Adevěrul, octombrie 1925 (Anul 38, nr. 12822-12847)

1925-10-01 / nr. 12822

PAGINA 2 fir. Nou: 31 lipscani, alături Banca Crisoveleni. UMNDC CU DQCTURILC CGLE MOI BFTINC] DORRITOARI.SALOANE SUFRAGERII. BIROURI MOBILEotPIEIE CIUB SCAUNE CURBATE FOC Şl ÍNLG5HID.I D€ DLQTÓ 1I.IE â IE nklfUlla i pjjima fabrică Romănă «So Vagoane şl Motoare S. A. Direcţiunea Generală: Bucureşi, Stratia Lascar Vaiarfim­ ÎS, Bucureşti Uzine: Adresa telegrafică : Zagonastra. Scisori: Căsuţa post, 136 Rezervoare pentru apă, spirt, petrol şi benz . zină de orice formă şi mărime. Coşuri de tablă­­ Model vizibile la Expoziţia de Sondaje din Parcul Ca­­rol în Pavilionul Minist. de Ind. şi Comerţ Standul 14-16 „SALVATOR“ CABINET MEDICAL Fondat în 1906 sânul ei — abstracţie făcând de Rusia a cărei organizaţie­ biseri­cească nici nu mai există­­— cel mai mare număr de ortodoxi. Deci, şi din cauza aceasta şi din cauza puterei de care dispune şi a situa­ţiei pe care o ocupă, biserica ro­mână stă, prin forţa lucrurilor, în fruntea celorlalte biserici ortodo­xe. Cu alte cuvinte, în chestiine privitoare la creştinismul ortodox biserica română e chemată să o­­cupe locul pe care îl ocupa altă da­tă biserica rusească. Şi fiindcă un complex fericit de împrejurări a creat această situa­ţie de autoritate, biserica română e obligată să fie la înălţime şi să fie demnă de rogul ce-1 ocupă. Ce are de făcut ? In cuvântarea prin care a răspuns delegaţiei pa­triarhale de la Constantinopol, Sanc­titatea Sa Miron Cristea a relevat unele probleme foarte importante şi, a căror dezlegare e aşteptată de la iniţiativa inteligentă şi munca pricepută şi stăruitoare a bisericii române. Aşa, una din marile îndatoriri ale şefilor şi reprezentanţilor­ biseri­ceşti este ca, ei cei dintâi dând exemplul să facă să reînvieze ve­chiul şi adevăratul spirit creştin, să reînvieze dragostea dintre oameni, acea dragoste care exclude orice ură şi osândeşte orice fanatism. Fără a-i împinge pe oameni până în a se lăsa să fie pălmuiţi şi pe partea stângă a obrazului, atunci când sunt loviţi pe partea dreaptă şi fără a-i sfătui să-şi dea cămăşile celor ce vor să le ia hainele,­­bise­rica însă poate şi mai ales e datoa­re să se străduiască din răsputeri pentru ca raporturile dintre oameni să fie mai cu adevărat umane şi pentru ca atmosfera pe care o res­pirăm să fie mai puţin îmbâcsită de microbii de ură şi de vrajbă. Şi harnicul, inimosul şi lumina­tul nostru patriarh recunoaşte, în discursul ce l-a pronunţat, marea nevoe de a se munci în direcţia a­­ceasta. * Apropierea şi eventual unirea dintre diferitele confesiuni creştine cari astăzi stau pe picior de război una faţă de alta, este de asemenea o operă de înfăptuit de un mare şi netăgăduit folos. Dacă fiecare par­te ar fi mai puţin intransigentă în chestiuni de interpretare a texte­lor sfinte sau de tălmăcirea tradi­ţiei, dacă s’ar mai lărgi concepţii­le şi s’ar mai deschide şi inimile şi sufletele, s’ar obţine şi în direcţiu­nea aceasta rezultate reale şi cât se poate de îmbucurătoare. Şi după cum ne simţim cuprinşi de o îndreptăţită şi îndoită mân­drie română şi creştină la consta­tarea că mica şi atât de necăjita Românie de altădată este astăzi o ţară care stă cu toată dreptatea în fruntea ortodoxiei, tot aşa simţim o adevărată bucurie văzând că şe­ful bisericii române e pătruns de importanţa religioasă, dar totdeo­dată socială şi umanitară a realiză­rii scopurilor de mai sus. Iar dacă înlăuntrul ţării s’ar de­pune toate silinţele şi s’ar face jert­fele necesare pentru ridicarea ni­,­­elului şi material, dar şi intelec­tual al clerului, iar în afară s’ar apăra cu toată energia drepturile românilor despuiaţi de cele mai e­­lementare libertăţi religioase şi na­ţionale, dacă s’ar pune între altele, capăt situaţiunei revoltător de u­­militoare în care se găsesc româ­nii la Sfântul Munte şi dacă ne-am afirma, aşa precum o merităm, e­­xistenţa noastră la Sfântul Mor­mânt, alături de ceilalţi creştini, vom putea spune că biserica româ­­a săvârşit o operă­ mare şi neperitoară. Batzaria Alergările de mâine PRONOSTICURI Programul de mâine de la Bă­neas­a, destul de bogat a întrunit numeroase înscrieri aşa în­cât aler­gările vor fi interesante. Dintre premii relevăm Pr. Sinaia (2200 m, 40.000 lei) şi Pr. Principele D. G. Goca (2200 m., 30.000 lei). Pronosticurile noastre sunt: PR. CIOCĂNEŞTI: Scharf­eneca, La Tyndaride. PR. DUDEŞTI: Pilgrim's March, Edina. PR. SINAIA­: Scuteica, Coco V. PR. PR. GHICA: Lenuţa, Violeta. PR. LEURDENI: Sirena, Vardar. PR. FAVARO: Nuntaş, Crai de Ghindă. PR. BELCIUGATELE: Lalla Roock, Baronin. * 'de medici specialişti pentru boale VENERICE, SIFILIS ŞI PIELE Tratamentul blenoragiei cronice prin Electroterapie, Uretroscopie Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI Microscopie şi Ultramicroscopie PASAJUL ROMÂN 9, Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9. Tele 1. 33/81 Calendare a perete­lor. pe amil 1326 artisfis ' executate ia 6 culori pe hârtie bună se tr­ad cu Lei 150 suta de exemplare „adeverul“ 8. iltrada Sărindar 9—11 la Liste Lai BS suta „Meverrt Is” Sărindar 9—11. pentru Restau­rant și Bodegi se vând cu de exemplare la S. A. — Strada ULTIMA PERFECȚIUNE, din cunoscutele uzini Haldi & Neu- Karlsruhe Reprezentant general pentru comenzi en-gros şi livrări din deposit CHARLES BRECHER Telefon 18/30 ** Vânzare endetail la: Costică Gavrilescu Piaţa Victoriei Palatul funcţionarilor. I t­a I I s­­­cap Se caută capitalist cu 500.000 — un milion pentru importarea unui articol de prima necesitate, beneficiu 15 %­ trimestrial garantat. Ca­pitalul investit se garantează. Ofer­te serioase la ziar pentru „IM­PORT“ 800. eifsurâsti, — Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală — Apă ca fi rece la orice oră din și zi noapte. - Apartamente cu băi. - ADEVERUL Cronica cinematografică ----------------- — r f 'T ir ----------­Intre teatru şi cinema Un englez talentat, dramaturg şi scriitor de teatru notează undeva moartea rapidă a teatrului. Motivul este după acelaşi cinematograful. Discuţia bine înţeles odată deschisă nu s'a menţinut in cadrul ţării in care a apărut şi a trecut canalul. Astfel, criticii francezi combat cu vigoare afirmaţia englezului susţi­nând că este imposibil ca un fiu al ţării care a văzut născând pe Sha­kespeare şi pe Shaw să poată crede in această absurditate. In plin cerc vicios, cronicari obiş­nuiţi a urmări cu pasiune toate chestiunile ce formează specialita­tea noastră, suntem tentaţi a inter­veni. Despre subiectul acesta am avut prilejul altă dată, să vorbim şi aici şi aiurea. Dar nu tom■ scăpa nici acum, ocazia pentru a ne rosti. Credem în forţa continuă, şi schim­bătoare a cinematografului. Ele­ment tăvăr şi purtător al tuturor virtualităţilor contimporane, cine­matograful este chemat unui viitor strălucit. Intre victoriile pe care le va re­purta vedem şi pe aceea, asupra tea­trului. Numai că nu-i posibilă, in această luptă, dispariţia teatrului ci regenerarea lui. Stimulat de con­tinuele cercetări ale artei tăcute, din ce in ce mai populară şi temâindu-se de concurenţa puternică a acesteia, fără îndoială că teatrul Îşi, va re­găsi elanul de altă dată care-i va permite transformarea după legile estetice ale epocii. Cinematograful nu este duşma­nul teatrului. Alături de acesta, teatrul i-» va găsi drumul pe care-l va bate şi pe care astăzi, din nefericire, nu se află. M. Marion Fairiai AUn nume pe care puţini sau în­tâlnit, fiindcă, n­u aparţine vreunei stele. Şi nici vre­un nume de ma­re sau mic regi­zor nu este. Rolul lui Marion Fairfax este de primul plan şi în acelaş timp ingrat. In­­grat, fiindcă un număr restrâns de oameni îl cunosc, şi-l apreciază. Ca şi Elvilor Glyn, C. Gardner Sullivan, Marion Fairfax este o scenaristă cu renume în cercurile artistice americane. Deosebită de mulţi confraţi prin felul cum a venit în cinematograf, Marion Fairfax a trecut şi prin teatru. De la început însă ea a scris scenarii special pentru arta făcută. In 1915, Marion­ Fairfax era ata­şată companiei Paramount pentru care a adoptat o sumă de scenarii realizate de Cecil B. de Mille, Wil­liam fratele său, de Maurice Tour, neur, Marshal Neilan, George Mel­­ford și Interpretate de Mary Pick­­ford, Sessie Hayakaya, George Be­leau, Pauline Frederic, Wallace Reid etc. Dintre cele mai însem­nate scenarii scrise direct pentru ecran este aceea din 1916, Piffle­le domn jucată de Victor Moore. In 1919 ea părăsește compania Para­mount și scrie pentru Marshall Neilan, Grain de son. Pentru Mary Pickard, scrie special Par, Ventrée de service remarcabil prin ceia ce oferea ca posibilităţi de interpre­tare artistei. De putină vreme Marion Fair­fax s-a stabilit pentru contul său și a realizat după un scenariu pro­priu The lyng truth în care a dat toată măsura frumosului său ta­lent Despre ceiace multă vreme a scris, Marion are ideile sale pro­prii. „Îmi place mai mult comedia dramatică decât dram­a în sine; sunt împrejurul nostru atâtea lu­­cruri amuzante! Luaţi o povestire simplă şi atrăgătoare care presu­pune un conflict şi o criză; tra­­taţi-o cu sinceritate legându-vă de punctele emoţionante şi din timp în timp pentru contrast, adică pen­tru a le pune în valoare şi de purtatele umoristice care nici­oda­tă nu lipsesc pentru un ochiu pri­ceput. Fiecare existenţă prezintă­­M In­teres şi ascund o poveşte. Viaţa nu are finalitate. Ea se scurge fără încetare. De aceea nu înţeleg obiceiul sfârşiturilor, dra­matice, afară doar de cazul când este necesar. Oamenii aspiră în general la o recompensă și la fericire și nu la pedeapsă sau ispășire". Cu astfel de pricepere, realizării® Marionei Fairia interesante. fax sunt deosebit de Născută la Richmond în statul Virginiei, ca fu crescută în capitala intelectuală a Americei, Bostonul. Prezentată de prieteni marelui om de teatru american Charles Froh­­man, Marion, grafie acestuia, de­­bută intr’o producție montată la Chicago. După câtăva vreme ea de­veni cunoscută, jucând mereu roluri de ingenue. Măritată în urmă cu Tully Marshall actor de talent, ea­ trebui să se retragă din teatru, din cauza sănătăţii sale precare. Avea abia 30 de ani. Căutând să menţie legătura cu arta pe care o iubea, Marlon scrise o serie de scenarii in urma îndem­nului fraţilor de Miile. Din acea epocă datează The Buil­ders, The talker, A modern girl, etc. Ménalqne SUb­ FRANŢA. — Entr’acte filmul mo­dernist al lui René Clair, care a stârnit atâtea polemici, a fost repre­zentat publicului de la casa artiști­­­lor din expoziția artelor decorative. Filmul a avut un mare succes. René Hervil a început adaptarea piesei lui Jules Romains, Knm­er Mas Linder va realiza pentru e­­cran, Le chasseur de chez Maxim cu Max Dearly în rolul principal. AMERICA. — Sesenle Hayakawa şi soţia lui Tsuru Aoki, după o lun­gă şedere în Franţa, s’au reîntors la New-York. E vorba ca artistul să a­­pară pe scena unui music hall. — Producţia cinematografică ame­ricană în 1924 a costat peste 3,5 mi­liarde de franci, ceea ce in valuta noastră ar însemna 85 de miliarde lei, adică bugetul ţării. Salariile plă­tite au atins suma de un miliard de franci. Personalul întrebuinţat a fost de 12.500 persoane. 19 studiouri au lucrat fără Întrerupere pentru 250 companii editoare. Toate aceste date ne-au fost furnizate de către Guaranty Building and I loan Asso­ciation din Hollywood, GERMANIA. — Secţia culturală a societăţii Ufa a terminat sub direc­ţia d-lui Korhbrum, un mare film care se numeşte Minunile creaţiuni. Doi ani şi, jumătate au fost nece­sari operatorului și altor 20 de cola­boratori pentru terminarea acestui mare film, la care au colaborat as­tronomi de seamă. — Fritz Lange realizează actual­mente la Neubabelsberg curioase peisagii pentru filmul său Metropo­lis. Este vorba de o reconstituire a catacombelor situate la o mare a­­dâncime sub Capitală, şi în care sclavi revoltaţi se adună pentru a conspira contra exploatatorilor lor. ROMANIA. — O veste tristă ne vi­ne din Franţa. Mihail Florescu, ar­tist de cinematograf cunoscut la Pa­ris, a murit. Moartea lui Înseamnă o pierdere pentru ecranul francez şi un doliu pentru ţara noastră, al că­rei fiu talentat a fost. Drumul pe ca­re şi-l croise, îl datora exclusiv me­ritelor sale. Cei cari cunosc greută­ţile ce se pun in Franţa in calea străinilor veniţi să se ridice, vor în­ţelege golul lăsat de Mihail Flores­cu. — După un scenariu pe care-l scrie d. Mugur, directorul Fundaţiei Carol şi care va fi interpretat de d. Ion Manolescu, va realiza un film regisorul Jean Mihail. Congresul internaţio­nal de sondaje ziua m-A ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZĂ In şedinţa de ori după amiază a congresului international de son­daje. d. inginer M. Friedenreich (Bruxelles) a făcut o comunicare asupra Telechinografului Denis­ Forahky pentru măsurarea devia­ţiei sondajelor. D. inginer A. Nepuţfi a vorbit a­­poi despre adaptările comandei e­­lectrice in exploatările miniere. D. Stanislas Saber (Lwow) a vor­­bit despre activitatea vulcanilor conici şi migraţiunea petrolului. Au mai făcut comunicări d-nii ingineri Lupaşcu şi Emil Mărdfi­­rescu. La orele 7 şedinţa a fost ridicată. BANCHETUL DE LA ATHENI­E PALACE La orele 9 seara a avut loc în sala Athénée Palace un banchet o­ferit congresiştilor de către „Aso­ciaţia industriaşilor de petrol din România“. La şampanie au toastat d-nul in­giner Osiceanu, Tancred Cons­­tantinescu, ministrul industriei şi comerţului, d. Fabiansky (Lwow) Maurice Sillon, Asley Carter, Const' Mille şi Buşilă. S-a servit următorul: MENU: Madrilf ne chaude «a Tasse Failles an Parmésan Esturgeon Colbert, Sauce Raviqott Noix de Veau Bouquet!éré Saladé de Saison Chonx-fiour Hollandalse Bombe Princtpesse Marie Langnos de Chat Corbellle de Frolts, Cali Tzulca, Mastica Vermouth Cinzano Drăgăşanl Vieux Dealu Max« Champagne ROTÁL CHAMBER!, RESERVE SEC Rhein Extra Cointreaux Triple Sec * Banchetul s’a terminat ia orale 12. Noul orariu al Simplonului In ziua de 15 Octombrie se va stabili la conferinţa de la Paris un orariu nou al trenului „Simplon“. Acest tren va sosi la Bucureşti la orele 8.25 dimineaţa în loc de 11 plecând apoi din Capitală la o­­rele 9.20 seara în loc de orele 7. Odată cu aceste schimbări este vorba să se înfiinţeze şi o ramură de legătură a Simplonului pentru Ostenda de la Milano. După terminarea acestei confe­rinţe va avea loc alta la Haga unde se vor fixa orariile trenurilor inter­naţionale. La această conferinţă vor parti­cipa domnii I. Miclescu, subdirecto­rul mişcării, F. Otulescu subdirec­torul c. f. r. şi Asador inspector. D. Flavian va reprezenta compa­nia vagoanelor cu paturi. Cărţi şi Reviste A apărut No. 6 din revista „La Roumanie Nouvelle", de sub direc­ţia d-lui Jean Th. Florescu, fost mi­­nistru al justiţiei. Citiţi: Jeraul Litern“ Informaţiuni Ca începere de Joi 1 Octombrie, trenul accelerat No. 801-802 Bucu­­reşti-Constanţa şi înapoi, plecarea din gara de Nord la orele 8.50 de­mineaţa, va fi suprimat Astă-noapte, un incendiu a is­­bucnit în satul Străjnicul, de lângă Ploeşti. Au ars­­două mari şire de nutreţ pentru vite. Cu ajutorul pompierilor focul a fost stins. Pagubele se evaluează la 150.00­7 lei ,.GISELLE" Robes Manteaux Str. Alex. Lahovari 5 anunţă distinsa sa clien­­telă p9 Joi 1 Octombrie Vineri 2 Octombrie Sâmbătă 3 Octombr. Orele 3­6 d. a. Va expune o bogată lecţie de roohi de vizită. po-Mantouri şi roohi de ră, modele originale dela cele mai renumite case parisene. Eri s’a deschis acţiune publică împotriva faimosului fost grefier­ Leoveanu, acuzat de sustragere de bani publici şi fals. După cum s-a anunţat la timp,­­funcţionarul Alexandru Enache, a ucis, cu patru gloanţe de revol­ver, pe studentul Tudor Dima de la facultatea de drept pentru că între­ţinea relaţiuni de dragoste cu conv cubina sa Alexandrina Marinescu. Curtea cu juraţi, judecând pri a-a­cest proces, a condamnat pe cri­minal la cinci luni şi 29 zile în­chisoare­.­­ Dr. M. Goldstein, docent de boale nervoase, îşi reia consultaţiile 4-8, Str. Lucaci 18. La Ploeşti, făcându-se săpături în curtea servicului tehnici, s’au găsit osemintele unui om. Se crede că e vorba de o crimă veghe. Poli­ţia face cercetări. D. procuror Iuliu Dante, a deas­chis acţiune publică împotriva lo­­cuitorilor Ion Iile Ionescu, Marii Stomer, Learta Andrei Vasile, Con­­stantin Die Ionescu, şi Tudora L­ie Ione­scu din comuna Slobozia- Ulmceni Ilfov, pentru ameninţări cu moartea aduse judecătorului o­­colului Domneşti. Examenele de capacitate pentru elevii «Coaielor de notari vor avea loc astfel: la Turnu-Severin, cu în­­cepere dela 14 Octombrie; la Curtea de­­Argeş cu începere dela 20 Oc­tomlbrie viitor. Maison GABY 7, Str. Episcopiei, 7­­ Anunţă onor sale clientele că ex­pune MODELE de TOAMNA, RO­­CHI, MANTOURI, on începere de LUNI 5 Octombrie ora 4 p. m. şi In zilele următoare, Ministerul de război a hotărât Sffl­in comisiunea pentru examenul de absolvire al cursului pregătitor pentru superiori, tot ce priveşte pe farmaciştii căpitani şi interimarii căpitani, medicul colonel examina­­tor să fie înlocuit cu farmacistul şi cu veterinara şef al arma. IIi Primim următoarele. „ Cam­era de agricultură a Judeţului Ilfov şi-a instalat birourile în str. Lipscani No. 8 etaj I-iu (în faţa va­mii Paştii), unde se dau informau­ţiuni, în fiecare zi de lucru, Intre orele 19-12 şi S­ 6 de către AL L Lărgeanu, reprezentantul Oma.­ret. Cei mal ewvoque comic iß Park TRE-KI Inepuisabîl In glumele şi spatele sale, inprovizează In fiecare seară repertori cu glume noi. Humorist, parodist, virtuos, ma,­steal. •­­ E ventrolog, tirolez şi Imitator. Intri un cuvânt: că dacă vreţi să uitaţi necazurile zilei $i să cunoaş­teţi veselia trebue să mergeţi H­ALHAMBRA Aseară a avut loc o nouă şedinţă­ a comisiunei pentru aplicarea legei radiofoniei. După ce au fost aprobate câteva cereri de posturi oficiale, s-a hotă­rât ca autorizaţiile solicitatorilor particulari să fie date după criteriul vechimea cererilor. Pomada Cedam e o binefacere ne­­preţuită pentru miile de persoane cari suferă de ani de zile de bolile pielei, întrebuinţarea acestui leac mi­nunat readuce un somn liniştit ace­lora, cari au fost chinuiţi de aceste afecţiuni. Ea opreşte. Îndată mâncări­­orice irita- Numeroase că se intre­buintează la vreme Pomada Cadum contra eczemei, bubelor, pecinginei, râiei, erupţiilor, jupinelii, trăn­jitor ■landei, cheliei, rănilor, arsurilor La Farmacii şi Droguerii, Engros la Drogueria Standard, Bucureşti, Medicii-l­ocotenenţi Manu Valen­­­tin­, Pătraşcu Const., Buzescu Const şi Stroescu Nicolae au fost avansaţi medici-căpitani, obţinând titlul de doctori în medicină și chirurgie. stilul TEATRELE Spectacolele zilei TEATRUL NATIONAL.—Faust. TEATRUL REGINA MARIA. — A­­medeu Stânjenel. TEATRUL POPULAR. -­ Erasmus Montanus. TEATRUL MIC. — Nu’mi înșel băr­batul. TEATRUL ALHAMBRA. - Nou Si atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiul Comedia). - Program de atractiuni. CINEMA PATHE­LIPSCANI—* „Cir­ce Seducătoarea'* de Blasco Iba­nez. CINEMA FRASCATI^—Băețașul din Flandra cu Jackie Coogan. CINEMA MARIOARA VOICULESCU „Doctorul Mabuse“, ambele serii TEATRUL EFORIA. - „Sora Albă“ cu Lillyan Gisb. CINEMA GLORIA.-1- Oarba din Pa­ris, dramă în 10 acte după roma­nul lui Xavier de Mont.épin. TEATRU NOU. — Trupa Titi Dumi­­trescu va juca: „Scandalul de la teatrul Nou?” și „Din gură *n gură" CINEMA ROMA (calea Griviței).— „Romanul unei fete Orfane” și o co­medie CINEMA­ JUPITER. — Deschide­rea stagiunei cu „Stigmatul". Or­chestra va acompania filmul. CINEMA „EDISON“ Grădina şi Sa­lon. — Stăpâna Lumei 12 acte. Fraţii Karamazof 7 acte şi trupa de artişti. GRADINA MARCONI. — Cocoşatul de la Notre Dame de Paris, şi SALA. — Aventurile lui Tarzan şi trupa Titi Mihăilescu. GRADINA JIGNITA­ — „Fetiţa Dulce“ cu Dina König. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Joi: matineu: Iubire, seara: Cezar şi Cleopatra. Vineri: Faust. Sâmbătă: matineu: Iubire. Seara : Cezar şi Cleopatra. Duminică: matineu: Vlaicu-Vodă. Seara: Faust. Luni: Faust. Marţi: Cezar şi Cleopatra. OPERA ROMÂNĂ Iată ordinea spectacolelor pe pri­ma săptămână din Octombrie: Joi 1 Octombrie, deschiderea sta­giunii : „Boris Godunov“. Vineri: „Paiaţe“ şi baletul „La Ma­nevre“. Sâmbătă: „Aida“. Duminică: „Paiaţe“ şi Baletul „La Manevre“. Luni: „Faust“. Marţi: pentru a doua oară „Boris Godunov“. Miercuri: „Manon" (cu d-ra­­An­dreea Anghel). TEATRUL REGINA MARIA Joi: Domnul dela ora 5. Vineri: Amedeu Stânjenel. Sâmbătă : matineu: Amedeu St­ân­jenel. Seara: Domnul dela ora 5. Sâmbătă: (matineu): Păpuşa cu pi­ciorul rupt şi Pufuşor şi Mustă­cioara. Seara : Erasmus Montanus Duminică , matineu : Păpuşa cu pi­ciorul rupt şi Pufuşor şi Mustă­cioara. Seara: Cometa. PERTUD M AVOGAU K­ MAGISTRAŢI A APĂRUT No. 17 DIN PJONDECTELE SĂPTĂMÂNALE REVISTA DS JURISPRUDENT­A In genul Ini „Dalles Hebdomad*h­e* Sub direcţia d-lui C. BAMAKOS Consilier la Curtea de Casaţie TEATRUL­ MIC întreaga săptămână, se joacă: ' Nu-mi înşel bărbatul!, TEATRUL CENTRAL' Din pricina unor dificultăţi teh­nice survenita în ultimul moment, direcţiunea teatrului „Dramă şi Co­medie” a amânat deschiderea sta­giunei pentru Sâmbătă 3 Octombrie.­­ TEATRUL POPULAR men’­­ Joi: (matineu): Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mustăcioara. Seara : Erasmus Montanus. — Vineri: Erasmus Montanus. Monumentul eroilor sanitari Primim următoarele: Comitetul pentru ridicarea unui monument eroilor sanitari s’a în­trunit, împreună cu sculptorul Ro­manenu, în cabinetul d-lui guverna­tor al Băncii Naţionale, şi a stabi­lit definitiv condiţiunile în cari scul­ptorul Romanell­ va executa acest monument după indicaţiunile date de regina Maria a României. Monumentul va fi lucrat în Italia şi va fi aşezat într’una dintre cele mai frumoase plete ale Capitalei, dă­ruită în acest scop de către Primă­ria Cum însă sumele adunate până în prezent nu sunt suficiente pentru plata acestui grandios monument, rugăm din nou pe cei cari doresc ca acest monument de recunoştinţă să fie înfăptuit cât mai curând, să-şi trim­ea­tă do­naţiunea lor la Asociaţia Medicilor cu indicaţia că este pentru monumentul eroilor sa­nitari Primi CHIŞINĂU, 20. — Astăzi se ter­mină cu interogarea celor 13 acu­zaţi de la Holemandit Până acum au fost interogaţi a­­cuzaţii de a fi luat parte la revol­tele din Tatar-Bimar, şi Cişmeaua Rusă. Interogatorii]« rebelilor de la Ni­­kolaevska au început azi« M M­uh fi» pe Ca F. Ra . D. ’Angi­el Stănescu, Comerciant din Calafat, dăduse în judecată di­recţiunea căilor ferate, pentru fap­tul că în Decembrie 1923 i s'a furat un balot cu bumbac ce i s’a trimis prin c. f. r. de către firma Abadjie­­rii din­ Bucureşti, în valoare de 37.500 Iei. Tribunalul Dolj a admis acţiunea comerciantului­ Stănescu, condam­nând numita, direcţiune la plata daunelor ce le-a suferit. Apelul direcţiei, judecat la Curtea de apel din Craiova, a­ fost respins ca neîntemeiat. Decizia Curţii, ata­cată cu recurs a fost deasemeni res­pinsă ori, de, către Curtea de Casa­ție s. m .

Next