind încă unia din suferinţele morale pe lingă suferinţele materiale ale populaţiei noastre. Cînd în această stare de spirit d-l ministru de interne a făcut declaraţia pe care a făcut-o, că printre vinovaţi sînt şi oameni sus puşi, cari fac parte din diferite partide, —mi se pare că în „Monitorul oficial“ se zice: „cam” la toate partidele. D .V. G. MORŢUN ,ministru de I interne : Nu am schimbat nici un I cuvint. Am textul exact de la steno- I graffi. D. TAKE IONESCU: Nu zic că I aţi schimibat, e indiferent, iar toate I partidele sau „cam“ la toate e acellaşilucru. Şi totuşi, concluzia e că I nu e nimic de făcut, că o anchetă la zi ar fi mai mult o tulburare a I lucrurilor, decit o satisfacţie dată I conştiinţei naţionale ! Eu cred că I guvernul se pune pe un teren gre- I şit. Nu voesc, domnilor, să fac ca. I pital dintr’un cuvânt care ,a putut I să fie spus de cineva. Silit și surpri- I ze, din surpriză nu ne-am făcut da- I toria. Daminul deputat Cuza, atacase I aici în două jurnale : dreptul d-sale. I Orice deputat, are dreptul să atace I orice jurnal. D. președinte, a «tarat mai violent, decît. domnul Cuza. I D. A. C. CUZA : Nu, a atacat a în.. I fierat. D. TAKE IONESCU: A înfierat. I Deputatul Pherekyde ,are dreptul, I ca şi deputatul Cuza, ca şi deputa- I tul Take lonescu, să atace şi să în- I fi reze orice Jurnal; preşedintele I Camerei nu, pentru că preşedintele I Camerei reprezintă Camera, şi Ca- I mera nu are autoritatea decît asu- I pru a ceia ce se petrece înăuntru. I Nu poate chema la bară p© nimeni din afară şi nu ţipate să-l înfiereze I (tete tribună, I Aplauze). D. PHEREKYDE, preşedintele AI dunării: Preşedintele Adunărei, a- Ipărătorul natural al demnităţii AI dunării, e în drept să-şi spună pă- I recea asupra acelora cari atacă I demnitatea Parlamentului. (Aplauze I prelungite şi îndelung repetate). I P. TAKE IONESCU : Şi noi o,po. I ziţio... (Zgomot, întreruperii). I P. A. C. CUZA: Acele jurnale au I falsificati. Dv. încurajaţi falsificarea I şi noi protestăm,? (Sgomot; întreru- I perl). D. M. PHEREKYDE, preş. Adică- I rei: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. D. TAKE IONESCU: Şi noi, opozi-I ţia eram un. drept şi datori să protestăm. Numai, din surprindere nu ne-am făcut atunci datoria; ne-o facem acum. (Aplauze pe băncile opo- I ziţiunel). Aşar dar, d-lor, cînd recunosc...(Zgomot; întreruperi). P. A. C. CUZA: Ca să se continue falsificările. D. M. PHEREKYDE, preş. Adună- Ireî: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. D. A. C. CUZA: Acel jurnal e or I sânul d-luî Take Ionescu. (Zgomot; I întreruperi). O VOCE: Mai taci cu organul I l-tale, d-le Cuza. I D. TAKE IONESCU: Credeţi vă I nă turbură întreruptia d-luî Cuza? I 3c aceea am ajuns efi la vîrsta acea I -la, ca să ,mă turbur de c eea ce spu■ re d. Cuza? Pentru Dumnezeu! (AI aauze pe băncîle opoziţiei.. . ! Dacă, d-lor, constat chiar la noî I ă surprizele am putut duce la o 1-■ î,acţiune greşită, nu vreau să trag I neofit din surpriza unei afirmaţiunî I i. d-lui ministru de interne. Dar ţara I iu poate să fie tot aşa de îngădui- I toare cum sînitem noî cu moravu- I ii o noastre parlamentare. Ţara va fi aflat un lucru şi acest lucru, cre- I deţi-mă, ar fi un mare păcat lu- I crurile ar rămîne pe loc. Ţara ar putea să tragă din vorbele guvernului, şi dacă noî am tăcea, din conivenţa noastră următorul învăţă- I mint: Cînd criminalii — căci azi I contrabanda cu exportul vitelor nu Ieste,o contravenţiune obişnuită a I contribuabililor cari luptă cu fiscul cărora le place să nu plătească — I este o adevărată crimă în contra si- I guranţeî noastre naţionale; cînd cri- I mhmbî slnt puşi sus, este impuni- I tate. Acest lucru, dîor, nui-1 putem I recepta, pentru că ar fi surparea în I crediţieî ţăreî In clasele dirigente I -i lam plăti mai scump şi mai re I iede decît credeţi. (Aplauze pe bănciile opoziţiei. (TntrempeTÎ). 13. A. C. CUZA: O să .plătiţi alte fapte ale d-vocstrii. (Zgomot; între- • ruperi ). 13. M. PHEREKYDE, pres. Adunăî'ei: Nu aveţi cuvîntul, d-le Cuza. 13. A. I. CUZA: D-ta ai datoria, d-le Take Ionescu, ca -li vorbeşti de convenţia, zahărului. 13. M. PHEREKYDE, preş. Adunăroî: Nu ai cuvântul d-le Cuza. încă odată, nu aî dwîmdul. Eşti dator să respecţi Adunarea. I. M. PHEREKYDE, preşedintele Adunării: D-lor deputaţi. Nu voiţi să respectaţi Adunarea? D. Take. Ionestu singur are cuvînul. 13. TAKE IONESCU: D-lor deputaţi, constat că nu se va găsi nimeni și sînt sigur că nu se va găsi nimeni care să tăgăduiască adevărul acestor lucruri. Nu este posibil ca, noi, in «anul acesta, mai mult decît, oricînd, să punem dogma, fie prin vorbele noastre, fie prin faptele noastre, de prin tăcerea noastră, că atunci cînd o crimă este comisă de oameni sus. puşi şi atunci cînd mai ales aceşti oamenii sus puşi ar aparţine diferitelor partide politice, adică, s’ar stabili un fel de consortium în crimialitate s’ar impune impunitatea. Jerul acesta iar fi cu desăvârşire periculos pentru siguranţa ţării; lucrul acesta nu poată să rămînă aşa: acesta este istom! interpelării mele (Aplauze). Efi dlor, recunosc că, greutăţile sunt mari pentru a supraveghia contrabanda; eu recunosc că, fiind date împrejurările, de mai mult de un an şi jumătate,, atmosfera noastră a fost inţiată—aş putea zice—de gaze asfixiante morale; au fost cîştiguri prea uşoare şi prea repezi, a venit o poftă de îmbogăţire care era şi mai dureroasă, pentru că era în contrast cu grijile adinei ale naţiunii pentru cestiunea eî cea mare. Cum spuneam la discuţiunea Adresei: sgomotu! vagoanelor a fost adus pînă la, tribună, unde ar fi trebuit să se vorbească de altceva decît de setea, de bonî. Ea, domnilor, otrăvită a fost atmosfera în ţară; în această goană pentru îmbogăţire ştiţi că a fost un senator care a zis de faţă cu alţi trei senatori: „pe mine nu mă interesează Transilvania, mie îmi trebue bani“! Ştiţi că au fost oameni cari au vândut, acţiunile lor din jurnale politice ca şi cum or fi fost porumb în bursă! Nu e de mirare, domnilor, ca într’o astfel de atmosferă viciată, să se fi ivit, pofte pentru tot felul de cişiguri ilicite,, şi prin urmare şi pofta, de cîtşig prin contrabanda, de vite care e aşa de uşoară, de făcut şi aşa de grafi de prevenit. Recunosc arest, lucru, dar nu e mai puţin adevărat că lucrul a luat proporţiuni exagerate, şi că nu s’a văzut, de ţară nici un fel de sancţiune. Procesesunt. De exemplu, în Mehe- dinţi sunt o mulţime de contrabandişti înaintaţi tribunalului. Dar nu s’a văzut nici un fel de sancţiune, nu numai pentru autorii de contrabande sus puşi, dar şi pentru—cum să zic — slăbiciunea, moliciunea — fiindcă mie nu’mî place să, acuz mai mult decît ştifi cu siguranţîla organelor lînsăreinste cu supraveghe- rea contrabandei. 5 Ce, nu puteaţi d-voastră, fără să ieşiţi din partidul dv„ să trimiteţi în judeţele expuse contrabandei în locul prefecţilor obişnuiţi, cari ştim cu toţii cum se numesc, prin ce coimbinaţiuni de alegeri, de cluburi poli- i tice... Aşa e adevărul, de ce că as- cunde ? .. . D. A. C. CUZA: Vorbiţi din expe- i rienţă ? (ilaritate). D. TAKE IONESCU: Din expenen- ta pe care mi-e frică că nu vei ,iuvea-o niciodată şi de aceea te doare (ma- a re ilaritate). •D. A. C. CUZA: NU ţiu fiă o faca , lături de d-ta. D. TAKE IONESCU: Sentimentul , e reciproc, domnule Cuza. (Ilaritate). , D. M. FERECHIDE, preşedintele Adunărei: Domnule Cuza, dacă veţi mai continua a întrerupe, voi fi interveni sa nu se maî reproducă în- treruperile dv. In dezbateri. D. A. C. CUZA: Tot ce se rosteşte în parlament, trebue reproduse. D. TAKE IONESCU: Ziceam, d-lor, că fără să eşiţî din cadrul partidului d-voastră aţi fi putut, făcând apel la oamenii devotaţi şi energiei, care ar fi considerat această misiu- ! ne ca un adevărat, apostolat, cai o mobilizare civilă în împrejurările actuale, să aveţi organe mai puternice, mai hotărîte, cari să fie maî cu spor în apărarea ţăreî contra contrabandei. N’am văzut nimic. N’aţî făcut nimic. Fie! Greşeală in omittendo. Dar cînd , dv. aveţi convingerea, efi nu ştiu exact: aveţi „ştiinţă” sau „convingere“, de contrabandişti sus puşi să nu faceţi nimic ? Veţi lămuri dv. dacă e ştiinţă sa fi convingerea- Dar pe aceştia să nu-i daţi de gît? Aceasta nu pricep. Efi vă declar; nu, vreau să spun că sunt absolut sigur că nici un om care face parte din cluburile partidului pe care-l dirig, nu o fi vinovat; nu ştiu, un lucru vă pot spune că dacă e vinovat, apoi despre dânsul pot să spui: „A fost în cluburile partidului, dar nu mai este“. (Aplauze). Ţăranii sunt daţi în judecată. Tg. Grigore Constantinescu mi-a scris aceasta pentru Mehedinţi- Ne facem şi noi acum ancheta noastră privată asupra contrabandelor, şi ştiu şi ei să fac deosebirile între inormaţii- Dintr’un judeţ, de pildă, am uimit o scrisoare care avea toate exagerările, în cit am pus-o în plicul e-1 rătt, de la Severin am primit, de la 1. senator Grigore Constantinescu o criteoare foarte moderată, și. care se vede, evident că. corespunde adevăului. De acolo știu că sunt procese penii nte de contrabandă de vite la, tri- / imului de Mehedinți. Dv. mă veţi corija, dacă afirm un lucru care nu este exact. Dar oamenii sus puşi înde sunt? Oamenii sus puşi, afi ios ! Însemnaţi de d. ministru de internet !amenii sus puşi nu pot să scape, cu neputinţă. Această, idee că oamenii sus puşi trag impunitatea asupra unor fapte, aşa de grave, nu o primim. Noi cutoţii o să cerem, şi efi cer , în acest moment dela această tribună, populaţiuneî să aibă toată răbdarea şi a suferi nevoile în linişte. Să se gândească,, că, dacă am fi fost, în campanie maî de mult, suferinţele ar fi fost şi maî mari, şi că prin urmare i, o ţară care cere rostboiii trebuie să sufere şi durerile din vremurile dinaintea războiului. (Aplauze). Dela această tribună veştejesc şi vom continua să veştejim pe oricine - ar vrea să tragă profit din suferinţele populaţiuneî. Vom considera ca o acţiune absolut ne-naţională, de a -, face capital politic din durerile pe care lipsa le impune naţiuneî .(Apl.) Dar, d-lor, un asemenea limbagifi ar fi o ipocrizie dacă, ştiind că sînt vinovaţi, mai ales In clasele de sus, noi am întinde o iertare prea clementă peste păcatele cari le-au comis, Amîndouă lucrurile merg împreună, nu e posibil altfel. E datoria noastră să lucrăm pentru liniştirea ţărei şi pentru îndurarea tuturor nevoilor, pentru că dacă deocamdată vom suferi de foame, speră şicredem că trebue să vină ceasul în care să suferim de durerea de a citi numele morţilor şi a vedea sosirea răniţilor, căci altfel nu ar mai fi Romînia, am fi morţi perntru vecie ! (Aplauze). Dar în acelaş timp nu trebue ca nenorocitele aranjamente politice, ca nenorocitele calculei electorale, ca nenorocitele socoteli din vremuri ordinare, să acopere cui impunitate păcatele din vremuri extraordinare. Aceasta nu o primim şi, credeţi-mă, ţara în marea ei majoritate nu o vrea. Concluzia mea este simplă: voi cere azî ceea ce am cerut şi de rîndul trecut, şi aud că o moţiune iscălită de 34 domni deputaţi se va propune: noi cerem o anchete parlamniPHlsTn D. C. C. ARION Pe care o voi susţine şi eu. D. TAKE IONESCU : De ce cerem anchetă parlamentară ? Pentru că e singurul mijloc, după credinţa noaistră,casă se aducă acea liniştire în suflete, absolut necesară vremurilor în care trăim. Dacă, aceasta sâir fi făcut la vreme, ceeace trebuia să se facă, n‘am fi cerut ancheta pe care -ocerem. Dar v‘am spus că nu s’a făcut ceeace trebuiasă se facă. Repet, d-lor, că dacă ar fi fost, fie strășnicie în administraţie, fie o încercare reală, dar reală, de descoperire şi de pedepsire a vinovaţilor, nu ar mai fi nevoe de o anchetă parlamentară. De ce nu ar mai fi nevoe? Parlamentul acesta a fost cu guvernul, cel mai armicat, cum să zic, a fost parlamentul care s-a şters pe el singur mai mult ca oricare altul. Afară de aceste patru, cinci zile din urmă, în care nu atît opoziţia, dar mai mult majoritatea a dat semne de o primăvăratică activitate care se datoreşte şi lunei Martie—luna Mărtie este cea mai buclucaşă, nu politică şi care peste trei zile se va uita— nu se poate pretinde că,a fost un alt parlament, care să lase o mai mare şi mai deplină libertate unui guvern la acest parlament. Foarte bine a făcut, aşaisuntîmprejurările încât, orice altă politică ar fi fost greşită. Darcând faptele au venit peste noi, a lua de la parlamentul acesta putinţa ca să facă şi el anchetare a zădărniei orice posibilitate de satisfacţie sufletească în conştiinţa naţională şi prin urmare, domnilor, a scădea din temeliile ordine! şi încrederea în noi înşine, aşa de necesare In ceasul în care îe aflăm. (Aplauze). COMUNICAT FRANCEZ PARIS, 30 Martie.—Telegr. ifir. Pe malul sting al Metisei germanii au lansat azî dimineaţă un atac cu întrebuinţare de lichide inflamate asupra poziţiunilor franceze din pădurea Caurettes, între Mort- Homme şi Cumiéres. Germanii au fost pretutindeni respinşi. Pe malul drept al Meuseî mare activitate « (irtiMeî intre Douaumont şi Vaux. Germanii n’aîi reînnoit încercările lor din cursul nopţii. Se confirmă că acţiunea ofensivă foarte violentă îndreptată asupra acestui sector pe la orele 10 şi pe care francezii au respins-o a costat pe germani pierderi deosebit de mări. NOUA METODĂ GERMANA BERLIN, 29 Martie. — După o telegramă apărută la „Berliner Lottalanzeiger“ relativă la evenimentele din faţa Verdumluî, „Nieuwe Rotordam’sche Courant“ de la 10 crt., scrie următoarele : După ce francezii din faţa localităţii Haucourt perdură punctul de sprijin din stingă, al poziţiilor de pe rîul Forges el evacuară, după cum el înşişi mărturisesc, punctul final de răsărit al acestei poziţii, pînă la Béthincourt. Astfel fărămiţirea frontului francez continuă. Prin noua metodă care constă in a provoca scobituri în frontul francez, ca apoi prin atacuri de flanc, duşmanul să fie silit să evacueze poziţiile înaintate, formate de curba scobiturilor, germanii au reuşit să respingă pe francezi din poziţiile importante dintre Malancourt şi Béthincourt. Rezultatul este că de la începutul ofensivei contra Verdunului frontul francez a putut fi dat Înapoi la actieren sa pe o lărgime da 10 km. şi o adâncime de 4 piuă la 8 km. Deut apărătorii au perdut numai o parta lin teritoriile din faţa lortareth, iar mişcarea continuă neîncetat intr’o direcţiune nefavorabilă iraniezilor. — (Wolffbureaui). COMUNICAT GERMAN BERLIN, 30 Martie. — Comunicat din 1214 : Teatrul occidental ^ Ungă LaboiseMe,ila nordest de Albert, un mic detașament german pornit Mir’oîntreprindere da noapte contra unei nozitUmî engleze s’a întors ca 29 prizonieri și o mitralieră fără a fi avut personal pagube de înregistrat. La vest de Meusa francezii au atacat zadarnic Umile noastre la nordest de Avocourt, încolo s’au mărginit la un puternic atac de ‘artilerie. Pe tărtmul oriental, trei contraatacuri franceze pe coasta Poivre, pregătite printrun foc din cele maî violente, au pricinuit francezilor perderi mari fără a ie aduce nici un avantagiu. In două rinchiri trupele atacante n’au putut trece raza focului nostru de baraj iar al treilea asalt s’a oprit sub focul mitralierelor noastre aproape de obstacolele noastre. In Bois Nailette, cu toată apărarea îndîrjită am cîștigat pas cu pas ceva teren. In lupta aeriană ■ un avion da vînătoare francez a fost doborit Ungă Ornes în Woevre. Pilotul a murit. _____________________________ 4 GsiManM înaintea Camerei - Interpelarea d-lui Take Ionescu - Luptele de la Verdun Curierul spectacolelor JOI 31 MARTIE 19196 i TEATRUL» REGINA MARIA. — Compania Marioara Voiculescu-Bulandra. — Matineu şi seara „Vijelia“. TEATRUL MODERN.— Trupa de operă şi operă comică de sub conducerea, d-lui Jean T. Guritză. — TEATRUL IEON POPESCU. — Compania Grigoriu sub direcţiunea Maximilian-Leonard. — Matineu : „Peticola “; scara : „Gonda“. TEATRUL CINEMA REGAL — Imens succes „Fraţii Karamazov“ (5 acte un prolog) de Dostoiemsky. SELECT CINEMA CENTRAL—Succes enorm „Un martir matrimonial“ (comedie în 5 acte). TEATRUL CAROL CEL MARE. — Succes grandios Capitolul II ..Vampirii“, Cartea singeroasă. De la Asociaţia Medicilor NECESITATEA ÎNDREPTĂRII SITUAŢIEI MEDICILOR DE REZERVA Asociaţia generală a medicilor a ţinut aseară şedinţă sub preşedinţia d-luî dr. H. Bottescu. D După ce d. dr. Bottescu dă citire interpelării făcute Corpurilor legiuitoare cu privire la înaintarea medicilor de rezervă, se ia din nou în discuţi© chestia medicilor militari. D. dr. PITULESCU, cere ca să se omogenizeze situaţia medicilor militari fie activi sau de rezervă, stabilindu-se numai trei clase de medici. Erarhia cu grade multe este vătămătoare serviciului. II.sa survine in ce priveşte capacitatea militară, că medicul activ şi cel de rezervă sunt egali. D. dr. BOTEZ, arată nedreptatea ce s-a făcut acelor medici cari un număr mare de ani au făcut serviciul ca combatanţi şi — cu ocazia imobilizării din 1913 —au fost trecuţi în cadrele sanitare. Intr’adevăr, toţi aceştia, după 15—17 ani de ofiţerie, s-u fost lăsaţi cu gradul de subcotenent, sau de mult locotenent. 13. dr. I. JIANU cere ca înaintarea în grad a medicilor să se facă luîndu-se în consideraţie totalitatea anilor senaţi ca ofiţer, ca şi cum ar fi fost înaintaţi la timp. De pildă, dacă un medic, după 16 ani de ofiţerie se găseşte azi sublocotenent şi, dacă e capabil, să fie înaintat prin salt căpitan. D. dr. TEODORU arată că elementele cele mai bune şi cele cu mai multă experienţă trebue să serveasîn formaţiile sanitare din nainte. Or, tocmai aci, pierderile medicilor sunt mai mari. Cum majoritatea dintre medici sunt nedreptăţiţi în grad, familiile vor rămîne cu pensiuni derizorii. D. dr. SAIDAC arată că dificultăţi bugetare se opun la justele cereri ale medicilor. D. dr. BOTESCU încheie, subliniind dezinteresul cu care este tratat corpul medical tocmai de către aceia, cari vor avea nevoe de ei. AQsvEam Ştiri Şcolare Direcţiunea Institutului „Pompilian“ aduce la cunoştinţă că conform înştiinţăreî făcute la timp părinţilor, vacanţa de Paşte începe numai Sîmbătă 2 Aprilie ora 12. Ştiri artistice •Cercul „Libertatea“ din strada• A. Rosetti 7, organizează în seara die Sîmbătă, 2 Aprilie cor., o splendidă serată dansantă cu orchestra Ciolacu, precedată de cîteva bucăţi cîntate de d-ra Romaniţa, acompaniată la pian de d -na Moreau Leroy. Conferinţa d-lui Costaforu se va ține în aceeași seară la orele 9 jumătate precis. II APARUT „Săptămâna ”ăzboiului”