Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)

1916-06-01 / nr. 10497

Hercuri 1 Iunie 1916 Cronica­­ * Cinematografică De mult nu­­ s'a mai văzut in tea­tru un succes atit de măreţ şi atit de temeinic ca sărbătorirea de ere de la ..Clasic“ cu prilejul premierei grandiosului film de mare specta­col „Circul Mititel“. Intriga din viaţa uşuratică a unor curii, ne a­­duce şi fata unei drame zgudui­toare care se desfășoară in cadrul unei montări pentru care termenul de extraordinar e modest. In primul rună o serie de scene îndrăzneţe sunt datorite unui minunat cimpanzeu­ de o fenomenală dresură acrobatică și o feerică pantomimet cum nu s'a maî văzut încă ca montare luxoasă, în care vedem un balet, din basme, focuri de lumină etc. Ansamblul de artişti italieni dau dramei toată emoţia necesară. O bogată şi fructuoasă serie va a­­duce „Clasic“-ului „Circul Morţii“. Ar. Tragica sinucidere din gara Filaret* . Aseară pe la orele 9 și jumătate, in apropierea garei Filaret, un tt­­năr ca de 17—18 ani s'a aruncat îna­intea trenului cu No. 181 ce mergea cu mare viteză. Hoaţele, maşinei au­­tăiat in dună pe nefericitul ttnăr și apoi tîrindu-l mai departe, corpul Iul devenise o informă masă de carne singerîndă. Cu toate cercetările făcute de sub­comisarul Aldulesc­u dela circ. ga­ret Filaret nu s'a putut stabili, iden­titatea disperatului copil. A fost avizat parchetul care a dis­pus transportarea cadavrului la Morgă. Din cite s'a putut constata, sinu­cigaşul era de­ statură mijlocie, slab, cu părul castaniu­, îmbrăcat cu hai­ne maron, ghete negre cu galben, pălărie gris. Cercetările pentru stabilirea iden­tităţii continuă. 3 Ioneli, din armele artileriei şi cava­leriei dintrodata au început să de­barce numai generali. Astfel, ca comandanţi ai coman­damentelor 1, 3 şi 5 teritoriale, din Craiova, Ploeşti şi Constanţa, com­puse fiecare din cîte 8 regimente de infanterie şi în siluetă un regiment de artilerie, au fost numiţi—după combinaţiuni în surdină şi pretenţi­­uni nejustificate şi form­ulate în scris—doui generali de artilerie şi unul de cavalerie, iar acum se pre­tinde că 3 lo­cotenenţi-coloneli din artilerie, respinşi de arma lor, ar fi pregătiţi să ia comanda la 3 trei re­gimente de infanterie,­aparţinând di­viziei 13, de curînd creată. Ei bine, nu se poate o greşală mai mare, chiar dacă am admite că în te­orie aceştia ar stăpîni în chip per­fect cunoştinţele tactice cerute pen­tru conducerea celor 3 arme şi mai cu seamă a infanteriei pe cîmpul de luptă, cînd tocmai lipsindu-le şi practica sunt departe de a putea in­spira încrederea celor în subordine. Şi se ştie că încrederea în şefi, îna­inte de atac, este o garanţie de multe ori de succes, pe cind contrariul a­­sigură dezastrul. . Se cunosc însă greşelile cari zil­nic se fac la manevre, chiar de că­tre ofiţerii superiori din infanterie, capi de unităţi, cari pe lingă teorie (dacă, nu isiunt proveniţi din geniu), a­u şi o practică îndelungată, înce­­pind d­ela conducerea unui platon, şi se poate uşor închipui cit de fu­neste ar fi greşelile pe cari le-ar săvîrşi, intr’un caz real, aceşti co­mandanţi improvizaţi, cărora pe lin­gă teoria Ie lipseşte şi practica Fără să asist încă la un asemenea spec­tacol, eî îmi pare totuşi atît de în­grozitor că de pe acum mă cutre­mur, pînă la cea mai adincă fibră, numai glndindu-mă la ceea ce ne aş­teaptă. Ofiţerul de artilerie croit pînă la anchilozare numai între direcţie, cu o mentalitate aparte, datorit educa­ţiei plină de prejudecăţi ce s’a fă­cut, este şi rămîne refractar tacticei celor 3 arme, ca atare nu poate de­veni, decit rata, rara avis un bun general de cîmp, chiar avînd şi şcoala de războiu. Ofiţerul d­e cava­lerie cu toate calităţile lui psihice şi cu, tot spiritul de sacrificiu de care este însufleţit, îmi pare, cu una sau cel mult două excepţii tot atît de străin, ca cel din artilerie, de tactică, generală. ,, * tr. • /'"Exemplele tipice, de toate zilele, ri confirmă cu prisosinţă cele susţinu­te aci, fără a mai fi nevoie să rea­mintesc că unitatea de doctrină, ca­re trebue să fie bine stabilită şi bi­ne aplicată, şi atit de preţioasă pen­tru progresul unei arme, se rupe brusc şi dăunător pentru infanterie, prin mijlocul acesta. Dar pe lingă nedreptatea strigă­toare ce se face ofiţerilor de infan­terie, cari aspirau la locurile ce sa­mavolnic li s’au răpit, aceştia mai au astăzi, sub nouii comandanţi, as­pectul unor boboci de raţă care nu se înţeleg nici cum în limbă cu găi­na care îl creşte. ■ Cum? în acest hal a fost adusă ,,regina bătăliilor“ ca să hil-şi mal poată avea comandanţii eî fireşti? S‘ar obiecta că plînge aceşti co­mandanţi, sui generos, s’a îi dat ca şefi de stat major ifiţerî distinşi (7) Atunci ar însemna ca cele 8 regimen­te de infanteria care în majoritate au în capul lor cite un colonel deplin din cari mulţi cu şcoală de războiţi, să fie conduse pe cîmpul de luptă, de un şef de stat-major, locotenentul­­colonel, sau maior, şi acesta de mul­te ori provenit din cavalerie sau ani b­rie. Şi dacă s’ar trece cu vederea şi peste acest­­.anacronism, atunci ar trebui să recunoaştem că prezenţa a­­cestor generali, în capul comanda­mentelor de infanterie, constitue în timp de pace o grea povară pentru bugetul statului, iar în timp de război şi o vădită încurcătură chiar pentru şefii lor de stat m­ajor, şi în acela­i timp de primejdie iminentă pentru trupa ce comandă şi pentru ţara ce slujesc. Se pretinde insă că, pentru cazul de războiu este alcătuit, în secret, la marele stat-major al armatei, o altă „ordine de bătae” adică că sunt de­mandanti şi şefi in capul unităţilor şi serviciilor decîtr ceî de astăzi. Dacă aceasta, într’adevăr se va petrece, ca măsură care să atragă şi pe cei de mai sus­, pentru ce să aşteaptă mo­bilizarea spre a ajunge aci ? Să pă­ţim ca Franţa în 1870, şi chiar ca noi în 1913, cînd comandanţii noştri du­pă declararea războiului nu-şî gă­­seau unităţile la­ care fuseseră nu­mit! ? ■ A­ ­i 'D Dacă aceste promiscuităţi cu care ne-am deprins—aşa că nici nu se mai atrag atenţia—mi-ar părea extra­vagantă şi dacă generalul—cum se înjghebează la noi,—din ziua prima­vere­­lui, ar dobîndi şi „bastonul de mareşal“ ca atare judecat compe­­tinte să jongleze cu cele 3 arme, pe cîmpul de luptă, ași propune ca un colonel de infanterie, prin avansare la gradul' de general să fie numit— poate cu mai mult succes—ca co­mandant al unei brigade de artilerie sau de cavalerie. Cazul' ar părea atît de nepotrivit și ar stîrni o furtună a­­tît de mare—ca cea stirnită de gene­ralul Cantili acum 22 ani, în cavale­rie—că pentru a o potoli, n’ar fi surprizător să li se măi cedeze ar­melor răsfăţate şi celelalte comanda­mente teritoriale, rămase pe seama infanteriei. Atunci pentru ce Quad licet jovi non licet...? In general—după cum a spus’o şi marele Napoleon, deşi provenit din artilerie,--- «n bun general de clmp nu poate ejt de ett din infanterie preceptă urmată şi de nemuritorul maior C. Miclescu, care, acum 36 ani ca şef de promoţie In loc de geniu şi artilerie, cum era obiceiul, a prefe­rat infanteria, ca nou ofiţer. Stat şi excepţii, dar atit de tare că s-ar putea neglija. Prin UTm­are să se lase ofiţerilor de infanterie şi numai lor, conduce­rea maselor, pentru care să­ fie inten­siv pregătiţi prin academiile de răz­boiţi, considerabil mărite, prin că­lătoriile tactice prin manevre de gar­nizoane şi generale—academii care să fie obligatoriu pentru toţi ofiţerii aparţinind acestei amic, iar nu ca pînă acum, cînd mica noastră şcoală de razboiu -a fost copleşită­­de puz­deria ofiţerilor de artilerie şi cava­lerie, dovediţi fără chemare. Numai’ astfel, pentru binele ţăreî, vom face să înceteze anomalia care bîntue armata noastră, singura din­tre toate armatele Europei. Procedind altfel și mai cu seamă in chipul criminal care se practică la noi— de către acei cari ai­, in ve­dere alte interese decit acele ale nea­mului—vom merge cu paşi gigantici, fără, exagerare, şi rit de curînd spre un dezastru îngrozitor. Maior TEODOR PAMPHILE Brăila, Mai, 1916. Din Ploeşti Select Cinema Griviţa Rar un film să obţie un aşa imens­­succes cum obţine la Grivia marea premieră EPOCA SPIONILOR in 6 mari acte. Erî atît sala la mati­­neurî cit şi grădina seara, au fost aproape r­eîncăpătoare faţă de imen­sul public care a voit să admire a­­cest mar© film. Se mai reprezintă doar azi şi mîine. . ...... Cinema Teatru-Modern Apariţia frumoasei şi elegantei ar­tiste d-ra Josefe Andrist, era la Mo­dern în frumosul film SĂRUTUL, BLESTEMAT a produs o deosebită senzaţie aci. Acest frumos film va fi reprezen­tat azi atât la mat.ineurî cit şi seara. Reprezentaţiunile serale pe timp favorabil au loc in grădina teatrului. Pentru o copilă silitoare —— .»“ţi,! Suma din urmă Lei 163.60 Constantin Ionescu, corner­ ,,f ciant, R.­Vîlcea , io.— Silvia Izet, Focşani 10.-1 Total lei 183.80 Epidemia DE TIFOS RECURENT LA ÎN­CHISOAREA MILITARĂ DIN CRAIOVA — 60 BOLNAVI şi UN MORT — CRAIOVA, 30 Mai.­­ Printre de­ţinuţii Închisorii militare din loca­litate a izbucnit tifosul recurent. Groaznica epidemie a făcut până acum victime, un mort şi şasezeci bolnavi. Pentru că epidemia ia un caracter tot mai grav, deţinuţii Închisoare­ militare au­ fost izolaţi, în margi­nea comunei Işalniţa, iar cei bol­navi, la baraca, anume construite. Se crede că astfel se va putea pu­ne capăt boalei. Cauzele progreselor epidemiei se datoresc insuficienţei localului care serveşte ca Închisoare militară şi care se compune abia din două sate, cari nu au­ o lungime mai mare de şa­se metri fiecare, deşi numărul deţi­nuţilor trece de 300. ^ C. J. Afacerea de spionaj din Burdujeni — ROLUL B-LUI I. STERN — PAŞCANI, 31 Mai. — S’a vorbit iu ziar despre afacerea, de spionagia de­scoperită aici, şi în care s’a­ spus că este amestecat şi d- Iohan Stern. Faptul a produs senzaţie în localita­te, de unde d-sa este originar. Nu ia arătat însă care anume a fost rolul d-sale. Iată amănunte, precise: Austria­cil i se adresează, d-sale, oferindu-î o mare sumă de bani. D-sa nu numai ea nu s’a, pretat, dar «■ făcut totul pentru ca autorităţile să afle com­plotul, şi a înlesnit descoperirea în­tregului complot. — Cor. Finante şi Comerţ „ALIANŢA" DIN BUCUREŞTI (so­cietate de foraj).­­- Capital: 1.000.000 lei.­­ Beneficii: lei 90.261. 19. Inves­­tiţ­iuni lei 775.360. „LIGNITUL" DIN BUCUREŞTI (soc.­minieră). Capital: 1.716.000 lei. Beneficii: lei 249.717.36. Rezerve: lei 94.284.14. Amortizări: lei 324.275.34. Mine: lei 1.195.357. învestiţiuni: lei 547.876,64. „PRIMUL CONDUCT BUŞTENARI­­PLOPENI“ DIN BUCUREȘTI (soc. petroliferă). Capital: 700.000 lei. Beneficiu: lei 23.306,87. Rezerve: lei 2.125,70. BANCA DE COMERŢ ŞI DE DE­POZITE, SALONIC IN BUCUREŞTI. Capital 2.000.000 Iei din care 800.000 Iei vărsăm­inte inefectuate. Bene­ficii: lei 214.554,08. Rezerve: 260.000 lei. CUELE ŞI LEMNELE ,au fost de­clarate articole de prima necesitate. In categoria acestora intră cuele de, sirmă şi fier şi lemnele ila foc. Preţurile maxime de vinzare ale cuelor sunt­ următoarele pentru în­treaga ţară. Cuele de toate mărimile se vor vinde cu ridicata cu 120 lei suta­ de kgr, şi cu amănuntul cu lei 1.50 ki­logramul. Preţurile acestea au intrat in vi­goare cu începere dela 30 Mai. c. ROMA, 30 Maî. D­in precedentul comunicat s’a spus deja cum Aus­tria, din Noembrie 1915, in scopul premeditat al unei ofensive în Tren­­tino, işi sporise forţele pe frontul nostru atingind numărul de 38 de divizii de infanterie, dintre cari 18 intre Adige şi Brenta. Spre a putea aprecia in mod exact valoarea rezistenţei opuse de noi o­­fensivei austriace în curs şi mica în­semnătate relativă a rezultatelor a­­tinse de aceasta în 24 de zile de ac­ţiune violentă necontenită dela 14 Mai, data Începerii locului artileriei pină la 6 conte st. n., este de trebuin­ţă a da oarecari informaţiunî suma­re asupra mărimii sforţărei săvirşite pină in prezent de către inamic şi de grija scrupuloasă cu care a pregătit cea ce trebuia să fie lovitura decizivă şi mortali pentru puterea noastră militară. Cele 18 divizii de infanterie strinse In Trentino au fost compuse din tru­pele cele mai alese şi mai ales apte la războiul de munte, luindu-le nu numai de pe tot restul frontului ita­lian, ci şi de pe cel galiţian şi balca­nic. Acestea erau trupe experimen­tate, antrenate, cari se întorceau din ofensiva victorioasă din Serbia şi Muntenegru. S’a format cu ele 7 cor­­puri de armată, înpărţite in trei ar­mate, dintre cari două în prima li­nie şi una în rezervă. Comanda s’a dat celor mai apreciaţi generali ai armatei austro-ungare. Diviziile austro-ungare, sunt în mod normal alcătuite din 4 regi­mente de infanterie cu patru bata­lioane fiecare, cu exceptiune de di­viziile formate de brigadele de mun­te in cari numărul batalioanelor va­riază intre 10 şi 14. Batalioanele uni­tăţilor destinate ofensivei In Trenti­no, au fost complectate până la for­ţa organică de cite 1090 oameni şi cu îngrijire incadrate. Numărul mi­tralierelor care este în mod normal de opt de fiece batalion de foldjager a fost ridicat la 32. Citeva regimente au fost prevăzu­te cu tunuri speciale de artilerie de calibru mic (42 milimetri),­­trans­portate de etui, cari s-au relevat a fi foarte apţi a urma trupele în po­­ziţiun­e cele mai avansate. La începutul războiului, în princi­pii, fiece divizie de infanterie dispu­nea de un regiment cu tunuri de 75, de 6 baterii cu cite fi tunuri fiecare şi un grup de obuziere de două baterii de asemenea cu cite fi bucăţi. Un corp de armată dispunea de un grup de obuziere de 15 cm., două baterii fie­care de cite 4 piese. In cursul ornei trecute, aceste do­­taţiuni au fost puternic crescute. As­tăzi o divizie austriacă in Trentino, în afară de un regiment de tunuri de 75, mai are unul de obuziere de timp de 6 baterii cu cite 6 piese fie­care. Corpurile de armată au un re­giment de tunuri de 8 cm., 6 baterii cu cite 11 tunuri şi un regiment de obuziere de 15 cm., 6 baterii de d­­e 4 tunuri si prin urmare in total fie­­ce corp de armată dispunea de 204 tunuri dacă are două divizii, si 276 daca număra trei. Aproape ju­mătate din aceste tunuri sunt de ca­libru mijlociu. Se pare că in Trentino sau transportat parcuri de artilerie de calibru’mare cuprinzind in total 20 de baterii de 303 cu cite 2 tunuri fiecare, 4 bucăţi de 380 şi 4 de 420. Avînd conştiinţă de gravele difi­cultăţi de aprovizionare în cursul o­peraţiunilor printr’o singură cale fe­rată cu două lnii, dificultăţi de îm­prospătare şi de evacuare pentru o massa de 350 la 400.003 de oameni, prevăzută cu numeroasă și mare ar­tilerie, comandamentul austriac in îndelunga perioadă a adunării in Trentino, s’a preocupat de a consti­tui acolo numeroase și abundente depozite de ravitaliare, in oameni si material, spre a reduce la minimum transporturile aprovizionărilor în pe­rioada operaţiunilor, care se spera să fie foarte scurtă. Se ştie că armata austriacă, spre a reconstitui unităţile cari încerca­seră pierderi în lupte, a dispus ba­talioane speciale de marş, cari sunt formate lunar de depozitele de in­fanterie şi cari duc fiecare regimen­tului sau complementul de trupă şi de ofiţeri de care el are trebuinţă. Pentru operaţiunile din Trentino, fie­ce regiment a adus cu sine in mo­mentul chiar al adunării, două sau trei batalioane de marş, aşa ca să se poată împrospăta cu oameni pe loc, repede şi fără a încurca calea fe­rată. Aceasta explică cum cu 18 divizii s’au putut atinge o forţă totală pe cari nformaţiuni demne de crezare­­ o evaluiază la 400.000 de oameni şi mai explică cum, cu toate pierderile enorme încercate, unele divizii se mai pot menţine dealungul frontului, după numeroase zile de lupte necur­mate. Cu un belşug nu mai puţin mare s’au constituit depozitele de mate­rial. In afară de dotaţiunea nu mai puţin de o mie de lovituri de tun, repărţitet intre diferitele organe în­sărcinate cu împrospătarea muniţi­­unilor, s’au constituit imense rezerve în localităţile cele mai bine califi­­cate. Lingă Wirti, pe platoul Lava­­rona, pe livezile cele vaste, sunt în­grămădite piramide de proiectile de artilerie de toate calibrele. S’au con­stituit de asemenea mari depozite de merinde mai ales de rezervă şi sau pregătit numeroase localuri pen­tru adăpostirea răniţilor. In afară de pregătirea materială, trebue ţinută socoteala şi de cea morală, cu îngrijire făcută de ina­mic. Soldaţii au fost în mod opor­tun amăgiţi cu ideea că dacă Ita­lia va fi bătută, înţelegerea va fi zdrobită şi războiul se va sfirşi. S’a dat ofensivei în Trentin caracterul unei expediţiuni de pedepsire in con­tra Italiei, deci ea a fost numită „straffe expedition“. S‘a­ răspîndit cu abilitate prin toate mijloacele in elementul civil şi militar persuasiu­nea că prelungirea războiului euro­pean se datoreşte pretinsei trădări a Italiei. In plus, s-a fanatizat ele­mentul germani tirolez, prin cuvin­tul de ordine „Să alungăm pe străi­ni din munţii noştri“. Tactica pe care comandamentul austriac îşi propu­nea să o aplice, consta In a da o se­rie neîntreruptă de lovituri de vio­lenţă crescîndă cel puţin constantă, aşa ca să prăbuşească liniile noa­stre, să zdruncine şi să răstoarne pe apărătorii lot, desagregind repede cu ajutorul unor mari sforţări ma­­t­­eriale şi morale toată forţa de coe­­r­ziune în unităţile noastre. Fireşte i se bizuiau mult pe pretinsa nervo­zitate şi im­presionabilitate a arma­tei şi ţarei spre a învinge intr’un timp scurt rezistenţa noastră in zo­na muntoasă şi să debuşeze apoi re­ped® în bimpie. In acest scop au avut loc acţiuni concentrate de o extremă violenţă desfăşurate de către artilerie in ziua de 13 Mai, la care in ziua de 14 Mai, au urmat atacuri in masse groase si­ de infanterie făcute fără a ţine soco­teală de pierderi. Atacul inamic trebuia să se desfă­şoare pe întreg frontul nostru intre Adige şi Brenta , dar eroica apăra­re a trupelor noastre in zona Adige­­lui şi vanele încercări făcute de ad­versar in valea Sagana, au făcut succesiv pe comandamentul austriac să-şi concentreze eforturile pe pla­tourile dintre Vallarsa şi Brenta. Aci terenul inc­lcit şi tare păduros neadmiţînd totdeauna atacuri cu mari coloane, acestea făceau să fie precedate de numeroase detaşamen­te de infanterie aleasă din abunden­ţă, prevăzute cu mitraliere, cari pă­trundeau in intervalele ocup­aţiunii noastre şi căutau să opereze prin surprindere cu scopul de a impresio­na trupele noastre­, a provoca în ele panică şi dezordine silindu-le a se retrage. Cu toate că lovitura a fost formi­dabilă, cu toate că se bizuiau mult pe spaima iniţială, rezultatele obţi­nute după 24 de zile de ofensivă vio­­lentă sunt aproape nule la aripi, iar la centru se meginesc la evacuarea de către noi a înaltului Astico pînă la conca Arsiero şi platoului Sette Communi pină la conca Asiago şi valea Campomulo. Advers­arul insă nici nu s© poate lăuda cu posesiunea acestor poziţiuni, de­oarece ele sunt menţinute sub tocul de interdicţiune al bateriilor noastre. Aceste rezultate au costat pe adversar jertfe enorme iar comandamentul austriac care se bizuia pe deviziunea repede a opera­ţiunilor, este azi nevoit a încetini lo­viturile şi vede repede scăzîndu-i re­zervele. Pînă astăzi 14 diviziuni ale lui au fost asupra încercate, aşa că foarte limitate trebue să fie rezervele cele neatinse şi totdeauna disponibi­le. Cu greu adversarul va putea să continue cu sforţarea lui violentă cu aceeaşi intensitate, care pînă ari şi-a avut explicaţiim­ea, dar, chiar de ar fi aşa, trupele noastre oţelite au probat că ştiu să susţie în mod vic­torios lovitura inamicului nelimitin­­du-se numai a-i respinge ei trecînd pretutindeni şi îndată ce este cu pu­tinţă la contra-ofensive viguroase. (Ştefani) * * * *) Comandantul comandamentului 3, în urma unei dispute cu prefectul de judeţ, maior in rezervă, pentru chestie de protocol la o paradă, de curînd a fost mutat la o brigadă de artilerie, in Oltenia. DE VANZARE ocazional Locomobile agricole: 2 de 8 HP., 1 de 12 HP si 1 de 25 HP. SINIGALLIA­­ — Rahovei 122 — V­acu-Sarat Brăila Balle «esta 2*13 Lei, fără vre­un adaus pentru gă­­iefi de nomol. Informaţii: Societatea Lacu - Sărat BRAILA aapărut«­­ Săptămâna Războinici ! Cereţi numai adevăratul ! A se ieri ae contrafaceri şi ae ape artificiale Astăzi cele mai căutate Casse de bani şi registre în Romînia REPREZENTANT GENERAL :% ARTHUR RYSER •% — »Strada Ci. C­. Cantacuzino No. — FURNIZORUL CURŢII REGALF, ROMANE Cel mai mare depozit de , CASSE de BANI I din BUCUREȘTI :• PllSlfI ll ÍÉÍ1BI:: au sosit la „Ooularium“. S m. DOAMNEI No. 27 Nouile PREMII 3 acordate GRATUIT tuturor abonaților ziareio» »ADEVERUL” si „DDINEATA» in curent cu plata abonamentului, în valoare de peste UI 41001 DIN CARI |||j‘ j^jjaflflf|IN NU­MERAR Tragerile se vor face SEMESTRIAL. La prima tragere care v avea floc la 3 IULIE 1916, se câștigă: LEI 10.000 IN 1 premiu de B.SI 5000 în numerar j| lprefM8.ES 3000 In nwi. 1 premiu de LEI 2000 in numerar precum și următoarele obiecte de valoare: OH DORMITOR COMPLECT DE FER O TOALETA DE BRONZ pentru a persoane cu paturi englezești Cir 0«t.*M»A Iii: CRIST AI, furnizate «le cunoscuta lahileA Ue mobile de Ier «I bronz 31. «BXIUXS St SHntii .Apostoli Xo. Ti (Telefon as i» UN DORMITOR COMPLECT PENTRU 2 PERSOANE compus din: 2 paturi, 2 noptiere, 2 garderoabe și o toaletă special lu­crat pentru abonaţii noştri de Casa WITTNER A Comp. (proprietar MAX IGNER) din B-dul EUsabeta (vis-a-vis de Eforie) reputată pentru mărfurile sale alese de — Mobile, Tapete şi Lanoleum — O PIANINĂ I UN GRAMOFON «ie prima c­an­inte­­­rapremt cu ÎS plăci cântate fie cel mai maii aelitic ALTI IEI ’S O LV V Ciuli tic şi o nouă serie de obiecte de _______________valoare ce se vor anunţa la timp, se acordă la a două tragere semestrială, care se va face la V Ti­­­m 0% finele anului 1916. Aşa dar în total peste Llil DIN CARI LEI BBB »A M )lEI! Alî se­ pot câştiga la cele două trageri se-I VatflfW mestriale în decursul anului I9Ie ============== €w toate aceste im­portante premii. prețul »lînnam­entului pentru Uerare ziar ,AI»KVritl'l,I­SI .nimtilTA­ se reduce I«: Un An: Lei 18 6 luni: Lei 9* 18 * 20 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 50 3 luni: Lei 5 cu drept la 25 cupoane cu drept la 11 cupoane cu drept la 5 cupoane Tragerile se vor face sub controlul onor. CAMERE­le COMERȚ din Capitală. Războiul austro-italian Cu­­ lost mi muști austriacă Rezultatul concursului festiv aniver­sar pentru anul 1816 al societăţei de dare la semn (Bucureşti). Tn zilele de 19. 240. .*1 ..şi 22 Main 1010 au avut­ loc poligonul societăţei, tragerile anuale pentru concurs. S'a şi tras la distanţele de 330 m­. şi 175 m. cu arma Aid. 93 şi la distai­­ţele 35 mr. cu­ revolver Md. 1900 şi pistol automat Md. militar, trageri Bonitare pentru lobiţinerea lan­ţului de onoare „Carol I" cu cupa şi me­dalia de aur, precu­m şi medaliile de aur argint şi bronz drept premiile 1. ,2 şi 3. Tragerile nelimitata s'a şi executat cu revolver la distanţe de 35 m­., cu pistol de duel la comandă distanţă 20 m. î.» silueta de om, cu puşca de orice model cu glonţ ia silueta miş­cătoare de animal la distanţa de 4­1 m. cu arme .Md. 93 la distanţele de 330 m. şi 175 şi in sfîrşit cu puşti de vinătoare la 14 m. în talere şi la 37 m. în porumbel. Rezultatele au fost în privinţa, nu­mărului de puncte bune, foarte sa­tisfăcătoare, iar azi­stanţa precum şi concurenţii au venit în număr destul de mare. Premiile s-ar f­ decernat următori­lor concurenţi: • ADEVERUl W Trupele ruseşti au părăsit teritoriul român ----------- | ^ Ull nou comunicat al guvernultui .„Viitorul“ apărut aseară într'o e­­diție specială publică următorul co­municat : Faptele au adeverit pă­rerea ce emiteam erl. Comandantul­­trupelor ruse de peste Prut a co­municat că n’avea nici o cunoştinţă de faptul că un detaşament din trupele saîe ar fi intrat pe terito­riul român şi de îndată ce a fost pus în cunoştinţă despre aceasta, a declarat ca s’au iluat toate măsu­rile necesare pentru^ ca c­­roarea să fie îndreptate şî să nu se maî poată re­peta. P® altfel din ultimele ştiri primite, putem anun­ţa că atît Mamorniţa cît şi împrejurimile au fost evacuate­ de trupele ru­seşti . Comunicatul acesta este precum se vede, tot atît de vag ca şi acel care a­­nunţa încălcarea terito­riului nostru. Precum nu s’a explicat cum au încălcat ruşii te­ritoriul nostru, tot aşa nu se spune cum l’au evacu­­at. Dacă d. Brătianu a voit să dea incursiuneî ruseşti, evident datorită unei e­­rorî în toiul luptei, pro­porţiile unei chestiuni in­ternaţionale — şi cercuri­le oficiale împreună cu regele s’au alarmat şi agi­tat o noapte şi o zi — apoi comunicatul apărut asea­ră şi prin care se anunţă pur şi simplu că ruşii au e­­vacuat Mamorniţa, pune într’o situaţie comică pe primul-ministru. Dacă aliaţii ar fi urmă­­rit de aproape toate acte­le contrarii regulilor int­ ternaţionale în favoarea puterilor centrale, făptui... te şi tolerate de un guvern care pretinde că respectă în mod strict neutralita­tea, apoi am fi fost «rel la începutul războiului în permanent conflict cu ca­binetele împătritei înţe­legeri. Dar aliaţii ne-au arătat multă bună-voinţă şi au respectat opinia publică a ţărei care le-a manifestat, fără întrerupere, încre­dere şi silmpatii. D. Brătianu a văzut i­n incidentul de la Mamorl. niţa ceia ce nîmenî n’a­ înţeles : o hotărîre de a ne scoate din neutralita­te, deci o hotărîre dt a ni se i­npune din afară momentul intrăreî în ac­ţiune. Dacă la Petrograd s’ar fi urmărit aşa ceva apoi nu se alegea acest mo­ment. D. Brătianu a oferit ali­aţilor ocaziuni mai favo- * rabile pentru un act de demonstraţiune în potri­va noastră şi amime a* tunci cînd guvernul d-lui Brătianu s’a supus amne* ninţărilor de’ la Berlin în ajunul ofensivei din­ Bal­cani sau atunci cînd s’a cerut guvernului să îmie­­dice alegerea părintelui Lucacî şi Goga. Atunci d. Brătianu aici nu s’a gîndit să facă vre-o­­ chestie internaţională. A executat ordinele pu­terilor centrale. In ghiarele unei cocote după1 celebrul roman al lui Maupassant se repreznta cu un succes cum nu s’a maî văzut pînă. azi în Romînia. In rolul principal celebra şi ele­ganta spaniolă „Bruna della Morena" Azi la Cinema: „Zefirul“ str. Doam­nei No. 2. şi Astoria lîngă Cişmigiu­­ S. C. Direcţiunea pentru a evita neplăceri publicului, din cauza aglo­meraţiei roagă cu inzistenţă a veni­­t mai de­vreme, contrariu nu se mai găsesc locuri. O scrisoare a lui Dreyfus Se ştie că în propaganda desfăşu­rată, de germani în America, ei au dat o speciala, atenţie evreilor de a­­colo. Aceştia slnt în bună, parte­­ori­ginari din Rusia. Germanii au cău­tat deci să­ exploateze antisemitismul practicat de guvernele ruseşti, spre a stîmi indignarea evreilor în potri­va Quadruple!. «*_ Faptele acestea, ajung­ind la cu­noştinţa lui Dreyfus, celebrul ofiţer francez condamnat, pe nedrept și a­­poi reabilitat, dinsul a adresat o scrisoare d-luî Victor Basch, profe­sor la universitatea din Paris, iar Basch a făcut ca ea să fie publicată în cele mai multe ziare din America. Dreyfus fiind în acest, moment pe cîmpul de luptă, — unde a și fost ci­tat, în ordinul de zi pentru acte de vitejie —, n’ar fi putut să­ facă în mod direct polemici de gazetă. De aceea în loc să publice un articol, a adresat o scrisoare unui simplu par­ticular. în acea scrisoare Dreyfus­ arată că Rusia nu este Qtradit­pla. In Qua­­druplă este, înainte de toate, Fran­ța. Iar despre Franţa el spune: Franţa este cea dinţii ţară care a proclamat Egalitatea pentru toţi , care a pus pe evrei pe acelaşi plan cu ceilalţi, cetăţeni. Este ţara care primeşte şi susţine toate popoarele persecutate şi pe toti martirii. Este de asemenea tara in care justiţia triumfă in totdeauna, in­potriva i­­nichitaţii şi a sofismului „raţiunei de stat“. Să evoc oare cazul meu personal? Dispreţuit, condamnat pentru o crimă pe care n'o săvîrşisem, am­ obţinut, in cele din urm­ă, o repara­ţie strălucită, care a fost triumful adevărului şi al dreptului“. » Trageri limitate Lanţul de onoare cula şi medalia de aur, d-lui colonel limburg D. • Premiul în mediile de aur D. Constantinescu D1 A mai luat, parte la rest concurs: Căpitan Boerescu P., Etgermann, Kt. Ghiţescu V., Leautey M, Lecca Pr. Skupievschy L. Trageri nelimitate, prem­i în bani Armă Md. 93 distanţi 330 m. I) Constantinescu D., Ii) Căpitan Boerescu Pârvu, III) Cousin. Au mai luat parte d­mn Egger­­m­ann, lt. Ghiţescu V., plutonier lo­nescu, colonel Limburg. Peter Ott, dr. Skupievschy L„ It. Striscu I. Armă .Md. 93, distanţă­­75 m. I) Constantinescu D„ II) Lt. Ghi­­țescu V., III) căpitan Boerescu Pîr­­vu.­­ Au mai luat parte d-nul Courin, Lggerm­ann, Plutonier Ionescu, Rîn­­ger, Lecca O., colonel Limburg D„ Lt.-colonel Mami Gh., IL-colorta Mihaescu, Petter Otto. Revolver Md. sau pistol automat Md. 912' I) Căpitan Boerescu Pirvu, II) Con­stantin­escu D. Au mai luat parte d-nii lt. Ghița­­■seu V., Klinger O. Leautey M., sub­­locot. Mavrocordat Alex., locot. Pet­­culescu, Racovitză Alex., locot. Stro­­escu I. Pistol duel la, comandă. I) Leautey M. II) Dr. Skupievsky L., III) Racovitză Alex. Au mai luat parte d-nii căpitan Boerescu Pirvu, lt.-colonel Manu Gh sublocot. Mavrocordat Alex., Dr. U­­driscki. Siluetă, mişcătoare animal I şi II întrunite, lt.-colonel Manu­ Gh., Leautey ,MI­TIT­ locot. Ghiţescu Vasi­le. A fi mai luat, parte, d-nii căpitan Boerescu Pirvu, Lecca Octav, Klin­ger Osias, Mass­a Const, lt.-colonel Mihăescu, Racovitză Alex., Dr. Sku­­pievski T­. Dr. Udriski. m Poru.rn.bct Handicap f T) Chiriacescu L. II) Lakemann * Gh., III) Dr. Tidrischy Gh. și Wim- P uter Anton. 1 Au mai luat parte: d-na Zoe Ba* Tari, d-ni( Bălăci Petre, Berceanu Dan., Dacian I., Dobriceanu Gh., lt­ , colonel Manu Gh., Massu C-tin, Ra-­­ covitză Alex., Schina Gh., Sendeta Stefan. „ Tragerea in talere­nteîndepiinindu-se condiţiunile de tragere nu s’aîi putut decerne pre­mii. A.U luat parte d-niî: Chiri­acescu, lt.-colonel Manu Gh. Massu, căpitan Borescu Pireu. De la”Conservator Duminică 5 Iunie va avea loc la Teatrul Leon Popes­cu prima produc­­ţie muzicală cu următorul program : J. Bach. —Concert în re minor pen­tru două viori, cu acompaniament de orchestră, d-rele Sassover Bella şi Wechsler Hilda. 2. Berio:.. — Aria din „Damnation de Faust“, d-ra VasilescU Viorica. 3. St. Sams. — Concert, in si minor, partea 11 și III pentru vioară, cu a­­companiament de orchestră, d. Cob­­­lom­ei Emil. 5. Gounod. — Aria din „Faust, d. Nicolescu Mariva. 6. Chopin. — Concert in si minor, partea­ I-a pentru pian cu acompa­niament­ de orchestră, d-ra Dürrer IHedwiga. * Orchestra conservatorului sub coR­­ducerea, d-lui A. C­astakli. Biletele se găsesc de vin­zare la „A­­gentia Teatrală. Romíne“, pas­agiul Imobiliara. F­ata dispăruta 1 Luni dim­ineaţa, la orele 6 şi un sfert, a dispărut din serVkhlî .l-i­an • Isac M. Brinder din strada Biserica tîdricani No. 28, servitoarea, Maria Gh. Bîrghil», în vîrstă­ de 12 ani, de fe din comuna Ul­meni, jud. Ilfov. Mam­a fetei roagă pe cei ce o găz­­duesc a o retrimite la adresa de mai sus. Cazul a fost reclamat siguranței.

Next