Adevěrul, iulie 1924 (Anul 37, nr. 12398-12425)
1924-07-01 / nr. 12398
PAGINA 2 HIHIHAX Apari a stins intenţii cu renume mondial înainte de a cumpăra o imitaţie inferioară, şi periculoasă cereţi informaţiuni la sediul Societăţii. Bd. I. C. BRATIANU No. 3 Telefon im. Calitatea i-a cu preţuri aratapase liiils Mpite Mori Ţărăneşti«»«* Mori automate, simple şi iute cu sită Bucureşti Str. Carol 50. •Sibiu Piaţa Unirei 10. ra este omul cel maipreţios al acestei vieţi de luptă pentru existenţă! Dijoea întipăreşte 41 aceste dori nume? Afophan, remediu! cu repungiune mondiala % _______ _ contra gutei ,reumatism,aiul şi a gravelei urbe Se găseşte la toate farmaciile. A se cere ambalajsul original Sehering, si a se refuza preparate cu ambalajul violat! ftermplant. Firma Abi Onistein,Bucureşti, sir Câmpineanul, colesteSft.Ioinea 18.« Băile Eforiei Kretzulescu tipului ■ Ital i se deschid la 23 Iunie. Renovate şi complectate cu toate aparatele după indicaţia D-lui Dp. P. Vişoianu Inspector General sanitar, fost 17 ani Medic diriginte la aceste băi. D-sa reia, de azi înainte, supravegherea şi controlul curei medicale, în mod onorific. Funcţionează secţiunile de Hidroterapie, Aer comprimat, Inhalaţii-pulverizaţii, băi higienice şi cu săruri, bazinuri duşuri scoţiene etc. Conducerea medicală este încredinţată D-lui Dr. H. Machelarie. Medici de spital fost asistent la aceste Băi. Se închid la 15 Septembrie. Cassa I. Schönfeld, Str. Lipscani No. 18 > a primit cu Simplon-Expres modelele ultimilor creajţîuni IA pălării de fetru garnisite şi negarnisite — Se primesc comenzi, reparaţiuni şi de vopsit. — ARTICOLE de VOIAGI1I.— produsele I. Matelka se vând en gros, la Societatea „Echipamentul Alea Tonda, 4 — Bucureşti »* Adevenit Literar fiindcă nici n’avem medici particulari la ţară. 1 • PROPUNERILE D-LUI PROF. DR. MEZINCESCU Prof. dr. Mezincescu ia cuvântul. " _ D-sa arată în ce situaţie rea sântem în privinţa paludisihului. D-sa arată harta paludismului României (lucrată de directorul statisticei, d-rul Gliesman) şi din care se vede ce suprafaţă mare a ţării e impaludată. Atrage atenţia asupra statisticii noastre oficiale care e foarte aproximtivă şi aceasta din cauza lipsei absolute a medicilor, care să lucreze această statistică, în mod cât se pote mai aproape de adevăr! D-rul Mezincescu îşi exprimă părerea — opusă celeia a d-rului Irimescu — ca această campanie antipaludică să se facă în regiuni circumscrise. Sistemul e neeficace când vedem că boala e atât de întinsă, aproape pe întreaga ţară. Profesorul Mezincescu întreabă dacă e bine să facem profilaxie sau să ne mărginim la un tratament curativ şi pare a înclina spre acţiunea curativă numai şi nu cea preventivă, care cere mulţi agenţi, medici şi bani. Profesorul Mezinescu arată cum a propus constituirea unui fond global de chinină, din vagoanele de chinină ce ne-a trimis Germania, în comptul despăgubirilor, care chinină s’a repartizat când era d-sa director general şi repartizare continuată de d-rul Bordea, actualul director. Prof. Nocht îşi exprimă neîncrederea în privinţa profilaxiei ce s’a făcut! D-sa a văzut profilaxia făcută în Grecia de medici germani, francezi etc. (în timpul războiului) şi fără efect, deşi făcut după procedeul d-voastră. Poate, — zice profesorul Nocht —în ţara d-voastră condiţiile sunt altfel şi se reuşeşte 11! « DR. IRIMESCU ia cuvântul spre a-şi apăra metoda preconizată şi-şi menţine convingerea. PROFILAXIA PALUDISMULUI D. PROF. MEZINCESCU arată că toată cantitatea de chinină întrebuinţată profilactic în aură era ridicol de mică faţă de întinderea paludismului la noi. D-sa povesteşte cum, atunci când era medic la laboratorul din Sulina, prin faptul că comisia internaţională danubiană, a pus la dispoziţia populaţiei multă chinină, paludismul dispăruse în acea regiune îngrozitor de impaludată, fără campanii etc. Şi atunci se întreabă dacă toată problema paludismului s’ar putea rezolva prin procurare de către stat a chininei In cantităţi mari şi eftine populaţiei. uri . Şi întreabă pe prof. Nocht, dacă în ţara noastră, e permis a aplica metoda d-rului Irimescu, adică a aplica campania preventivă, la regiuni circumscrise. Profesorul NOCHT povesteşte că în calitate de medic al portului Hamburg, a văzut multe cazuri de paludism originar din Sulina (la marinari). D-rul Mezincescu răspunde că desigur, regiunea Sulinei n’a fost sterilizată. D. PISTALOGA (delegatul italian) cere un tablou despre cantităţile de chinină distribuită faţă de numărul locuitorilor. D. PROF. BABEŞ expune teoriile lui Koch în chestia malariei. Profesorul Babeş e elevul lui Koch şi al lui Pasteur. D-sa îşi rezumă cuvântarea exprimându-şi opinia, că lupta antimalarică nu a fost încă pusă la punct. D-sa accentuează că opiniile doctorului Irimescu şi ale prof. Mezincescu nu se contrazic şi pot fi reconciliate. SIUAŢIA IN VECHIUL REGAT D. PROF. DR. GANE (secretarul general al ministerului sănătăţii) ia cuvântul, arătând harta impaludismului din care se vede cumi Transilvania şi Bucovina n’au paludism, iar România veche e plină. Dar tocmai în regiunile lipsite de medici, malaria se întinde. D-sa arată că direcţia actuală a Serv. Sanitar a preparat o campanie antimalarică şi se va lucra intens acum. Arată cum o serie de studenţi a fost instruită pentru acest scop. D-sa accentuează că deşi avem lipsă mare de personal, totuşi sperăm să avem rezultate frumoase. Arată cum d. Laugier a organizat în stil mare lupta în Oltenia. D-RUL ZOTTA atrage atenţia asupra puţinelor studii ce s’au făcut asupra ţânţarilor. Arată speciile de ţânţari studiate de prof. Mezincescu, de prof. Leon şi de d-sa personal. D-sa relevă multe fenomene interesante în legătură cu biologia ţânţarilor din ţara românească. Comisiunea întreagă e foarte atentă la cele rostite de d. dotcorupţia în deosebi când expune endemea paludică în legătură cu constituţia terenurilor şi cu mersul apelor noastre. DOCTORUL YGREC ■mi MK'fmafaA DVVÉRÜL JLlM .JJlilUB Statuts1 Conferinţa d-lui D. N. C. Schina, preşediunei cetăţeneşti" a ţinut Duminică dimineaţa, în sala ,,Amiciţia", o conferinţă despre statutul funcţionarilor. D-sa a vorbit în prima parte a fconferinţei despre ideea democraticâ .r. . - -Există, spune d. Schina, două feluri de dictatori: unii cari doresc binele statului, iar alţii cari luptă numai pentru binele partidului din care face parte. In Franţa şi Anglia regimul vechiu s’a dus şi au venit oameni cu idei democratice. Nici la noi regimul dictaturei banului nu mai poate vieţui. Funcţionarii sunt ţinuţi încă sub dictatură. D. Schina spune apoi că statutul ..Uniunii cetăţeneşti? se bazează pe principii democratice şi urmăreşte o operă de prevedere socială. Acest statut trebue adoptat de Duminică dimineaţa s’a desvăluit în prezenţa d-lui Chirculescu, ministrul muncii, la Casa centrală a asigurărilor sociale din Capitală, monumentul ridicat în onoarea funcţionarilor acestei instituţii morţi în timpul războiului. Printre cei prezenţi notez pe d-nii Chirculescu ministrul muncii, Budurescu secretarul general, şi M. Enescu directorul general al Casei centrale, A. V. Gâdei fostul director general şi preşedintele comitetului de iniţiativă al ridicărei monumentului, dr. Berheci dr. Prejbeanu, Răşcanu directorul general al contabilităţii, Gr. Stratilescu profesor universitar, M. Petrescu, Al. Dumitrescu, Ionac. St.noi şi toţi funcţionarii şi funcţionarele acestei instituţii. Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Platon Grossu, asistat de clerul mitropolitan. CUVÂNTĂRILE ROSTITE D. M. Enescu, directorul general al Casei Centrale a asigurărilor sociale, începe cu următoarele cuvinte: „Cu cât cinstirea sau proslăvirea eroilor unei naţiuni s’a manifestat mai mult, cu atâta s’a dovedit că acel popor se găseşte pe o treaptă mai înaltă de progres, de civilizaţie, de vitalitate". Acest lucru, din fericire — spune d-sa — s’a manifestat şi în România. Aşa, astăzi , din iniţiativa d-lor V. Gâdei, I. Argeşianu, dr. Prejbeanu, Praporgescu şi C. Răşcanu __ s’a desvelit monumentul funcţionarilor acestei instituţii morţi in război. Monumentul de azi este cinstirea şi răsplata imediată faţă de acei colegi ai noştri cari au ştiut să-şi cinstească Patria şi numele lor de ostaş român prin cel mai mare şi înălţător sacrificiu. Rând pe rând sângele celor 37 eroi ai instituţiei noastre a fost închegat în localităţile glorioase din războiul neamului. Termină aducând mulţumiri d-lui Chirculescu, ministrul muncii, membrilor comitetului de iniţiativă al ridicării monumentului cât şi autorului şi cunoscutul sculptor D. Măţăoanu. . . , D. dr. Prejbeanu vorbeşte în numele corpului medical al acestei instituţii şi spune că din cei 37 funcţionari morţi, majoritatea sunt medici. Ca in toate părţile războiului nostru medicii şi-au făcut datoria murind în linia întâia. D-l profesor P. Draga vorbeşte în numele consiliului de administraţie şi spune că noi —cei de azi— avem o singură datorie: de a munci serios pentru binele Patriei. D-l V. Gâdei a mulţumit tuturor celor cari au datconcursul pentru a se înfăptui această operă pornită din iniţiativa sa. D. ministru Chirculescu: Cei can s’au jertfit pentru Patrie — spune d-sa— trebue proslăviţi; ei nu trebue plânşi, căci sunt fericiţi prin faptul că şi-au înscris numele în cartea de glorie a ţării. Ei au murit zâmbind, căci au întrezărit înfăptuirea idealului naţional. In faţa acestor eroi trebue să,, fim Schina democratic care vine la orice _ cârma statului. Funcţionarii trebut.*# fie «diferi în lupta ce o duc pentru votarea acestui statut. Funcţionarii publici trebue să sprijine numai acele partide cari au intenţiuni democratice. , Conferenţiarul spune apoi că e nevoe să fie desfiinţat favoritismul intronându-se un regim unitar. Puterea executivă nu este numai cea guvernamentală, cum este azi la noi, ci şi cea administrativă. Autoritatea guvernamentală trebue redusă la justa ei atribuţiune şi trebue distrus spiritul de castă. (Aplauze). Democraţia cere o salarizare justă a muncii. Acest lucru trebue să existe şi un statut. Munca funcţionarilor va fi răsplătită just atunci când avuţia naţională nu va mai fi exploatată în interesul partizanilor politici. In administraţia ţarei n’au ce căuta sinecuriştii. Conferenţiarul vorbeşte apoi despre chestia pensiilor şi a consiliului superior administrativ. Orice intervenţie a armatei pentru menţinerea ordinei trebue să fie hotărîtă de acest consiliu. Orice guvernare se transformă în dictatură când se face abuz de armată. (Aplauze). Toată ţara este azi alături de noi — spune d-sa — cari luptăm în numele principiului democratic. Se aud strigăte de : „Cerem plecarea guvernului1*. „Să vie alt regim", etc In alegerile viitoare vom da votul nostru partidului care ne va adopta reforma elaborată de noi — continuă d. Schina. Dictatura trebue să ia sfârşit. Liberalii trebue să plece, ei nu mai pot sta la putere. (Sala strigă : „Să plece"). D. Schina termină conferinţa, spunând că rolul asociaţiilor de funcţionari este să tempereze puterea dictatorială a partidelor politice. Rp. DNA şi DL. FILIP L. ROSENZWEIG anunţă naşterea fiicei lor MARIA Felicitările se primesc Duminică 6 iulie orele 4 juni, la locuinţa Domnieilor din Calea Călăraşi 126, animaţi de sentimentul naţional, căci ei au dat ţării idealul naţional. Eroii neamului ne au asigurat un loc de frunte în cercul ţărilor civilizate. Nu trebue să ne plângem eroii, ci să ne mândrim că-i avem. Monumentul este opera cunoscutului nostru sculptor, D. Măţăoanu. El reprezintă o placă comemorativă de jur împrejur încadrată într’o bordură de ornamente , româneşti, întreruptă din distanţă, în distanţă de numele localităţilor glorioase unde s’au dat luptele. In partea de sus a plăcii este un bassorelief — in bronz — reprezentând, în primul plan, medicii pe front pansând pe răniţi, iar în al doilea plan celebrele lupte la baionetă. Bassorelieful este splendid ca compoziţie, ca interpretare de planuri şi aranjament. Mai jos este o placă comemorativă, cu numele celor 37 eroi morţi pentru întregirea neamului. Această placă se termină cu o consolă in stil românesc pe care sunt aşezate: trofee, drapele, armuri cât şi laurii simbolul eroismului. Placa este lucrată în marmoră de Carrara iar basso relieful în bronz. N. MISS Nedreptăţirea unor funcţionari 1 •« ai SHS «Fuictpian1H In amintirea funcţionarilor morţi în război ""'«nitatea desvelirii monumentului dala Casa Centrală a asigurărilor sociale 4 MONUKrfENTtIL s. D. G, . V ^ Dumnlnică dimineaţa a continuat, la îcJijl „.Ligii ehirigsiltg* dbh str. "arcpn*17SE&—M Air' 19, 'congresul chiriaşilor din se lor întreaga ţară-Prezidează d. dr. Rădulescu. SITUAŢIA CREIATA FUNCŢIONARILOR ŞI PENSIONARILOR PRIN LEGEA MARZESCU D. C. POLIZU, funcţionar desvoltarea raportului său arătândcare-i situaţia creiată funcţionarilor şi pensionarilor prin legea Mârzescu. D-sa arată cum, prin actuala lege,acţionarii sunt întrucâtva protejaţi," di, pensionarii sunt lăsaţi pradă răcoşirea proprietarilor hrăpăreţi. Arată că funcţionarul transferat dintr’un oraş în altul, la un an de la transferare poate fi evacuat. Deci soluţia ar fi ca să se revină asupra acestui termen de un an, sau în caz contrar să fie transferaţi numai acei funcţionari ce nu sunt famirişti sau numai acei cari cer transferarea. In ce priveşte pe pensionari d-sa scoate în evidenţă cum ei pot fi evacuaţi prin art. 23 din actuala lege a chiriilor. Privi acest articol pensionarii ce au servit — sau mai bine zis au robit — statului pot fi lăsaţi la discreţia lacomilor proprietari. D-sa cere ca în art. 23 să fie prevăzuţi şi pensionarii. Dv. MAGDER vorbeşte în acelaş sens D. dr. RĂDULESCU dă unele explicaţii asupra audienţelor avute in preajma votăreî legii. Cere modificarea art. 23 şi 24 în sensul ca să fie protejaţi pensionarii. IMOBILE LIBERE , NOUI ŞI VECHI D. Dr. TOMA SIMIONESCU, raportorul chestiunei imobilelor vechi şi noui ce sunt libere, relevă cum în timp ce chiriaşii stau cu bagajele în stradă, sunt atâtea case libere, care însă nu pot fi ocupate din cauza enormelor chirii, ce se cer. D-sa recomandă reglementarea printr’un organ al statului a închiriereiacestor imobile. Numai astfel se va aranja un preţ convenabil tuturor, înlăturând specula neruşinată ce se practică azi. Ca soluţie d-sa propune congresului ca prin dezideratele formulate să se ceară reînfiinţarea oficiilor de închiriere, sau un organ al ministerului de justiţie care să fixeze chiriile, potrivit cheltuelilor ce le are acel imobil. DIFERITE PROPUNERI ŞI SOLUŢII D. C. IORDANOVICI, droghist, cere rechiziţionarea locuinţelor. D. av. MAGDER relevă cum însuşi d. Mârzescu, care afirmase că nu va mai tolera să fie imobile goale, a scos acest deziderat din legea trecută prin parlament D. dr. RĂDULESCU cere ca Comisiile de arbitri să fixeze chiriile la imobilele goale, după criteriul ce se va stabili. D-sa mai propune ca aceleaşi comisii de arbitri să inchiziţioneze surplusul de camere ale unui imobil. CRITICA LEGII CHIRIILOR D. Av. MAGDER, face o amănunţită critică legii chiriilor a d-lui Mârzescu. D-sa arată cum delegaţiei „Ligii chiriaşilor”, d. Mârzescu i-a promis că va ţine seamă de deziderateleormulate de „Liga chiriaşilor”, însă—adaugă d-sa— d. Mârzescu n’a ţinut seamă decât în parte de cele conţinute în memoriul „Ligii chiriaşilor. Continuând d-sa arată cum prin noua lege s’a împărţit chiriaşii în două categorii făcând ca dispoziţiile legii să fie în mare parte favorabile proprietarilor. Combate art. 5 care conţine numeroase portiţe prin care proprietarii pot obţine evacuarea chiriaşilor. D-sa relevă regimul subînchirierilor, care de asemeni a fost trecut în favoarea proprietarilor. Arată că această dispoziţie nu e cu nimic justificată. D-sa scoate în evidenţă că actuala lege conţine prea puţine excepţiuni pentru evacuare. Critică modul cum înţelege statul să-şi protejeze instituţiile ce plătesc chirie. Cere surprimarea art. 23 şi 24. Scoate în evidenţă că 80 la sută din procese sunt cele provenite din neplata chiriei la timp. Deasemeni cere suprimarea pactului comisoriu. Combate art. 3 din legea chiriilor, care nu are alt scop decât termenul de evacuare. In esenţă d-sa dovedeşte cum toate articolele legii, conţin portiţe de evacuare a chiriaşilor. D. IZRAEL (Focşani), cere ca atunci când se va face modificarea legii chiriilor să se ţină seamă şi de interesele micilor meseriaşi şi industriaşi. D. MIHAILESCU e de aceiaş părere. UN CĂMIN AL CELOR EVACUAŢI D. dr. RĂDULESCU spune că nu există decât soluţiile următoare : cea administrativă prin care să fie apărat cel sărac. Să fie înlăturate din lege, toate paragrafele ce lovesc în chiriaşi. Cere un termen de graţie, de una lună pentru cel ce nu poate, plăti chiria.: D-sa arată ,că s’a obţinut de delegaţia „Ligii chiriaşilor“ — autorizaţia ministerială ,de a lansa cărămizi bunuri în vederea strângerii fondului unui cămin al chiriaşilor evacuaţi. De asemeni s-a obţinut autorizaţia pentru a lansa, la fiecare Sf. Gheorghe sau Sf. Dumitru, o floare a chiriaşilor. .. CHESTIA VADULUI COMERCIAL D. C. IORDANOVICI, droghist rariportarul chestiunei vadului comercial, face un istoric al chestorafi. r. D-sa atrage apoi atenţia guvernatei că dacă nu va legifera de bună voe vadul comercial, se va vedea nevoiţi să vină cu această lege, precum nevoit' a fost să vină și cuexproprierea rurală pe care a dat-o sub presiîmea maselor ţărăneşti. Tot astfel accentulază d-sa şi cOroeiriaatH vor. deftrmfcra — prin acţiunea lor comună — guvernai să Ie legifereze «igus^noa vadinul «omercial, în care e închisa munca lor (Tel zi cu zi si an'de‘an. In continuare d. Iordartovici cerc nj»venrolul să tipă seamă de dftAmi# formulat de „Liga chiriaşilor” fh chesAcutm! vreo, trei luni în urmă, s’a alcătuit lla ministerul instrucţiei uni decret pentru înaintarea mai multor funcţionari de la acel departament. Decretul a fost supus semnatarilor, d-lui ministru şi regelui chiar de atunci. Constatându-se în urmă că acest decret cuprindea , numeroase, nedreptăţi făcute împotriva statutului funcţionarilor şi chiar, a legei de organizare, după stăruinţa mai multor, parlamentari, erari sprijineau pe cei nedreptăţiţi, decretul a fost oprit de a i se da Curs de către d. ministru Angelescu. Astăzi siuntem în măsură a atrage atenţiunea atât a d-lui ministru cât şi a parlamentarilor interesaţi că se intenţionează ca imediat după închiderea Camerelor să se dea culrs acelui decret, care conţine, între altele, înaintări cu sărituri de câte două sau trei grade, Comformări făcute pe ziua de 31 Decembrie 1923, în posturi neexistente în bugetul anului trecut, etc. Şi atemei ne întrebăm: pentru’ ce s’a mai votat statutul funcţionarilor, când el se calcă, chiar de către guvernul căruia îii aparţine? Dacă se va înfăptui această nedreptate, ne luăm sarcina a aduce, la cunoştinţa d-lui ministru Angeleses şi Cititorilor noştri, noui amănunte în această chestiune cât şi în altele, pentru a se vedea ne- ... - , , regulile Cari se săvârşesc în nUlme-j «L-.-. mm* tn irt. cunoştinţa şefului acestui departament. chirie, punându-se astfel tin zăga^celor cu valută forte de a acapara prăvăliile comercianţilor români D. av. MAGDER citeşte referatul Blocului comercial si industrial Iţi chestia Vadului comercial. D. ANGHEL MIHAILESCU, citeşte raportul chestiunei vadului industrial. Prin acest raport d-sa cere să fie apăraţi micii industriaşi şi micii meseriaşi, respectându-ii-se prin lege’ vadul mujicii lor. D. FLOREA PARVU, mic Industriaş, relevă loviturile ce se dau mieiţ industrii prin enormele chirii ce pretind unii din proprietari. Protestează contra intentiunei guvernului de a lăsa prăvăliilor şi libera tranzacţia __ . D. BAN. IONESCU, cere să fie apărati micii industriaşi şi meseriaşi în viitoarea legiferare a vadului comerciaL VADUL PROFESIONAL D. dr.RĂDULESCU, raportosui chestiunei vadului profesional, face o‘documentată expunere a vadului profe-Isional, ce există în străinătate. D-sa cere ca îa legiferarea viitoare $ă ses tln£ ,seamă-*,și de interesele prof*sioniștilor. Continuând d-sa cîteşte referatele „Asociaţie!^generale a medicilor“in, această chestiuni;- D-sa roagă pe parlamentarii profesionişti as la apărarea intereselor profesioniştilor. D. ZAHARIA, delegatul Istarfeal Negustoresc — secţia Galaţi — aduce elegii „Ligii chiriaşilor“ pentru lăudabila acţiune ce duce pentm legiferarea vadului comercial. ■ D-sa expune sbtejaţiile formulate de comercianţii gălăţeni în chestia iadului comercial. Cerţi guvernului să respecte interesele comercianţilor. D. IZRAEL (Focşani), propune ca „Liga chiriaşilor“ să formuleze de comun acord cu organizaţiile comerciale, industriale şi profesionale toate «fidei antede de care guvernul să ţină seama la legiferarea „vadului lor“. D. PAPILIAN, delegatul Oraşelor Piteşti şi C. de Argeş, mulţumeşte conducătorilor „Ligii chiriaşilor“ pentru sprijinul dat cauzei tuturor categoriilor de chiriaşi. D-nii ZAHARIA-Galaţi şi TRONARUI fac unele propuneri de care congresul ia act. I D. av. MAGDER relevă faptul că „Liga chiriaşilor“ nu a făcut încă art demers pe lângă ministrul de industrie până ce împreună cu organizaţiile, comerciale şiîn urma hotărâre! acestui congres va formula un deziderat în chestia vadului comercial. D. dr. RĂDULESCU scoate în relief ravagiile scumpetei asupra vieţei de toate zilele. Drsa spune că alături de comercianţi vor fi şi consumatori, pentru a cere neîntârziat legiferarea vadului comercial, profesional şi industrial. Continuând descrie modul cum s-a legiferat în străinătate chestia vadului. In memoriul său „Liga chiriaşilor“ va avea în vedere toate categoriile de comercianţi, profesionişti şi industriaşi. Mai fac propuneri d-nii: Zaharia Galaţi, C. Iordanovici, Toma Frăţilă şi alţii. I D. dr. RĂDULESCU, înainte de a declara congresul închis, citeşte telegramele ce „Liga chiriaşilor“ Ie-a expe-’ diat d-lor Herriot şi Moro Giafferi, care au luptat pentru cauza chiriaşilor • da pretutindeni. Măr fi, la orele 12, se va taSie ceremtmalm pUşmal, tyivesm^ mulm episcop ca Dunărei de jos, Cosma-Petr0jjifrBărlădemii&. Camera şi Senatul at* votat gest pentru înfiinţarea nouei parhii „Sf. Constantin“ din Capitală prin deslipirea de la parohialSf Ştefan Cuibu cu barză. Una din atracţiie Capitam , timpul verei este grădina cinema^ „ClasicH fostă Alhambra unde se reprezintă premiera filmului en-J glezesc Roses de Picadilly, I s’a ridicat gradul şi a fost şters din controalele armatei salelocote- [ nentul Panaitescu Cezar, pe bazai reformei pronunţate de consiliul de reformă al corpului 5 armată, Compania Mistică Cărăbuş Invită publicul şi artişti de a lua parte mâine Marţi ora 2 juni, la primirea în gara de nord a marelui şi răsfăţatului artist parizian Prints lumin • D-nii D. Cristescu şi Artenie Gh., şefi de birou în ministerul de interne, au fost înaintaţi şefi de serviciu. !•• D. Klingsberg, fotograful Curţei Regale a fost chemat Sâmbătă de către Regină la Domeniul Scrobiei, unde a luat o serie de clişee ale Reginei şi ale Principesei Ileana. Prefectura poliţiei Capitală putne în vederea bicicliştilor să se prezinte la Serviciul circulaţiei pentru a primi numerele de ordine. La scoaterea numerelor se vor prezenta' chitanţa pentru''plata sumei de lei 70’ (taxă de bicicletă^ da laperceppţia comunală respectivă şi actul de proprietate. Ceastal cochetă şi ,— grădină, dă vară este a cinematografului „Clasic“ din Săricidar, unde se prezintă astăzi premiera celui dintâi film englezesc cu d r. Bettiy Balfour in totul principal. Pentru neglijenţe constatate şi pentru părăsire de serviciu următorii troncardii ,din direcţia căilor ferate au fost destituiţi : Korim Gv*tay Creţu Dia ’şi impiegaţii de care Kecl Iacob, mcodim Dna tiTiam-bir r&mâne pe vară în Capitală. Co#« SHltattt Ml 4» Scaupa 33. , "Oficialita întetitor din servic poştelor Constantinpscu- Victor a fost destituit «în Serviciu pentru1 Ut guslîrs da bani publici prin* fals ' in actfl pubiica. . Ia« oficiantul superior Niculeac»* Aii am fost licenţiat din eerviciul poştelor pentru greşeli grave, ii dîscreditare, a sefMciblui. ’ Tot pentru făra fii' acte publice mai fost licenţiaţi din serviciul pos*telur impiegaţii Dobiescki , Nicolae,, Hubner, Leopold şi Halmagyi Carol, D-nii Nistor lop, căpitan de vas şi inginer inspector general Erbiceanu Laurenţiu, şi-au , dat demisiile diin sereiciul portunilor maritime • * D. N. SCHINA I I