Adevěrul, august 1916 (Anul 29, nr. 10558-10588)
1916-08-01 / nr. 10558
luni 1 August 1918 Serbiei şi Minutenegruhii sínt înglobate în cheltueliie Angliei care le subvenţionează, iar cheltueliie Turciei şi Bulgariei sínt înglobate în cheltueliie Germaniei. Cheltueliie de râzboiurile Japoniei sínt relativ fără importanţă deoarece ele se raportează la o acţiune militară redusă numai la cucerirea posesiunei germane„Kiao-Tcheu“ de pe litoralul Chinez, ,în marea Galbenă. Această cucerire o va despăgubi cred îndestul de aceste cheltueli. Am făcut această digresiune spre a ne da seama de forţele financiare de care dispun statele beligerante şi a putea judeca maî limpede şi maî precis de ce mijloace va trebui să dispunem no! în cazul «nu! eventual războiu. Vom avea dar de suportat enorme cheltuelî cu întreţinerea armate!, cu procurarea de arme şi muniţiunî, cu hrana populaţiune! civile şi multe altele. Aceste cheltuelî le apreciez la circa 150—180 milioane lei pe lună și dacă admitem ca războiul nostru nu va dura mai mult de 6 luni, ne va trebui în total suma de 900 milioane pînă la 1 miliard de lei. Prin urmare, chestiunea mijloacelor bănești nu este atît de uşoară pe cît ne închipuim și cum am zis rezolvarea ei depinde exclusiv de la patriotismul nostru care să ne ţie strîns uniţi şi gata la orice jertfe, şi în ziua cînd patria va apela la fii săi, să facă fiecare sacrificiul vieţii şi al avutului său, fără nici o ezitare sau părere de rău, ci din toată inima, cu tot entuziasmul de care poporul român e capabil şi cu toată abnegaţia, aşa cum ne dă exemplul celelalte popoare prinse în vălmăşagul luptei şi în fruntea cărora stă nobilul şi eroicul popor francez. * * * Revenind la resursele economice şi financiare ale Romîniei în războiul de mîine, să cercetăm mai întîiu starea finanţelor sale din trecut şi prezent spre a vedea cum sunt mijloacele de care dispune din veniturile sale bugetare şi dacă aceste mijloace ar fi îndestulătoare spre a face faţă cheltuelilor unui eventual războiu, fie el chiar de scurtă durată. Această chestiune o vor dezvolta într’un apropiat număr al Adevărului. G. LUCIAN BOLTUŞ 1916, Iulie. Fasisat pentru incasatoare pe vagoane salariu iniţal 3,25-3,10 pe zi, se caută la Societatea Comunală a Tramvaielor Răcoreşti A se adresa Serviciul Mişcărei la Depozitele ,,Ştefan cel Mare“ sau „Bonaparte“. Esteria şi Restaurant sub noua Direcţiune lorgu C. Steriu Bere specială L U CHEft Bucătărie de primul rang Preţul convenabil, curăţenie exemplară Zilnic concert sub direcţiunca aim paticului PETRU URZ CEANU P rima Şsoaia de limbi moderna şi de Stenografie fondată 1881 de către Profesorul DUPLGYEN devenită Academie Comercială — 27 Strada Stâ'dan 27 — It a|.tarut I S iptaintaa lăstelul®? Basils Spans — IT vc cat — Bulevardul Elisabeta 58 — Consultaţii S'c-le a. m. — Foarte important pentru părinţi Voiţi să ştiţi cum să vă creşteţi fetele ? Voiţi să ştiţi cum să le păstraţi sănătatea, frumuseţea şi graţia corpului fetelor ? Voiţi să ştiţi cum să se îmbrace şi cum să-şi dezvolte corpul prin exerciţii fidea fetele voastre ? Voiţi să ştiţi cura trebue cultivată mintea şi suletul fetelor ? Citiţi cartea €©M©ÄfM FETELOR scrisă de renumitul medic Dr. L. FÜRST, BERLIN .■adusă în româneşte pe înţelesul tuturor de Dr. George D. FISCHER, medic comunal. In această carte, care poate fi citită In orice familie, ■c, descrie în termeni aleşi mijloacele cele maî bune prin care se poate da cea mai mare rezistenţă sexului frumos (virtuoasele mame) în cari rezidă toată vlaga poporului nostru. Preţul lei 2.5-6. De vînzare la toate librăriile şi depozitarii de ziare. Cop. General , Agenţia Brănişteanu, f-tr. Sf. Ionică 5. La caz dacă nu se găseşte la librari, să se trimită 2.50 prin mandat poştal la administraţia revistei „HIGIENA“, Str. Paris BANCA Sl SCHIMB ffî. FINKELS BUCUREfTI, Str. LIPSCANI, ap. 18 Noul Palat Dacia Romină, prăvălia Mo. 1, în cell. Cursul pe ziua de 31 Iunie_1916_ Camyll Vani 5’lt Rentă amor. 1905 M 35 84IP5 4°/. Rentă 74 2-- 75|-4®/c Oblig. Tom Fuo. 74 50 75 50 50/«iOLlig. Jud. Corn. 90 50, 9150 „ „ 77;— 78 — 5% Fonint Hurato | 88 —' *850 50/. I cri*. lunc. rurale 90 10 8d 50 4 • „ „ „ 75-1 76-bci, „ mb. Rn«, i 86 50; 87 25 5e/i * (tk Insi 81 25 82 — Ac. B, Nnțlonală 6350— Bj75— _ _ A prioriM • 49.;— f()0, rrnc. Uncia R. 35.2 —1540 — „ I such homAnă C20— 630 — ( tr. vil.nnfclrUoă■, 80 50 8150 i IIci germane , 116— 181— lanv. lit.nocee 109— 311 — . indiene 100—102-îuble Ut Ui I 223 - 226 -I II Valuri, Valuri Se Ine inundă, în fiecare seară vasta grădină Arena Amici! Orbilor, unde se reprezintă marea operă Odette a lui Victorien Sardou, interpretată în chip dumnezeesc de Francesca Bertini. Acest film merită admiraţia lume!. Bucureşteni ! veniţi cu mic cu mare s'o vedeţi, s’o admiraţi, în zguduitoarea dramă ce stoarce lacrămi spectatorilor. După plîi..s vina şi rls. D-nii Titu Protopopescu, (Mizileanuî) Sinescu, Ghiburicon, în revista ce faci şefule ? fac.: lumea să rîdă tot cu lacrămi. Deci, nu uitaţi batistele acasă. N. B. Opera „Odette“ (fără revistă) însă cu o comedie se reprezintă și la cinema Venus cu acelaş succes. La Arene prețuri reduse. Din Ploeşti Cinema TcEfrii-Redern Grandiosul program patriotic, după romanul lui Daniel Riche, jucat de artiştii casei Pathé Frères din Paris MAI PRESUS DE TOATE se va reprezenta numai azi la Modern. Mîine Luni se va reprezenta o dramă extrem de tragică „Plicul sigilat“, petrecută într’o mare familie ofiţerească. Select cinema Privita Tot Ploeştiul şi-a dat azi întîlnire la Griviţa unde se reprezintă marele succes mondial MOULIN ROUGE viaţa pariziană după celebrul roman Montmartre de Pierre Frandac, 6 mari acte. Interpreţii: d-na Massard Tanlot, d. Frandac, etc. Operă complectă, preţuri obicinuite. Mîine Luni mare premieră: Călugăriţa exilată, 5 acte. Adunarea generală a Asociaţiei absolv.sc. superioare de comerţ, cars seral Eri a avut loc în sala „Eintracht" adunarea generală a asociaţiei. Adunarea s’a deschis la orele 5, sub preşedinţia d-lui loan G. Iliescu preşedintele comitetului central. D. ST. CONSTANTINEScU-BARZON, secretar, dă citire dărea de seamă a comitetului şi descrie pe larg toată activitatea Asociaţiei. Relevă piedicile întâmpinate de Asociaţie şi succesul obţinut prin acordarea termenului redus absolvenţilor şi înaintarea lor la gradul de sublocat, în rezervă. Relevă concursul dat Asociaţiei de d. ministru I. G. Duca, care este proclamat membru de onoare al asociaţiei. Arată că revista „Progresul comercial“, organ al Asociaţiei, va apare în curând cu importante modificări. Propune şi adunarea admite proclamarea de membri onorifici a d-lor Gr. Trancu-Iaşi, deputat de Covurluiu, M. Brătilă, profesor, V. Dimitriu, D. Dimiu, M. Mihăilescu şi St. Ţenov. D. IOAN G. ILIESCU, face o largă expunere de mersul asociaţiei arătînd greutăţile prin cari au trecut absolvenţii şi propune maî multe soluţiuni practice. D. I. P. NICULEESCU scoate In evidenţă activitatea comitetului, care şi-a făcut pe depiia datoria. Aduce mulţumiri d-lor I. G. Iliescu şi P. Tomescu, cari în mod deosebit s’au distins în munca întreprinsă pentru propăşirea Asociaţiei. Pentru fondul Asociaţiei donează lei 40 şi speră că toţi absolvenţi cari au fost avansaţi ofiţeri la 15 iulie a. c., vor face aceeşi faptă, deoarece meritul reuşitei revine Asociaţiei. D. ST. CONSTANTINESCU-BARZON se raliază propunerea d-luî D. P. Niculescu şi donează 50 lei Asociaţiei. O. RADU GEORGESCU propune ca Asociaţia să ia mai multe măsuri practice cari să-i îngădue o dezvoltare mai mare. Cu unanimitate de voturi se dă apoi descărcare comitetului de gestiunea sa și se alege comitetul central compus din d-nii: Ion G. Iliescu, N. Chircuiescu, P. Tomescu, C. Ionescu, St. Constantinescu-Barzon, D. I. Niculescu, Iliescu G. N. Se aleg apoi în comitetul secţiunei Bucureşti d-nii P. Tomescu, I. Meşetescu, Radu Georgescu, Ion C. Vasilescu, D. O. Popescu, N. Iliescu, St. Constantinescu-Barau, D- Boţoman şi G. Birtulescu. Comitetele reunite, Central şi Bucureşti se vor constitui, Luna 1 August, la sediu, strada Dionisie, 64, la orele 9 seara. Crima din Roşiori de Vede ROŞIORI, 30 Iulie. -- Vineri 29 curent, orele 9.40 seara, individul Mişu Angelescu, luindu-se la ceartă cu fosta-i amantă, Florica Turneanu, şi în ceartă intervenind şi gazda acesteia, Costică Ionescu, funcţionar la gară, Angelescu a împuşcat pe acesta din urmă. Amănunte prin poștă. — Coresp._____ rx , Victor Filotti nu a fost descoperit pină acum. Se crede însă că el nu a putut trece graniţa şi că s’ar afla ascuns pe undeva în ţară. Astfel că speranţa de a prinde pe marele fraudator, nu a părăsit încă pe membrii parchetului. Cercetările d-luî judecător de instrucţie Paul Iliescu pe ziua de orî, s’ău mărginit în a deschide, în mod forţat prin arderea cu oxigen, a casse! de fier particulară pe care o posedă Victor Filotti, în biroul său de sindic. S’a găsit numai o corespondentă cu poşta, care urmează să fie citită cu deamănuntul pentru a se vedea ce concluzii se pot trage pentru interesul instrucţiunii. Nici un registru privitor la operaţiunile cu poşta nu a fost găsit; de asemenea nici bani nu au fost găsiţi. Judecătorul de instrucţie a ascultat era pe câţiva membri din familia dispărutului, căutînd să afle ceva despre urma acestuia. Dar chestiunea cea mare, care preocupă instrucţia, este de a se şti dacă în adevăr există depus la banca din Elveţia, indicată de Filotti, depozitul In valoare de circa 5 milioane de Iei, pe cari dînsul îi ridicase de la poştă. Fiindcă o comisie rogatorie pe cale normală ar face ca răspunsul să Intirzieze prea mult şi nu ar putea aduce informaţiunile totale şi precise de cari are nevoie instrucţiunea. ed. Judecător Paul Iliescu a dispus ca să se trhneată un curier special In Elveţia şi anume la banca „Schweizerische Volksbank“ din Zürich, unde Filotti pretindea cifre întreg depozitul. Această comisiune rogatorie, prin curier special, era necesară pentru clarificarea chestiunii milioanelor şi a se şti cu certitudine cine sânt şi în ce condiţiuni sunt depuse, căci Victor Filotti, cu prilejul primelor cercetări, prezintase parchetului acte din partea numitei bănci elveţiene din care rezulta un depozit de 3 milioane. Acele acte purtau o dată mai veche, astfel că era posibil ca situaţia depozitului să nu mai fi fost aceiaşi în momentul înfăţişării actelor. Pe de altă parte Filotti ar fi putut de atunci, pe cale telegrafică să fi dispus de o parte din acei I bani. Comisiunea rogatorie trimisă, va aduce răspunsul definitiv. Mijlocitorii oficiali şi Comitetul Burse: Se ştie că motivul invocat de Filotti, fostul sindic de fraudator, faţă de administraţiunea poştelor franceze pentru a întîrzia cu plata sumelor datorite în 1914, a fost legea noastră a moratoriului, cu străinătatea. Dar cînd administrația poştei franceze observînd întârzierea, a cerut poştei române ca cel puţin să îi se achite dobînda moratorială, s a descoperit frauda... Este într’adevăr revoltătoare reaua credinţă a unui oficial al statului (şi naivitatea străinilor) ca să se recurgă la legea moratoriului cu străinătatea, pentru a nu-şi îndeplini obligaţiunile. In legătură cu aceasta nu se indică, că la Bursa din Bucureşti, se mai găsesc şi alte cazuri în cari mijlocitorii oficiali s’au sprijinit pe legea moratoriului pentru a nu face vărsămintele, la cari sint obligaţi, nici pină az. Se spune ceva maî mult, că depunîndu-se reclamaţiuni repetate comitetului Bursei acesta a găsit de cuviinţă să înlăture sistematic soluţionarea acestei chestiuni. Dacă faptul este adevărat , că există vr’un mijlocitor oficial care mai recurge și azi la legea moratoriului pentru a nu fi executat angajamentele sale de Bursă, din 1914 și pînă azi, sprijinindu-se pe o lege făcută numai în favoarea persoanelor particulare și străine de o instituţie superioară de stat, — aceasta constitue un grav prejudiciu în sarcina comitetului de Bursă din Bucureşti. Lucrurile ar trebui cercetate f raudele dela Poştă ---------------------------— — Cercetările instrucţiune!. Sunt milioanele Poştei In Elveţia? — C i si iD iiază i ii li fiii „Revista Automobilă“ publică următorul interesant articol: Franţa posedă actualmente o flotă aeriană destul de mare, cu cadre numeroase şi puternice înzestrate cu aparate de toate specialităţile şi cu piloţi Încercaţi. Cum a fost creiată această flotă? Care să fie mecanismul vast care îngădue Franţei să avînte spre cer nenumăratele escadre de aeroplane şi să asigure acestor minunate formaţiuni un aflux de forţe mut, solide, inteligente, oţelite la toate oboselile şi capabile de toate isprăvile. Se poate afirma fără ezitare că aviaţiu sa, a cincea armă a Franţei, a fost făurită şi desăvîrşită în chiar cursul acestui război. Cea mai mare parte a piloţilor care combat acum pe front au făcut şcoala lor în şcoalele militare sau militarizata. Recrutarea piloţilor se face din toate armele, îndată după prmirea lor în corpul aviaţiuneî, elevii piloţi sînt îndreptaţi în primul rînd spre un centru unde urmează timp de treî-patru săptămîni cursurile teoretice de aviaţiune (aerodinamică, mecanică, istorie a motorului ş. a.). De acolo ei sînt repartizaţi în diferitele şcoli de zbor, pentru a învăţa pilotajul. încă prin primul moment el sunt autorizaţi să-şî aleagă, dacă nu aparatul pe care preferă a zbura, cel puţin motorul (fix sau rotativ); această libertate s-a acordat elevilor piloţi în timpul din urmă. Ca metode de învăţămînt practic al conducere! aeroplanelor, sînt două: metoda, individuală şi metoda comandelor duble. In metoda individuală elevul pilot învaţă el singur să zboare. El începe prin a face exerciţii cu „pinguinul** adică să ruleze pe pămînt cu un aparat prevăzut cu motor foarte slab şi care nu se poate ridica de la pămînt. După ce e învăţat să facă liniile drepte, impecabile şi să mânuiască cu îndemînare aparatul şi motorul lui, elevul treee pe un aparat maî puternic şi, cîtjiva vreme, face ocoluri de aerodrom la o înălţime de cinci ptnă la cincisprezece metri. Abia după ce el a dobîndit oarecare experienţă în aceste exerciţii i se dă un aparat, adevărat de zbor cu care elevul îşi va face antrenamentul plnă la stagiul necesar pentru trecerea brevetului inferior de pilot. Aceasta este metoda cea mai lentă, dar are foloasele ei netăgăduite. In ce priveşte metoda comandelor duble, iată cum se procedează în şcolile franceze: Elevul pilot se suie de la început de aparate bune de zbor, dar prevăzute cu levieruri şi comande, duble; el este de la prima lecţie însoţit de un monitor-instructor şi asistat de el la toate zborurile. Monitorulinstructor stă la spatele elevuluilot şi are la îndemînă cîte unul dincvier-urile duble ce comandă aparatul. O dublă pereche de pedale ce comandă direcţiunea permite monitorului să "controleze sail să imprime avionului direcţiunea voită. Elevul nu face la început decit să relete mişcările instructorului care ar îl dă exiplicaţiuni. Uneori elevul învaţă pe nesimţite să conducă aeroplanul şi aproape fără să-şi dea ■,eama cum a învăţat. Această metodă pare să fie cea mai naturală, aceea a imitaţiei, o■icînuinţa contribuind puternic la educaţia şi coordonarea mişcărilor născute din instinct. Puţin cîte puţin monitorul lasă nai multă libertate elevului sau şi nu mai pune mina pe comenzi decit în caz de gravă greş al ii sail de ,,renous“-urî prea tari Aterisajele se lucrează cel mai mult şi din ziua in care elevul ajunge să coboare formal, el este apoi lăsat singur, adică i se dă învoirea de a face câteva ocoluri de aerodrom, singur, sub ■chil monitorului lui; apoi este treut la un alt aerodrom unde începe ntrenamentul zborurilor propriuisc. Pilotul, chiar cînd are ceie maî mc dispozitiunî şi toate însuşirile vrute, nu treime totuşi să fie format1 1......... vnmi-.i.'i -----1,----1. unei formaţiuni progresive a reflexelor. Pentru a deştepta şi ordona aceste reflexe este neapărată nevoe de oarecare trecere de timp în exerciţiu continutt. Cei ce se grăbesc şi caută să termine cît mai iute, nu vor fi niciodată decit nişte piloţi mediocri, necomplecţi Li se întîmpla ceea ce se înttmplă tuturor fiinţelor oprite în desvoltarea lor; vor purta de veci pecetia lucrului neisprăvit. Dimpotrivă, cei cari progresează prea încet — cu foarte rare excepţii — nu vor ajunge nici ei vreodată niscai pilot desăvîrşiţî; asta din cauză că acestora le lipsesc cu totu însuşirile fireşti necesare acestei îndeletniciri . Antrenamentul se face şi el in mod progresiv. Primele zboruri, la înălţime mică, se fac deasupra aerodromului. Ceea ce trebue să preocupă. In această epocă, pe tinerii piloţi, sunt aterisările. A aduce aparatul exact la locul voit, printre celelalte aparate, este grija lor cea mai de căpetenie. Pe urmă, înpreună cu zborurile peste cimp, vin şi celelalte preocupări din cari înălţimea este cea mai de seamă. Prea puţini sunt elevi,piloţi cari să nu aibă de la început gustul zborului de înălţime. Aceste zboruri de antrenament sunt scurte; monitorii totalizează cu grijă „timpurile“ şi după vreo douăzeci de ore de zbor (maximul este de douăzeci şi cinci de ore) elevul se apropie de brevet. Probele pentru obţinerea brevetului de pilot constă în a face: a) triunghiul, adică a face trei traiecturi cu trei escale în trei localităţi, formînd un triunghiu şi b) a se urca de două ori la două mii de metri înălţime. Proba de zbor în linie dreaptă a fost suprimată. Acesta este antrenamentul normal, dar condiţiunile climaterice nu-i sunt totdeauna favorabile. Fiecare şcoală are, îndeobşte, tipul de aparat cu care lucrează afară de două-trei şcoli unde se lucrează pe tot felul de aparate. Numărul piloţilor formaţi de aceste şcoli este considerabil şi merge necontenit crescînd. Astfel a ajuns Franţa să aibă o armată de aviatori cu care face zilnic minuni de bravură. Trebue să remarcăm însă că la aceasta contribue, ca pretutindeni de alfel, şi însuşirile personale ale celor ce sînt chemaţi şi opriţi în această sublimă falangă a „stăpînitorilor văzduhului* în zilele războiului uriaş la care asistăm. In condiţiunile arătate este cu totul firesc că aviaţiunea franceză — de altfel ca şi cea engleză, germană austriacă şi italiană — să fi făcut progrese aşa de repezi şi frumoase La aceste rezultate nu trebue să se uite însă că a contribuit şi organizaţia largă a şcolilor de pilotar — organizate în spirit larg atît în ce priveşte mijloacele materiale cît şi în ce priveşte condiţiunile morale adecvate vieţei şi mediului viitorilor aviatori. Acestor din urmă condiţiuni se datoreşte mai ales faptul că majoritatea celor ce cunosc nouile motoare şi mimarea lor, au cerut să fie trecuţi în corpul mnterilor şi au fost primiţi; iar , odată avînd prevetul de pilot — s’au acoperit de glorie în misiunile ce au primit şi îndeplini, spre folosul armatelor în cari servesc. I 10. [ SCI rp“cinlint in Boale de ochi si urechi Consult, ti-—12 a. m. și 4—-6 p. m. STR. DOAMNEI No. 27 Catastrofa dela pulberăria Dudeşti facă opt morţi Pe lingă cei anunţaţi de nsî, au mai murit ori opt din răniţii dela Pulberărie. Cinci au murit la Colţea, unul la „Caritas“ şi doi la „Filantropia“. La „Caritas“ mai sunt 3 raniţă, la Filantropia , foarte grav, oprla Colţea 6® dintre cari după părerea medicilor dacă vor scăpa cu viaţă zece. Pînă oră s’a socotit numărul total al morţilor la 148. iui ras! turco-ruso-englez Turcii confirmă înfrîngerea lor din Egipt CONSTANTINOPOL, 28 Iulie. — Comuniicat oficial din 27 Iulie. — Pe frontul Irakului, nici un eveniment asamnat. Taberile inamice de lingă Nassiria, In sectorul Eufratului, au fost hărțuite prin atacurile noastre de noapte prin suprindere, am capturat o pradă. In Persia, armata noastră mai continuă să împingă prin aripa ei treaptă, pe inamic spre Hamadan. Dușmanul a încercat să se apere n trecătoarea la este de Sahd dar a fost silit să se retragă spre Konkaver, lăsind in mlinile noastre un număr de prizonieri, două care de muniţiuni, cai petru opt tunuri şi olantitate de obiecte militare, un us de calibru mare a fost distrus de focul artileriei noastre. Prizonierii declară că un general francez a fost Însărcinat de la Inxeput să facă Întăriri spre a apăra tucătorile de la Konkaver Frontul Caucazului. — La aripa treaptă, trupele noastre mai continuă sâ înainteze spre trecătorile la nord de Bitlis şi Muş. Ofensiva începută de noi în contra poziţiunilor duşmane în apropiere de Ognott, la nord-vest de Muş, progresează în favoarea noastră. O parte din trupele noastre a sr sucerit, după asalturi violente, trecătoarea Buglan şi platoul Molquan, între Muş şi Ognott precum şi porţiunile inamicului la vest de această localitate, pe o întindere de 8 km. In aceste lupte am capturat vrăjmaşului 489 de paşti, o cantitate de muniţiuni, de material de geniu și capturat 140 prizonieri. Pe de altă parte, trupele noastre care operează la 38 km. la sud de Mamahatun In direcția localităței Highi, s’au apropiat de această localitate- Pe sectoarele din centrui din aripa stingă dușmanul nu a desfășurat ori nici o activitate. * VIENA, 30 Iulie— Prin telegrafia fără fir. — Comunicat turc. Frontul Irakului. Nimic important. Atacul englez de lingă Nassirieh a fost respins cu pierderi grele pentru duşmani. PERSIA. — Spre V de Konkaver, ruşii au fost respinşi spre E. Forţele principale ruse se retrag spre Ramadan. Duşmanul a fost gonit din trecătoarea Emise, trecătoarea este ocupată de noi. Frontul Caucazian. Pe aripa dreaptă duşmanul a fost aruncat după ţărmurile occidentale ale lacului Wan, spre nord. Teritoriul piuă larlui Mart a fost curăţit de ruşi, iar pe aripa stingă adversarul este Împiedicat de trupele noastre a executa lucrările sale de Intărire. La 28 Iulie 18 vapoare dușmane de rǎzboiu au atacat Mersina, daunele sînt neînsemnate. EGIPT. — Cavaleria engleză, Infanteria călămată, artileria și detaşamente de mitraliere au atacat Katia, duşmanul respins cu grele pierderi fuge in direcţia Rumeni, d* Pe frontul Egiptului, nici un eveniment însemnat Ungă Katia. Ultimul raport primit despre lupta de la Katia spune că detaşamentele noastre înaintate însărcinate cu un atac de recunoaştere au dat un asalt în contra poziţiunilor puternic organizate, ocupînd primile linii de tranşee inamice. Trupele noastre au ajuns spre seară ptnă la barajul de sirmă de fier al liniei principale duşmană, dar o furtună care s’a dezlănţuit atunci a zădărnicit posibilitatea de a continua această recunoaştere. Folosîndu-se de această situaţie, duşmanul a executat o surprindere în contra aripei noastre din stingă care arată pe la spate, după ce sa apărat mult timp, a pierdut mulţi oameni. Citeva din mitralierele noastre au fost părăsite după ce au fost distruse. In urma acestei operatiuni trupele noastre au fost retrase în noaptea de 4 spre 5 (8). Dușmanul cu toate fortele sale și sprijinit de întăriri aduse în grabă de la El Kantara, a dat un atac în contra trupelor noastre tăbărîte în apropiere de Katia, dar a fost respins. In noaptea de la 5 spre 6 (8), am retras trupele noastre spre o linie situată spre cot de Katia. (Depeşă comunicată de legațiunea otomană). Statnna Blandazia Compania de Comedii „Ionel P Cieslia“ xiumiaică, 31 Iulie V oiajul tie Stată Vodevil In 3 acte numai pentru Domni şi Doamne IN CURÎND Miţa Tirbuşon pentru reintrarea în teatru a d-neî VEVE P. CIGALLIA ficsew Speculatorii In Rusia — Acolo s’au luat măsuri, nu s’au tolerat toate, ca la noi. — O speculă neruşinată, în toate domeniile, bîntute la noi dela izbucnirea războiului. Cam aceleaşi lucruri s’au petrecut şi în Rusia, dar cu toate că de Rusia s’a spus că e ţara tuturor fraudelor şi a tuturor toleranţelor, totuşi, acolo s’au luat unele măsuri şi s’au aplicat pedepse atît de drastice unor „sus-puşî“, cum nie! nu s’ar putea bănui la noi că se pot aplica. Reproducem mai jos o corespondenţă a marelui ziar german „Frankfurter Zeitung“, din care se va vedea ce arestări s’au făcut în ultimul timp în Rusia: FRANKFURT. — „Frankfurter- Zeitung“ primeşte următoarea corespondenţa din Copenhaga : — „In timp ce marele ziare din Petrograd ocupindu-se de arestările bancherilor şi publiciştilor ruşi implicaţi în senzaţionalele fraude, caută să ascundă motivele acestor arestări, pentru a nu da proporţii prea mari acestui scandal financiar, ziarele din Moscova, cum e organul principal al industriaşilor, „Utro-Rossii“ şi naţionalistul „Golos-Rusi“ desvăluesc adevăratele cauze ale arestărilor. Ele dau o icoană reală a corupţiei din acele cercuri. Astrfel „Utro-Rossii“ atribue arestările nouilor puteri discreţionare date lui Stürmer în chestia combaterei speculaţiunilor de tot soiul. Se ştia de mult că unele bănci comerciale făceau speculaţii cu produsele alimentare. Ele cumpărau stocuri de alimente ascunzîndu-le pînă ce preţurile creşteau adueîndu-le cîştigurî mari. Fostul ministru de interne Chwostow a anunţat pe atunci o cercetare a băncilor. Acestea au protestat şi au fost sprijinite de ministrul de finanţe Rark care s’a opus, susţinînd că băncile sînt supuse controlului ministerului de finanţe. Cînd Stürmer a reuşit să obţină formarea unei comisiuni generale de aprovizionare sub prezidenţia primului ministru şi sub controlul tuturor miniştrilor şi preşedinţilor de consilii comunale, a’a putut lua măales datorită faptului că ministrul de finanţe Bark se află în străinătate". * „Golos-Rusi" la rîndul sau dă următoarele amănunte: — „Poliţia politică la revizuirea documentelor unei bănci francoruse, a descoperit participarea unor bănci la întinse speculaţii cu zahărul; au fost atunci arestaţi fabricanţii de zahăr Brodsky şi Babuşkin. S’a mai descoperit că băncile cumparau tot soiul de metale vlnzîndule apoi guvernului pentru necesităţile războiului cu preţuri fabuloase, deoarece în pieţe nu se mai găsea nici un fel de metal". * „Russkoje-Slovo" dă o nouă informaţie în chestia băncilor: „Arestarea unor bancheri cunoscuţi, ar fi cauzată de operaţiunile l egale de bancă. Ministerul de rǎzboiu ar fi descoperit că cei arestaţi specialau aşa zisele garanţii ale băncilor. Ministerul de rǎzboiu cere la darea furniturilor o garanţie echivalentă de la furnizori. Aceste garanţii se dau prin intermediul băncilor. Or, unii bancheri impărţeau astfel de garanţii fără alegere, ca oameni fără capital, cari cedau unor alte persoane furniturile. Bineînţeles, bancherii luau proviziuni mari din aceste afaceri. Guvernul cunoştea de mult manoperile, dar bancherii avînd protectori la Curte, nu îndrăznea să-i tulbure pînă cînd a fot atrasă atenţiunea autorităţilor militare în cartierul general al Ţarului, asupra celor ce se intlmplă. Din ordinul Ţarului a fost trimis la Petrograd generalul în disponibilitate Pokotil. Acesta după anchetarea situaţiei, a dispus arestarea vinovaţilor. Arestările le-a executat directorul poliţiei Resanov. Bancherii au protestat contra arestăreî, unul din ei arătînd că e consul al Persie. Totuşi arestările s’au făcut. Toţi cei arestați au fost depuși la închisoarea militară Pskow. Instrucțiunea a făcută de generalulPokotil. * Kitchener in intimitate De ce nu s‘a însurat nici odată Kitchener ? a fost întrebat Intr'o zi unul din prietenii săi. — Deoarece nu a avut nici odată, timp pentru așa ceva. Nici o viață n’a fost maî bine orinduită, mai ocupată ca a lui. La deschiderea ostilităţilor, el sie afla in Englitera. Clnd a fost numit ministru de razboiu, se instală la War Office, unde nici un ministru nu locuise pînă atunci. Cu privire la asta se povestește următoarea anecdotă: — Slnt paturi p'aci ? întrebă el, cum intră In palat, pe pernăriî de serviciu. — Nu, milord, răspunse omul zăpăcit. — Ei bine, să'mi pui un pat de campanie în odăița asta mică care se află alături de biroul meu, căci vreau să mă culc aci cu începere de astă-seară. Și cum omul se pregătea de plecare, generalul adogă: — Ah ! să’mi aranjezi de asemeni alături, o cameră de baie. Dar pentru asta îți dau timp pînă mime. A doua zi, odaia de baie era gata. * Kitchener nu avea locuință în Londra. El era proprietarul unui frumos domeniu In comitatul de Kent, Broome, Park unde poseda o mulțime de lucruri de artă, între cari porțelanuri admirabile — pasiunea lui — și unde locuia cînd se afla în Englitera. A doua zi după numirea sa ca ministru de rǎzboiu, lady Wantage Îi oferi casa ei din Carlton Terrace. Dar nu profită decit mai tirziu de ea şi la intervale, deoarece era reţinut la War Office. Cîtva timp după aceia, regele Engliterei puse la dispoziţia ministrului sau un apartament în palatul Saint-James. Kitchener se instală în el un chip definitiv. Itata cum II era împărţit timpul. Sculat la 7 dimineaţa, îşi făcea toaleta cu minuţiozitate timp de o oră, citind totodată scrisorile primit.'. Apoi îşi bea ceaiul şi la 9 ceasuri pleacă la War-Office. De la 9 pînă la 12 şi un sfert, primea pe vizitatori, îşi citea corespondenţa şi raporturile de pe front, se ocupa de chestia muniţiilor, lua parte la consiliile de cabinet, după aceea dejuna, iar imediat după masă lucra pînă la orele 5 jumătate. La 11 ceasuri se culca, afară numai dacă evenimentele nu-1 obligau să-şi prelungească lucrul. Om de disciplină și metodă, el se culca regulat la 11 seara. In Africa, Kitchener se scula la orele 5 jumătate. E adevărat că lucrul înceta, acolo la 5 ceasuri seara. El făcea mainle de masă o plimbare lungă cu unul din ofițerii statului major şi alteodată după masă juca biliard la care nu era întotdeauna învingător. La Londra, timp de 22 de luni, cît dură ministeriatul sau la War-Office, Kitchener nu cunoscu nici o ci:- , pfi de odihnă, afară numai de turneurile lui de inspecţie pe cari le făcea pe cîmpul de manevre. Se zice că el le considera ca pe nişte simple distracţii, deoarece aceste func- ţiuni difereau de acelea pe cari le îndeplinea în birurile 5 din White-Kitchener avea, oroare de tufeloage. El avea grije, cînd se ducea in Africa d’a lua cu dinsuil cit mai puţine documente. In campanie nu lu« cu el decit un pachet de formule telegrafice, pe cari le punea in cască* In buzunar nu-i lipsea creionul. Și asta era tot El citea rar câte o erispare oficială și scria și mai rar, ceea ce după dlnsul însemna « nu Pierde timpul de geaba. Evident că numai un om ca el ar fi putut, să-şi permită o astfel fr atitudine. El nu dădea socoteală de cele ce făcea decit prin cale telegrafică şi cind credea de cuviinţă. Toţi erau deprinşi cu obiceiurile lui şi toată lumea se înclina căci rezultatale vorbeau pentru el. Asculta însă tot ce i se impunea; dar vorbei puțin, In afară de comandele ce da. Intr’un moment dificil înainte de război, Kitchener răspunse unul ministru care îl sugera d a rămine în Englitera unde toți ar fi avut nevoe de sfaturile sale. — Nu pot să-roi permit a da sfaturi. Sunt obicinuit să dau ordine. Kitchener era din aceea care îşi asuma toate responsabilităţile şi în unele circonstanţe se arata foarte sever şi atutoritar, dar admitea ca cineva să-i reziste clnd avea dreptate( Intr'o zi, în Africa, inspectînd o cale ferată ale cărui lucrări se începuse de curînd, el chemă pe directorul antreprizei şi îi făcu oarecare observaţiuni. Pardon! întrerupse acesta cu un ton ferm privind pe Kitchener drept în ochi, oare d-ta ai responsabilitatea antreprizei sau nu? Kitchener înţelese că avea a face cu un om şi jumătate şi tăcu. Kitschener prin caracterul şi loialitatea lui impunea pe dreptate respect chiar dușmanilor lui. A fost cel mai indicat ca ministru de rǎzboiu al Angliei. i—mmn ■ itfiiMn 9 LORDUL KITCHENER Colecta Ligii Culturale pentru prizonierii români din Rusia Pentru ameliorarea soartei prizonierilor românî de razboiu din Rusia, au mai sosit următoarele mărinimoase contribuții: D. Al. Cantacuzino (Alea), Sinaia, 20 lei; ing. Tib. Eremia loco, lei 100; * „Liga Culturală" secția T.Măgurela lei 182. Suma din urmă lei 4477. Total lei 4779. Au mai contribuit cu cărţi d. Matei Boeriu, loco, 200 reviste; d. Ion Hanciu, R.Vîlcea, 157 cărţi, 62 reviste; d. Paul I. Pavlov, loco 1000 ex. reviste; d. A. G. Cantacuzino loco, 164 cărţi şi reviste; d. Frăţilă, loco, 60 volume; Gr. Păunescu Radu, Brăila, 600 reviste; P. Roşea et I. Iosif, Bechet, 100 ziare; „Liga Culturală” secţia Craiova, 215 cărţi; F. Focşăneanu, Brăila, 61 cărţi; căpitan G Policroniade, loco, 22 cărţi; Al. Benga, Rogoaza, 20 cărţi; H. I. Bede, Galaţi, 26 cărţi şi reviste; Al. Niculescu loco, 50 volume; Cercul studenţesc Doljan 100 exemplare reviste; d. N. Apostol, Roman, 63 reviste; d. loan Comşa ,loco, 5 cărţi şi 15 reviste. * Colecta urmează. Bani şi cărţi sa trimit pe adresa „Ligii Culturale“* Bucureşti, str. Fîntînel No. L Cimerul spectacolelor DUMINICA, 31 IULIE PARCUL OTETELIȘANU^—Compania de operetă „Gabrielescu“: „Papagalul vesel*. GRADINA BLANDUZIA.— Compania Cigalia: „Voiajul de nuntă*. CINEMA LUX. — Program special pentru redeschidere: „Credincioasă pînă la moarte“, 4 mari acte, cu eleganta şi meritătoarea Robine» ARENELE AMICII ORBILOR ŞI CINEMA VENUS, Odette de V. Sardou cu Francesca Bertini, la Arene se reprezintă şi revista: Ce faci şefule ? SELECT CINEMA CENTRAL. — Premieră .Castelana“ după Alfred Capus cu Jeane-Marie Laurent