Adevěrul, decembrie 1923 (Anul 36, nr. 12223-12248)

1923-12-01 / nr. 12223

PAGINA 1 na»ţi dda Budapest» li convine da minune ca intra cetăţenii români de origină, maghiară el elementul ro­mânesc să nu se înfiripeze rapor­turi prieteneşti şi să existe o atmo­sferă de urfă şi duşmănie. Le con­vine pentru« a exploata o astfel de stare de Incuri la faţa Europei a­­pusene şi pentru că le procură ar­me de ponegrire a administraţiei si a naţiunei române. A alimenta insă zadarnicele Duzii al ireden­tis­tilor de la Budapesta, însemnează a deservi cauza si in­teresele reale ale elementului ma­ghiar din România. In adevăr, dacă se va căuta ca din maghiarii cetăţeni români să se facă o unealtă a politicei dela Bu­dapesta. Ia cazul acesta orice gu­vern si orice autoritate a statului sunt In dreptul lor să ia măsuri de pază si chiar de represiune. Menţi­nerea ordinei si asigurarea integri­­tatii statului justifică pe depila a­­ceste măsuri. De ele vor suferi, fă­­râ nici un folos si profit pentru dân­şii, cetăţenii in numele cărora vor­­­besc fruntaşii maghiarilor din tară. De aceea, sunt pe căi greşite a­­şti fruntaşi, când ameninţă si fac eclaraţii războinice. Dacă au ceva nedreptăţi de nere­­ficat, ele trebuesc prezintate In aşa formă, încât să nu jignească senti­­muentul românesc şi să nu fie o inju­rie aruncată naţiunei române. : Altfel, au totul de pierdut şi ni­mic de câştigat. N. Batzaria Dioto artistict ~ SPECTACOLE — OPERA ROMANA — Toaca. 8 jum. precis. , TEATRUL NATIONAL. — Un prou, 8.30 precis. TEATRUL REGINA MARIA— Mărăeluş, ora 0. TEATRUL MIC. — Un altuL TEATRUL CAROL CEL MARE Kromlet, orele 0 seara. TEATRUL POPULAR. — Pâi­nea altuia, orele 8 jum. TEATRUL ALHAMBRA. — Pu­iul numit, orele 0. CINEMA VLAICU. — Regina Diamantelor. CINEMA PATHE­LIPSCANT — Fii bărbatul meu cu Viola Dana. CINEMA DOAMNEI. — Fanto­ma Americei. CINEMA GLORIA. — Madame­­Tallisn cu Lyda Borelli.­­ * — Mâine după amiază la orele 5 E l Bălțatu anunță vernisa­­poziției sale de pictură la d’Art. * La Careul Militar apreciata ar­ătată d-na Piloţii Atanasiu conti­­■nt a obţine un deosebit succes din expoziţia sa de pictură. * O declaraţie a d-lui dr. Costinescu Am vorbit despre epţiunee în­treprinsă de unele cercuri libe­rale pentru a obţine schimbarea administraţiei comunale a capita­lei. După ce am publicat unele întâmpinări ce ni s’au făcut in a­­ceaată privinţă, am ţinut să cu­noaştem fi atitudinea d-lii dr. Costinescu, preşedintele comisiu­­nii interimare. D-ta ne-a spus, tn esenţă, urmă­toarele: — Ştirile de cari tmi vorbiţi n referi U oarecari *rmiUpu*ntri eu caracter politic. Vi rog ti notat* ci la primărie te face gospo­dărie ti nu politică. Cum. wem« înde­lungată, lumea a fost deprinsă altfel, « firesc ti mat '** fi os­tiei ttnH teami ti nu intelvagi ne­voia superioară de a îndepărta cu totul politica din treburile co­munil. Fapt­a ei nimeni nu mi-a comu­nicat vre-o nemulţumire ri iWpt­­re la gospodăria pe care o facem. Eu nu vreau la comună de­cit ad­ministraţie harnică și cinstită. Și pentru asta sper să am concursul tuturor. Un procuror ultragiat in exerci­ţiul funcţiunii Bârlad, 29. — O arestare care a produs senzaţie s’a operat astăzi In localitate. D. Tiberiu Udrea, pro­prietarul moşiei Cociu, o persoană bine cunoscută în oraş, făcând o re­clamare la parchet a ultragiat in cabinetul procurorului pe substitu­­tul, d. Emil Vasiliu. Acesta a adus cazul la cunoștința procurorului, care a dispus aresta­rea proprietarului. In consecință, comisarul Iosipes­­cu primind­rdinul de arestare, a ridicat de la cuibul Sindicatului agri­col pe d. Udrea, depunându-l la a­restul preventiv. Un proces de ultagiu la consiliul de răz­boi din Iași IaȘi.­­ La consiliul de război al corpului IV de armată, au început desbaterile procesului de ultragiu adus unui camarad și intentat d-lui căpitan Cătuneanu. Consiliul este prezidat de d. colo­nel Dumbravă. D. căpitan Cătuneanu este apărat de d. Alfons Herovanu, Mihai Ne­groizi, Mihai Borcea şi locotenent Manu. S-au ascultat martorii, au depus favorabil pentru inculpat, d. colonel Tulea, comandantul pieţei, colonel Dumbravă, comandantul reg. T­ro­siori, căpitan Manea şi alţil. Probabil azi se va cunoaşte rezul­tatul. Sanatoriul „CENTRAL" Medico eMnurgical Calea Căd­ăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Operaţiuni chirurgicale Tratament anti-sifliltic Boli Interne Laboratorul Central Analize medicale Instalatiuni speciale nlto-urinare, venero-stfilitloe (1 bo' nervoase neturbulente. Pe cale venoasă, Intramuscular. ( Bon de oohi, naşteri. Boll interne, ge- I nlto-urinare. venero-stfilitlee ai bo'i ( ( ( Analize complecte de urină, sânge, spută I suc gastric, lapte și orice produse p...­­V tologice. ( React. Wasserman si Sachs Georgi pentru­­ diagnosticul miftu­sului. Examene bac­­­terologice și anatomopatologice. ( Autovaccinuri și stockvaccinun (antigo­­­nococic, stafilococic, pol-microbîmi­c gripal­eta ( Pentru radiografie, radioscopie,­­ radioterapie, diatermie,electroterapie,­­ masaj vibrator, hidroterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi boli renale Pacienţii pot că ce trateze cu orice medie Interni»» sau chirurg In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât intern cât şi extern, de către medici specialiştii radiologi sifilis şi boli nervoase. Orele de tratament 9-11 «I 3 —6 p. m. cu toţi aştrii săi nenumăraţi, este astăzi mult mai misterios decât al­bastrul baldachin înstelat cu puncte de aur, ai strămoşilor noştri. Ni s'au precizat distanţe dintre stele; ni s’au precizat milioanele de chilo­­metri cari ne separă de alţi sorţi; ni s’a demonstrat existenţa altor sisteme planetare, altor lumi, altor aştri ; se cunoaşte numărul stele­lor, al planetelor; se ştie mişcarea universului întreg, se cunoaşte nă­­praznica iuţeală cu care tot ceea ce vedem noi pe cer, se mişcă — spre un punct necunoscut — de atâtea ti­oane de ani, şi totuşi de atâta nt j» de când aleargă, nu s’a doc­tei o ct.stelişoară, nici o planetă, Pytf cerești3-' cu miriadele de cor­«au mviîFl sbor nebunwt* In . Le reznjerdZ' vut. ui urma ui­­ştiinţifice ? mult mai adânc, decât cea ce dom­nea atunci, când străbunii noştri credeau universul un frumos balda­chin de cobalt Misterul nu este o lacună in psi­hicul omenesc, o lacună ce ar pu­tea fi acoperită de progresul ştiin­ţific; misterul este o problemă e­­temă, care pe măsură ce domeniul cunoştinţelor noastre se măreşte. In aceeaş măsură se măreşte şi el. Ziceam mai sus, că ştiinţa, cu re­zultatele cercetărilor sale, măreşte misterul. Să mai dăm un exemplu: In tre­cut când nu se ştia ce este eterul cosmic, lumea apărea destul de e­­nigmatică; azi când se cunoaşte extraordinara activitate a eterului, azi, ne vedem că trăim într’o lume care ne uimeşte, care ne dă aşa de mult de gândit, cum nu a dat de gândit străbunilor noşt. Ştiinţa nu a simplificat lumea; din contră pe măsură ce a explicat mai mult, in aceiaş măsură iar poate că latră o proporţie mai mare, a în­groşat misterul. Şi atunci? Atunci, în fata acestor Probleme nesolutionate, in fata acestui mi­ster mereu In creştere, mintea omu­lui cugetător începe să se Infioare; micimea individului faţă de enormi­tatea nepătrunsului se evidenţiază; relativitatea la proporţii; şi toate faptele ştiinţifice, încep să fie ma­terializate de credinţă. Dar oare, nu este un act de cre­dinţă afirmaţia lui Haeckel: „omul este rezultatul unei întâmplări: pu­ţină spumă, puţin fum, pe creasta cea mai naltă a unui val dintr’un ocean de materie sterilă“ ? Dr. P. Rob­escu ADUV FRU! A fiPARUT $i S’A PUS ÎN VAHZSRE ALMANACH ZIARELOR ADEVERUL „ DIMINEATA PE ANUL 1924 UN ELEGANT VOLUM DE 240 PAGINI CU URMĂTORUL cuprinşi Ilustraţiuni, Cugetări, P­roverbe, Anecejste, Glume pe toate paginele COPERTA ARTISTIC EXECUTATA IN S CULORI PREŢUL UNUI EXEMPLARI LEI 20 Despre Calendar­ui Almanach (Pre­tends lunilor analuii tatii. Leaendi Cele 12 luni ale anului (Calendar orto­dox, catolic şi protestant). Calendarul Israelit Calendarul musulman. Sărbătorite religioase, naţionale, re­gale, judecătoreşti, legale, naţionale străine. Posturile ţi dezlegările lor (la orto­doxi, catolici, Israelin, și musul­mani). Zodiacul ?i eclipsele anului 1924. Zile mari din istoria Neamului Ro­mânesc. Zile mari din Istoria universală. Chestiunea Calendaru'ul­ui Biserica Or­todoxă, de Archim. Scriban. Pagini albe pentru însemnări Gânduri într'un Calendar (poezie) de P. Strihan Plecarea trenurilor din Bucureşti. Sosirea trenurilor in Bucureşti. Cursele serviciului maritim român. Cursele serviciului de navigaţiune pe Dunăre. Regulamentul paşapoartelor. Adrese publice (Autorităţile din Bu­cureşti, Spitalele şi Sanatoriile din Bucureşti, Lega­tiunile *1 Consulatele din Bucureşti, Legatiunile (1 Con­sulatele României In străinătate). Muzeele României, 1923, încă un an de agonie, de I. Teodorescu. Toamna (poezie) de O. Bab­alescu. Tricentenare, bicentenare, centenare şi semicentenare (Dimitrie Cantemîr, Gheorghe Lazăr, Dimitrie Boanti­­neanu, Mitropolitul Andrei Şaguna, Blaise Pascal, Louis Pasteur, Ernest Renan), Cinstirea Eroilor Neamuîuît Proslăvi­rea „Ostaşului Necunoscut”, Mau­soleul Eroilor de la Mărăşeşti). Cum stăm cu împroprietărirea (sta­tistică oficială). Noua Constituţie — „Numerus Clau­sus”, de Dem. Teodorescu Suveranii români In Polonia. Sarcinile financiare ale României în­tregite (după date oficiale). Invalizii lăsaţi de răsboiul mondial (statistică). Evoluţia lui Vasilache, de M. Sado­­veanu. Noul chiriarchi al Bisericei ortodoxe române. Evenimentele externe ale anului 1923 (Conflictele din Ruhr, Conferinţa de la Lausanne, Evenimentele din Bulgaria, Conferinţa de la Sinaia, Conflictul itolo-grec) de Eugen K­lotH. Basinul Ruhr (hartă şi statistică). Ziarele minoritare cotidiane din Ro­mânia. Cum se capătă un vapor, de N. Bat­­tarla. Aniversarea Revoluţiei din 1848. Suprafaţa ţi populaţia Romăniei (sta­tistică). Clerul românesc in Ardeal ţi Vechiul Regat, Zile de primăvară, de N. Slavici* Chemarea (poezie) de A. Tom­a, Cu cât s'a scumpit viaţa (o paralelă de preţuri). Cenuşereasn, de Michel Provins (tra­ducere). Producţia şi exportul petrolului in 1923. Stagiunea muzicală 1922—1928, de Sc. Cocorăscu. Pictură — Sculptură, de Victor Ion Popa Adevărul Literar şi Artistic. Anul Teatral, de Josif Nidef de Sarah Bernhardt Situaţia agricolă a României tn 1923. Un monstruos atentat fizic şi moral. Poetul (poezie), de Emil /sac. Imigrări — Emigrări din România (statistică). Poştă, Telegraf­ul Telefon (situația de exploatare nn Ngembrie 1923), De Minimis, de O Qalaction* Valoarea In eun a­mentelor şi efectelor române. Catac­ismul din Japonia. Analfabeţii din Basarabia, Şcolile din Ardeal. Ziarul „Plutus",­­ Căile ferate rorw.e, situaţia technică­­ în Noembrie 1923 (lungimea liniilor în exploatare şi liniile ferate în construcţie şi In studiu, statistica locomotivelor, vagoanelor de călă­tori şi de marfă, în circulaţie, în reparaţie, defecte şi distruse). Atomul, temelia Universului (studiu şti­inţific) de Index. Un Istoric al Prem­iilor ziarului „Di­­m­ineaţa”. Poveţele Medicului de Doctorat Ygrec. Morţii anului 1903. inform­aţiuni Direcţia datoriei publice adută la cunoştinţa publicului deţinător de titluri de rentă română. emis® Între anii 1889 până la 1013 inclusiv, că comisia, centrală de ştampilare in­stituită pe lângă ministerul de fi­nanţe a hotărât în şedinţa dela 24 Noembrie 1023 prelungirea termenu­lui până la 1 Ianuarie 1924 până când re mai *pot depune l®, ministe­rul de finanţe at&t cererile noul de stampnare cât ţi cazurile de apel. DUMINICA 2 Decembrie SE DESCHIDE Sezlatea tí© iarnă a pentru curcere de TRAP şi GALOP. D. N. Soreanu a fost numit mem­bru în consiliul de adiţie al Teatru­lui Naţional din Bucureşti, repre­zentând pe artişti, in locul d-lui I. Livescu. D-nii dr. I. Costinescu, I. Nicules­­cu-Dorobanţu, R. Franasovici, Al. Adimănişteanu, C. I. Boicoianu, N. Flondor şi C. Dimopol au fost nu­miţi membri in consiliile de ad-ţie al creditului judeţean şi comunal şi al creditului viticol. Doctorul Emil Liebreich, fost prim-asistent al Cardcel da derma­­tosu­lligravie de la facultatea de me­dicină din Berna, s-a stabilit în Bu­cureşti, str. Batiştei 24. Consultaţiuni mimai pentru boale de piele, păr şi sifilis. Orele de pri­mire S-15. D. L. Mrazec a fost numit In co­misia specială economică a minis­terului industriei şi comerţului. Regele a numit membri ai or­dinului Coroana României în gra­dul de „mare cruce” pe d-nii ex­­miniştri: V. Sasu, A. Cosma, J. Th. Florescu şi C. Banu. Ceaiurile dan- n.(Xa reîncep Du­­sante la EID Du­minica, şi vor urma regulat Duminecă şi sărbă­toare între orele 5-7. D. C. Dumitrescu, student la drept, a fost numit şef de cabinet al ministrului sănătăţii şi ocrotiri­lor sociale. D. arhitect P. Antonescu a fost numit membru în consiliul de adi­­ţie al Casei grădinilor publice din Capitală. Duminică 2 Decembrie cor. ora 10 dfm­., Societatea „Noua Maternitate11 va da al patrulea Morning Dancing în sala de inlarmată a Restau­rantului Boulevard. Aboamente şi bilete se găsesc la Magazinul de Muzică „Degen , Calea Victoriei lângă Capșa. D. N. Cârpinişan a fost numit prim notar al primăriei din Cluj. D. Gh. Mihăilescu a fost numit grefier contabil al arestului preven­tiv Brăila, în locul d-lui V. Nichita, revocat. Societatea anonimă „Adevărul comunică cititorilor „Dimineţii” şi­ „Adevărului” că biroul de conten­cios şi informaţiuni „Informatorul”, care funcţiona sub conducerea d-lui B. Sepeanu, avocat, a încetat de a mai funcţiona, întrucât contractul da concesiune al d-lui Sepeanu a expirat. Suhl, de rezervă Corpusov Agaipie, din fosta armată rusă, a fos­t pri­mit în armata română. Asociaţia contabililor practici din România, recunoscută persoană ju­ridică, aduce la cunoştinţă contabi­lilor practici autorizaţi chiar şi a­­celor cari nu fac parte din această asociaţie că Duminică 8 Decembrie a a orele 8 dim. va avea loc la sediul societăţii str. Dionisie No. 64 (Saloanele Eintracht) o consfătuire, unde se vor discuta chestiuni de o importanţă vitală ce privesc exis­tenţa contabililor autorizaţi. Spre a da o mai mare exten­siune afacerei, Casa SV­­A­X ENGEL Bijuteria, Argintărie, Ceasornice şi Optici em-gros s’a mutat în vantul local din Str. Carol 87 etaj (colţ cu str. Soarelui) cu care ocaziune a asortat depozitul cu ultimele nout­ăţi. S’au găsit mai multe acte pe nu­mele de Ca­singher Iacob din Cer­năuţi. Cel care le-a­ pierdut, poate ridi­ca actele dela redacţia ziarelor noastre. De iinrare la chioșcurile de ziare și la pincipalele librării La Alba Iu­lia, pe lotul unde s’a si­ba apron­area... — O stare de părăsire și neIngrjire.­Pentru ceeace s'a cheltuit sute de milioane, se mai poate găsi anual un milion - două (Dela trimisul nistru special) Alba Iulia. — Am fost câteva zile în acest oraş istoric, ţi am urcat dru­mul pitoresc ce duce la cetate, pe locul unde s-a serbat anul trecut În­coronarea. Voiam să revăd cadrul măreţ al ceremoniei acesteia impresionante şi fastuoase, impozantele zidiri, menite să pomenească Încoronarea primu­lui rege al României Mari. De mult se zvonise la Bucureşti, că din aripa dreaptă a clădirii, care cuprinde apartamentele suveranilor, a dispărut Îndată după Încoronare, Întreg mobilierul. Unde a fost dus, de cine a fost transportat,­­ nu se ştie. Fireşte că la faţa locului se pot ar­ăta lucruri autentice, din cari poţi să desprinzi starea de fapt, de zvo­nuri şi legende. Iată,-mă iar în faţa complexului de clădiri, albe, nouă, cari înconjoară biserica încoronării. Aspectul lor continuă să fie ca şi anul trecut, plăcut, luminos, contrastând simpa­tic cu tristeţea dură şi întunecata & bisericei catolice ţi a celorlalte clădiri învecinate. Dar important este la orice lucru, nu numai aspectul, faţada, ci interio­rul Ce s’a făcut, ca aceste clădiri să rămâie într’adev&r edificii comemo­rative, rezistând faţă de ghimpele neîndurat al vtremei? VM la mici distanţe, câte o sen­tinelă care păzeşte porţile ferecate, dar nu văd ingriitorul acestei mân­dre aşezări. Totul e lăsat pare că nu părăsire, neîngrijit. Ce se strică, rămâne stri­cat. Plouă un turn cu găleata, şi apa se prelinge pe riduri şi roade ten­cuiala făcând să reapară roşul că­rămizilor. Din sălile improvizate pentru ma­rele ospăţ de gală, n'au mai rămas decât scânduri şi moloz, zăcând gră­madă in faţa sfitei Unire. Pe drumul Incoronărei, adică a­­colo unde regele a trecut în revis­tă armata, unde s’a desfăşurat ma­rea paradă, — cresc acum buruieni, se aruncă gunoi, locul s‘a coborât, s’a surpat Totul e lăsat în părăsire, în voia soartei. In drăgălaşa biserică, au muce­găit cărţile sfinte, asta fiindcă nu-i cine să se îngrijească de ea. Un intelectual din Alba Iulia, bun cunoscător al situaţiei, îmi spunea: — Nici biserica nu are stăpân. Mi­tropolitul Ardealului Bălan spune că biserica, Încoronării este a­șa, o­­dată ce este pe teritoriul arhidiece­­zei Sale. Dar până azi nu a luat-o in primire. Ministrul de război, iară spune că biserica este a lui. Dar n'a t­ tim­is pa nimeni care să se îngri­jească de ea. Poate că acum stabî­­lindu-se din nou, episcopul militar Justinian, la Alba Iulia, va veghea ca acest falnic locaș al Domnului să fie bine Îngrijit. Apartamentele regale sunt goale, pustii. N’a rămas nimic din mobilie­rul frumos. Acesta n’a dispărut, cum s’a zvonit, el fiind mobilier împru­mutat, a fost reînapoiat a doua zi. Celelalte Încăperi destinate pentru un muzeu istoric, etnografic, au ră­mas neisprăvite, zidurile și astăzi stau primitive, fără tencuială. Oamenii de aci se Întreabă: — De ce oficialitatea, care la în­ceput a arătat un interes atât de mare încoronării, a dat acum uitării această istorică aşezare? De ce s’au găsit anul trecut sute de milioane pentru zidirea ei, şi anul acesta nu s’a mai putut găsi un milion, două, pentru buna ei păstrare? Trebuia ca atât ministerul cultelor cât şi ministerul de Interne, să pre­vadă în bugetul lor, o sumă oare­care, pentru administrarea acestui complex de clădiri și să numească un administrator, sau custode, pen­tru nouile edificii istorice, de la Alba Iulia. ­ LEONARD PAUKEHOW Un proces interesant artistic in Iaşi ACŢIUNEA INTENTATA DE DI­RECŢIUNEA TEATRULUI NATIO­NAL ARTISTULUI BRABORESCU IAŞI. — înaintea d-lii Pavloff, judecătorul Ocolului­­ urban, s’a dezbătut un proces interesant de teatru Iată despre ce a fost vorba: D. Braborescu, cunoscutul artist dramatic şi societar la Teatrul Na­ţional, şi-a dat demisia şi a părăsit Iaşii acceptând un angajament la Cluj. Direcţia Team­ul din Iaşi, l-a dat judecăţii, cerând o despăgubire de 15.000 lei. D. Eugen Berovanu, decanul ba­roului a vorbit din partea Teatrului iar din partea d-lui Braborescu a vorbit d. Omer Popovin, cunoscutul avocat Judecătorul a amânat pronunța­rea pentru Sâmbătă. Dan. ­ Un furt însemnat la Iaşi IAŞI . Nişte hoţi, rămaşi încă necunoscuţi, au pătruns prin chei false, în locuinţa d-nei Be­­lariade, din str. Tătăraşi 30. Printre am­ei­, hoţii au furat 1 ceas de aur, 7 inele, o breşă, o pereche de cercei de aur şi un plus 8300 lei in numerar. D. Prioritatea pe care d. ministru G. Mârzescu a dat-o acestui proect de lege, depunându-l printre cele din­tâi, curând după venirea d-sale In capul departamentului Justiţiei, do­vedeşte că d-sa cunoştea necesitatea urgentă de a se pune capăt stărei precare în care se află patrimoniul dispăruţilor în război şi de a se cla­rifica situaţiunea femeilor rămase pe urma lor. Cinci ani de-a rândul, proectele de lege privitoare la aceşti dispă­ruţi, au fost alcătuite şi discutate fără grabă, în liniştea biurourilor diferitelor autorităţi publice. Pri­mul proect este datorit d-lui Ştefan G. Pop. Cel de-al doilea a fost re­dactat la ministerul de Război Al treilea proect alcătuit la ministe­rul Justiţiei, este un sfârşit supus discuţiunei mai largi a publicului şi a Parlamentului. Toate statele mai importante lua­seră măsuri speciale, căci cele de drept comun aveau mari neajun­suri faţă de numărul apreciabil al dispăruţilor din­­cauza războiului. In Franţa, legea specială a fost votată la 25 iunie 1919. In Anglia, chiar de la începutul războiului, s’au dat instrucţiuni de ordin ad­ministrativ, potrivit obiceiului sta­bilit în precedente războaie. In Ita­lia, un decret-lege a fost promulgat la 15 August 1919. In Germania, dispoziţiunile codului civil privi­toare la absenţă au fost precizate şi adaptate situaţiunilor noi, prin­­tr’o ordonanţă din 18 Aprilie 1916, iar în Austria din 12 Octombrie 1914. Numai în ţara noastră, se aplică şi astăzi dispăruţilor, dispoziţ­iunile codului civil (art. 98—126) privi­toare la absenţa precumnată, cu to­tul nepotrivite situaţiunei creată de ultimul război. Singura măsură le­gislativă existentă astăzi, în acest domeniu, este un decret-lege cu No. 2547 din 920, care permite judecă­toriei de ocol, în circumscripţia că­reia a locuit mortul sau dispărutul, să stabilească moartea sau dispari­ţia printr-o carte de judecată, dar cu scopul exclusiv de a da soţiei şi copiilor posibilitatea să-şi valori­fice drepturile la pensia de război. De aici două mari neajunsuri: I. De ordin economic, deoarece importantul patrimoniu al marelui număr de dispăruţi a suferit din cauza unei administrări provizorii, deci puţin diligentă sau nu tocmai scrupuloasă , dar mai ales, pentru că bunuri prea întinse erau sus­trase, împotriva interesului econo­mic obştesc, a posibilităţii fecunde de a circula, fiind izbite de indisponi­bilitate pe timp de treizeci de ani după dreptul comun, care nu a avut în vedere decât cazurile puţin frecvente din epocile obişnuite. II. De ordin moral. Femeea ab­sentului prezumat, nu este conside­rată ca văduvă, de legea ordinară. Or, neputându-se cere tuturor so­ţiilor dispăruţilor în timpul mare­lui război o credinţă pentru memo­ria soţului, de felul amintirilor veş­nice ale văduvei lui Hector, mai toate aceste femei erau împinse de lege, curios paradox, la nesocotirea legei atât morale cât şi civile, la împreunarea liberă. Aceste toate vor fi locuite in cu­rând, îndată ce proectul supus Par­lamentului, va fi devenit lege sanc­ţionată. Mai înainte însă ca proectul să devie creator de drepturi şi lavor de obligaţiuni, însemnez aici, trei ob­­servaţîuni înfăţişate într’un studiu făcut anul trecut, în urma însărci­­nărei ce mi s’a dat de către d. C. Panaitescu, directorul­­ general al Creditului Urban din Bucureşti Proectul, spre deosebire de legile străine, prevede aplicaţiunea regle­mentărilor sale nu numnai celor ce au aparţinut armatei, dar şi dispă­ruţilor civili Dispoziţiunea aceasta era imperios cerută de particulari­tăţile războiului nostru. Am avut invazia rapidă a germa­nilor, retragerea haotică în Moldo­va, vieţuirea înghesuită şi plină de lipsuri în acest ţinut al Ţarei, pla­ga epidemiilor­­şi a bolşevismului rusesc, cari au pricinuit dispariţia fără de urmă şi a unui mare nu­măr de civili. Legea Iusă este menită să fie a­­plicată şi tn ţinuturile alipite, unde n’a fost acest adaos de nenorociri la cele inerente războiului. Mulţi civili vor fi plecat de acolo timp­­ de HENRI G. MEITANI . Avocat rar, din cauza schimbărei regimu­lui, poate fără să li se ştie de ur­­­mă, dar nu cu gândul de a nu se mai reîntoarce. Reapariţiuni, posi­bil frecvente, a celor declaraţi morţi, conform noii legi, vor da loc la efecte neplăcute şi nepermise subt Imperiul unei raţionale le­giuiri. In vechiul regat, de­sigur, cazurile de reapariţiuni vor fi foarte rari. Socotesc că dorinţa unei uni­ficări, de altfel absolut necesara In general, a legislaţiunei în România întregită, nu trebueşte să provoace cu orice preţ măsuri legiferând identic, situaţiuni deosebite. Concluzia mea asupra ac­estu ■prim punct este prin urmare, ca dis­­pozitiunea legei speciale a dispăruţi- Ui­ nu războiţi, nu trebueşte aplicată dispăruţilor civili din Ardeal, Banat şi ţinutul Maramureşului. In al doilea rând supui atenţiunei celor în drept chestiunea prizonie­rilor morţi în captivitate. Un regulament complect şi judici­os a fost alcătuit pentru redactarea actelor de deces a morţilor din acea­stă categorie, de către o comisiune administrativă, în care figura de Eff­timie Antonescu şi un reprezentant al ministerului de războiu. Potrivit acestor dispoziţiuni, ex­tractele de deces originale, trimise de către ţara în care prizonierii au murit sunt supuse din oficiu, unui şir de formalităţi absolut necesare, la ministerul de externe şi de războiu, traduse, identificate, rectificate; ace­st» extract» sunt apoi trimise la re­giment» pentru ca militarul mort să fie şters din controale, şi la comuna de origină spre a se înscrie în sfâr­şit decesul, în registrul stărei civile. Din toate acestea rezultă că, în nenumărate rânduri, traducerea ex­tractului ce ajunge la comună, dife­ră de originalul străin. Cât timp o­­peraţiunile de controlare şi rectifi­care, netăgăduit necesare, nu vor fi insă reglementate prin lege, iar nu numai pe cale administrativă ori şi pe interesat­u« va putea contesta va­labilitatea. Intr’adevăr, nefiind lege care să-l acorde, ce efect legal poate avea un extract de deces românesc, presupunem, al lui Ionescu Anton, dacă originalul străin,—dealtfel te­meinic rectificat în fapt, toate cele­lalte date corespunzând spre ex. nu­mărul matricol, unitatea, locul de naștere, etatea — ar vorbi de moar­tea unuia laneski Andor? Chestiunea nu s'a ridicat pdnă as­tăzi, dar spre a o preîntâmpina, re­­viv­lamentul alcătuit de d. consilier Eft. Antonescu, ar trebui să devie le­gs. Al treilea punct ce voiu mai exa­mina e In legătură cu cel prece­dent, şi este datorit numărului redus de extracte de deces ale morţilor în captivitate, ce se liberează lunar, 800—1000 (in lunile de vacanţă mult mai puţin), iar numărul aproximativ al prizonierilor români încetaţi din viaţă la inamici, este de 54.000. Conform nouei legi referitoare la dispăruţii din ră­zboiu, se va putea pronunţa dispariţia ţinând loc de act de deces, pe ziua de 1 Aprilie 1921. In urmă peste vre­o doi ani, pre­supunem o femee simplă, cum sunt multe văduve de războiu, fără pu­tinţa de-a avea informaţiuni preci­se, care ar fi cerut şi obţinut pronun­ţarea dispariţiei la data de mai sus, vede apărând un extract de deces pri­vind tot, pe fostul ei soţ, şi din care ar rezulta că, el a murit în captivita­te în 1916, prin urmare cu mult îna­inte decât data stabilită pentru dis­­pariţiune. In asemenea situaţiil se va putea întâmpla prea des ca să fi existat in 1916 moştenitori de ai de­functului în grad succesibil, iar în 1921 el să fi decedat. Succesiunea deschisă la acest din urmă an pe baza hotărârei de dis­pariţie, şi atribuit Statului, va fi re­vendicată, când va apare extractul de deces cu data din 1916, de urmaşii moştenitorilor în grad succesibil ce existau în acel timp, cu drept cu­vânt. De aici nesiguranţă, procese, cari ar putea fi înlăturate, dacă s'ar gră­bi eliberarea actelor de deces ale mi­narilor morţi captivi, şi dacă, până una alta, fiecare comună ar avea­­ listă a tuturor morţilor in captivita­te. In lipsa ei la ţară câţi copii şi femei nu cred, dar la zadar că pă­rintele sau soţul lor, in realitate dus de veci, se va mai reîntoarce! Henri George Mélton/ avocat Distrugerea comerţului de pescărie din Tulcea O dispoziţie curioasă a ministerului de domenii.* Urmările dispoziţiei. - O delegat­une a comercian­ţilor de pescărie la minister. Zilele acestea, administraţia pes­căriei din Tulcea a primit un ordin telegrafic de la ministerul de dome­nii, direcţia pescăriilor, prin care se cerea ca tot peştele proaspăt sau sărat, ce se va găsi în localitatea noastră, inclusiv întreaga Deltă, spre desfacere, să fie trimis admi­nistraţiei de Calaţ­ singura autori­zată să facă vânzările. E o dispoziţie curioasă aceasta— când la Tulcea este o administraţie a pescăriei şi când comercianţii tul­ceni au putinţa să­ desfacă orice cantitate de peşte pe foc, fără să mai fie expuşi pierderilor pe cari le suportă trimiţându-i spre desface­re administraţiei de Galaţi. Suportarea altor spese, cum ar fi : plata transportului la Galaţi ; plata manipula­ţiilor de încărcări şi descărcări; plata comisionarului a­­sistent la vânzare, etc., etc, cum şi a pagubelor ca : diferenţe extra­ordinare la greutate ; vinderi sub cotă, etc., va avea de rezultat dis­trugerea comerţului de pescărie du­pă cel mult patru transporturi de peşte trimise spre desfacere Gala­­ţului. Administraţia pescăriei din Ga­laţi a găsit întotdeauna pretextul de a arunca, ca alterat, peştele proaspăt, chiar în stare viabilă, t unde poate duce o astfel de dax­ tăcere a mărfurilor comercianţilor de pescărie, decât la ruina lor com­plectă ? O delegaţie a comercianţilor aar va prezenta ministrului de dome­nii, cerând revenirea asupra dispo­ziţiei de a se trimite peştele spre desfacere administraţiei din Clalaţi, comerţul de pescărie tulcean fiind ameninţat serios Prin această dis­poziţie- STAUB. Pentru mama unui căpitan Moi primim lei 60 de la d-na E. S. Lei & dela Ion şi Maria Tănăses­­cu. Continuăm a ţine deschisă lista noastră. Un tren accelerat atacat cu pietre IAŞL 89. — Acceleratul Brumă­reşti — Cernăuţi No. 81. a luat atacat cu pietre la eşina din staţia Mancei, In apropiate de Paşcani. Au fost sparte geamurile dela vagonul pentru Praga.­­ Mai mulţi călători au fost ti-' niţi da «fărâmăturile geamuri­lor.

Next