Adevěrul, august 1916 (Anul 29, nr. 10558-10588)

1916-08-01 / nr. 10558

luni 1 August 1918 Serbiei şi Minutenegruhii sínt în­globate în cheltueliie Angliei care le subvenţionează, iar cheltueliie Turciei şi Bulgariei sínt înglobate în cheltueliie Germaniei. Cheltueliie de râzboiu­rile Japoniei sínt relativ fără importanţă de­oare­ce ele se raportează la o acţiune militară redusă numai la cucerirea posesiunei germane­­„Kiao-Tcheu“ de pe litoralul Chinez, ,în marea Galbenă. Această cucerire o va des­păgubi cred îndestul de aceste chel­­tueli. Am făcut această digresiune spre a ne da seama de forţele fi­nanciare de care dispun statele be­ligerante şi a putea judeca maî lim­pede şi maî precis de ce mijloace va trebui să dispunem no! în cazul «nu! eventual războiu. Vom avea dar de suportat enorme cheltuelî cu întreţinerea armate!, cu procu­rarea de arme şi muniţiunî, cu hra­na populaţiune! civile şi multe al­tele. Aceste cheltuelî le apreciez la circa 150—180 milioane lei pe lună și dacă admitem ca războiul nostru nu va dura mai mult de 6 luni, ne va trebui în total suma de 900 mi­lioane pînă la 1 miliard de lei. Prin urmare, chestiunea mijloa­celor bănești nu este atît de u­­şoară pe cît ne închipuim și cum am zis rezolvarea ei depinde ex­clusiv de la patriotismul nostru care să ne ţie strîns uniţi şi gata la orice jertfe, şi în ziua cînd pa­tria va apela la fii săi, să facă fie­care sacrificiul vieţii şi al avutului său, fără nici o ezitare sau părere de rău, ci din toată inima, cu tot entuziasmul de care poporul ro­mân e capabil şi cu toată abnega­ţia, aşa cum ne dă exemplul cele­lalte popoare prinse în vălmăşagul luptei şi în fruntea cărora stă no­bilul şi eroicul popor francez. * * * Revenind la resursele economice şi financiare ale Romîniei în răz­boiul de mîine, să cercetăm mai întîiu starea finanţelor sale din tre­cut şi prezent spre a vedea cum­ sunt mijloacele de care dispune din veniturile sale bugetare şi dacă a­­ceste mijloace ar fi îndestulătoare spre a face faţă cheltuelilor unui eventual războiu, fie el chiar de scurtă durată. Această chestiune o vor dezvolta într’un apropiat număr al Adevă­­rului. G. LUCIAN BOLTUŞ 1916, Iulie. F­asisat pentru incasatoare pe vagoane salariu iniţ­al 3,25-3,10 pe zi, se caută la Societatea Comunală a Tramvaielor Răcoreşti A se adresa Serviciul Mişcărei la Depozitele ,,Ştefan cel Mare“ sau „Bonaparte“. Esteria şi Restaurant sub noua Direcţiune lorgu C. Ster­iu B­ere specială L U CHEft Bucătărie de primul rang Preţul convenabil, curăţenie exem­­plară Zilnic concert sub direcţi­unca aim pat­icului PETRU URZ CEANU P rima Şsoaia de limbi moderna şi de Ste­nografie f­ondată 1881 de către Profesorul DUPLGYEN devenită Academie Comercială — 27 Strada St­â'dan 27 — It a|.tarut I S iptaintaa lăstelul®? B­asils Spans — IT vc cat — Bulevardul Elisabeta 58 — Consultaţii S'c-le a. m. — Foarte important pentru părinţi Voiţi să ştiţi cum să vă creşteţi fetele ? Voiţi să ştiţi cum să le păstraţi sănătatea, frumuseţea şi graţia corpului fetelor ? Voiţi să ştiţi cum să se îmbrace şi cum să-şi dezvolte corpul prin exerciţii fi­dea fetele voastre ? Voiţi să ştiţi cura trebue cultivată mintea şi su­letul fetelor ? Citiţi cartea €©M©ÄfM FETELOR scrisă de renumitul medic Dr. L. FÜRST, BERLIN .■adusă în româneşte pe înţelesul tuturor de Dr. George D. FISCHER, medic comunal. In această carte, care poate fi citită In orice familie, ■c, descrie în termeni aleşi mijloacele cele maî bune prin care se poate da cea mai mare rezistenţă sexului frumos (virtuoasele mame) în cari rezidă toată vlaga poporului nostru. Preţul lei 2.5-6. De vînzare la toate librăriile şi depozitarii de ziare. Cop. General , Agenţia Brănişteanu, f-­tr. Sf. Ionică 5. La caz dacă nu se găseşte la librari, să se trimită 2.50 prin mandat poştal la administraţia revistei „HIGIENA“, Str. Paris BANCA Sl SCHIMB ffî. FINKELS BUCUREfTI, Str. LIPSCANI, ap. 18 Noul Palat Dacia Romină, prăvălia Mo. 1, în cell. Cursul pe ziua de 31 Iunie_­1916_ Camyll Vani 5’lt Rentă amor. 1905 M 35 84IP5 4°/. Rentă 74 2-- 75|-4®/c Oblig. Tom Fuo. 74 50 75 50 50/«iOLlig. Jud. Corn. 90 50, 9150 „ „ 77;— 78 — 5% Fonint Hurato | 88 —' *850 50/. I cri*. lunc. rurale 90 10 8d 50 4 • „ „ „ 75-1 76-bci, „ mb. Rn«, i 86 50; 87 25 5e/i * (tk Insi 81 25 82 — Ac. B, Nnțlonală 6350— Bj75— _ _ A prioriM • 49.;— f()0­, rrnc. Uncia R. 35.2 —1540 — „ I such h­omAnă C20— 630 — ( tr. vi­l.nnfclrUoă■, 80 50 8150 i IIci germane , 116— 1­81— lan­v. lit.nocee 109— 311 — . indiene 100—1­02-îuble Ut Ui I 223 - 226 -I I­I Valuri, Valuri Se Ine inundă, în fiecare seară vasta gră­dină Arena Amici! Orbilor, unde se reprezintă marea operă Odette a lui Victorien Sardou, interpretată în chip dumnezeesc de Francesca Ber­­tini. Acest film merită admiraţia lume!. Bucureşteni ! veniţi cu mic cu mare s'o vedeţi, s’o admiraţi, în zguduitoarea dramă ce stoarce la­­crămi spectatorilor. După plîi..s vina şi rls. D-nii Titu Protopopescu, (Mizileanuî) Sinescu, Ghiburicon, în revista ce faci şefule ? fac.: lumea să rîdă tot cu lacrămi. Deci, nu uitaţi batistele acasă. N. B. Opera „Odette“ (fără revis­tă) însă cu o comedie se reprezintă și la cinema Venus cu acelaş succes. La Arene prețuri reduse. D­in Ploeşti Cinema TcEfrii-Redern Grandiosul program patriotic, du­pă romanul lui Daniel Riche, jucat de artiştii casei Pathé Frères din Paris MAI PRESUS DE TOATE se va reprezenta numai azi la Mo­dern. Mîine Luni se va reprezenta o dra­mă extrem de tragică „Plicul sigi­lat“, petrecută într’o mare familie ofiţerească. Select cinema Privita Tot Ploeştiul şi-a dat azi întîl­­nire la Griviţa unde se reprezintă marele succes mondial MOULIN ROUGE viaţa pariziană după celebrul ro­man Montmartre de Pierre Frandac, 6 mari acte. Interpreţii: d-na Massard Tanlot, d. Frandac, etc. Operă complectă, preţuri obicinuite. Mîine Luni mare premieră: Călu­găriţa exilată, 5 acte. Adunarea generală a Asociaţiei absolv.­sc. supe­rioare de comerţ, cars seral Eri a avut loc în sala „Eintracht" adunarea generală a asociaţiei. Adunarea s’a deschis la orele 5, sub preşedinţia d-lui loan G. Iliescu preşedintele comitetului central. D. ST. CONSTANTINEScU-BAR­­ZON, secretar, dă citire dărea de seamă a comitetului şi descrie pe larg toată activitatea Asociaţiei. Re­levă piedicile întâmpinate de Aso­ciaţie şi succesul obţinut prin acor­darea termenului redus absolvenţi­lor şi înaintarea lor la gradul de sublocat, în rezervă. Relevă concursul dat Asociaţiei de d. ministru I. G. Duca, care este pro­clamat membru de onoare al asocia­ţiei. Arată că revista „Progresul co­mercial“, organ al Asociaţiei, va a­­pare în curând cu importante modi­ficări. Propune şi adunarea admite pro­clamarea de membri onorifici a d-lor Gr. Tran­cu-Iaşi, deputat de Covur­­luiu, M. Brătilă, profesor, V. Di­­mitriu, D. Dimiu, M. Mihăilescu şi St. Ţenov. D. IO­AN G. ILIESCU, face o lar­gă expunere de mersul asociaţiei a­­rătînd greutăţile prin cari au trecut absolvenţii şi propune maî multe so­­luţiuni practice. D. I. P. NICULEESCU scoate In e­­videnţă activitatea comitetului, ca­re şi-a făcut pe depiia datoria. Adu­ce mulţumiri d-lor I. G. Iliescu şi P. Tomescu, cari în mo­d deosebit s’au distins în munca întreprinsă pentru propăşirea Asociaţiei. Pentru fondul Asociaţiei donează lei 40 şi speră că toţi absolvenţi­ cari au fost avansaţi ofiţeri la 15 iu­lie a. c., vor face aceeşi faptă, de­oarece meritul reuşitei revine Aso­ciaţiei. D. ST. CONSTANTINESCU-BAR­­ZON se raliază propunerea d-luî D. P. Niculescu şi donează 50 lei Aso­ciaţiei. O. RADU GEORGESCU propune ca Asociaţia să ia mai multe măsuri practice cari să-i îngădue o dezvol­tare mai mare. Cu unanimitate de voturi se dă apoi descărcare comitetului de ges­tiunea sa și se alege comitetul central compus din d-nii: Ion G. I­­liescu, N. Chircuiescu, P. Tomescu, C. Ionescu, St. Constantinescu-Bar­­zon, D. I­. Niculescu, Iliescu G. N. Se aleg apoi în comitetul secţiunei Bucureşti d-nii P. Tomescu, I. Me­­şetescu, Radu Georgesc­u, Ion C. Va­­silescu, D. O. Popescu, N. Iliescu, St. Constantinescu-Bar­au, D- Boţoman şi G. Birtulescu. Comitetele reunite, Central şi Bu­cureşti se vor constitui, Luna 1 Au­gust, la sediu, strada Dionisie, 64, la orele 9 seara. Crima din Roşiori de Vede ROŞIORI, 30 Iulie. -- Vineri 29 curent, orele 9.40 seara, individul Mişu Angelescu, luindu-se la cear­tă cu fosta-i amantă, Florica Tur­­neanu, şi în ceartă intervenind şi gazda acesteia, Costică Ionescu, funcţionar la gară, Angelescu a îm­puşcat pe acesta din urmă. Amă­nunte prin poștă. — Coresp._____ rx , Victor Filotti nu a fost descope­rit pină acum. Se crede însă că el nu a putut trece graniţa şi că s’ar afla ascuns pe undeva în ţară. Ast­fel că speranţa de a prinde pe ma­rele fraudator, nu a părăsit încă pe membrii parchetului. Cercetările d-luî judecător de instrucţie Paul Iliescu pe ziua de orî, s’ău mărginit în a deschide, în mod forţat prin arderea cu oxigen, a casse! de fier particulară pe care o posedă Victor Filotti, în biroul său de sindic. S’a găsit numai o corespondentă cu poşta, care urmează să fie citită cu deamănuntul pentru a se vedea ce concluzii se pot trage pentru in­teresul instrucţiunii. Nici un regis­tru privitor la operaţiunile cu poş­ta nu a fost găsit; de asemenea nici bani nu au fost găsiţi. Judecătorul de instrucţie a as­cultat era pe câţiva membri din fa­milia dispărutului, căutînd să afle ceva despre urma acestuia. Dar chestiunea cea mare, care preocupă instrucţia, este de a se şti dacă în adevăr există depus la banca din Elveţia, indicată de Fi­lotti, depozitul In valoare de circa 5 milioane de Iei, pe cari dînsul îi ridicase de la poştă. Fiindcă o comisie rogatorie pe cale normală ar face ca răspunsul să Intirzieze prea mult şi nu ar pu­tea aduce informaţiunile totale şi precise de cari are nevoie instruc­ţiunea. e­d. Judecător Paul Ilies­cu a dispus ca să se trhneată un cu­rier special In Elveţia şi anume la banca „Schweizerische Volksbank“ din Zürich, unde Filotti pretindea ci­fre întreg depozitul. Această comisiune rogatorie, prin curier special, era necesară pen­tru clarificarea chestiunii milioa­nelor şi a se şti cu certitudine cine sânt şi în ce condiţiuni sunt depuse, căci Victor Filotti, cu prilejul pri­melor cercetări, prezintase parche­tului acte din partea numitei bănci elveţiene din care rezulta un de­pozit de 3 milioane. Acele acte purtau o dată mai­­ veche, astfel că era posibil ca si­tuaţia depozitului să nu mai fi fost aceiaşi în momentul înfăţişării ac­telor. Pe de altă parte Filotti ar fi putut de atunci, pe cale telegrafică să fi dispus de o parte din acei I bani. Comisiunea rogatorie trimi­să, va aduce răspunsul definitiv. Mijlocitorii oficiali şi Comitetul Burse: Se ştie că motivul invocat de Fi­lotti, fostul sindic de fraudator, fa­ţă de administraţiunea poştelor franceze pentru a întîrzia cu plata sumelor datorite în 1914, a fost legea noastră a moratoriului, cu străinătatea. Dar cînd administra­ția poştei franceze observînd întâr­zierea, a cerut poştei române ca cel puţin să îi se achite dobînda mora­­torială, s a descoperit frauda... Este într’adevăr revoltătoare rea­ua credinţă a unui oficial al statu­lui (şi naivitatea străinilor) ca să se recurgă la legea moratoriului cu străinătatea, pentru a nu-şi îndepli­ni obligaţiunile. In legătură cu aceasta nu se in­dică, că la Bursa din Bucureşti, se mai găsesc şi alte cazuri în cari mijlocitorii oficiali s’au sprijinit pe legea moratoriului pentru a nu fa­ce vărsămintele, la cari sint obli­gaţi, nici pină az. Se spune ceva maî mult, că de­­punîndu-se reclamaţiuni repetate comitetului Bursei acesta a găsit de cuviinţă să înlăture sistematic soluţionarea acestei chestiuni. Dacă faptul este adevărat , că e­­xistă vr’un mijlocitor oficial care mai recurge și azi la legea m­ora­­toriului pentru a nu fi executat an­gajamentele sale de Bursă, din 1914 și pînă azi, sprijinindu-se pe o lege făcută numai în favoarea persoanelor particulare și străine de o instituţie superioară de stat, — aceasta constitue un grav prejudi­ciu în sarcina comitetului de Bur­să din Bucureşti. Lucrurile­ ar trebui cercetate f raudele del­a Poştă ---------------------------— — Cercetările instrucţiune!. Sunt milioanele Poştei In Elveţia? — C i si iD iiază i ii li fiii „Revista Automobilă“ publică ur­mătorul interesant articol: Franţa posedă actualmente o flotă aeriană destul de mare, cu cadre numeroase şi puternice înzestrate cu aparate de toate specialităţile şi cu piloţi Încercaţi. Cum a fost cre­­iată această flotă? Care să fie me­canismul vast care îngădue Franţei să avînte spre cer nenumăratele es­cadre de aeroplane şi să asigure a­­cestor minunate formaţiuni un a­­flux de forţe m­ut, solide, inteligen­te, oţelite la toate oboselile şi capa­bile de toate isprăvile. Se poate afirma fără ezitare că a­­viaţiu sa, a cincea armă a Franţei, a fost făurită şi desăvîrşită în chiar cursul acestui război. Cea mai mare parte a piloţilor care combat acum pe front au făcut şcoala lor în şcoa­­lele militare sau militarizata. Recrutarea piloţilor se face din toate armele, îndată după prmirea lor în corpul aviaţiuneî, elevii piloţi sînt îndreptaţi în primul rînd spre un centru unde urmează timp de treî-patru săptămîni cursurile teore­tice de aviaţiune (aerodinamică, mecanică, istorie a motorului ş. a.). De acolo ei sînt repartizaţi în dife­ritele şcoli de zbor, pentru a învăţa pilotajul. încă prin primul moment el sunt autorizaţi să-şî aleagă, dacă nu aparatul pe care preferă a zbu­ra, cel puţin motorul (fix sau rota­tiv); această libertate s-a acordat e­­levilor piloţi în timpul din urmă. Ca metode de învăţămînt practic al conducere! aeroplanelor, sînt două: metoda, individuală şi metoda comand­elor duble. In metoda individuală elevul pi­lot învaţă el singur să zboare. El începe prin a face exerciţii cu „pin­guinul** adică să ruleze pe pămînt cu un aparat prevăzut cu motor foarte slab şi care nu se poate ri­dica de la pămînt. După ce e învăţat să facă liniile drepte, impecabile şi să mânuiască cu îndemînare apara­tul şi motorul lui, elevul treee pe un aparat maî puternic şi, cîtjiva vre­me, face ocoluri de aerodrom la o înălţime de cinci ptnă la cincispre­zece metri. Abia după ce el a dobîn­­dit oarecare experienţă în aceste e­­xerciţii i se dă un aparat, adevărat de zbor cu care elevul îşi va face antrenamentul plnă la stagiul nece­sar pentru trecerea brevetului infe­rior de pilot. Aceasta este metoda cea mai lentă, dar are foloasele ei netăgăduite. In ce priveşte metoda comande­­lor duble, iată cum se procedează în şcolile franceze: Elevul pilot se suie de la început de aparate bune de zbor, dar prevă­zute cu levier­uri şi comande, du­ble; el este de la prima lecţie însoţit de un monitor-instructor şi asistat de el la toate zborurile. Monitorul­­instructor stă la spatele elevulu­­i­lot şi are la îndemînă cîte unul din­­cvier-urile duble ce comandă apa­ratul. O dublă pereche de pedale ce comandă direcţiunea permite moni­torului să "controleze sail să impri­me avionului direcţiunea voită. Ele­vul nu face la început decit să re­­lete mişcările instructorului care ar îl dă exiplicaţiuni. Uneori elevul învaţă pe nesimţite să conducă ae­roplanul şi aproape fără să-şi dea ■,eama cum a învăţat. Această metodă pare să fie cea mai naturală, aceea a imitaţiei, o­­■icînuinţa contribuind puternic la e­­ducaţia şi coordonarea mişcărilor născute din instinct. Puţin cîte puţin monitorul lasă nai multă libertate elevului sau şi nu mai pune mina pe comenzi decit în caz de gravă greş al ii sail de ,,re­­nous“-urî prea tari Aterisajele se lucrează cel mai mult şi din ziua in care elevul ajunge să coboare formal, el este apoi lăsat singur, a­­dică i se dă învoirea de a face câte­­va ocoluri de aerodrom, singur, sub ■chil monitorului lui; apoi este tre­­ut la un alt aerodrom unde începe ntrenamentul zborurilor propriu­­isc. Pilotul, chiar cînd are ceie maî mc dispozit­iunî şi toate însuşirile vrute, nu treime totuşi să fie format1 1......... vnmi-.i.'i -----1,----1. unei formaţiuni progresive a refle­xelor. Pentru a deştepta şi ordona aceste reflexe este neapărată nevoe de oarecare trecere de timp în e­­xerciţiu continutt. Cei ce se grăbesc şi caută să termine cît mai iute, nu vor fi niciodată decit nişte piloţi mediocri, necomplecţi Li se întîm­­pla ceea ce se înttmplă tuturor fiin­ţelor oprite în desvoltarea lor; vor purta de veci pecetia lucrului ne­isprăvit. Dimpotrivă, cei cari progresează prea încet — cu foarte rare excep­ţii — nu vor ajunge nici ei vreodată niscai pilot­ desăvîrşiţî; asta din cauză că acestora le lipsesc cu totu însuşirile fireşti necesare acestei în­deletniciri . Antrenamentul se face şi el in mod progresiv. Primele zboruri, la înălţime mică, se fac deasupra ae­rodromului. Ceea ce trebue să preo­cupă. In această epocă, pe tinerii pi­loţi, sunt aterisările. A aduce apa­ratul exact la locul voit, printre ce­lelalte aparate, este grija lor cea mai de căpetenie. Pe urmă, înpreună cu zborurile peste cimp, vin şi celelalte preocu­pări din cari înălţimea este cea mai de seamă. Prea puţini sunt elevi,pi­­loţi cari să nu aibă de la început gustul zborului de înălţime. Aceste zboruri de antrenament sunt scurte; monitorii totalizează cu grijă „timpurile“ şi după vreo două­zeci de ore de zbor (maximul este de douăzeci şi cinci de ore) elevul se apropie de brevet. Probele pentru obţinerea brevetu­lui de pilot constă în a face: a) tri­unghiul, adică a face trei traiecturi cu trei escale în trei localităţi, for­mînd un triunghiu şi b) a se urca de două ori la două mii de metri înălţime. Proba de zbor în linie dreaptă a fost suprimată. Acesta este antrenamentul nor­mal, dar condiţiunile climaterice nu-i sunt totdeauna favorabile. Fiecare şcoală are, în­deobşte, ti­pul de aparat c­u care lucrează­­ afară de două-trei şcoli unde se lu­crează pe tot felul de aparate. Nu­mărul piloţilor formaţi de aceste şcoli este considerabil şi merge ne­contenit crescînd. Astfel a ajuns Franţa să aibă o armată de aviatori cu care face zil­nic minuni de bravură. Trebue să remarcăm însă că la aceasta con­­tribue, ca pretutindeni de alfel, şi însuşirile personale ale celor ce sînt chemaţi şi opriţi în această su­blimă falangă a „stăpînitorilor văz­duhului* în zilele războiului uriaş la care asistăm. In condiţiunile arătate este cu to­tul firesc că aviaţiunea franceză — de altfel ca şi cea engleză, germană austriacă şi italiană — să fi făcut progrese a­şa de repezi şi frumoase La aceste rezultate nu trebue să se uite însă că a contribuit şi or­ganizaţia largă a şcolilor de pilotar — organizate în spirit larg at­ît în ce priveşte mijloacele materiale cît şi în ce priveşte condiţiunile morale adecvate vieţei şi mediului viitori­lor aviatori. Acestor din urmă condiţiuni se datore­şte mai ales faptul că majo­ritatea celor ce cunosc nouile mo­toare şi mimarea lor, au cerut să fie trecuţi în corpul m­­nterilor şi au fost primiţi; iar , odată avînd prevetul de pilot — s’au acoperit de glorie în misiunile ce au primit şi îndeplini, spre folosul armatelor în cari servesc. I 1­0. [ SCI rp“cinlint in Boale de ochi si urechi Consult, ti-—12 a. m. și 4—-­6 p. m. STR. DOAMNEI No. 27 C­atastrofa dela pulberăria Dudeşti facă opt morţi Pe lingă cei anunţaţi de nsî, au mai murit ori opt din răniţii dela Pulberă­­rie. Cinci au murit la Col­­ţea, unul la „Caritas“ şi doi la „Filantropia“. La „Caritas“ mai sunt 3 raniţă, la Filantropia , foarte grav, opr­­la Co­lţea 6® dintre cari după păre­rea medicilor dacă vor scăpa cu viaţă zece. Pînă oră s’a socotit nu­mărul total al morţilor la 148. iui ras! turco-ruso-englez Turcii confirmă înfrînge­­rea lor din Egipt CONSTANTINOPOL, 28 Iulie. — Comuniicat oficial din 27 Iulie. — Pe frontul Irakului, nici un eveniment asamnat. Taberile inamice de lingă Nassi­­ria, In sectorul Eufratului, au fost hărțuite prin atacurile noastre de noapte prin suprindere, am captu­rat o pradă. In Persia, armata noastră mai continuă să împingă prin aripa ei treaptă, pe inamic spre Hamadan. Dușmanul a încercat să se apere n trecătoarea la este de Sahd dar a fost silit să se retragă spre Kon­kaver, lăsind in mlinile noastre un număr de prizonieri, două care de muniţiuni, cai petru opt tunuri şi o­lantitate de obiecte militare, un us de calibru mare a fost distrus de focul artileriei noastre. Prizonierii declară că un general francez a fost Însărcinat de la In­­xeput să facă Întăriri spre a apăra tucătorile de la Konkaver Frontul Caucazului. — La aripa treaptă, trupele noastre mai conti­nuă sâ înainteze spre trecătorile la nord de Bitlis şi Muş. Ofensiva începută de noi în con­tra poziţiunilor duşmane în apro­piere de Ognott, la nord-vest de Muş, progresează în favoarea noa­stră. O parte din trupele noastre a sr s­ucerit, după asalturi violente, tre­­cătoarea Buglan şi platoul Molquan, între Muş şi Ognott precum şi po­rţiunile inamicului la vest de a­­ceastă localitate, pe o întindere de 8 km. In aceste lupte am capturat vrăj­maşului 489 de paşti, o cantitate de muniţiuni, de material de geniu și capturat 140 prizonieri. Pe de altă parte, trupele noastre care operează la 38 km. la sud de Mamahatun In direcția localităței Highi, s’au apropiat de această lo­calitate- Pe sectoarele din centru­­i din aripa stingă dușmanul nu a desfășurat ori nici o activitate. * VIENA, 30 Iulie— Prin telegrafia fără fir. — Comunicat turc. Frontul Irakului. Nimic important. Atacul englez de lingă Nassirieh a fost res­pins cu pierderi grele pentru duş­mani. PERSIA. — Spre V de Konkaver, ruşii au fost respinşi spre E. Forţele principale ruse se retrag spre Rama­dan. Duşmanul a fost gonit din tre­­cătoarea E­­mi­se, trecătoarea este o­­cupată de noi. Frontul Caucazian. Pe aripa dreaptă duşmanul a fost a­­runcat după ţărmurile occidentale ale lacului Wan, spre nord. Terito­riul piuă la­rlui Mart a fost curăţit de ruşi, iar pe aripa stingă adver­sarul este Împiedicat de trupele noa­stre a executa lucrările sale de In­­tărire. La 28 Iulie 18 vapoare dușmane de rǎzboiu au atacat Mersina, dau­nele sînt neînsemnate. EGIPT. — Cavaleria engleză, In­fanteria călămată, artileria și deta­şamente de mitraliere au atacat Ka­­tia, duşmanul respins cu grele pier­deri fuge in direcţia Rumeni, d* Pe frontul Egiptului, nici un e­­veniment însemnat Ungă Katia. Ultimul raport primit despre lup­ta de la Katia spune că detaşamen­tele noastre înaintate însărcinate cu un atac de recunoaştere au dat un asalt în contra poziţiunilor pu­ternic organizate, ocupînd primile linii de tranşee inamice. Trupele noastre au ajuns spre seară ptnă la barajul de sirmă de fier al liniei principale duşmană, dar o furtună care s’a dezlănţuit atunci a zădăr­nicit posibilitatea de a continua a­­ceastă recunoaştere. Folosîndu-se de această situaţie, duşmanul a executat o surprindere în contra aripei noastre din stingă care arată pe la spate, după ce sa apărat mult timp, a pierdut mulţi oameni. Citeva din mitralierele noastre au fost părăsite după ce au fost distruse. In urma acestei opera­­tiuni trupele noastre au fost retra­se în noaptea de 4 spre 5 (8). Duș­manul cu toate fortele sale și spri­jinit de întăriri aduse în grabă de la El Kantara, a dat un atac în contra trupelor noastre tăbărîte în apropiere de Katia, dar a fost res­pins. In noaptea de la 5 spre 6 (8), am retras trupele noastre spre o li­nie situată spre cot de Katia. (Depeşă comunicată de legațiu­­nea otomană). Statnna Blandazia Compania de Comedii „Ionel P Cieslia“ xiumiaică, 31 Iulie V oiajul tie Stată Vodevil In 3 acte numai pentru Domni şi Doamne IN CURÎND M­iţa Tirbuşon pentru reintrarea în teatru a d-neî VEVE P. CIGALLIA fi­­c­sew Speculatorii In Rusia — Acolo s’au luat măsuri, nu s’au tolerat toate, ca la noi. — O speculă neruşinată, în toate domeniile, bîntute la noi dela izbuc­nirea războiului. Cam aceleaşi lu­cruri s’au petrecut şi în Rusia, dar cu toate că de Rusia s’a spus că e ţara tuturor fraudelor şi a tuturor toleranţelor, totuşi, acolo s’au luat unele măsuri şi s’au aplicat pedep­se atît de drastice unor „sus-puşî“, cum nie! nu s’ar putea bănui la noi că se pot aplica. Reproducem mai jos o corespon­denţă a marelui ziar german „Frankfurter Zeitung“, din care se va vedea ce arestări s’au făcut în ultimul timp în Rusia: FRANKFURT. — „Frankfurter- Zeitung“ primeşte următoarea co­respondenţa din Copenhaga : — „In timp ce marele ziare din Petrograd ocupindu-se de arestările bancheri­lor şi publiciştilor ruşi implicaţi în senzaţionalele fraude, caută să as­­cundă motivele acestor arestări, pen­tru a nu da proporţii prea mari aces­tui scandal financiar, ziarele din Mos­cova, cum e organul principal al in­dustriaşilor, „Utro-Rossii“ şi naţio­nalistul „Golos-Rusi“ desvăluesc a­­devăratele cauze ale arestărilor. Ele dau o icoană reală a corupţiei din acele cercuri. Astrfel „Utro-Rossii“ atribue ares­tările nouilor puteri discreţionare date lui Stürmer în chestia comba­terei speculaţiunilor de tot soiul. Se ştia de mult că unele bănci co­merciale făceau speculaţii cu pro­dusele alimentare. Ele cumpărau­ stocuri de alimente ascunzîndu-le pînă ce preţurile creşteau adueîn­­du-le cîştigurî mari. Fostul ministru de interne Chwos­­tow a anunţat pe atunci o cercetare a băncilor. Acestea au protestat şi au fost sprijinite de ministrul de finanţe Rark care s’a opus, susţi­­nînd că băncile sînt supuse contro­lului ministerului de finanţe. Cînd Stürmer a reuşit să obţină for­marea unei comisiuni generale de aprovizionare sub prezidenţia pri­mului ministru şi sub controlul tu­­turor miniştrilor şi preşedinţilor de consilii comunale, a’a putut lua mă­ales datorită faptului că ministrul de finanţe Bark se află în străină­tate". * „Golos-Rusi" la rîndul sau dă ur­mătoarele amănunte: — „Poliţia politică la revizuirea documentelor unei bănci franco­­ruse, a descoperit participarea unor bănci la întinse speculaţii cu zahă­rul; au fost atunci arestaţi fabrican­ţii de zahăr Brodsky şi Babuşkin. S’a mai descoperit că băncile cum­­parau tot soiul de metale vlnzîndu­­le apoi guvernului pentru necesită­ţile războiului cu preţuri fabuloase, deoarece în pieţe nu se mai găsea nici un fel de metal". * „Russkoje-Slovo" dă o nouă infor­maţie în chestia băncilor: „Arestarea unor bancheri cunos­cuţi, ar fi cauzată de operaţiuni­­le l e­gale de bancă. Ministerul de rǎzboiu ar fi descoperit că cei arestaţi spe­­cialau aşa zisele garanţii ale bănci­­lor. Ministeru­l de rǎzboiu cere la darea furniturilor o garanţie echiva­lentă de la furnizori. Aceste garanţii se dau prin intermediul băncilor. Or, unii bancheri impărţeau astfel de ga­ranţii fără alegere, ca oameni fără capital, cari cedau unor alte persoa­ne furniturile. Bineînţeles, bancherii luau proviziuni mari din aceste afa­ceri. Guvernul cunoştea de mult manoperile, dar bancherii avînd protectori la Curte, nu îndrăznea să-i tulbure pînă cînd a fot atrasă aten­ţiunea autorităţilor militare în car­tierul general al Ţarului, asupra ce­lor ce se intlmplă. Din ordinul Ţarului a fost trimis la Petrograd generalul în disponibi­litate Pokotil. Acesta după ancheta­rea situaţiei, a dispus arestarea vi­novaţilor. Arestările le-a executat directo­­rul poliţiei Resanov. Bancherii au­ protestat contra arestăreî, unul din ei arătînd că e consul al Persie. Totuşi arestările s’au făcut. Toţi cei arestați au fost depuși la închi­soarea militară Pskow. Instrucțiu­­nea a făcută de generalul­­Pokotil. * Kitchener in intimitate De ce nu s‘a însurat nici odată Kitchener ? a fost întrebat Intr'o zi unul din prietenii săi. — De­oarece nu a avut nici odată, timp pentru așa ceva. Nici o viață n’a fost maî bine o­­rinduită, mai ocupată ca a lui. La deschiderea ostilităţilor, el sie afla in Englitera. Clnd a fost numit ministru de raz­boiu, se instală la War Office, unde nici un ministru nu locuise pînă a­­tunci. Cu privire la asta se poveste­ște următoarea anecdotă: — Slnt paturi p'aci ? întrebă el, cum intră In palat, pe pernăriî de serviciu. — Nu, milord, răspunse omul zăpă­cit. — Ei bine, să'mi pui un pat de campanie în odăița asta mică care se află alături de biroul meu, căci vreau să mă culc aci cu începere de astă-seară. Și cum omul se pregătea de ple­care, generalul adogă: — Ah ! să’mi aranjezi de asemeni alături, o cameră de baie. Dar pen­tru asta îți dau timp pînă mime. A doua zi, odaia de baie era gata. * Kitchener nu avea locuință în Londra. El era proprietarul unui frumos domeniu In comitatul de Kent, Broome, Park unde poseda o mulțime de lucruri de artă, între cari porțelanuri admirabile — pa­siunea lui — și unde locuia cînd se afla în Englitera. A doua zi după numirea sa ca mi­nistru de rǎzboiu, lady Wantage Îi oferi casa ei din Carlton Terrace. Dar nu profită decit mai tirziu de ea şi la intervale, de­oarece era reţinut la War Office. Cîtva timp după­ aceia, regele Engliterei puse la dispoziţia ministrului sau un a­­partament în palatul Saint-James. Kitchener se instală în el un chip de­finitiv. Itata cum II era împărţit timpul. Sculat la 7 dimineaţa, îşi făcea toaleta cu minuţiozitate timp de o oră, citind tot­odată scrisorile pri­mit­.'. Apoi îşi bea ceaiul şi la 9 ceasuri pleacă la War-Office. De la 9 pînă la 12 şi un sfert, primea pe vizitatori, îşi citea corespondenţa şi raportu­rile de pe front, se ocupa de chestia muniţiilor, lua parte la consiliile de cabinet, după aceea dejuna, iar i­­mediat după masă lucra pînă la o­­rele 5 jumătate. La 11 ceasuri se culca, afară numai dacă evenimen­tele nu-1 obligau să-şi prelungească lucrul. Om de disciplină și metodă, el se culca regulat la 11 seara. In Africa, Kitchener se scula la orele 5 jumă­tate. E adevărat că lucrul înceta, acolo la 5 ceasuri seara. El făcea m­ainle de masă o plimbare lungă cu unul din ofițerii statului major şi alte­odată după masă juca biliard la ca­re nu era întotdeauna învingător. La Londra, timp de 22 de luni, cît dură ministeriatul sau la War-Offi­­ce, Kitchener nu cunoscu nici o ci:- , pfi de odihnă, afară numai de tur­­neurile lui de inspecţie pe cari le făcea pe cîmpul de manevre. Se zi­ce că el le considera ca pe nişte sim­ple distracţii, de­oarece aceste func-­­ ţiuni difereau de acelea pe cari le îndeplinea în biruri­le 5 din White-Kitchener avea, oroare de tufeloa­­ge. El avea gri­je, cînd se ducea in A­­frica d’a lua cu dinsuil cit mai pu­ţine documente. In campanie nu lu« cu el decit un pachet de formule te­­legrafice, pe cari le punea in cască* In buzunar nu-i lipsea creionul. Și asta era tot El citea rar câte o eri­­spare oficială și scria și mai rar, ceea ce după dlnsul însemna « nu Pierde timpul de geaba. Evident că numai un om ca el ar fi putut, să-şi permită o astfel fr atitudine. El nu dădea socoteală de cele ce făcea de­cit prin cale telegrafică şi cind cre­dea de cuviinţă. Toţi erau­ deprinşi cu obiceiurile lui şi toată lumea se înclina căci rezultatale vorbeau pen­tru el. Asculta în­să tot ce i se im­punea; dar vorbei p­uțin, In afară de comandele ce da. Intr’un moment dificil înainte de război, Kitchener răspunse unul mi­nistru care îl sugera d a rămine în Englitera unde toți ar fi avut nevoe de sfaturile sale. — Nu pot să-roi permit a da sfa­turi. Sunt obicinuit să dau ordine. Kitchener era din aceea care îşi asuma toate responsabilităţile şi în unele circonstanţe se arata foarte se­ver şi atutoritar, dar admitea ca cineva să-i reziste clnd avea drep­­tate( Intr'o zi, în Africa, inspectînd o cale ferată ale cărui lucrări se înce­puse de curînd, el chemă pe directo­rul antreprizei şi îi făcu oarecare observaţiuni. Pardon! întrerupse acesta cu un ton ferm privind pe Kitchener drept în ochi, oare d-ta ai responsabilita­tea antreprizei sau nu? Kitchener înţelese că avea­ a face cu un om şi jumătate şi tăcu. Kitsche­­ner prin caracterul şi loialitatea lui impunea pe dreptate respect chiar dușmanilor lui. A fost cel mai indi­cat ca ministru de rǎzboiu al An­gliei. i—mmn ■ itfiiMn 9 LORDUL KITCHENER Colecta Ligii Culturale pentru prizonierii români din Rusia Pentru ameliorarea soartei prizo­nierilor românî de razboiu din Ru­sia, a­u mai sosit următoarele mări­­nimoase contribuții: D. Al. Cantacuzino (Alea), Sinaia, 20 lei; ing. Tib. Eremia loco, lei 100; * „Liga Culturală" secția T.­Măgurela lei 182. Suma din urmă lei 4477. Total lei 4779. Au mai contribuit cu cărţi d. Ma­tei Boeriu, loco, 200 reviste; d. Ion Hanciu, R.­Vîlcea, 157 cărţi, 62 re­viste; d. Paul I. Pavlov, loco 1000 ex. reviste; d. A. G. Cantacuzino loco, 164 cărţi şi reviste; d. Frăţilă, lo­co, 60 volume; Gr. Păunescu Radu, Brăila, 600 reviste; P. Roşea et I. Iosif, Bechet, 100 ziare; „Liga Cul­turală” secţia Craiova, 215 cărţi; F. Focşăneanu, Brăila, 61 cărţi; căpi­tan G Policroniade, loco, 22 cărţi; Al. Benga, Rogoaza, 20 cărţi; H. I. Bede, Galaţi, 26 cărţi şi reviste; Al. Niculescu loco, 50 volume; Cercul studenţesc Doljan 100 exemplare re­viste; d. N. Apostol, Roman, 63 re­viste; d. loan Comşa ,loco, 5 cărţi şi 15 reviste. * Colecta urmează. Bani şi cărţi sa trimit pe adresa „Ligii Culturale“* Bucureşti, str. Fîntînel No. L Cimerul spectacolelor DUMINICA, 31 IULIE PARCUL OTETELIȘANU^—Compa­nia de operetă „Gabrielescu“: „Papagalul vesel*­. GRADINA BLANDUZIA.— Compa­­nia Cigalia: „Voiajul de nuntă*. CINEMA LUX. — Program special pentru redeschidere: „Credincioa­să pînă la moarte“, 4 mari acte, cu eleganta şi m­eritătoarea Robi­ne» ARENELE AMICII ORBILOR ŞI CI­NEMA VENUS, Odette de V. Sar­dou cu Francesca Bertini, la A­­rene se reprezintă şi revista: Ce faci şefule ? SELECT CINEMA CENTRAL. — Premieră .Castelana“ după Alfred Capus cu Jeane-Marie Laurent

Next