Adevěrul, decembrie 1923 (Anul 36, nr. 12223-12248)
1923-12-01 / nr. 12223
PAGINA 1 na»ţi dda Budapest» li convine da minune ca intra cetăţenii români de origină, maghiară el elementul românesc să nu se înfiripeze raporturi prieteneşti şi să existe o atmosferă de urfă şi duşmănie. Le convine pentru« a exploata o astfel de stare de Incuri la faţa Europei apusene şi pentru că le procură arme de ponegrire a administraţiei si a naţiunei române. A alimenta insă zadarnicele Duzii al iredentistilor de la Budapesta, însemnează a deservi cauza si interesele reale ale elementului maghiar din România. In adevăr, dacă se va căuta ca din maghiarii cetăţeni români să se facă o unealtă a politicei dela Budapesta. Ia cazul acesta orice guvern si orice autoritate a statului sunt In dreptul lor să ia măsuri de pază si chiar de represiune. Menţinerea ordinei si asigurarea integritatii statului justifică pe depila aceste măsuri. De ele vor suferi, fărâ nici un folos si profit pentru dânşii, cetăţenii in numele cărora vorbesc fruntaşii maghiarilor din tară. De aceea, sunt pe căi greşite aşti fruntaşi, când ameninţă si fac eclaraţii războinice. Dacă au ceva nedreptăţi de nereficat, ele trebuesc prezintate In aşa formă, încât să nu jignească sentimuentul românesc şi să nu fie o injurie aruncată naţiunei române. : Altfel, au totul de pierdut şi nimic de câştigat. N. Batzaria Dioto artistict ~ SPECTACOLE — OPERA ROMANA — Toaca. 8 jum. precis. , TEATRUL NATIONAL. — Un prou, 8.30 precis. TEATRUL REGINA MARIA— Mărăeluş, ora 0. TEATRUL MIC. — Un altuL TEATRUL CAROL CEL MARE Kromlet, orele 0 seara. TEATRUL POPULAR. — Pâinea altuia, orele 8 jum. TEATRUL ALHAMBRA. — Puiul numit, orele 0. CINEMA VLAICU. — Regina Diamantelor. CINEMA PATHELIPSCANT — Fii bărbatul meu cu Viola Dana. CINEMA DOAMNEI. — Fantoma Americei. CINEMA GLORIA. — MadameTallisn cu Lyda Borelli. * — Mâine după amiază la orele 5 E l Bălțatu anunță vernisapoziției sale de pictură la d’Art. * La Careul Militar apreciata arătată d-na Piloţii Atanasiu conti■nt a obţine un deosebit succes din expoziţia sa de pictură. * O declaraţie a d-lui dr. Costinescu Am vorbit despre epţiunee întreprinsă de unele cercuri liberale pentru a obţine schimbarea administraţiei comunale a capitalei. După ce am publicat unele întâmpinări ce ni s’au făcut in aceaată privinţă, am ţinut să cunoaştem fi atitudinea d-lii dr. Costinescu, preşedintele comisiunii interimare. D-ta ne-a spus, tn esenţă, următoarele: — Ştirile de cari tmi vorbiţi n referi U oarecari *rmiUpu*ntri eu caracter politic. Vi rog ti notat* ci la primărie te face gospodărie ti nu politică. Cum. wem« îndelungată, lumea a fost deprinsă altfel, « firesc ti mat '** fi ostiei ttnH teami ti nu intelvagi nevoia superioară de a îndepărta cu totul politica din treburile comunil. Fapta ei nimeni nu mi-a comunicat vre-o nemulţumire ri iWptre la gospodăria pe care o facem. Eu nu vreau la comună decit administraţie harnică și cinstită. Și pentru asta sper să am concursul tuturor. Un procuror ultragiat in exerciţiul funcţiunii Bârlad, 29. — O arestare care a produs senzaţie s’a operat astăzi In localitate. D. Tiberiu Udrea, proprietarul moşiei Cociu, o persoană bine cunoscută în oraş, făcând o reclamare la parchet a ultragiat in cabinetul procurorului pe substitutul, d. Emil Vasiliu. Acesta a adus cazul la cunoștința procurorului, care a dispus arestarea proprietarului. In consecință, comisarul Iosipescu primindrdinul de arestare, a ridicat de la cuibul Sindicatului agricol pe d. Udrea, depunându-l la arestul preventiv. Un proces de ultagiu la consiliul de război din Iași IaȘi. La consiliul de război al corpului IV de armată, au început desbaterile procesului de ultragiu adus unui camarad și intentat d-lui căpitan Cătuneanu. Consiliul este prezidat de d. colonel Dumbravă. D. căpitan Cătuneanu este apărat de d. Alfons Herovanu, Mihai Negroizi, Mihai Borcea şi locotenent Manu. S-au ascultat martorii, au depus favorabil pentru inculpat, d. colonel Tulea, comandantul pieţei, colonel Dumbravă, comandantul reg. Trosiori, căpitan Manea şi alţil. Probabil azi se va cunoaşte rezultatul. Sanatoriul „CENTRAL" Medico eMnurgical Calea Cădăraşi No. 16 (în plin centru al Capitalei) Operaţiuni chirurgicale Tratament anti-sifliltic Boli Interne Laboratorul Central Analize medicale Instalatiuni speciale nlto-urinare, venero-stfilitloe (1 bo' nervoase neturbulente. Pe cale venoasă, Intramuscular. ( Bon de oohi, naşteri. Boll interne, ge- I nlto-urinare. venero-stfilitlee ai bo'i ( ( ( Analize complecte de urină, sânge, spută I suc gastric, lapte și orice produse p...V tologice. ( React. Wasserman si Sachs Georgi pentru diagnosticul miftusului. Examene bacterologice și anatomopatologice. ( Autovaccinuri și stockvaccinun (antigonococic, stafilococic, pol-microbîmic gripaleta ( Pentru radiografie, radioscopie, radioterapie, diatermie,electroterapie, masaj vibrator, hidroterapie. Bucătărie dietetică pentru diabet şi boli renale Pacienţii pot că ce trateze cu orice medie Interni»» sau chirurg In secţiunile speciale se îngrijesc bolnavi atât intern cât şi extern, de către medici specialiştii radiologi sifilis şi boli nervoase. Orele de tratament 9-11 «I 3 —6 p. m. cu toţi aştrii săi nenumăraţi, este astăzi mult mai misterios decât albastrul baldachin înstelat cu puncte de aur, ai strămoşilor noştri. Ni s'au precizat distanţe dintre stele; ni s’au precizat milioanele de chilometri cari ne separă de alţi sorţi; ni s’a demonstrat existenţa altor sisteme planetare, altor lumi, altor aştri ; se cunoaşte numărul stelelor, al planetelor; se ştie mişcarea universului întreg, se cunoaşte năpraznica iuţeală cu care tot ceea ce vedem noi pe cer, se mişcă — spre un punct necunoscut — de atâtea tioane de ani, şi totuşi de atâta nt j» de când aleargă, nu s’a doctei o ct.stelişoară, nici o planetă, Pytf cerești3-' cu miriadele de cor«au mviîFl sbor nebunwt* In . Le reznjerdZ' vut. ui urma uiştiinţifice ? mult mai adânc, decât cea ce domnea atunci, când străbunii noştri credeau universul un frumos baldachin de cobalt Misterul nu este o lacună in psihicul omenesc, o lacună ce ar putea fi acoperită de progresul ştiinţific; misterul este o problemă etemă, care pe măsură ce domeniul cunoştinţelor noastre se măreşte. In aceeaş măsură se măreşte şi el. Ziceam mai sus, că ştiinţa, cu rezultatele cercetărilor sale, măreşte misterul. Să mai dăm un exemplu: In trecut când nu se ştia ce este eterul cosmic, lumea apărea destul de enigmatică; azi când se cunoaşte extraordinara activitate a eterului, azi, ne vedem că trăim într’o lume care ne uimeşte, care ne dă aşa de mult de gândit, cum nu a dat de gândit străbunilor noşt. Ştiinţa nu a simplificat lumea; din contră pe măsură ce a explicat mai mult, in aceiaş măsură iar poate că latră o proporţie mai mare, a îngroşat misterul. Şi atunci? Atunci, în fata acestor Probleme nesolutionate, in fata acestui mister mereu In creştere, mintea omului cugetător începe să se Infioare; micimea individului faţă de enormitatea nepătrunsului se evidenţiază; relativitatea la proporţii; şi toate faptele ştiinţifice, încep să fie materializate de credinţă. Dar oare, nu este un act de credinţă afirmaţia lui Haeckel: „omul este rezultatul unei întâmplări: puţină spumă, puţin fum, pe creasta cea mai naltă a unui val dintr’un ocean de materie sterilă“ ? Dr. P. Robescu ADUV FRU! A fiPARUT $i S’A PUS ÎN VAHZSRE ALMANACH ZIARELOR ADEVERUL „ DIMINEATA PE ANUL 1924 UN ELEGANT VOLUM DE 240 PAGINI CU URMĂTORUL cuprinşi Ilustraţiuni, Cugetări, Proverbe, Anecejste, Glume pe toate paginele COPERTA ARTISTIC EXECUTATA IN S CULORI PREŢUL UNUI EXEMPLARI LEI 20 Despre Calendarui Almanach (Pretends lunilor analuii tatii. Leaendi Cele 12 luni ale anului (Calendar ortodox, catolic şi protestant). Calendarul Israelit Calendarul musulman. Sărbătorite religioase, naţionale, regale, judecătoreşti, legale, naţionale străine. Posturile ţi dezlegările lor (la ortodoxi, catolici, Israelin, și musulmani). Zodiacul ?i eclipsele anului 1924. Zile mari din istoria Neamului Românesc. Zile mari din Istoria universală. Chestiunea Calendaru'ului Biserica Ortodoxă, de Archim. Scriban. Pagini albe pentru însemnări Gânduri într'un Calendar (poezie) de P. Strihan Plecarea trenurilor din Bucureşti. Sosirea trenurilor in Bucureşti. Cursele serviciului maritim român. Cursele serviciului de navigaţiune pe Dunăre. Regulamentul paşapoartelor. Adrese publice (Autorităţile din Bucureşti, Spitalele şi Sanatoriile din Bucureşti, Legatiunile *1 Consulatele din Bucureşti, Legatiunile (1 Consulatele României In străinătate). Muzeele României, 1923, încă un an de agonie, de I. Teodorescu. Toamna (poezie) de O. Babalescu. Tricentenare, bicentenare, centenare şi semicentenare (Dimitrie Cantemîr, Gheorghe Lazăr, Dimitrie Boantineanu, Mitropolitul Andrei Şaguna, Blaise Pascal, Louis Pasteur, Ernest Renan), Cinstirea Eroilor Neamuîuît Proslăvirea „Ostaşului Necunoscut”, Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti). Cum stăm cu împroprietărirea (statistică oficială). Noua Constituţie — „Numerus Clausus”, de Dem. Teodorescu Suveranii români In Polonia. Sarcinile financiare ale României întregite (după date oficiale). Invalizii lăsaţi de răsboiul mondial (statistică). Evoluţia lui Vasilache, de M. Sadoveanu. Noul chiriarchi al Bisericei ortodoxe române. Evenimentele externe ale anului 1923 (Conflictele din Ruhr, Conferinţa de la Lausanne, Evenimentele din Bulgaria, Conferinţa de la Sinaia, Conflictul itolo-grec) de Eugen KlotH. Basinul Ruhr (hartă şi statistică). Ziarele minoritare cotidiane din România. Cum se capătă un vapor, de N. Battarla. Aniversarea Revoluţiei din 1848. Suprafaţa ţi populaţia Romăniei (statistică). Clerul românesc in Ardeal ţi Vechiul Regat, Zile de primăvară, de N. Slavici* Chemarea (poezie) de A. Toma, Cu cât s'a scumpit viaţa (o paralelă de preţuri). Cenuşereasn, de Michel Provins (traducere). Producţia şi exportul petrolului in 1923. Stagiunea muzicală 1922—1928, de Sc. Cocorăscu. Pictură — Sculptură, de Victor Ion Popa Adevărul Literar şi Artistic. Anul Teatral, de Josif Nidef de Sarah Bernhardt Situaţia agricolă a României tn 1923. Un monstruos atentat fizic şi moral. Poetul (poezie), de Emil /sac. Imigrări — Emigrări din România (statistică). Poştă, Telegraful Telefon (situația de exploatare nn Ngembrie 1923), De Minimis, de O Qalaction* Valoarea In eun amentelor şi efectelor române. Catacismul din Japonia. Analfabeţii din Basarabia, Şcolile din Ardeal. Ziarul „Plutus", Căile ferate rorw.e, situaţia technică în Noembrie 1923 (lungimea liniilor în exploatare şi liniile ferate în construcţie şi In studiu, statistica locomotivelor, vagoanelor de călători şi de marfă, în circulaţie, în reparaţie, defecte şi distruse). Atomul, temelia Universului (studiu ştiinţific) de Index. Un Istoric al Premiilor ziarului „Dimineaţa”. Poveţele Medicului de Doctorat Ygrec. Morţii anului 1903. informaţiuni Direcţia datoriei publice adută la cunoştinţa publicului deţinător de titluri de rentă română. emis® Între anii 1889 până la 1013 inclusiv, că comisia, centrală de ştampilare instituită pe lângă ministerul de finanţe a hotărât în şedinţa dela 24 Noembrie 1023 prelungirea termenului până la 1 Ianuarie 1924 până când re mai *pot depune l®, ministerul de finanţe at&t cererile noul de stampnare cât ţi cazurile de apel. DUMINICA 2 Decembrie SE DESCHIDE Sezlatea tí© iarnă a pentru curcere de TRAP şi GALOP. D. N. Soreanu a fost numit membru în consiliul de adiţie al Teatrului Naţional din Bucureşti, reprezentând pe artişti, in locul d-lui I. Livescu. D-nii dr. I. Costinescu, I. Niculescu-Dorobanţu, R. Franasovici, Al. Adimănişteanu, C. I. Boicoianu, N. Flondor şi C. Dimopol au fost numiţi membri in consiliile de ad-ţie al creditului judeţean şi comunal şi al creditului viticol. Doctorul Emil Liebreich, fost prim-asistent al Cardcel da dermatosulligravie de la facultatea de medicină din Berna, s-a stabilit în Bucureşti, str. Batiştei 24. Consultaţiuni mimai pentru boale de piele, păr şi sifilis. Orele de primire S-15. D. L. Mrazec a fost numit In comisia specială economică a ministerului industriei şi comerţului. Regele a numit membri ai ordinului Coroana României în gradul de „mare cruce” pe d-nii exminiştri: V. Sasu, A. Cosma, J. Th. Florescu şi C. Banu. Ceaiurile dan- n.(Xa reîncep Dusante la EID Duminica, şi vor urma regulat Duminecă şi sărbătoare între orele 5-7. D. C. Dumitrescu, student la drept, a fost numit şef de cabinet al ministrului sănătăţii şi ocrotirilor sociale. D. arhitect P. Antonescu a fost numit membru în consiliul de adiţie al Casei grădinilor publice din Capitală. Duminică 2 Decembrie cor. ora 10 dfm., Societatea „Noua Maternitate11 va da al patrulea Morning Dancing în sala de inlarmată a Restaurantului Boulevard. Aboamente şi bilete se găsesc la Magazinul de Muzică „Degen , Calea Victoriei lângă Capșa. D. N. Cârpinişan a fost numit prim notar al primăriei din Cluj. D. Gh. Mihăilescu a fost numit grefier contabil al arestului preventiv Brăila, în locul d-lui V. Nichita, revocat. Societatea anonimă „Adevărul comunică cititorilor „Dimineţii” şi „Adevărului” că biroul de contencios şi informaţiuni „Informatorul”, care funcţiona sub conducerea d-lui B. Sepeanu, avocat, a încetat de a mai funcţiona, întrucât contractul da concesiune al d-lui Sepeanu a expirat. Suhl, de rezervă Corpusov Agaipie, din fosta armată rusă, a fost primit în armata română. Asociaţia contabililor practici din România, recunoscută persoană juridică, aduce la cunoştinţă contabililor practici autorizaţi chiar şi acelor cari nu fac parte din această asociaţie că Duminică 8 Decembrie a a orele 8 dim. va avea loc la sediul societăţii str. Dionisie No. 64 (Saloanele Eintracht) o consfătuire, unde se vor discuta chestiuni de o importanţă vitală ce privesc existenţa contabililor autorizaţi. Spre a da o mai mare extensiune afacerei, Casa SVAX ENGEL Bijuteria, Argintărie, Ceasornice şi Optici em-gros s’a mutat în vantul local din Str. Carol 87 etaj (colţ cu str. Soarelui) cu care ocaziune a asortat depozitul cu ultimele noutăţi. S’au găsit mai multe acte pe numele de Casingher Iacob din Cernăuţi. Cel care le-a pierdut, poate ridica actele dela redacţia ziarelor noastre. De iinrare la chioșcurile de ziare și la pincipalele librării La Alba Iulia, pe lotul unde s’a siba apronarea... — O stare de părăsire și neIngrjire.Pentru ceeace s'a cheltuit sute de milioane, se mai poate găsi anual un milion - două (Dela trimisul nistru special) Alba Iulia. — Am fost câteva zile în acest oraş istoric, ţi am urcat drumul pitoresc ce duce la cetate, pe locul unde s-a serbat anul trecut Încoronarea. Voiam să revăd cadrul măreţ al ceremoniei acesteia impresionante şi fastuoase, impozantele zidiri, menite să pomenească Încoronarea primului rege al României Mari. De mult se zvonise la Bucureşti, că din aripa dreaptă a clădirii, care cuprinde apartamentele suveranilor, a dispărut Îndată după Încoronare, Întreg mobilierul. Unde a fost dus, de cine a fost transportat, nu se ştie. Fireşte că la faţa locului se pot arăta lucruri autentice, din cari poţi să desprinzi starea de fapt, de zvonuri şi legende. Iată,-mă iar în faţa complexului de clădiri, albe, nouă, cari înconjoară biserica încoronării. Aspectul lor continuă să fie ca şi anul trecut, plăcut, luminos, contrastând simpatic cu tristeţea dură şi întunecata & bisericei catolice ţi a celorlalte clădiri învecinate. Dar important este la orice lucru, nu numai aspectul, faţada, ci interiorul Ce s’a făcut, ca aceste clădiri să rămâie într’adev&r edificii comemorative, rezistând faţă de ghimpele neîndurat al vtremei? VM la mici distanţe, câte o sentinelă care păzeşte porţile ferecate, dar nu văd ingriitorul acestei mândre aşezări. Totul e lăsat pare că nu părăsire, neîngrijit. Ce se strică, rămâne stricat. Plouă un turn cu găleata, şi apa se prelinge pe riduri şi roade tencuiala făcând să reapară roşul cărămizilor. Din sălile improvizate pentru marele ospăţ de gală, n'au mai rămas decât scânduri şi moloz, zăcând grămadă in faţa sfitei Unire. Pe drumul Incoronărei, adică acolo unde regele a trecut în revistă armata, unde s’a desfăşurat marea paradă, — cresc acum buruieni, se aruncă gunoi, locul s‘a coborât, s’a surpat Totul e lăsat în părăsire, în voia soartei. In drăgălaşa biserică, au mucegăit cărţile sfinte, asta fiindcă nu-i cine să se îngrijească de ea. Un intelectual din Alba Iulia, bun cunoscător al situaţiei, îmi spunea: — Nici biserica nu are stăpân. Mitropolitul Ardealului Bălan spune că biserica, Încoronării este așa, odată ce este pe teritoriul arhidiecezei Sale. Dar până azi nu a luat-o in primire. Ministrul de război, iară spune că biserica este a lui. Dar n'a t timis pa nimeni care să se îngrijească de ea. Poate că acum stabîlindu-se din nou, episcopul militar Justinian, la Alba Iulia, va veghea ca acest falnic locaș al Domnului să fie bine Îngrijit. Apartamentele regale sunt goale, pustii. N’a rămas nimic din mobilierul frumos. Acesta n’a dispărut, cum s’a zvonit, el fiind mobilier împrumutat, a fost reînapoiat a doua zi. Celelalte Încăperi destinate pentru un muzeu istoric, etnografic, au rămas neisprăvite, zidurile și astăzi stau primitive, fără tencuială. Oamenii de aci se Întreabă: — De ce oficialitatea, care la început a arătat un interes atât de mare încoronării, a dat acum uitării această istorică aşezare? De ce s’au găsit anul trecut sute de milioane pentru zidirea ei, şi anul acesta nu s’a mai putut găsi un milion, două, pentru buna ei păstrare? Trebuia ca atât ministerul cultelor cât şi ministerul de Interne, să prevadă în bugetul lor, o sumă oarecare, pentru administrarea acestui complex de clădiri și să numească un administrator, sau custode, pentru nouile edificii istorice, de la Alba Iulia. LEONARD PAUKEHOW Un proces interesant artistic in Iaşi ACŢIUNEA INTENTATA DE DIRECŢIUNEA TEATRULUI NATIONAL ARTISTULUI BRABORESCU IAŞI. — înaintea d-lii Pavloff, judecătorul Ocolului urban, s’a dezbătut un proces interesant de teatru Iată despre ce a fost vorba: D. Braborescu, cunoscutul artist dramatic şi societar la Teatrul Naţional, şi-a dat demisia şi a părăsit Iaşii acceptând un angajament la Cluj. Direcţia Teamul din Iaşi, l-a dat judecăţii, cerând o despăgubire de 15.000 lei. D. Eugen Berovanu, decanul baroului a vorbit din partea Teatrului iar din partea d-lui Braborescu a vorbit d. Omer Popovin, cunoscutul avocat Judecătorul a amânat pronunțarea pentru Sâmbătă. Dan. Un furt însemnat la Iaşi IAŞI . Nişte hoţi, rămaşi încă necunoscuţi, au pătruns prin chei false, în locuinţa d-nei Belariade, din str. Tătăraşi 30. Printre amei, hoţii au furat 1 ceas de aur, 7 inele, o breşă, o pereche de cercei de aur şi un plus 8300 lei in numerar. D. Prioritatea pe care d. ministru G. Mârzescu a dat-o acestui proect de lege, depunându-l printre cele dintâi, curând după venirea d-sale In capul departamentului Justiţiei, dovedeşte că d-sa cunoştea necesitatea urgentă de a se pune capăt stărei precare în care se află patrimoniul dispăruţilor în război şi de a se clarifica situaţiunea femeilor rămase pe urma lor. Cinci ani de-a rândul, proectele de lege privitoare la aceşti dispăruţi, au fost alcătuite şi discutate fără grabă, în liniştea biurourilor diferitelor autorităţi publice. Primul proect este datorit d-lui Ştefan G. Pop. Cel de-al doilea a fost redactat la ministerul de Război Al treilea proect alcătuit la ministerul Justiţiei, este un sfârşit supus discuţiunei mai largi a publicului şi a Parlamentului. Toate statele mai importante luaseră măsuri speciale, căci cele de drept comun aveau mari neajunsuri faţă de numărul apreciabil al dispăruţilor dincauza războiului. In Franţa, legea specială a fost votată la 25 iunie 1919. In Anglia, chiar de la începutul războiului, s’au dat instrucţiuni de ordin administrativ, potrivit obiceiului stabilit în precedente războaie. In Italia, un decret-lege a fost promulgat la 15 August 1919. In Germania, dispoziţiunile codului civil privitoare la absenţă au fost precizate şi adaptate situaţiunilor noi, printr’o ordonanţă din 18 Aprilie 1916, iar în Austria din 12 Octombrie 1914. Numai în ţara noastră, se aplică şi astăzi dispăruţilor, dispoziţiunile codului civil (art. 98—126) privitoare la absenţa precumnată, cu totul nepotrivite situaţiunei creată de ultimul război. Singura măsură legislativă existentă astăzi, în acest domeniu, este un decret-lege cu No. 2547 din 920, care permite judecătoriei de ocol, în circumscripţia căreia a locuit mortul sau dispărutul, să stabilească moartea sau dispariţia printr-o carte de judecată, dar cu scopul exclusiv de a da soţiei şi copiilor posibilitatea să-şi valorifice drepturile la pensia de război. De aici două mari neajunsuri: I. De ordin economic, deoarece importantul patrimoniu al marelui număr de dispăruţi a suferit din cauza unei administrări provizorii, deci puţin diligentă sau nu tocmai scrupuloasă , dar mai ales, pentru că bunuri prea întinse erau sustrase, împotriva interesului economic obştesc, a posibilităţii fecunde de a circula, fiind izbite de indisponibilitate pe timp de treizeci de ani după dreptul comun, care nu a avut în vedere decât cazurile puţin frecvente din epocile obişnuite. II. De ordin moral. Femeea absentului prezumat, nu este considerată ca văduvă, de legea ordinară. Or, neputându-se cere tuturor soţiilor dispăruţilor în timpul marelui război o credinţă pentru memoria soţului, de felul amintirilor veşnice ale văduvei lui Hector, mai toate aceste femei erau împinse de lege, curios paradox, la nesocotirea legei atât morale cât şi civile, la împreunarea liberă. Aceste toate vor fi locuite in curând, îndată ce proectul supus Parlamentului, va fi devenit lege sancţionată. Mai înainte însă ca proectul să devie creator de drepturi şi lavor de obligaţiuni, însemnez aici, trei observaţîuni înfăţişate într’un studiu făcut anul trecut, în urma însărcinărei ce mi s’a dat de către d. C. Panaitescu, directorul general al Creditului Urban din Bucureşti Proectul, spre deosebire de legile străine, prevede aplicaţiunea reglementărilor sale nu numnai celor ce au aparţinut armatei, dar şi dispăruţilor civili Dispoziţiunea aceasta era imperios cerută de particularităţile războiului nostru. Am avut invazia rapidă a germanilor, retragerea haotică în Moldova, vieţuirea înghesuită şi plină de lipsuri în acest ţinut al Ţarei, plaga epidemiilorşi a bolşevismului rusesc, cari au pricinuit dispariţia fără de urmă şi a unui mare număr de civili. Legea Iusă este menită să fie aplicată şi tn ţinuturile alipite, unde n’a fost acest adaos de nenorociri la cele inerente războiului. Mulţi civili vor fi plecat de acolo timp de HENRI G. MEITANI . Avocat rar, din cauza schimbărei regimului, poate fără să li se ştie de urmă, dar nu cu gândul de a nu se mai reîntoarce. Reapariţiuni, posibil frecvente, a celor declaraţi morţi, conform noii legi, vor da loc la efecte neplăcute şi nepermise subt Imperiul unei raţionale legiuiri. In vechiul regat, desigur, cazurile de reapariţiuni vor fi foarte rari. Socotesc că dorinţa unei unificări, de altfel absolut necesara In general, a legislaţiunei în România întregită, nu trebueşte să provoace cu orice preţ măsuri legiferând identic, situaţiuni deosebite. Concluzia mea asupra acestu ■prim punct este prin urmare, ca dispozitiunea legei speciale a dispăruţi- Ui nu războiţi, nu trebueşte aplicată dispăruţilor civili din Ardeal, Banat şi ţinutul Maramureşului. In al doilea rând supui atenţiunei celor în drept chestiunea prizonierilor morţi în captivitate. Un regulament complect şi judicios a fost alcătuit pentru redactarea actelor de deces a morţilor din această categorie, de către o comisiune administrativă, în care figura de Efftimie Antonescu şi un reprezentant al ministerului de războiu. Potrivit acestor dispoziţiuni, extractele de deces originale, trimise de către ţara în care prizonierii au murit sunt supuse din oficiu, unui şir de formalităţi absolut necesare, la ministerul de externe şi de războiu, traduse, identificate, rectificate; acest» extract» sunt apoi trimise la regiment» pentru ca militarul mort să fie şters din controale, şi la comuna de origină spre a se înscrie în sfârşit decesul, în registrul stărei civile. Din toate acestea rezultă că, în nenumărate rânduri, traducerea extractului ce ajunge la comună, diferă de originalul străin. Cât timp operaţiunile de controlare şi rectificare, netăgăduit necesare, nu vor fi insă reglementate prin lege, iar nu numai pe cale administrativă ori şi pe interesatu« va putea contesta valabilitatea. Intr’adevăr, nefiind lege care să-l acorde, ce efect legal poate avea un extract de deces românesc, presupunem, al lui Ionescu Anton, dacă originalul străin,—dealtfel temeinic rectificat în fapt, toate celelalte date corespunzând spre ex. numărul matricol, unitatea, locul de naștere, etatea — ar vorbi de moartea unuia laneski Andor? Chestiunea nu s'a ridicat pdnă astăzi, dar spre a o preîntâmpina, revivlamentul alcătuit de d. consilier Eft. Antonescu, ar trebui să devie legs. Al treilea punct ce voiu mai examina e In legătură cu cel precedent, şi este datorit numărului redus de extracte de deces ale morţilor în captivitate, ce se liberează lunar, 800—1000 (in lunile de vacanţă mult mai puţin), iar numărul aproximativ al prizonierilor români încetaţi din viaţă la inamici, este de 54.000. Conform nouei legi referitoare la dispăruţii din războiu, se va putea pronunţa dispariţia ţinând loc de act de deces, pe ziua de 1 Aprilie 1921. In urmă peste vreo doi ani, presupunem o femee simplă, cum sunt multe văduve de războiu, fără putinţa de-a avea informaţiuni precise, care ar fi cerut şi obţinut pronunţarea dispariţiei la data de mai sus, vede apărând un extract de deces privind tot, pe fostul ei soţ, şi din care ar rezulta că, el a murit în captivitate în 1916, prin urmare cu mult înainte decât data stabilită pentru dispariţiune. In asemenea situaţiil se va putea întâmpla prea des ca să fi existat in 1916 moştenitori de ai defunctului în grad succesibil, iar în 1921 el să fi decedat. Succesiunea deschisă la acest din urmă an pe baza hotărârei de dispariţie, şi atribuit Statului, va fi revendicată, când va apare extractul de deces cu data din 1916, de urmaşii moştenitorilor în grad succesibil ce existau în acel timp, cu drept cuvânt. De aici nesiguranţă, procese, cari ar putea fi înlăturate, dacă s'ar grăbi eliberarea actelor de deces ale minarilor morţi captivi, şi dacă, până una alta, fiecare comună ar avea listă a tuturor morţilor in captivitate. In lipsa ei la ţară câţi copii şi femei nu cred, dar la zadar că părintele sau soţul lor, in realitate dus de veci, se va mai reîntoarce! Henri George Mélton/ avocat Distrugerea comerţului de pescărie din Tulcea O dispoziţie curioasă a ministerului de domenii.* Urmările dispoziţiei. - O delegatune a comercianţilor de pescărie la minister. Zilele acestea, administraţia pescăriei din Tulcea a primit un ordin telegrafic de la ministerul de domenii, direcţia pescăriilor, prin care se cerea ca tot peştele proaspăt sau sărat, ce se va găsi în localitatea noastră, inclusiv întreaga Deltă, spre desfacere, să fie trimis administraţiei de Calaţ singura autorizată să facă vânzările. E o dispoziţie curioasă aceasta— când la Tulcea este o administraţie a pescăriei şi când comercianţii tulceni au putinţa să desfacă orice cantitate de peşte pe foc, fără să mai fie expuşi pierderilor pe cari le suportă trimiţându-i spre desfacere administraţiei de Galaţi. Suportarea altor spese, cum ar fi : plata transportului la Galaţi ; plata manipulaţiilor de încărcări şi descărcări; plata comisionarului asistent la vânzare, etc., etc, cum şi a pagubelor ca : diferenţe extraordinare la greutate ; vinderi sub cotă, etc., va avea de rezultat distrugerea comerţului de pescărie după cel mult patru transporturi de peşte trimise spre desfacere Galaţului. Administraţia pescăriei din Galaţi a găsit întotdeauna pretextul de a arunca, ca alterat, peştele proaspăt, chiar în stare viabilă, t unde poate duce o astfel de dax tăcere a mărfurilor comercianţilor de pescărie, decât la ruina lor complectă ? O delegaţie a comercianţilor aar va prezenta ministrului de domenii, cerând revenirea asupra dispoziţiei de a se trimite peştele spre desfacere administraţiei din Clalaţi, comerţul de pescărie tulcean fiind ameninţat serios Prin această dispoziţie- STAUB. Pentru mama unui căpitan Moi primim lei 60 de la d-na E. S. Lei & dela Ion şi Maria Tănăsescu. Continuăm a ţine deschisă lista noastră. Un tren accelerat atacat cu pietre IAŞL 89. — Acceleratul Brumăreşti — Cernăuţi No. 81. a luat atacat cu pietre la eşina din staţia Mancei, In apropiate de Paşcani. Au fost sparte geamurile dela vagonul pentru Praga. Mai mulţi călători au fost ti-' niţi da «fărâmăturile geamurilor.