Adevěrul, iulie 1924 (Anul 37, nr. 12398-12425)

1924-07-01 / nr. 12398

PAGINA 2 HIHIHAX Apari a stins intenţii cu renume mondial înainte de a cumpăra o imi­­taţie inferioară, şi periculoasă cereţi informaţiuni la sediul Societăţii. Bd. I. C. BRATIANU No. 3 Telefon im. Calitatea i-a cu preţuri aratapase liiils M­­­pite Mori Ţărăneşti«»«* Mori automate, simple şi iute cu sită Bucureşti Str. Carol 50. •Sibiu Piaţa Unirei 10. ra este­ om­ul cel mai­­preţios al acestei vieţi de luptă pentru existenţă! Dijoea întipăreşte 41 aceste dori nume? Afophan­, remediu! cu repungiune mondiala % _______ _ contra gutei ,reumatism,­aiul şi a gravelei urb­e Se găseşte la toate farmaciile. A se cere ambalajsul original Sehering, si a se refuza preparate cu ambalajul violat! fterm­plan­t. Firma Abi Onistein,Bucureşti, sir Câmpineanul, colesteSft.Ioinea 18.« Băile Eforiei Kretzulescu­­ tipului ■ Ital i se deschid la 23 Iunie. Renovate şi complectate cu toate apara­tele după indicaţia D-lui Dp. P. Vişoianu Inspector General sanitar, fost 17 ani Medic diriginte la aceste băi. D-sa reia, de azi înainte, su­pravegherea şi controlul curei medicale, în mod onorific. Funcţionează secţiunile de­­ Hidroterapie, Aer comprimat, Inhalaţii-pulverizaţii, băi higienice şi cu săruri, bazinuri duşuri sco­ţiene etc. Conducerea medicală este încredinţată D-lui Dr. H. Machelarie. Medici de spital fost asistent la aceste Băi. Se închid la 15 Septembrie. Cassa I. Schönfeld, Str. Lipscani No. 18 > a primit cu Simplon-Expres modelele ultimilor crea­­jţîuni IA pălării de fetru garnisite şi negarnisite — Se primesc comenzi, reparaţiuni şi de vopsit. — ARTICOLE de VOIAGI1I­­.— produsele I. Matelka se vând en gros, la Societatea „Echipamentul Alea Tond­a, 4 — Bucureşti »* Adevenit Literar fiindcă nici n’avem medici particu­lari la ţară. 1 • PROPUNERILE D-LUI PROF. DR. MEZINCESCU Prof. dr. Mezincescu ia cuvân­­tul. " _ D-sa arată în ce situaţie rea sântem în privinţa paludisihulu­i. D-sa arată harta paludismului României (lucrată de directorul statisticei, d-rul Gliesman) şi din care se vede ce suprafaţă mare a ţării e impaludată. Atrage atenţia asupra statisticii noastre oficiale care e foarte a­­proxi­mtivă şi aceasta din cauza lipsei absolute a medicilor, care să lucreze această statistică, în mod cât se pote mai aproape de adevăr! D-rul Mezincescu îşi exprimă părerea — opusă celeia a d-rului Irimescu —­ ca această campanie antipaludică să se facă în regiuni circumscrise. Sistemul e neeficace când ve­dem că boala e atât de întinsă, aproape pe întreaga ţară. Profesorul Mezincescu întrea­bă dacă e bine să facem profila­xie sau să ne mărginim la un tratament curativ şi pare a în­clina spre acţiunea curativă nu­mai şi nu cea preventivă, care cere mulţi agenţi, medici şi bani. Profesorul Mezinescu arată cum a propus constituirea unui fond global de chinină, din va­goanele de chinină ce ne-a trimis Germania, în comptul despăgubi­rilor, care chinină s’a repartizat când era d-sa director general şi repartizare continuată de d-rul Bordea, actualul director. Prof. Nocht îşi exprimă neîn­crederea în privinţa profilaxiei ce s’a făcut! D-sa a văzut profila­xia făcută în Grecia de medici germani, francezi etc. (în timpul războiului) şi fără­ efect, deşi fă­cut după procedeul d-voastră. Poate, — zice profesorul Nocht —în ţara d-voastră condiţiile sunt altfel şi se reuşeşte 11! « DR. IRIMESCU ia cuvântul spre a-şi apăra metoda preconi­zată şi-şi menţine convingerea. PROFILAXIA PALUDISMULUI D. PROF. MEZINCESCU ara­tă că toată cantitatea de chinină întrebuinţată profilactic în aură era ridicol de mică faţă de întin­derea paludismului la noi. D-sa povesteşte cum, atunci când era medic la laboratorul din Sulina, prin faptul că comisia in­ternaţională danubiană, a pus la dispoziţia populaţiei multă chini­nă, paludismul dispăruse în acea regiune îngrozitor de impaludată, fără campanii etc. Şi atunci se întreabă dacă toată problema pa­ludismului s’ar putea rezolva prin procurare de către stat a chininei In cantităţi mari şi eftine popu­laţiei. u­­ri . Şi întreabă pe prof. Nocht, da­că în ţara noastră, e permis a a­­plica metoda d-rului Irimescu, a­­dică a aplica campania preventi­vă, la regiuni circumscrise. Profesorul NOCHT povesteşte că în calitate de medic al portu­lui Hamburg, a văzut multe ca­zuri de paludism originar din Su­lina (la marinari). D-rul Mezincescu răspunde că de­sigur, regiunea Sulinei n’a fost sterilizată. D. PISTALOGA (delegatul ita­lian) cere un tablou despre can­tităţile de chinină distribuită fa­ţă de numărul locuitorilor. D. PROF. BABEŞ expune teo­riile lui Koch în chestia malari­ei. Profesorul Babeş e elevul lui Koch şi al lui Pasteur. D-sa îşi re­zumă cuvântarea exprimându-şi opinia, că lupta antimalarică nu a fost încă pusă la punct. D-sa accentuează că opiniile doctoru­lui Irimescu şi ale prof. Mezinces­cu nu se contrazic şi pot fi recon­­ciliate.­ SIUAŢIA IN VECHIUL REGAT D. PROF. DR. GANE (secreta­rul general al ministerului sănă­tăţii) ia cuvântul, arătând harta impaludismului din care se vede cumi Transilvania şi Bucovina n’au paludism, iar România ve­che e plină. Dar tocmai în regiu­nile lipsite de medici, malaria se întinde. D-sa arată că direcţia actuală a Serv. Sanitar a preparat o cam­panie antimalarică şi se va lucra intens acum. Arată cum o serie de studenţi a fost instruită pentru a­­cest scop. D-sa accentuează că deşi avem lipsă mare de perso­nal, totuşi sperăm să avem rezul­tate frumoase. Arată cum d. Laugier a orga­nizat în stil mare lupta în Olte­nia. D-RUL ZOTTA atrage atenţia asupra puţinelor studii ce s’au fă­cut asupra ţânţarilor. Arată spe­ciile de ţânţari studiate de prof. Mezincescu, de prof. Leon şi de d-sa personal. D-sa relevă multe fenomene in­teresante în legătură cu biologia ţânţarilor din ţara românească. Comisiunea întreagă e foarte a­­tentă la cele rostite de d. dotcor­upţia în deosebi când expune en­­demea paludică în legătură cu constituţia terenurilor şi cu m­er­sul apelor noastre. DOCTORUL YGREC ■mi M­­K'fm­afaA D­VVÉRÜL JLlM­ .JJlilUB Statuts1 Conferinţa d-lui D. N. C. Schina, preşe­diunei cetăţeneşti" a ţinut Duminică dimineaţa, în sala ,,Amiciţia", o conferinţă despre statutul funcţio­narilor. D-sa a vorbit în prima parte a fconferinţei despre ideea democra­­ticâ­ .r. . - -Există, spune d. Schina, două feluri de dictatori: unii cari doresc binele statului, iar alţii cari luptă numai pentru binele partidului din care face parte. In Franţa şi Anglia regimul vechiu s’a dus şi au venit oameni cu idei democratice. Nici la noi regimul dictaturei ba­nului nu mai poate vieţui. Funcţio­narii sunt ţinuţi încă sub dictatură. D. Schina spune apoi că statutul ..Uniunii cetăţeneşti? se bazează pe principii democratice şi urmăreşte o operă de prevedere socială. Acest statut trebue adoptat de Duminică dimineaţa s’a desvăluit în prezenţa d-lui Chirculescu, mi­nistrul muncii, la Casa centrală a asigurărilor sociale din Capitală, monumentul ridicat în onoarea funcţionarilor acestei instituţii morţi în timpul războiului. Printre cei prezenţi notez pe d-nii Chirculescu ministrul muncii, Bu­­durescu secretarul general, şi M. Enescu directorul general al Casei centrale, A. V. Gâdei fostul director general şi preşedintele comitetului de iniţiativă al ridicărei monumen­tului, dr. Berheci dr. Prejbeanu, Răşcanu directorul general al con­tabilităţii, Gr. Stratilescu profesor universitar, M. Petrescu, Al. Dumi­­trescu, Ionac. St.noi şi toţi func­ţionarii şi funcţionarele acestei in­stituţii. Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Platon Grossu, asistat de clerul mitropolitan. CUVÂNTĂRILE ROSTITE D. M. Enescu, directorul general al Casei Centrale a asigurărilor so­ciale, începe cu următoarele cuvin­te: „Cu cât cinstirea sau proslăvi­rea eroilor unei naţiuni s’a manifes­tat mai mult, cu atâta s’a dovedit că acel popor se găseşte pe o treap­tă mai înaltă de progres, de civili­zaţie, de vitalitate". Acest lucru, din fericire — spune d-sa — s’a manifestat şi în Româ­nia. Aşa, astăzi , din iniţiativa d-lor V. Gâdei, I. Argeşianu, dr. Prejbeanu, Praporgescu şi C. Răş­canu __ s’a des­vel­it monumentul funcţionarilor acestei instituţii morţi in război. Monumentul de azi este cinstirea şi răsplata imediată faţă de acei co­­legi ai noştri cari au ştiut să-şi cin­stească Patria şi numele lor de os­taş român prin cel mai mare şi înăl­ţător sacrificiu. Rând pe rând sângele celor 37 eroi ai instituţiei noastre a fost în­chegat în localităţile glorioase din războiul neamului. Termină aducând mulţumiri d-lui Chirculescu, ministrul muncii, mem­brilor comitetului de iniţiativă al ridicării monumentului cât şi auto­rului şi cunoscutul sculptor D. Mă­ţăoanu. . . , D. dr. Prejbeanu vorbeşte în nu­mele corpului medical al acestei in­stituţii şi spune că din cei 37 func­ţionari morţi, majoritatea sunt me­dici. Ca in toate părţile războiului no­stru medicii şi-au făcut datoria mu­rind în linia întâia. D-l profesor P. Draga vorbeşte în numele consiliului de administraţie şi spune că noi —cei de azi— avem o singură datorie: de a munci serios pentru binele Patriei. D-l V. Gâdei a mulţumit tuturor celor cari au dat­­concursul pentru a se înfăptui această operă pornită din iniţiativa sa. D. ministru Chirculescu: Cei can s’au jertfit pentru Patrie — spune d-sa— trebue proslăviţi; ei nu tre­bue plânşi, căci sunt fericiţi prin faptul că şi-au înscris numele în cartea de glorie a ţării. Ei­ au murit zâmbind, căci au în­trezărit înfăptuirea idealului naţio­nal. In faţa acestor eroi tre­bue să,, fim Schina democratic care vine la orice _ cârma statului. Funcţionarii trebut.*# fie «diferi în lupta ce o duc pentru votarea a­­cestui statut. Funcţionarii publici trebue să sprijine numai acele partide cari au intenţiuni democratice. , Conferenţiarul spune apoi că e ne­­voe să fie desfiinţat favoritismul in­­tronându-se un regim­ unitar. Puterea executivă nu este numai cea guvernamentală, cum este azi la noi, ci şi cea administrativă. Auto­ritatea guvernamentală trebue re­dusă la justa ei atribuţiune şi tre­bue distrus spiritul de castă. (A­­plauze). Democraţia cere o salarizare justă a muncii. Acest lucru­ trebue să e­­xiste şi un statut. Munca funcţionarilor va fi răs­plătită just atunci când avuţia na­ţională nu va mai fi exploatată în interesul partizanilor politici. In administraţia ţarei n’au ce cău­ta sinecuriştii. Conferenţiarul vorbeşte apoi des­pre chestia pensiilor şi a consiliului superior administrativ. Orice intervenţie a armatei pen­tru menţinerea ordinei trebue să fie hotărîtă de acest consiliu. Orice guvernare se transformă în dictatură când se face abuz de ar­mată. (Aplauze). Toată ţara este azi alături de noi — spune d-sa — cari luptăm în numele principiului democratic. Se aud strigăte de : „Cerem pleca­rea guvernului1*. „Să vie alt re­gim", etc In alegerile viitoare vom da votul nostru partidului care ne va adopta reforma elaborată de noi — conti­nuă d. Schina. Dictatura trebue să ia sfârşit. Li­beralii trebue să plece, ei nu mai pot sta la putere. (Sala strigă : „Să plece"). D. Schina termină conferinţa, spu­nând că rolul asociaţiilor de func­ţionari este să tempereze puterea dictatorială a partidelor politice. Rp. D­NA şi DL. FILIP L. ROSENZWEIG anunţă naşterea fiicei lor MARIA Felicitările se primesc Dumi­nică 6 iulie orele 4 juni, la lo­cuinţa Domnieilor din Calea Călăraşi 126, animaţi de sentimentul naţional, căci ei au dat ţării idealul naţional. Eroii neamului ne au asigurat un loc de frunte în cercul ţărilor civi­­lizate. Nu trebue să ne plângem eroii, ci să ne mândrim că-i avem. Monumentul este opera cunoscu­tului nostru sculptor, D. Măţăoanu. El reprezintă o placă comemorativă de jur împrejur încadrată într’o bordură de ornamente , româneşti, întreruptă din distanţă, în distanţă de numele localităţilor glorioase unde s’au dat luptele. In partea de sus a plăcii este un basso­relief — in bronz — reprezen­tând, în primul plan, medicii pe front pansând pe răniţi, iar în al doilea plan celebrele lupte la baio­netă. Basso­relieful este splendid ca compoziţie, ca interpretare de pla­nuri şi aranjament. Mai jos este o placă comemorati­vă, cu numele celor 37 eroi morţi pentru întregirea neamului. Acea­stă placă se termină cu o consolă in stil românesc pe care sunt aşezate: trofee, drapele, armuri cât şi laurii simbolul eroismului. Placa este lucrată în marmoră de Carrara iar basso­ relieful în bronz. N. MISS Nedreptăţirea unor funcţionari 1 •« ai SHS «Fuict­pian1H In amintirea funcţionarilor morţi în război ""'«nitatea desvelirii monumentului dala Casa Centrală a asigurărilor sociale 4 MONUKrfENTtIL s. D. G, . V ^ Dumnlnică dimineaţa a continuat, la îcJijl „.Ligii ehirigsiltg* dbh str. "arc­pn*17SE&—M Air' 19, 'congresul chiriaşilor din se lor întreaga ţară-Prezidează d. dr. Rădulescu. SITUAŢIA CREIATA FUNCŢIONA­RILOR ŞI PENSIONARILOR PRIN LEGEA MARZESCU D. C. POLI­ZU, funcţionar desvoltarea raportului său arătând­­ca­­re-i situaţia creiată funcţionarilor şi pensionarilor prin legea Mârzescu. D-sa arată cum, prin actuala lege,­­acţio­narii sunt întrucâtva protejaţi," di, pensionarii sunt lăsaţi pradă răcoşirea proprietarilor­ hrăpăreţi. Arată că func­ţionarul transferat dintr’un oraş în altul, la un an de la transferare poate fi evacuat. Deci soluţia ar fi ca să se re­vină asupra acestui termen de un an, sau în caz contrar să fie transferaţi numai acei funcţionari ce nu sunt fa­mirişti sau numai acei­ cari cer tran­s­­ferarea. In ce priveşte pe pensionari d-sa scoate în evidenţă cum ei pot fi evacuaţi prin art. 23 din actuala lege a chiriilor. Privi acest articol pensio­narii ce au servit — sau mai bine zis au robit — statului pot fi lăsaţi la dis­creţia lacomilor proprietari. D-sa cere ca în art. 23 să fie prevăzuţi şi pensi­onarii. D­­v. MAGDER vorbeşte în acelaş sens D. dr. RĂDULESCU dă­ unele ex­plicaţii asupra audienţelor avute in preajma votăreî legii. Cere modifica­rea art. 23 şi 24 în sensul ca să fie protejaţi pensionarii. IMOBILE LIBERE , NOUI ŞI VECHI D. Dr. TOMA SIMIONESCU, rapor­torul chestiunei imobilelor vechi şi noui ce sunt libere, relevă cum în timp ce chiriaşii stau cu bagajele în stradă, sunt atâtea case libere, care însă nu pot fi ocupate din cauza enor­melor chirii, ce se cer. D-sa recoman­dă reglementarea printr’un organ al statului a închirierei­­acestor imobile. Numai astfel se va aranja un preţ con­venabil tuturor, înlăturând specula ne­ruşinată ce se practică azi. Ca soluţie d-sa propune congresului ca prin dezi­deratele formulate să se ceară reînfi­inţarea oficiilor de închiriere, sau un organ al ministerului de justiţie care să fixeze chiriile, potrivit cheltuelilor ce le are acel imobil. DIFERITE PROPUNERI ŞI SOLUŢII D. C. IORDANOVICI, droghist, cere­­ rechiziţionarea locuinţelor. D. av. MAGDER relevă cum însuşi d. Mârzescu, care afirmase că nu va mai tolera să fie imobile goale, a scos acest deziderat din legea trecută prin parlament D. dr. RĂDULESCU cere ca Comi­siile de arbitri să fixeze chiriile la i­­mobilele goale, după criteriul ce se va stabili. D-sa mai propune ca aceleaşi comisii de arbitri să inchiziţioneze sur­plusul de camere ale unui imobil. CRITICA LEGII CHIRIILOR D. Av. MAGDER, face o amănunţită critică legii chiriilor a d-lui Mârzescu. D-sa arată cum delegaţiei „Ligii chi­riaşilor”, d. Mârzescu i-a promis că va ţine seamă de dezideratele­ormulate de „Liga chiriaşilor”, însă—adaugă d-sa— d. Mârzescu n’a ţinut seamă decât în parte de cele conţinute în memoriul „Ligii chiriaşilor. Continuând d-sa arată cum prin noua lege s’a împărţit chiri­aşii în două categorii făcând ca dispo­ziţiile legii să fie în mare parte favora­bile proprietarilor. Combate art. 5 care conţine numeroase portiţe prin care proprietarii pot obţine evacuarea chi­riaşilor. D-sa relevă regimul subînchi­­rierilor, care de asemeni a fost trecut în favoarea proprietarilor. Arată că a­­ceastă dispoziţie nu e cu nimic justifi­cată. D-sa scoate în evidenţă că ac­tuala lege conţine prea puţine excep­­ţiuni pentru evacuare. Critică modul cum înţelege statul să-şi protejeze instituţiile ce plătesc chirie. Cere sur­primarea art. 23 şi 24. Scoate în evi­denţă că 80 la sută din procese sunt cele provenite din neplata chiriei la timp. Deasemeni cere suprimarea pac­tului comisoriu. Combate art. 3 din le­gea chiriilor, care nu are alt scop de­cât termenul de evacuare. In esenţă d-sa dovedeşte cum toate articolele le­gii, conţin portiţe de evacuare a chi­riaşilor. D. IZRAEL (Focşani), cere ca atunci când se va face modificarea legii chi­riilor să se ţin­ă seamă şi de intere­sele micilor meseriaşi şi industriaşi. D. MIHAILESCU e de aceiaş părere. UN CĂMIN AL CELOR EVACUAŢI D. dr. RĂDULESCU spune că nu există decât soluţiile următoare­ : cea administrativă prin care să fie apărat cel sărac. Să fie înlăturate din lege, toate paragrafele ce lovesc în chiriaşi. Cere un termen de graţie, de una lună pentru cel ce nu poate, plăti chiria.: D-sa arată ,că s’a obţinut de delegaţia „Ligii chiriaşilor“ — autorizaţia minis­terială ,de­ a lansa cărămizi bunuri în vederea strângerii fondului unui că­min al chiriaşilor evacuaţi. De asemeni s-a obţinut autorizaţia pentru a lansa, la fiecare Sf. Gheorghe sau Sf. Dumi­tru, o floare a chiriaşilor. .. CHESTIA VADULUI COMERCIAL D. C. IORDANOVICI, droghist­ rari­portarul chestiunei vadului comercial, face un istoric al chestorafi. r. D-sa atrage apoi atenţia­ guvernatei că dacă nu va legifera de bună voe vadul comercial, se va vedea nevoiţi să vină cu această lege, precum nevoit' a fost să vină și cu­­exproprierea ru­rală pe ca­re a dat-o sub presiîmea ma­selor ţărăneşti. Tot astfel accentulază d-sa şi cOroeiriaatH vor. deftrmfcra —­ prin acţiunea lor comună — guvernai să Ie legifereze «igus^noa vadinul «o­­mercial, în care e închisa munca lor (Tel zi cu zi si an'de‘an. In continuare d. Iordartovici cerc nj»­venrol­ul să tipă seamă de dftAmi# formulat de „Liga­ chiriaşilor” fh ches­Acutm! vreo, trei luni în urmă, s’a alcătuit lla ministerul instruc­ţiei uni decret pentru înaintarea mai multor funcţionari de la acel departament. Decretul a fost supus semnata­rilor, d-lui ministru­ şi regelui chiar de atunci. Constatându­-se în urmă că acest decret cuprindea­ , numeroase, ne­dreptăţi făcute împotriva statutu­lui funcţionarilor şi chiar, a legei de organizare, după stăruinţa mai multor, parlamentari, erari spriji­neau pe cei nedreptăţiţi, decretul a fost oprit de a i se da Curs de către d. ministru Angelescu. Astăzi siuntem­ în­ măsură a atra­ge atenţiunea atât a d-lui ministru­ cât şi a parlamentarilor interesaţi că se intenţionează ca imediat­ d­u­­­pă închiderea Camerelor să se dea culrs acelui decret, care conţine, în­tre altel­e, înaintări cu sărituri de câte două sau trei grade, Comfor­mări făcute pe ziua de 31 Decem­­brie 1923, în­ posturi neexistente în bugetul anului trecut, etc. Şi a­­temei ne întrebăm: pentru’ ce s’a mai votat statutul f­uncţionarilor, când el se calcă, chiar de către gu­vernul căruia îii aparţine? Dacă se va înfăptui această ne­dreptate, ne luăm sarcina a aduce, la cunoştinţa d-lui ministru Ange­leses şi Cititorilor noştri, n­oui a­­mănunte în această chestiune cât şi în altele, pentru­ a se vedea ne- ... - , , regulile Cari se săvârşesc în nUlme-j «L-.-. mm* tn irt. cunoştinţa şefului acestui departa­ment. chirie, punân­du-se astfel tin zăga^­ce­lor cu valută forte de a acapara pră­văliile comercianţilor români D. av. MAGDER citeşte referatul Blocului comercial si industrial Iţi ches­tia Vadului comercial. D. ANGHEL MIHAILESCU,­ citeşte raportul chestiunei vadului industrial. Prin acest raport d-sa cere să fie apă­raţi micii industriaşi şi micii meseriaşi, respectându-ii-se prin lege’ vadul muji­cii lor. D. FLOREA PARVU, mic Industriaş, relevă loviturile ce se dau mieiţ indus­trii prin enormele chirii ce pretind unii din proprietari. Protestează contra in­ten­tiunei guvernului de a lăsa prăvă­­liilor şi libera tranzacţia­ __ . D. BAN. IONESCU, cere să fie apă­­rati micii industriaşi şi meseriaşi în vi­itoarea legiferare a vadului comerciaL VADUL PROFESIONAL D. dr.­­RĂDULESCU, raporto­sui­ ches­tiunei vadului profesional, face o‘do­cumentată expunere a vadului profe-Isional, ce există în străinătate. D-sa cere ca îa legiferarea viitoare $ă ses tln£ ,seamă-*,și­ de interesele prof*sio­­niștilor. Continuând d-sa cîteşte refe­ratele „Asociaţie!^generale a medicilor“­­in, această chestiuni;- D-sa roagă pe parlamentarii profesionişti a­s la apă­rarea intereselor profesioniştilor.­­ D. ZAHARIA, delegatul Istarfeal Ne­gustoresc — secţia Galaţi — aduce e­­legii „Ligii chiriaşilor“ pentru lăuda­bila acţiune ce duce pentm­ legiferarea vadului comercial. ■ D-sa expune sbtej­­a­ţiile formulate de comercianţii găl­ă­­ţeni în chestia iadului comercial. Cerţi guvernului să respecte interesele co­mercianţilor. D. IZRAEL (Focşani), propune ca­ „Liga chiriaşilor“ să formuleze de co­mun acord cu organizaţiile comerciale, industriale şi profesionale toate «fid­ei antede de care guvernul să ţină seama la legiferarea „vadului lor“.­ D. PAPILIAN, delegatul Oraşelor Pi­­teşti şi C. de­ Argeş, mulţumeşte con­ducătorilor „Ligii chiriaşilor“ pentru sprijinul dat cauzei tuturor categoriilor de chiriaşi.­­ D-nii ZAHARIA-Galaţi şi TRONARUI fac unele propuneri de care congresul ia­ act. I D. av. MAGDER relevă faptul că „Liga chiriaşilor“ nu a făcut încă art demers pe lângă ministrul de industrie până ce împreună cu organizaţiile, co­merciale şi­­în urma hotărâre! acestui congres va formula un deziderat în chestia vadului comercial.­­ D. dr. RĂDULESCU scoate în re­­­lief ravagiile scumpetei­ asupra vieţe­i de toate zilele. Drsa spune că alături de comercianţi vor fi şi consumatori, pentru a cere neîntârziat legiferarea vadului comercial, profesional şi indus­trial. Continuând descrie modul cum s-a legiferat în străinătate chestia va­dului. In memoriul său „Liga chiriaşi­lor“ va avea în vedere toate catego­riile de comercianţi, profesionişti şi in­dustriaşi. Mai fac propuneri d-nii: Zaharia­ Ga­­laţi, C. Iordanovici, Toma Frăţilă şi alţii. I D. dr. RĂDULESCU, înainte de a de­clara congresul închis, citeşte telegra­mele ce „Liga chiriaşilor“ Ie-a expe-’ diat d-lor Herriot şi Moro Giafferi, care au luptat pentru cauza chiriaşilor • da pretutindeni.­­ Măr fi, la orele 12, se va taSie ceremtmalm pUşmal, tyivesm^ mulm episcop ca Dunărei de jos,­ Cosma-Petr0jji­frBărlădemii&. Camera şi Senatul at* votat gest pentru înfiinţarea nouei par­hii „Sf. Constantin“ din Capitală prin deslipirea de la parohial­­Sf Ştefan­ Cuibu cu barză. Una din atracţiie Capitam , timpul verei este grădina cinema^ „ClasicH fostă Alhambra unde se reprezintă premiera filmului en-J glezesc Roses de Picadilly, I s’a ridicat gradul şi a fost şters din controalele armatei salelocote- [ nentul Panaitescu Cezar, pe bazai reformei pronunţate de consiliul de­ reformă al corpului 5 armată,­­ Compania Mistică Că­răbuş Invită publicul şi arti­­şti de a lua parte mâine Mar­ţi ora 2 juni, la primirea în gara de nord a marelui şi răs­făţatului artist parizian Prints lumin • D-nii D. Cristescu şi Artenie Gh­., şefi de birou în ministerul de in­terne, au fost­ înaintaţi şefi de ser­viciu. !•• D. Klingsberg, fotograful Curţei Regale a fost chemat Sâmbătă de către Regină la Domeniul Scrobiei, unde a luat o serie de clişee ale Re­­ginei şi ale Principesei Ileana.­­ Prefectura poliţiei Capitală­ put­­ne în vederea bicicliştilor să se pre­zinte la Serviciul circulaţiei pentru a primi numerele de ordine. La­ scoaterea numerelor se vor prezenta' chitanţa pentru''plata su­mei de lei 70’ (taxă de bicicletă^ da la­­perceppţia comunală respectivă şi actul de proprietate. Cea­stal cochetă şi ,— grădină, dă vară este a cinemato­grafului „Clasic“ din Săricidar, unde se prezintă astăzi premiera celui dintâi film englezesc cu d­ r. Bettiy Balfour in­ totul principal. Pentru neglijenţe constatate şi pentru părăsire de serviciu urmă­­torii troncard­ii ,din direcţia căilor fe­rate au fost destituiţi : Korim Gv*­­tay Creţu Dia ’şi impiegaţii de care Kecl Iac­ob, mcodim Dna tiTiam-b­ir r&mâne pe vară în Capitală. Co#« SHltattt Ml 4» Scaupa 33. , "Oficialita întetitor din servic poştelor Constantinpscu- Victor a fost destituit «în Serviciu pentru1 Ut guslîrs da bani pu­blici prin* fals ' in­ actfl pubiica. . Ia« oficiantul superior Niculeac»* Aii am fost licenţiat din eerviciul poş­telor pentru greşeli grave, ii dîscre­­ditare, a sefMciblui. ’ Tot pentru făra fii' acte publice mai fost licenţiaţi din serviciul pos*­telur impiegaţii Dobiescki , Ni­colae,, Hubner, Leopold şi Halmagyi Carol, D-nii Nistor lop, căpitan de vas şi inginer inspector general Erbiceanu Laurenţiu, şi-au , dat demisiile diin sereiciul portunilor maritime •­­ * D. N. SCHINA I­­­ I

Next