Adevěrul, iulie 1924 (Anul 37, nr. 12398-12425)
1924-07-01 / nr. 12398
4wrf XXCTK No. 123»2 » nWBM f m 4 w nuiplanil in Marti 1 lolls 1924 Adevérul 4LY. mjamm t COKIT. MILLS Democraţie şi reacţionarism E bine ca să punem mereu în faţa cititorilor noştri, cari se confundă cu opinia publică din ţară, spectacolul extrem de convingător şi chiar de edificator pe care-l prezintă Europa în momentul de faţă. Toate teoriile din lume, bibliotecile, cuvintele şi ziarele nu preţuesc cât faptele ce se petrec sub ochii noştri. Şi de America nici nu mai pomenim. Să vedem ce e cu continentul nostru. Sub un regim sincer democratic, Anglia, Franţa şi Belgia nu numai că-şi vindecă repede rănile grozave ale războiului şi o iau pe calea refacerei, dar sunt pe drum să consolideze pacea lumei şi să ne asigure tuturor un viitor plin de speranţe. In Elveţia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi alte state mai mici, liniştea cea mai deplină domneşte, însă nu liniştea teroarei, ci a libertăţii şi a legilor care îngădue o minunată propăşire. Şi aceste ţări, la rândul lor, constituie un factor serios al păcei universale. Priviţi Germania, Italia şi Spania. Să zicem că cea dintâi ispăşeşte păcatele absolutismului care a împins-o în războiul cel groaznic, în special pentru dânsa, şi că cea din urmă suferă de rănile vechi de care n’a fost încă în stare să se descotorosească. Dar Italia? Italia, ţară de idei înalte, de sentimente frumoase, de vechi tradiţii de libertate şi de democraţie, iată în ce hal de nelinişte, de frământare, de izbelişte a ajuns după un an de reacţionarism! Pilda Bulgariei e de asemeni vie, în mod trist vie, lângă ea. Ori unde a triumfat democraţia e partea cea sănătoasă, luminoasă şi plină de nădejdi a Europei. Ori unde a pus mâna reacţionarismul pe destinele ţărilor, e nenorocire, jale şi viitor nesigur. Orice alt comentar îl credem de prisos pentru cei ce au ochi să vadă şi urechi să audă. Ştim acum ce exemple trebue să urmăm ca să fim de partea culmilor şi nu de-a prăpăstiilor. Ad. Senatul si atacul contra Academiei 9 «■—■—IM ■ l -Interpelările d-Ior Disescu, PangrsB si CostăGhescu Prestigiul Academiei a rămas neştirbit Focul deschis de către d. C. Disescu împotriva Academiei a avut ca urmare lungi şi interesante desbateri, care s’au desfăşurat în şedinţa de Sâmbătă a Senatului. Au vorbit d. Disescu şi d-nii Pangrati şi Costăchescu — cari s’au asociat la interpelare — şi a răspuns d. G. G. Mârţescu, ministrul justiţiei. Desbaterile s’au desfăşurat liniştite, documentate, — am putea zice academice — în mijlocul unei atenţii încordate, care a redat un moment, maturului corp, Înfăţişarea de areopag al bătrânilor cuminţi, plini de experienţă şi răbdare. . . A fost o şedinţă interesantă, cu dlternanţe de scăderi — atunci când d. Disescu voia să scoată dovezi din subtilităţi juridice meşteşugite — şi de o sclipitoare moralitate, când prin glasul d-lor Pangrathi, Costăchescu şi Mârzescu se repunea în văzul ei administraţia corectă a înaltului aşezământ de unitate culturală românească. D. Disescu a fost incontestabil rău inspirat când a adus în desbaterea Senatului această chestiune, căci prestigiul Academiei a rămas neştirbit iar moralitatea ei a eşit întărită de pe urma celor discutate. O lovitură eşuată Tema d-lui Disescu a fost că acţiunea d-sale nu vizează instituţia, ci persoana administratorului. împotriva unei atari confuziuni de roluri d-sa s’a ridicat cu tărie și extrem de multă abilitate. In ce privește actele acestor administratori ele au fost rele, spune d. Disescu. înstrăinarea bunurilor cuprinse în legatul defunctului Constantin Vernescu, s’a făcut împotriva principiilor de drept, întrucât persoanele juridice nu pot aliena împotriva regulelor da contabilitate publică, întrucât nu s’a ţinut licitaţie publică. Împotriva regulator de cinste, întrucât totul a fost făcut prin lamsari şi pe cale de mită. Enunţarea acestor lucruri a impresionat Senatul, dar impresia defavorabilă interpelatoriului fi fost şi mai puternică când dovezile s’au arătat extrem de slabe, uneori bizuite pe simple „serice“. De aceia discursurile d-Ior Pingratti şi Costăchescu au fost mult gustate de Senat Cei doi senatori şi profesori n’au urmat pe d. Disescu In analiza faptelor şi M fttiflafcnMilitariLm Nu. Ei au ridicat chestiunea şi au arătat că problema pasă de d. Disescu constituie o imensă scădere morală, căci tinde a lovi singurul lucru care scăpase până acum de atacuri duşmănoase şi singura instituţie a cărei administraţie inspira o încredere nemărginită tuturor locuitorilor acestei ţări. O ripostă D. Mârzescu a venit să complecteze riposta împotriva d-lui Disescu, printr’un discurs de erudiţie. Spre deosebire de cei doi profesori, cari s’au menţinut pe terenul cultural şi moral, d. Mârzescu a urmat pe d. Disescu,pe calea discuţiei juridice şi a dovedit, cu probe, că tot ce a susţinut d. Disescu pentru a acuza Academia, din punct de vedere al dreptului, era eronat, fundamental greşit. D. Mârzescu a dovedit ca nu se poate vorbi de un act personal al d-lui Bianu, întrucât, conform statutelor, acesta a lucrat ca mandatar al delegaţiei permanente şi al Academiei în plenul ei. Tot aşa este inexact că Academia şi în genere persoanele juridice nu pot înstrăina. Deasemenea nu era obligată Academia să procedeze conform legei contabilităţi publice — mai corect legea înstrăinărei bttnurilor statului — întru cât nimerit și nimic n’o obliga la aceasta. Discursul d-lui Mârzescu a fost, cum am spus, răsturnarea complectă a bazei juridice pe care se așezase d. Disescu. Impresia generală a fost că era un mare câștig pentru d. Disescu dacă nu făcea această Interpelare NAZBATII Economie, economiei Ei, cine mai poate spune că n’avem un guvern care știe să facă economie? Mă rog, i-a trebuit, bunăoară, câteva zeci de milioane pentru a mări diurnele și nocturnele a d-tor parlamentari; i-a mai trebuit alte milioane pentru interminabilă casă princiară de la şosea. Alt guvern nesocotit ar fi crescut budgetul, pur şi simplu cu sumele respective. D. Tintilă Brătianu, Inteligent, şi-a zls lasat ce-avem noi de lux în ţară, unde ne cheltuesc banii de pomană? Şi, nu i-a fost greu să găsească. Sunt trei cheltueli absolut scandaloase cele pentru C. F. cele pentru drumuri şi cele pentru sănătatea publică! D. Vintila Brătianu porunceşte scurt: să se reducă de la aceste cheltueli pentru leafa scumpilor mei debutaţi. Cum la viitoarea sesiune o să fie nevoie de o nouă mărire a diurnelor, d. Vintila e hotărât să vândă mo 200 de locomotive șî să Închidă jumătate din spitale. Sa trăvim odată cu luxul lyux ! „Statul acesta nu va mai fi al românilor dacă nu e condus de libertate şi dreptate. Democraţia e singura politică în stare să consolideze o ţară, dreptate şi libertate, deci şi faţă de români şi faţă de celelalte naţionalităţi“. V. COLBIS (Discursul asupra legei învăţământului) întrevederea de la Chequers D-nii MacDonald si Harriot pe muntele din Chequers punând... Europa la cale Deprecierea efectelor şi acţiunilor ! Prin presă, mai ales prin cea specială, s’a discutat mult în ultimul timp, fenomenul alarmant al scăderei continue a efectelor: rente, scrisuri şi acţiuni, la bursa noastră. Dar s’a discutat aceasta mai mult din punctul de vedere al celor cari şi-au plasat economiile lor sau norocul lor în astfel de efecte, s’a tratat adică chestiunea din punctul de vedere al rentierului sau al jucătorului de bursă. Problema are însă şi un aspect mult mai important şi mai grav. Ea este de o însemnătate hotărîtoare pentru economia naţională şi poate deveni un pericol tocmai pentru caracterul naţional al acestei economii, care-l preocupă atât de mult pe d. Vintilă Brătianu, fără ca totuşi să dea atenţiune fenomenului care-i poate fi cel adevărat fatal. Când la bursa din Viena s’a produs o exagerată scădere a efectelor, faptul a fost socotit ca atât de primejdios, încât chiar doctorul Zimmermann, comisarul Societăţii Naţiunilor, însărcinat cu supravegherea şi asanarea finanţelor austriace, a crezut necesar şi a consimţit ca să se ia sume considerabile din disponibilităţile în scopul asanărei şi să se întrebuinţeze pentru sprijinirea cursului efectelor. * * * Considerată în mod absolut şi relativ, scăderea efectelor la bursa noastră e însă mai considerabilă decât cea a efectelor austriace la bursa din Viena. Dar nici nu trebue să intrăm aci în comparaţii. Să ne uităm la ce se petrece la noi şi în acest scop să parcurgem cota oficială a bursei noastre. Să începem cu efectele: Renta 5 la sută din 1803, cotează între 90 şi 100 lei hârtie, adică între doi lei şi 2 lei şi jumătate dinainte de război. împrumutul unire 163 lei hârtie, adică 1 leu şi jumătate antebelic. Scrisurile rurale cotează între 53 şi 56 lei hârtie adică 1 leu şi 20 bani antebelici. împrumutul refacerei cotează 60 lei, adică un leu şi cincizeci bani antebelici. Scrisurile urbane Bucureşti cotează 42 până la 43 lei, adică ceva peste un leu antebelic. Să trecem la acţiuni şi anume la cele bancare şi să începem cu Banca Românească. Acţiunile ei cotează între 600 şi 610 lei hârtie, adică 14 lei dinainte de război, la o valoare nominală de 500 lei, pentru care s-a plătit la subscriere primă în aur. Marmorosch Blank cotează 800 lei hârtie, circa 20 lei antebelici, când au fost emise cu 700 Iei antebelici și chiar peste. Banca de Credit Român cotează 555 lei hârtie adică circa 12 lei antebelici, când a fost emisă cu 700 lei aurea mai bine. Dar afacerile teribile de pe vremuri? S. R. L. cotează 680 lei hârtie, adică ceva peste 15 lei antebelici. S. T. B. 380 lei hârtie, adică circa 7 lei antebelici. O acţiune Astra Română, cea mai bună hârtie pe care o avem, cotează 11.500 Iei hârtie, 256 lei antebelici adică sub valoarea nominală. Şi ca încoronare, o acţiune a Băncei noastre Naţionale. Înainte şi după război, la noi ca şi în toate ţările cea mai nobilă acţiune, cotează 12.800 lei hârtie, circa 265 lei antebelici, adică şi ea sub valoarea ei nominală, când înainte de război cota cu drept cuvânt înzecitul acestei valori. * un interes de a acapara economia noastră naţională, — cursurile acestea ale efectelor celor mai reprezentative întreprinderi ale vieţii noastre econmice, îi oferă un mijloc pe cât de radical, pe atât de ieftin. Faptul însuşi că nu profită de această ocaziune, nu pentru a acapara, dar pentru a beneficia, arată îff grad se dezinteresează capitalul străin de ţara noastră. Dar mâine lucrurile se pot schimba, mâine capitalul străin sub forma lui mai rea, adică a speculanţilor şi nu a investitorilor, se poate răzgândi şi îşi poate oricine da seamă, ce ar putea decurge dintr’o acţiune a lui: înstrăinarea complectă şi pe nimic a celor mai însemnate întreprinderi ale noastre. Şi să nu se spună că intervenţia capitalului străin ar urca cursurile. Această intervenţie se produce de obicei în mod sistematic, pentru a menţine cursurile jos, — apoi insă pentru multe acţiuni şi efecte îndoitul şi întreitul actualelor cursuri este încă ridicol, faţă cu valoarea lor reală. Dacă însă criza de numerar şi credit va spori, cursurile vor scădea şi mai mult, iar contra celor cari pentru a acapara acţiunile, le-ar scădea şi mai mult, nu ar fi nici o rezistenţă posibilă. Primejdia există deci în mod latent şi nu este numai datoria particularilor interesaţi, ci mai ales a celor răspunzători de mersul finanţelor şi economiei noastre naţionale, ca să se ocupe de dânsa. Şi încă nu am insistat aici asupra faptului că deprecierea aceasta a tuturor valorilor noastre ar putea fi interpretată de cei care nu cunosc realităţile ca o dovadă a delabrării întregei noastre vieţi economice! 5. Brănişteanu Cred că tabloul schiţat mai sus este absolut edificator. Cursurile acestea scăzute, ridicole, ale celor mai multe din efectele pieţii noastre, sunt o adevărată primejdie naţională. Dacă într’adevăr capiExcepţiile *«nt rare. In lunga talul străin ae ave* teftd^ * fiori. ~ cm fl Lupta din Camera franceza pentru creditele ocupafiunii După lună! discufiuni Camera votează creditele cu o mare majoritate PARIS, 30. (Rador). — Camera discutând budgetul provizoriu pe cinei luni al cheltuelilor recuvrable, ministrul de finanţe, d. Clementei, a desminţit că Franţa s’a angajat faţă de Statele Unite de a nu mai autoriza nici un împrumut. Suntem absolut liberi — a spus d. Clementei, — dar nu voim să facem nici o operaţie care ar putea atinge echilibrul budgetar. In consecinţă am trebuit, spre marele nostru regret, să ne abţinem de a participa la împrumutul de refacere al Ungariei. Urmărim stabilizarea francului şi economii, după aceea ne vom gândi la un mare împrumut de consolidare. SOCIALIŞTII CONTRA CREDITELOR Comuniştii au declarat că vor vota contra art. 3 din buget relativ la armata de ocupaţiune. Socialistul Blum a anunţat că socialiştii se vor abţine de la vot. D-l Herriot luând cuvântul precizează că e vorba de un credit de 205 milioane. Oricare ar fi opinia asupra Ruhr-ului, parlamentele interesate trebue să ia o deriziune independentă de opinia lor, aceasta cu atât mai mult că sunt in joc interesele franceze care sunt ameninţate. Evacuarea imediată a Ruhr-ului ar însemna ca Franţa să se lepede de drepturile sale, iar speranţele contribuabililor să ne prăbuşească. Aceasta ar mai însemna să lăsăm pe soldaţii noştri în voia soartei. Cred că nimeni din noi nu vrea ca soldaţii noştri să sufere din cauză că am modificat politica noastră externă. Şi un guvern pur socialist ar fi obligat să ceară votarea art. 3. CREDITELE VOTATE CU MARE MAJORITATE D. Maginot declară că amicii săi vor vota articolul în chestie. După o scurtă deliberare un mare număr de socialişti votează pentru creditele privitoare la Ruhr, în mijlocul aclamărilor Ironice din dreapta parlamentară. ___ D. Herriot punând chestiunea de ţinut de la acest vot. Iar 43 au votat încredere Camera votează cu 4561 pentru guvern. Camera a votat acontra 26 de voturi creditele pen-1 pol cu 550 contra 26 întreg budgetru Ruhr. 61 de socialiști sau altul provizoriu. Procese de lese-majestate Pentru un articol aspru ca a-i fost un înţelept, nu a existat de dresa regelui, ziaristul N. D. Co-1 cât un singur proces de Usemacea fusese condamnat în lipsă de ajestate. Şi totuş defunctul rege a tribunal la 18 luni de închisoare. Pedeapsa aceasta care chiar şi in aprecierile severe a părut excesivă a fost confirmată Vineri de Curtea de Apel. Ne vom abţine dela comparaţii între această decizie şi alte sentinţe pronunţate în materie corecţională de instanţele judecătoreşti. Vom evita să criticăm felul in care s’a desbătut procesul. Să admitem chiar că magistraţii nu şi-ar fi făcut decât o datorie strict legală. Procesul ziaristului Cocea apare totuşi ca o serioasă eroare politică, săvârşită de cei ce au declanşat urmărirea judiciară şi au dat curs liber rigorilor judecătorilor zeloşi. Dacă procesul a fost poruncit de guvern eroarea şi abuzul stau în faptul de a fi folosit prilejul unui înalt ultragiu pentru a frânge condeiul unui ziarist ingomod pentru însuş guvernul. Dacă urmărirea a fost cerută chiar de Coroană, greşala nu e mai puţin gravă, căci urmărirea apare ca o răzbunare personală, ca o renunţare la acea majestate distantă şi intangibilă care e unul din atributele principale ale regalităţii. Nici guvernul, nici Coroana nu trebue să cedeze unor impulsiuni de moment. înţelepciunea monarhilor şi guvernelor a respectat întotdeauna la noi şi aiurea acest principiu, cu toată existenţa textelor ce pedepsesc insultele la adresa şefului statului, fost atacat personal cu violenţă în tot cursul domniei. Regele Ferdinand a cunoscut numai elogii. La primul atac, ziaristul e trimis la închisoare pentru un an şi jumătate. Nu credem ca procesele acestea să fie profitabile pentru prestigiul Coroanei şi pentru ideia monarhică. Dimpotrivă ele provoacă resentimente mai grave decât atacurile şi micşorează pe monarhii cari apar dintr’o dată în ochii mulţimei ca oameni capabili de patimi. Nenumărate experienţe făcute în trecut o dovedesc cu prisosinţă. Regele Carol însuş a constatat-o şi a ţinut seama de acest învăţământ. Majestatea regală stă înainte de orice în mărinimie şi măsură. ■........■ P. Raidul aerian transpolar ROMA, 29. — Italienii aflători în America au făcut o ofertă comisariatului aeronauticei din Italia, prin care voesc să susţină cheltuelile raidului aerian transpolar până la suma de 2 milioane lire, cari se vor strânge uşor prin subscripţie. Amundsen, care a trebuit să renunţa la expediţie, din Cauza lipsei de fonduri, va participa de asemenea la acest raid. Aparatul transpolat cu un echipagiu de 5 persoane, sub ordinele deputatului Locastelli, a sosit la aerodromul din Bricciano,de lângă Roma. Fapte reprobabile Destăinuirile ziarului „Opinia“ din Iaşi — pe care le-am reprodus într-un număr trecut — în legătură cu „Numerus Clausus“, introdus de fapt de comisiile examinatoare de fine de an din Iaşi, constitue desigur cel mai îngrijitor şi cel mai întristător document al vremurilor prin care trecem. Elevi şi studenţi, bine pregătiţi, trântiţi la examen, — de elementele huliganice pătrunse, ca suplinitori, în învăţământ, — numai şi numai pentru că ar fi vorba de nişte evrei, aceasta constitue fapte, care stigmatizează o epocă, constitue o crimă împotriva dreptăţei, a omeniei şi a culturei. Am reprodus spusele confratelui ieşan, dintr’un sentiment legitim de protestare împotriva unor fapte din cele mai reprobabile. Nu însă şi în speranţa că am putea provoca o îndreptare. Dela un guvern, care practică şi a practicat şi pe faţă şi în mod ocult, agitaţiile huliganice, şi de la un şef al învăţământului cum este d. dr. Anghelescu, ar fi o naivitate să aşteptăm măsuri de îndreptare. D. dr. Anghelescu ar putea cel mult promite. Or, promisiunile d-sale, se ştie, se izbesc de o imposibilitate de realizare. Aşa cum a chibzuit d-sa lucrurile la ministerul instrucţiei, huliganismul poate fi susţinut, niciodată însă Combătut. .. Conferinţa de eri.-Discuţii inlte dintre savanţii străini şi specialiştii români.»Gravitatea problemei paludismului la noi in ţară Comisiunea delegată de Societatea Naţiunilor, secţia de higiena, pentru acerceta starea paludismului, a sosit ori în Bucureşti. Din această comisiune fac parte următorii delegaţi: prof. dr. Nocht (Ham-D. DR. MEZINCESCUburg), care e şi preşedintele delegaţiei; prof. dr. Swelingrebel (Olanda); prof. dr. Pistaloga (Madrid); colonel dr. James (Anglia); dr. Lothian (Anglia); dr. Druetti (Italia); dr. Marcoff (Bulgaria); dr. Motensis (Grecia); dr. Anigstein (Polonia); prof. dr. M. Ciucă (România). La ora 1 P. m. comisiunea a luat masa la restaurantul Chateaubriand, invitată de ministerul sănătăţii publice. La acest banchet au luat parte ministrul sănătăţii, d. Săveanu, secretarul general, dr. Ganea, prof. Mezincescu, dr. Bordea, dr. Gorăscu, prof. Babeş, dr. Căminski, dr. Glicsman, dr. Zotta, Jean Bart, Irimescu. După banchet, o parte a comisiunei a fost invitată de d. Săveanu să viziteze Camera deputaţilor. CONFERINŢA La ora 4 a avut loc o conferinţă asupra paludismului, sub preşidenţia prof. Nocht, directorul „Institutului de boli tropicale“ din Hamburg, la Institutul de medicină experimentală a prof. Cantacuzino. In acest laborator savanţii europeni au avut prilejul să vadă la microscop diferite preparate microscopice de sânge luat dela paludici din România, preparate datorite d-rului Zotta. D-rul Nocht şi-a exprimat plăcerea ce are de a vedea acele frumoase preparate. Cu alt prilej voiu arăta ironia cu care vorbea de preparate microscopice văzute într’o altă ţară. Primul care luă cuvântul la această conferinţă lu d-rul Irimescu. D-sa rosti întâi o cuvântare de „bună venire“* Intr’o, ioană spleandidă d-sa relevă rolul ştiinţii îi progresele omenirii. In faţa oamenilor de ştiinţă, frontierele cad, ura dintre naţionalităţi dispare. Ştiinţa biologică şi mai ales medicina lui-scrând pentru sănătatea fizică a omenirii, lucrează prin aceasta şi pentru progresele intelectuale şi morale ale omenirii. D-rul Irimescu continuă apoi a expune tot ce s’a făcut în ţară pentru stârpirea paludismului. ROLUL AGENŢILOR SANITARI D-rul Nochi întreabă pe d-rul Irimescu ce metodă s’a întrebuinţat în tratamentul de chinină. Şi dacă metoda s’a aplicat tot anul. D-rul Irimescu răspunde că numai vara. D-rul Nocht întreabă cine a pus diagnoza cazurilor!?. D-rul Irimescu răspunde că agenţii sanitari luau sânge şi medicii ,diagnosticau şi tratau. Dar şi medicii luau ei înşişi probele de sânge. D-rul Ciucă atrage atenţiunea că • la noi nu s’a făcut nimic pentru a-.sanare, „mica asanare” a satelor din regiunile impaludate. D. prof. Nocht se interesează daca şi agenţii noştri sanitari fac injecţii Prof. Nacht întreabă dacă noi am constatat ceea ce a constatat un medic german în timpul campaniei în România, că pe când făcea profilaxia chininică în România soldaţilor germani, le apărea petechiî (adică o erupţie de pete roşii (?). Un delegat (spaniol) d. Pistaloga» întreabă dacă agenţii noştri sanitari, care fac profilaxie, sunt un fel de felceri spacializaţi. Prof. Nochi întreabă dacă lama de sânge trimisă de agent nu conţinea paraziţii malariei, ce se făcea?. Poate era altă boală. D-rul Irimescu răspunde că a-genţii nu se ocupau decât de mai larie. D-rul Irimescu expune fireşte ce s’a făcut acum 20 de ani! Unul din delegaţi se interesează dacă în campaniile antipaludice medicii statului nu s’au opus. întrebarea aceasta îşi are roii pentru că în alte ţări medicii oculari văd că li se face concur li se ia clientela. La noi, din... fericire, cel puţ aceaistă privinţă, n’avem opo. D. PROF. DR. BABEŞ