Adevěrul, iunie 1916 (Anul 29, nr. 10497-10526)
1916-06-01 / nr. 10497
Hercuri 1 Iunie 1916 Cronica * Cinematografică De mult nu s'a mai văzut in teatru un succes atit de măreţ şi atit de temeinic ca sărbătorirea de ere de la ..Clasic“ cu prilejul premierei grandiosului film de mare spectacol „Circul Mititel“. Intriga din viaţa uşuratică a unor curii, ne aduce şi fata unei drame zguduitoare care se desfășoară in cadrul unei montări pentru care termenul de extraordinar e modest. In primul rună o serie de scene îndrăzneţe sunt datorite unui minunat cimpanzeu de o fenomenală dresură acrobatică și o feerică pantomimet cum nu s'a maî văzut încă ca montare luxoasă, în care vedem un balet, din basme, focuri de lumină etc. Ansamblul de artişti italieni dau dramei toată emoţia necesară. O bogată şi fructuoasă serie va aduce „Clasic“-ului „Circul Morţii“. Ar. Tragica sinucidere din gara Filaret* . Aseară pe la orele 9 și jumătate, in apropierea garei Filaret, un ttnăr ca de 17—18 ani s'a aruncat înaintea trenului cu No. 181 ce mergea cu mare viteză. Hoaţele, maşinei autăiat in dună pe nefericitul ttnăr și apoi tîrindu-l mai departe, corpul Iul devenise o informă masă de carne singerîndă. Cu toate cercetările făcute de subcomisarul Aldulescu dela circ. garet Filaret nu s'a putut stabili, identitatea disperatului copil. A fost avizat parchetul care a dispus transportarea cadavrului la Morgă. Din cite s'a putut constata, sinucigaşul era de statură mijlocie, slab, cu părul castaniu, îmbrăcat cu haine maron, ghete negre cu galben, pălărie gris. Cercetările pentru stabilirea identităţii continuă. 3 Ioneli, din armele artileriei şi cavaleriei dintrodata au început să debarce numai generali. Astfel, ca comandanţi ai comandamentelor 1, 3 şi 5 teritoriale, din Craiova, Ploeşti şi Constanţa, compuse fiecare din cîte 8 regimente de infanterie şi în siluetă un regiment de artilerie, au fost numiţi—după combinaţiuni în surdină şi pretenţiuni nejustificate şi formulate în scris—doui generali de artilerie şi unul de cavalerie, iar acum se pretinde că 3 locotenenţi-coloneli din artilerie, respinşi de arma lor, ar fi pregătiţi să ia comanda la 3 trei regimente de infanterie,aparţinând diviziei 13, de curînd creată. Ei bine, nu se poate o greşală mai mare, chiar dacă am admite că în teorie aceştia ar stăpîni în chip perfect cunoştinţele tactice cerute pentru conducerea celor 3 arme şi mai cu seamă a infanteriei pe cîmpul de luptă, cînd tocmai lipsindu-le şi practica sunt departe de a putea inspira încrederea celor în subordine. Şi se ştie că încrederea în şefi, înainte de atac, este o garanţie de multe ori de succes, pe cind contrariul asigură dezastrul. . Se cunosc însă greşelile cari zilnic se fac la manevre, chiar de către ofiţerii superiori din infanterie, capi de unităţi, cari pe lingă teorie (dacă, nu isiunt proveniţi din geniu), au şi o practică îndelungată, începind dela conducerea unui platon, şi se poate uşor închipui cit de funeste ar fi greşelile pe cari le-ar săvîrşi, intr’un caz real, aceşti comandanţi improvizaţi, cărora pe lingă teoria Ie lipseşte şi practica Fără să asist încă la un asemenea spectacol, eî îmi pare totuşi atît de îngrozitor că de pe acum mă cutremur, pînă la cea mai adincă fibră, numai glndindu-mă la ceea ce ne aşteaptă. Ofiţerul de artilerie croit pînă la anchilozare numai între direcţie, cu o mentalitate aparte, datorit educaţiei plină de prejudecăţi ce s’a făcut, este şi rămîne refractar tacticei celor 3 arme, ca atare nu poate deveni, decit rata, rara avis un bun general de cîmp, chiar avînd şi şcoala de războiu. Ofiţerul de cavalerie cu toate calităţile lui psihice şi cu, tot spiritul de sacrificiu de care este însufleţit, îmi pare, cu una sau cel mult două excepţii tot atît de străin, ca cel din artilerie, de tactică, generală. ,, * tr. • /'"Exemplele tipice, de toate zilele, ri confirmă cu prisosinţă cele susţinute aci, fără a mai fi nevoie să reamintesc că unitatea de doctrină, care trebue să fie bine stabilită şi bine aplicată, şi atit de preţioasă pentru progresul unei arme, se rupe brusc şi dăunător pentru infanterie, prin mijlocul acesta. Dar pe lingă nedreptatea strigătoare ce se face ofiţerilor de infanterie, cari aspirau la locurile ce samavolnic li s’au răpit, aceştia mai au astăzi, sub nouii comandanţi, aspectul unor boboci de raţă care nu se înţeleg nici cum în limbă cu găina care îl creşte. ■ Cum? în acest hal a fost adusă ,,regina bătăliilor“ ca să hil-şi mal poată avea comandanţii eî fireşti? S‘ar obiecta că plînge aceşti comandanţi, sui generos, s’a îi dat ca şefi de stat major ifiţerî distinşi (7) Atunci ar însemna ca cele 8 regimente de infanteria care în majoritate au în capul lor cite un colonel deplin din cari mulţi cu şcoală de războiţi, să fie conduse pe cîmpul de luptă, de un şef de stat-major, locotenentulcolonel, sau maior, şi acesta de multe ori provenit din cavalerie sau ani brie. Şi dacă s’ar trece cu vederea şi peste acest.anacronism, atunci ar trebui să recunoaştem că prezenţa acestor generali, în capul comandamentelor de infanterie, constitue în timp de pace o grea povară pentru bugetul statului, iar în timp de război şi o vădită încurcătură chiar pentru şefii lor de stat major, şi în acelai timp de primejdie iminentă pentru trupa ce comandă şi pentru ţara ce slujesc. Se pretinde insă că, pentru cazul de războiu este alcătuit, în secret, la marele stat-major al armatei, o altă „ordine de bătae” adică că sunt demandanti şi şefi in capul unităţilor şi serviciilor decîtr ceî de astăzi. Dacă aceasta, într’adevăr se va petrece, ca măsură care să atragă şi pe cei de mai sus, pentru ce să aşteaptă mobilizarea spre a ajunge aci ? Să păţim ca Franţa în 1870, şi chiar ca noi în 1913, cînd comandanţii noştri după declararea războiului nu-şî găseau unităţile la care fuseseră numit! ? ■ A i 'D Dacă aceste promiscuităţi cu care ne-am deprins—aşa că nici nu se mai atrag atenţia—mi-ar părea extravagantă şi dacă generalul—cum se înjghebează la noi,—din ziua primaverelui, ar dobîndi şi „bastonul de mareşal“ ca atare judecat competinte să jongleze cu cele 3 arme, pe cîmpul de luptă, ași propune ca un colonel de infanterie, prin avansare la gradul' de general să fie numit— poate cu mai mult succes—ca comandant al unei brigade de artilerie sau de cavalerie. Cazul' ar părea atît de nepotrivit și ar stîrni o furtună atît de mare—ca cea stirnită de generalul Cantili acum 22 ani, în cavalerie—că pentru a o potoli, n’ar fi surprizător să li se măi cedeze armelor răsfăţate şi celelalte comandamente teritoriale, rămase pe seama infanteriei. Atunci pentru ce Quad licet jovi non licet...? In general—după cum a spus’o şi marele Napoleon, deşi provenit din artilerie,--- «n bun general de clmp nu poate ejt de ett din infanterie preceptă urmată şi de nemuritorul maior C. Miclescu, care, acum 36 ani ca şef de promoţie In loc de geniu şi artilerie, cum era obiceiul, a preferat infanteria, ca nou ofiţer. Stat şi excepţii, dar atit de tare că s-ar putea neglija. Prin UTmare să se lase ofiţerilor de infanterie şi numai lor, conducerea maselor, pentru care să fie intensiv pregătiţi prin academiile de războiţi, considerabil mărite, prin călătoriile tactice prin manevre de garnizoane şi generale—academii care să fie obligatoriu pentru toţi ofiţerii aparţinind acestei amic, iar nu ca pînă acum, cînd mica noastră şcoală de razboiu -a fost copleşităde puzderia ofiţerilor de artilerie şi cavalerie, dovediţi fără chemare. Numai’ astfel, pentru binele ţăreî, vom face să înceteze anomalia care bîntue armata noastră, singura dintre toate armatele Europei. Procedind altfel și mai cu seamă in chipul criminal care se practică la noi— de către acei cari ai, in vedere alte interese decit acele ale neamului—vom merge cu paşi gigantici, fără, exagerare, şi rit de curînd spre un dezastru îngrozitor. Maior TEODOR PAMPHILE Brăila, Mai, 1916. Din Ploeşti Select Cinema Griviţa Rar un film să obţie un aşa imenssucces cum obţine la Grivia marea premieră EPOCA SPIONILOR in 6 mari acte. Erî atît sala la matineurî cit şi grădina seara, au fost aproape reîncăpătoare faţă de imensul public care a voit să admire acest mar© film. Se mai reprezintă doar azi şi mîine. . ...... Cinema Teatru-Modern Apariţia frumoasei şi elegantei artiste d-ra Josefe Andrist, era la Modern în frumosul film SĂRUTUL, BLESTEMAT a produs o deosebită senzaţie aci. Acest frumos film va fi reprezentat azi atât la mat.ineurî cit şi seara. Reprezentaţiunile serale pe timp favorabil au loc in grădina teatrului. Pentru o copilă silitoare —— .»“ţi,! Suma din urmă Lei 163.60 Constantin Ionescu, corner ,,f ciant, R.Vîlcea , io.— Silvia Izet, Focşani 10.-1 Total lei 183.80 Epidemia DE TIFOS RECURENT LA ÎNCHISOAREA MILITARĂ DIN CRAIOVA — 60 BOLNAVI şi UN MORT — CRAIOVA, 30 Mai. Printre deţinuţii Închisorii militare din localitate a izbucnit tifosul recurent. Groaznica epidemie a făcut până acum victime, un mort şi şasezeci bolnavi. Pentru că epidemia ia un caracter tot mai grav, deţinuţii Închisoare militare au fost izolaţi, în marginea comunei Işalniţa, iar cei bolnavi, la baraca, anume construite. Se crede că astfel se va putea pune capăt boalei. Cauzele progreselor epidemiei se datoresc insuficienţei localului care serveşte ca Închisoare militară şi care se compune abia din două sate, cari nu au o lungime mai mare de şase metri fiecare, deşi numărul deţinuţilor trece de 300. ^ C. J. Afacerea de spionaj din Burdujeni — ROLUL B-LUI I. STERN — PAŞCANI, 31 Mai. — S’a vorbit iu ziar despre afacerea, de spionagia descoperită aici, şi în care s’a spus că este amestecat şi d- Iohan Stern. Faptul a produs senzaţie în localitate, de unde d-sa este originar. Nu ia arătat însă care anume a fost rolul d-sale. Iată amănunte, precise: Austriacil i se adresează, d-sale, oferindu-î o mare sumă de bani. D-sa nu numai ea nu s’a, pretat, dar «■ făcut totul pentru ca autorităţile să afle complotul, şi a înlesnit descoperirea întregului complot. — Cor. Finante şi Comerţ „ALIANŢA" DIN BUCUREŞTI (societate de foraj).- Capital: 1.000.000 lei. Beneficii: lei 90.261. 19. Investiţiuni lei 775.360. „LIGNITUL" DIN BUCUREŞTI (soc.minieră). Capital: 1.716.000 lei. Beneficii: lei 249.717.36. Rezerve: lei 94.284.14. Amortizări: lei 324.275.34. Mine: lei 1.195.357. învestiţiuni: lei 547.876,64. „PRIMUL CONDUCT BUŞTENARIPLOPENI“ DIN BUCUREȘTI (soc. petroliferă). Capital: 700.000 lei. Beneficiu: lei 23.306,87. Rezerve: lei 2.125,70. BANCA DE COMERŢ ŞI DE DEPOZITE, SALONIC IN BUCUREŞTI. Capital 2.000.000 Iei din care 800.000 Iei vărsăminte inefectuate. Beneficii: lei 214.554,08. Rezerve: 260.000 lei. CUELE ŞI LEMNELE ,au fost declarate articole de prima necesitate. In categoria acestora intră cuele de, sirmă şi fier şi lemnele ila foc. Preţurile maxime de vinzare ale cuelor sunt următoarele pentru întreaga ţară. Cuele de toate mărimile se vor vinde cu ridicata cu 120 lei suta de kgr, şi cu amănuntul cu lei 1.50 kilogramul. Preţurile acestea au intrat in vigoare cu începere dela 30 Mai. c. ROMA, 30 Maî. Din precedentul comunicat s’a spus deja cum Austria, din Noembrie 1915, in scopul premeditat al unei ofensive în Trentino, işi sporise forţele pe frontul nostru atingind numărul de 38 de divizii de infanterie, dintre cari 18 intre Adige şi Brenta. Spre a putea aprecia in mod exact valoarea rezistenţei opuse de noi ofensivei austriace în curs şi mica însemnătate relativă a rezultatelor atinse de aceasta în 24 de zile de acţiune violentă necontenită dela 14 Mai, data Începerii locului artileriei pină la 6 conte st. n., este de trebuinţă a da oarecari informaţiunî sumare asupra mărimii sforţărei săvirşite pină in prezent de către inamic şi de grija scrupuloasă cu care a pregătit cea ce trebuia să fie lovitura decizivă şi mortali pentru puterea noastră militară. Cele 18 divizii de infanterie strinse In Trentino au fost compuse din trupele cele mai alese şi mai ales apte la războiul de munte, luindu-le nu numai de pe tot restul frontului italian, ci şi de pe cel galiţian şi balcanic. Acestea erau trupe experimentate, antrenate, cari se întorceau din ofensiva victorioasă din Serbia şi Muntenegru. S’a format cu ele 7 corpuri de armată, înpărţite in trei armate, dintre cari două în prima linie şi una în rezervă. Comanda s’a dat celor mai apreciaţi generali ai armatei austro-ungare. Diviziile austro-ungare, sunt în mod normal alcătuite din 4 regimente de infanterie cu patru batalioane fiecare, cu exceptiune de diviziile formate de brigadele de munte in cari numărul batalioanelor variază intre 10 şi 14. Batalioanele unităţilor destinate ofensivei In Trentino, au fost complectate până la forţa organică de cite 1090 oameni şi cu îngrijire incadrate. Numărul mitralierelor care este în mod normal de opt de fiece batalion de foldjager a fost ridicat la 32. Citeva regimente au fost prevăzute cu tunuri speciale de artilerie de calibru mic (42 milimetri),transportate de etui, cari s-au relevat a fi foarte apţi a urma trupele în poziţiune cele mai avansate. La începutul războiului, în principii, fiece divizie de infanterie dispunea de un regiment cu tunuri de 75, de 6 baterii cu cite fi tunuri fiecare şi un grup de obuziere de două baterii de asemenea cu cite fi bucăţi. Un corp de armată dispunea de un grup de obuziere de 15 cm., două baterii fiecare de cite 4 piese. In cursul ornei trecute, aceste dotaţiuni au fost puternic crescute. Astăzi o divizie austriacă in Trentino, în afară de un regiment de tunuri de 75, mai are unul de obuziere de timp de 6 baterii cu cite 6 piese fiecare. Corpurile de armată au un regiment de tunuri de 8 cm., 6 baterii cu cite 11 tunuri şi un regiment de obuziere de 15 cm., 6 baterii de de 4 tunuri si prin urmare in total fiece corp de armată dispunea de 204 tunuri dacă are două divizii, si 276 daca număra trei. Aproape jumătate din aceste tunuri sunt de calibru mijlociu. Se pare că in Trentino sau transportat parcuri de artilerie de calibru’mare cuprinzind in total 20 de baterii de 303 cu cite 2 tunuri fiecare, 4 bucăţi de 380 şi 4 de 420. Avînd conştiinţă de gravele dificultăţi de aprovizionare în cursul operaţiunilor printr’o singură cale ferată cu două lnii, dificultăţi de împrospătare şi de evacuare pentru o massa de 350 la 400.003 de oameni, prevăzută cu numeroasă și mare artilerie, comandamentul austriac in îndelunga perioadă a adunării in Trentino, s’a preocupat de a constitui acolo numeroase și abundente depozite de ravitaliare, in oameni si material, spre a reduce la minimum transporturile aprovizionărilor în perioada operaţiunilor, care se spera să fie foarte scurtă. Se ştie că armata austriacă, spre a reconstitui unităţile cari încercaseră pierderi în lupte, a dispus batalioane speciale de marş, cari sunt formate lunar de depozitele de infanterie şi cari duc fiecare regimentului sau complementul de trupă şi de ofiţeri de care el are trebuinţă. Pentru operaţiunile din Trentino, fiece regiment a adus cu sine in momentul chiar al adunării, două sau trei batalioane de marş, aşa ca să se poată împrospăta cu oameni pe loc, repede şi fără a încurca calea ferată. Aceasta explică cum cu 18 divizii s’au putut atinge o forţă totală pe cari nformaţiuni demne de crezare o evaluiază la 400.000 de oameni şi mai explică cum, cu toate pierderile enorme încercate, unele divizii se mai pot menţine dealungul frontului, după numeroase zile de lupte necurmate. Cu un belşug nu mai puţin mare s’au constituit depozitele de material. In afară de dotaţiunea nu mai puţin de o mie de lovituri de tun, repărţitet intre diferitele organe însărcinate cu împrospătarea muniţiunilor, s’au constituit imense rezerve în localităţile cele mai bine calificate. Lingă Wirti, pe platoul Lavarona, pe livezile cele vaste, sunt îngrămădite piramide de proiectile de artilerie de toate calibrele. S’au constituit de asemenea mari depozite de merinde mai ales de rezervă şi sau pregătit numeroase localuri pentru adăpostirea răniţilor. In afară de pregătirea materială, trebue ţinută socoteala şi de cea morală, cu îngrijire făcută de inamic. Soldaţii au fost în mod oportun amăgiţi cu ideea că dacă Italia va fi bătută, înţelegerea va fi zdrobită şi războiul se va sfirşi. S’a dat ofensivei în Trentin caracterul unei expediţiuni de pedepsire in contra Italiei, deci ea a fost numită „straffe expedition“. S‘a răspîndit cu abilitate prin toate mijloacele in elementul civil şi militar persuasiunea că prelungirea războiului european se datoreşte pretinsei trădări a Italiei. In plus, s-a fanatizat elementul germani tirolez, prin cuvintul de ordine „Să alungăm pe străini din munţii noştri“. Tactica pe care comandamentul austriac îşi propunea să o aplice, consta In a da o serie neîntreruptă de lovituri de violenţă crescîndă cel puţin constantă, aşa ca să prăbuşească liniile noastre, să zdruncine şi să răstoarne pe apărătorii lot, desagregind repede cu ajutorul unor mari sforţări materiale şi morale toată forţa de coerziune în unităţile noastre. Fireşte i se bizuiau mult pe pretinsa nervozitate şi impresionabilitate a armatei şi ţarei spre a învinge intr’un timp scurt rezistenţa noastră in zona muntoasă şi să debuşeze apoi reped® în bimpie. In acest scop au avut loc acţiuni concentrate de o extremă violenţă desfăşurate de către artilerie in ziua de 13 Mai, la care in ziua de 14 Mai, au urmat atacuri in masse groase si de infanterie făcute fără a ţine socoteală de pierderi. Atacul inamic trebuia să se desfăşoare pe întreg frontul nostru intre Adige şi Brenta , dar eroica apărare a trupelor noastre in zona Adigelui şi vanele încercări făcute de adversar in valea Sagana, au făcut succesiv pe comandamentul austriac să-şi concentreze eforturile pe platourile dintre Vallarsa şi Brenta. Aci terenul inclcit şi tare păduros neadmiţînd totdeauna atacuri cu mari coloane, acestea făceau să fie precedate de numeroase detaşamente de infanterie aleasă din abundenţă, prevăzute cu mitraliere, cari pătrundeau in intervalele ocupaţiunii noastre şi căutau să opereze prin surprindere cu scopul de a impresiona trupele noastre, a provoca în ele panică şi dezordine silindu-le a se retrage. Cu toate că lovitura a fost formidabilă, cu toate că se bizuiau mult pe spaima iniţială, rezultatele obţinute după 24 de zile de ofensivă violentă sunt aproape nule la aripi, iar la centru se meginesc la evacuarea de către noi a înaltului Astico pînă la conca Arsiero şi platoului Sette Communi pină la conca Asiago şi valea Campomulo. Adversarul insă nici nu s© poate lăuda cu posesiunea acestor poziţiuni, deoarece ele sunt menţinute sub tocul de interdicţiune al bateriilor noastre. Aceste rezultate au costat pe adversar jertfe enorme iar comandamentul austriac care se bizuia pe deviziunea repede a operaţiunilor, este azi nevoit a încetini loviturile şi vede repede scăzîndu-i rezervele. Pînă astăzi 14 diviziuni ale lui au fost asupra încercate, aşa că foarte limitate trebue să fie rezervele cele neatinse şi totdeauna disponibile. Cu greu adversarul va putea să continue cu sforţarea lui violentă cu aceeaşi intensitate, care pînă ari şi-a avut explicaţiimea, dar, chiar de ar fi aşa, trupele noastre oţelite au probat că ştiu să susţie în mod victorios lovitura inamicului nelimitindu-se numai a-i respinge ei trecînd pretutindeni şi îndată ce este cu putinţă la contra-ofensive viguroase. (Ştefani) * * * *) Comandantul comandamentului 3, în urma unei dispute cu prefectul de judeţ, maior in rezervă, pentru chestie de protocol la o paradă, de curînd a fost mutat la o brigadă de artilerie, in Oltenia. DE VANZARE ocazional Locomobile agricole: 2 de 8 HP., 1 de 12 HP si 1 de 25 HP. SINIGALLIA — Rahovei 122 — Vacu-Sarat Brăila Balle «esta 2*13 Lei, fără vreun adaus pentru găiefi de nomol. Informaţii: Societatea Lacu - Sărat BRAILA aapărut« Săptămâna Războinici ! Cereţi numai adevăratul ! A se ieri ae contrafaceri şi ae ape artificiale Astăzi cele mai căutate Casse de bani şi registre în Romînia REPREZENTANT GENERAL :% ARTHUR RYSER •% — »Strada Ci. C. Cantacuzino No. — FURNIZORUL CURŢII REGALF, ROMANE Cel mai mare depozit de , CASSE de BANI I din BUCUREȘTI :• PllSlfI ll ÍÉÍ1BI:: au sosit la „Ooularium“. S m. DOAMNEI No. 27 Nouile PREMII 3 acordate GRATUIT tuturor abonaților ziareio» »ADEVERUL” si „DDINEATA» in curent cu plata abonamentului, în valoare de peste UI 41001 DIN CARI |||j‘ j^jjaflflf|IN NUMERAR Tragerile se vor face SEMESTRIAL. La prima tragere care v avea floc la 3 IULIE 1916, se câștigă: LEI 10.000 IN 1 premiu de B.SI 5000 în numerar j| lprefM8.ES 3000 In nwi. 1 premiu de LEI 2000 in numerar precum și următoarele obiecte de valoare: OH DORMITOR COMPLECT DE FER O TOALETA DE BRONZ pentru a persoane cu paturi englezești Cir 0«t.*M»A Iii: CRIST AI, furnizate «le cunoscuta lahileA Ue mobile de Ier «I bronz 31. «BXIUXS St SHntii .Apostoli Xo. Ti (Telefon as i» UN DORMITOR COMPLECT PENTRU 2 PERSOANE compus din: 2 paturi, 2 noptiere, 2 garderoabe și o toaletă special lucrat pentru abonaţii noştri de Casa WITTNER A Comp. (proprietar MAX IGNER) din B-dul EUsabeta (vis-a-vis de Eforie) reputată pentru mărfurile sale alese de — Mobile, Tapete şi Lanoleum — O PIANINĂ I UN GRAMOFON «ie prima caninterapremt cu ÎS plăci cântate fie cel mai maii aelitic ALTI IEI ’S O LV V Ciuli tic şi o nouă serie de obiecte de _______________valoare ce se vor anunţa la timp, se acordă la a două tragere semestrială, care se va face la V Tim 0% finele anului 1916. Aşa dar în total peste Llil DIN CARI LEI BBB »A M )lEI! Alî se pot câştiga la cele două trageri se-I VatflfW mestriale în decursul anului I9Ie ============== €w toate aceste importante premii. prețul »lînnamentului pentru Uerare ziar ,AI»KVritl'l,ISI .nimtilTA se reduce I«: Un An: Lei 18 6 luni: Lei 9* 18 * 20 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 50 3 luni: Lei 5 cu drept la 25 cupoane cu drept la 11 cupoane cu drept la 5 cupoane Tragerile se vor face sub controlul onor. CAMEREle COMERȚ din Capitală. Războiul austro-italian Cu lost mi muști austriacă Rezultatul concursului festiv aniversar pentru anul 1816 al societăţei de dare la semn (Bucureşti). Tn zilele de 19. 240. .*1 ..şi 22 Main 1010 au avut loc poligonul societăţei, tragerile anuale pentru concurs. S'a şi tras la distanţele de 330 m. şi 175 m. cu arma Aid. 93 şi la distaiţele 35 mr. cu revolver Md. 1900 şi pistol automat Md. militar, trageri Bonitare pentru lobiţinerea lanţului de onoare „Carol I" cu cupa şi medalia de aur, precum şi medaliile de aur argint şi bronz drept premiile 1. ,2 şi 3. Tragerile nelimitata s'a şi executat cu revolver la distanţe de 35 m., cu pistol de duel la comandă distanţă 20 m. î.» silueta de om, cu puşca de orice model cu glonţ ia silueta mişcătoare de animal la distanţa de 41 m. cu arme .Md. 93 la distanţele de 330 m. şi 175 şi in sfîrşit cu puşti de vinătoare la 14 m. în talere şi la 37 m. în porumbel. Rezultatele au fost în privinţa, numărului de puncte bune, foarte satisfăcătoare, iar azistanţa precum şi concurenţii au venit în număr destul de mare. Premiile s-ar f decernat următorilor concurenţi: • ADEVERUl W Trupele ruseşti au părăsit teritoriul român ----------- | ^ Ull nou comunicat al guvernultui .„Viitorul“ apărut aseară într'o ediție specială publică următorul comunicat : Faptele au adeverit părerea ce emiteam erl. Comandantultrupelor ruse de peste Prut a comunicat că n’avea nici o cunoştinţă de faptul că un detaşament din trupele saîe ar fi intrat pe teritoriul român şi de îndată ce a fost pus în cunoştinţă despre aceasta, a declarat ca s’au iluat toate măsurile necesare pentru^ ca croarea să fie îndreptate şî să nu se maî poată repeta. P® altfel din ultimele ştiri primite, putem anunţa că atît Mamorniţa cît şi împrejurimile au fost evacuate de trupele ruseşti . Comunicatul acesta este precum se vede, tot atît de vag ca şi acel care anunţa încălcarea teritoriului nostru. Precum nu s’a explicat cum au încălcat ruşii teritoriul nostru, tot aşa nu se spune cum l’au evacuat. Dacă d. Brătianu a voit să dea incursiuneî ruseşti, evident datorită unei erorî în toiul luptei, proporţiile unei chestiuni internaţionale — şi cercurile oficiale împreună cu regele s’au alarmat şi agitat o noapte şi o zi — apoi comunicatul apărut aseară şi prin care se anunţă pur şi simplu că ruşii au evacuat Mamorniţa, pune într’o situaţie comică pe primul-ministru. Dacă aliaţii ar fi urmărit de aproape toate actele contrarii regulilor int ternaţionale în favoarea puterilor centrale, făptui... te şi tolerate de un guvern care pretinde că respectă în mod strict neutralitatea, apoi am fi fost «rel la începutul războiului în permanent conflict cu cabinetele împătritei înţelegeri. Dar aliaţii ne-au arătat multă bună-voinţă şi au respectat opinia publică a ţărei care le-a manifestat, fără întrerupere, încredere şi silmpatii. D. Brătianu a văzut in incidentul de la Mamorl. niţa ceia ce nîmenî n’a înţeles : o hotărîre de a ne scoate din neutralitate, deci o hotărîre dt a ni se inpune din afară momentul intrăreî în acţiune. Dacă la Petrograd s’ar fi urmărit aşa ceva apoi nu se alegea acest moment. D. Brătianu a oferit aliaţilor ocaziuni mai favo- * rabile pentru un act de demonstraţiune în potriva noastră şi amime a* tunci cînd guvernul d-lui Brătianu s’a supus amne* ninţărilor de’ la Berlin în ajunul ofensivei din Balcani sau atunci cînd s’a cerut guvernului să îmiedice alegerea părintelui Lucacî şi Goga. Atunci d. Brătianu aici nu s’a gîndit să facă vre-o chestie internaţională. A executat ordinele puterilor centrale. In ghiarele unei cocote după1 celebrul roman al lui Maupassant se repreznta cu un succes cum nu s’a maî văzut pînă. azi în Romînia. In rolul principal celebra şi eleganta spaniolă „Bruna della Morena" Azi la Cinema: „Zefirul“ str. Doamnei No. 2. şi Astoria lîngă Cişmigiu S. C. Direcţiunea pentru a evita neplăceri publicului, din cauza aglomeraţiei roagă cu inzistenţă a venit mai devreme, contrariu nu se mai găsesc locuri. O scrisoare a lui Dreyfus Se ştie că în propaganda desfăşurată, de germani în America, ei au dat o speciala, atenţie evreilor de acolo. Aceştia slnt în bună, parteoriginari din Rusia. Germanii au căutat deci să exploateze antisemitismul practicat de guvernele ruseşti, spre a stîmi indignarea evreilor în potriva Quadruple!. «*_ Faptele acestea, ajungind la cunoştinţa lui Dreyfus, celebrul ofiţer francez condamnat, pe nedrept și apoi reabilitat, dinsul a adresat o scrisoare d-luî Victor Basch, profesor la universitatea din Paris, iar Basch a făcut ca ea să fie publicată în cele mai multe ziare din America. Dreyfus fiind în acest, moment pe cîmpul de luptă, — unde a și fost citat, în ordinul de zi pentru acte de vitejie —, n’ar fi putut să facă în mod direct polemici de gazetă. De aceea în loc să publice un articol, a adresat o scrisoare unui simplu particular. în acea scrisoare Dreyfus arată că Rusia nu este Qtraditpla. In Quadruplă este, înainte de toate, Franța. Iar despre Franţa el spune: Franţa este cea dinţii ţară care a proclamat Egalitatea pentru toţi , care a pus pe evrei pe acelaşi plan cu ceilalţi, cetăţeni. Este ţara care primeşte şi susţine toate popoarele persecutate şi pe toti martirii. Este de asemenea tara in care justiţia triumfă in totdeauna, inpotriva inichitaţii şi a sofismului „raţiunei de stat“. Să evoc oare cazul meu personal? Dispreţuit, condamnat pentru o crimă pe care n'o săvîrşisem, am obţinut, in cele din urmă, o reparaţie strălucită, care a fost triumful adevărului şi al dreptului“. » Trageri limitate Lanţul de onoare cula şi medalia de aur, d-lui colonel limburg D. • Premiul în mediile de aur D. Constantinescu D1 A mai luat, parte la rest concurs: Căpitan Boerescu P., Etgermann, Kt. Ghiţescu V., Leautey M, Lecca Pr. Skupievschy L. Trageri nelimitate, premi în bani Armă Md. 93 distanţi 330 m. I) Constantinescu D., Ii) Căpitan Boerescu Pârvu, III) Cousin. Au mai luat parte dmn Eggermann, lt. Ghiţescu V., plutonier lonescu, colonel Limburg. Peter Ott, dr. Skupievschy L„ It. Striscu I. Armă .Md. 93, distanţă75 m. I) Constantinescu D„ II) Lt. Ghițescu V., III) căpitan Boerescu Pîrvu. Au mai luat parte d-nul Courin, Lggermann, Plutonier Ionescu, Rînger, Lecca O., colonel Limburg D„ Lt.-colonel Mami Gh., IL-colorta Mihaescu, Petter Otto. Revolver Md. sau pistol automat Md. 912' I) Căpitan Boerescu Pirvu, II) Constantinescu D. Au mai luat parte d-nii lt. Ghița■seu V., Klinger O. Leautey M., sublocot. Mavrocordat Alex., locot. Petculescu, Racovitză Alex., locot. Stroescu I. Pistol duel la, comandă. I) Leautey M. II) Dr. Skupievsky L., III) Racovitză Alex. Au mai luat parte d-nii căpitan Boerescu Pirvu, lt.-colonel Manu Gh sublocot. Mavrocordat Alex., Dr. Udriscki. Siluetă, mişcătoare animal I şi II întrunite, lt.-colonel Manu Gh., Leautey ,MITIT locot. Ghiţescu Vasile. A fi mai luat, parte, d-nii căpitan Boerescu Pirvu, Lecca Octav, Klinger Osias, Massa Const, lt.-colonel Mihăescu, Racovitză Alex., Dr. Skupievski T. Dr. Udriski. m Poru.rn.bct Handicap f T) Chiriacescu L. II) Lakemann * Gh., III) Dr. Tidrischy Gh. și Wim- P uter Anton. 1 Au mai luat parte: d-na Zoe Ba* Tari, d-ni( Bălăci Petre, Berceanu Dan., Dacian I., Dobriceanu Gh., lt , colonel Manu Gh., Massu C-tin, Ra- covitză Alex., Schina Gh., Sendeta Stefan. „ Tragerea in talerenteîndepiinindu-se condiţiunile de tragere nu s’aîi putut decerne premii. A.U luat parte d-niî: Chiriacescu, lt.-colonel Manu Gh. Massu, căpitan Borescu Pireu. De la”Conservator Duminică 5 Iunie va avea loc la Teatrul Leon Popescu prima producţie muzicală cu următorul program : J. Bach. —Concert în re minor pentru două viori, cu acompaniament de orchestră, d-rele Sassover Bella şi Wechsler Hilda. 2. Berio:.. — Aria din „Damnation de Faust“, d-ra VasilescU Viorica. 3. St. Sams. — Concert, in si minor, partea 11 și III pentru vioară, cu acompaniament de orchestră, d. Coblomei Emil. 5. Gounod. — Aria din „Faust, d. Nicolescu Mariva. 6. Chopin. — Concert in si minor, partea I-a pentru pian cu acompaniament de orchestră, d-ra Dürrer IHedwiga. * Orchestra conservatorului sub coRducerea, d-lui A. Castakli. Biletele se găsesc de vinzare la „Agentia Teatrală. Romíne“, pasagiul Imobiliara. Fata dispăruta 1 Luni dimineaţa, la orele 6 şi un sfert, a dispărut din serVkhlî .l-ian • Isac M. Brinder din strada Biserica tîdricani No. 28, servitoarea, Maria Gh. Bîrghil», în vîrstă de 12 ani, de fe din comuna Ulmeni, jud. Ilfov. Mama fetei roagă pe cei ce o găzduesc a o retrimite la adresa de mai sus. Cazul a fost reclamat siguranței.