Adevěrul, august 1927 (Anul 40, nr. 13380-13404)

1927-08-02 / nr. 13380

*Pagina ^2-a generaţia noastră înţelege să-l trea-1 că, întărit şi definitiv asigurat, Ma­­iestăţei Sale Regelui Mihai I, nădej-­ dea noastră de astăzi şi siguranţa­­ noastră de mâine. Trăiască Maiestatea Sa Repele ] îi iha: I. Trăiască Dinastia. Trăiască România. * D. preşedinte SAVEANU cere au­torizaţia Camerei de a fixa pentru­­ şedinţa de Marti dimineaţă discu­ţia la Adresă. Camera admite. BOALELOR VENERICE SI SPÎELE procese cu caracter urgent, rămân -ar face decât să menţină pri­când ca opera legislativă sa fie des­ . «»n­voltată în sesiune ordinară de la hotărâre. Frontierele poli toamnă, tic« ungare au fost trasate. .. „ . . .... Suntem Încredinţaţi că sub înalta­­ ţinându-se seama pe cât posi­fondat 1906 de medici specialişti d.noastră Ocrotre, această operare în interesele etnice şi epo­­tratamentul blenoragiei şi al com- Însemna un pas mai departe în con­solid­area temeliilor statului, pe­ care VACANŢA nu va fi­ plăcută dacă aţi uitat a vă lua un aparat fo­tografic. Momen­tele frumoase tre­­buesc prinse. Amintirile se şterg dacă nu le puteţi revedea. Vă stă la îndemână de a le avea veşnic înaintea ochilor. Un aparat de foto­grafiat GO ERZ., ERN­EM­AN, CONTESSA NETTEL sau ICA va dă posibilitatea. fiind perfect precise, aveţi siguranţa că nu veţi da greş şi iplăcutele amintiri sunt redate aşa cum le-aţi văzut prima oară Insistaţi asupra fabricatelor de mai sus! Nu sunt mai scumpe de­cât alte fabricate, însă neapărat perfecte. Cereţi cataloage gratis la toate­ magazinele sau la reprezentant . n , it « o w - BUCUREȘTI -f 1* B* ® 1 Str. G. G. Gantacuzrao 45. ££eiss Ok.on%.9.fffcesden Contessa • Griemann * So&cz * 9Jca nile negăsind alt nimic de rec- „rT„, « riiiMTrn J&P'A Idinară misiunea noastră a constat I tificat, in cazul când din nou, CABINETUL 08 FIZIO I hRArIA în îndeplinirea formelor legale de comisiunila ar face un examen U T ^ _ constituire și în cercetarea câtorva asupra situației frontierelor, ÎNTREBUINȚAȚI numai UNTDELEMNIII.„SPHINX“ I DUi\LLLUi\ fL^LrMVrL t SâlVATOR plicațiilor la bărbaţi şi femei, prin Diatermia Roacagro! practicată spbt. Larlboisiere Paris. Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Microscopie și Ultramicroscopie .Consult 11—1 șl 6—9. Telel. 333/81. PASAJUL ROMAN. 9.­Bucure$ti. CINEMA BULEVARD PALACE IREVOCABIL azi ultima zi Spectacolele zilei BORGIA CU CONRAD VEIDT­EI LIANE HAID * Laurentiu Lengyel falnica de Mobile BRAD BUCUREŞTI Str. Câmpineanu No 7. Vfipsiri exterioare cu lungă durabilitate se obţin NUMAI cu ULEI „MONOPOL” din fabrica ZIMRSEH BĂRBAŢI platz 2. Oca a pentru îngiljtre« ti contra asudatului p­icioarelor. unei __„ ....__— ------. , wptlnt —aflata,a, a— Satul fldearaio. ti fn cam! cel ■iei prav. Picioerele ae |In fraged, umbletul eete foarte plăcut. — Se poete procure la ton» maellle gl drosuerld­e. Prețui cut. 35 Lai. Se prepară In farmada CSANDA Oradea MINISTERUL JUSTIŢIEI Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nume-1 Iui, spre ştiinţa acelora cari ar voi­a să facă opoziţiune în termenul pre-1 văzut de al. II a­ zisului articol. Situaţia vasului „împă­ratul Traian“ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea afacerilor judiciare — D. Alexandru Col­n, domiciliat­ă în comuna Aieşd (Bihor) a făcut cerere acestui minister de a fi au­torizat să schimbe numele său pa-­ tronimic de „Coln“ în acela de „Mo-­ lin", spre a se numi „Alexandru Mo­­lin“. Ministerul publică aceasta, con­­form art. 0 din legea asupra nume­lui, spre ştiinta acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul pre­­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol. Citiţi Adevărul Literar pârâtului Traian“ arată că vasul n’a putut fi adus în port din cauză că prin pătura de beton din fundul vasului a pătruns apa. Vasul naufragiat va fi adus în portul nostru după ce i se vor a-­ plica bandaje sistem Macaroî.__ Hansatom TEATRUL CĂRĂBUŞ, din corcoduş. TEATRUL PARCUL OTETELI­ IŞEANU. (Compania Cigalea). — Delictul din Noaptea Nunţii. TEATRUL NOU. — Vorba dulce, mult aduce. TEATRUL NOSTRU (Grădina Mar­coni Grivita). — Băetaşul tatii TEATRUL MOBIL. (Grădina Ci­nema Romana-Viitor). — Mătuşa lui Carol CINEMA FRASCATI.—Fata Pădu­rarului, dramă In 8 acte și Fune­raliile regelui Ferdinand. CINEMA SELECT, mă în 8 acte. CINEMA M. VOICULESCU. — O să­­rutare în întuneric şi­ Funeraliile regelui Ferdinand. CINEMA LIPSCANI. — Goana după bărbaţi. GRADINA CINEMA VICTORIEI (fost Colos). Cafeneaua la îngerii căzuţi. CINEMA „LUX“. — învingătorul aerului“ cu căpitana Nungesser, şi jurnalul cu Limbergh şi Chamber­­lain. CINEMA EFORIA. — La Maison du Mystere cu Mosjoukine şi Ni­colas Collina. CINEMA BULEVARD PALACE. — Lucreţia Borgia. CINEMA ODEON. —• Mois croises cu Henry Debain şi Colette Darmenne. CINEMA TEATRUL CENTRAL. — Omul de altă dată cu Paul Wegener CINEMA GLORIA. — „Cântecul Luntraşului“ cu cor rusesc şi orches­­trui CINEMA MARCONI. — Ocnaş in pijama cu Zigoto şi o comedie. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Fo­toliul 47, şi excentricul Balet Arizana. CINEMA MODEL. — Făt Frumos (în orice etate) vor căpăta pros­lea Nicolas Koline şi NatalieKovaneo.­pectul unei invenţiuni senzaţionale | CINEMA ROMA. — Copiii părăsiţi cu discreţiune froco, în contra |cuCro8Em^ timbrelor poştale în valoar­­e Loi|Negru trupa d’10i şi Funereark­ 20. Gwnmikönig, Wien, Stefan ş­ regele Ferdinand. CINEMA EDISON. — Prinţesa za­irului cu Priscila Dean şi cupletistul I Pohy-D­ or. SALA SI GRADINA CINEMA RA- JHOVEL — D-ra secretară cu Norma­n Shearer. CINEMA PARIS. — Câinu­l (Din e­­rorile bolşevismului). I CINEMA JUPITER. — Dunărea al­bastră cu Harry Liedtke şi Lia Mara, cu cor şi o comedie in 2 ftete. CINEMA POTERAŞI grădină. — [Avocatul, in 7 acte cu Rolla Norman­d şi o comedie. CINEMA AMERICAN. — Câinii... I Ororile Bolşevismului. CINEMA FACLA. — Faust şi re- I vista „Indiferent“. CINEMA ŞERBAN-VODO grădină.­­[ Tinereţea sau Graiul Sângelui. Tra­gedie în 7 acte cu Zia de Putil şi o I comedie. n domiciliat în 1 CINEMA TRIUMF- Potecarul din­­ intervenţia temeni­ia iad­ D. Ioan Pătlăgica, domiciliat în Parla 5 . cornedi©- amâne punerea în aplicare corn. Boghicea (Roman) a făcut ce- CINEMA griviţa CR­ADINA. - A­­rere acestui minister de a fi auto- venturile unui prin şi o comedie, bizat să schimbe numele său patro- CINEMA ROMANA VIITOR str. nimic de Pătlăgică în acela de Păt- Viitor 77. — Vânt de Primăvară cu lăgescu, spre a se numi loan Păt-1 l­ef. Shildkraut şi Rudolf Schild­­lăgescu I graut şi o nostimă comedie. CONSTANŢA, 30. — Ultimele relaţiuni cu privire la situaţia „Im-1 Eugenia Marinos Criza agricolă din Iugoslavia Producţia griului şi peraibul deficitară Telegramă particulară BELGRAD, I. — In sc­tul Jugoslav — situaţia e aceiaş. Recolta va fi cu 50 la sută mai slabă ca în anul trecut, astfel că Iu­goslavia va fi nevoită să mai importe ceva porumb. Camera de comerţ, cere suspendarea taxelor de export la grâu şi porumb precum şi reducerea tari­fului căilor ferate. De asemenea s’a mai ce­rut producerea unui tip unic de făină, astfel ca din 100 kgr. grâu să re­zulte 80­ kilograme făină. Joi 4 August cetiţi în „Adevărul11 începutul dramaticei povestiri VARTOLOM­EI ARGATUL ŞI DREPTUL LUI de marele scriitor sloven IVAN CANKAR. In literatura poporului serbo-croato-sloven Ivan Cankar ocupa un loc proeminent prin pisa­rea cu care ştie să evoce viaţa şi prin îndrăzneala cugetării sale politice şi sociale. „Vartolomei ar­gatul şi dreptul lui" este cea mai caracteristică lu­crare a acestui scriitor de reputaţie europeană, tradus în româneşte acum pentru întâia oară. dinţa de ori a Camerei de comerţ s’a făcut un ra- Dă-te jos ! port asupra stării semă­năturilor şi asupra rezul­tatului recoltei. Recolta de grâu este cu 30 la sută mai slabă faţă de anul trecut. In schimb calitatea grâului e mai bună. Din cauza recoltei slabe, Iugoslavia nu va putea exporta anul aces­ta grâu. In ceea ce priveste . fio- Loreley, dra-t­rumbul—articolul cel mai important pentru expor­ A DEVERIE­K? Acţiunea Ungariei împotriva Statelor invecinate Un articol al ziarului „Le Petit Parisien II' PARIS, 1. (Rador).— Ziarul „Petit Parisien“ publică un lung articol asupra acțiunei prativnice dusă de Ungaria împotriva vecinilor săi. Ziarul relevă faptul că lor­­dul Rothemere, referindu-se la scrisoarea d-lui Milerand din 6 Mai 1920, asupra delimi­­tărei frontierelor, a uitat, că în conformitate cu dispoziţiunile foarte instructive, cuprinse î­a acea scrisoare, comisiunile pentru delimitarea frontiere­lor, prezidate de către preşe­dinţii britanici, s’au pronunţat şi că, consiliul Societăţii Na­ţiunilor, prin hotărârea din 23 Aprilie 1923, a atribuit Unga­riai două sate. In acest fel au fost satisfăcute cererile rezo­nateile al© Ungariei, comisia nomică ale Ungariei. Autorul articolului observă da asemeni faptul că presa ungară vorbind despre reali­zarea confederaţiei danubiene, a declarat că maghiarii nu sunt destul de buni pentru a acorda sprijinul lor hegemo­niei slave sau hegemoniei ro­mâne. in consecinţă, vecinii sunt avertizaţi in acest mod de fo­ şi in care au suportat jugul ungar. Ungurii nu se pot con­sola că acum au devenit e­­gali cu ceilalţi. Rasa ungară, eminamente feudală, este cea mai îndepărtată de orice miş­care democratică. Iată moti­vul pentru care este rău şi pe­riculos faptul de a suscita în poporul ungar speranţe de nerealzat. Ziarele publică de asemeni de­­claraţiunile d-lui Beneş şi articole­le din ziarele cehe asupra preten­­ţiunilor Lordului Rotherm­are pen­tru revizuirea tratatului de la Tria­non. Sunt de asemeni publicate de­­claraţiunile şefului Itlinka prin ca­re acesta precizează că slovacii nu vor admite nici­odată revizui­­rea tratatului. PARLAMENTUL ENGLEZ ŞI SI­TUAŢIA UNGARIEI PARIS, I. (Rador).— Zia­rul ,,Oeuvre** publică o te­legramă din Budapesta, anunţând constituirea fi­nei comisiuni parlamen­tare engleze pentru exa­minarea situaţiei Unga­riei. UNGARIA VA CERE UGH NA­ŢIUNILOR REVIZUIREA TRATA­TULUI DE PACE BERLIN, I. (Rador).­­ Din Budapesta se anunţă ca guvernul ungar are in­tenţia d­e a prezenta în se­si­unea de toamnă a Ligîi Naţiunii şi o cerere în fa­voarea revizuirii tratatu­lui de pace. Presa şovină ungară şi tratatul de la Trianon — Telegramă particulară — BUDAPESTA. 1. — După câte­va zile de tăcere, ziarele au înce­put din nou propaganda pentru re­vizuirea tratatului de la Trianon. Ziarul naţionalist „Magyarsag“ publică un articol foarte violant în care spune că Ungaria trebu® să se angajeze cu o ură canibalică la lupta împotriva celor ce împiedică revizuirea tratatului dela Trianon. Să nu se uite — spune ziarul na­ţionalist — că presa franceză stă în fruntea celor ce luptă împotriva realizării idealului naţional ungar. I Congresul cooperativelor pescăreşti din Brăila BRAILA. 1. — In sala teatrului comunal s’a deschis crn congresul cooperativelor pescăreşti în care s'a luat hotftrîrea constuirii unei fede­raia a pescarilor din România. A prezidat d. dr. LUPU ministrul muncii şi al cooperaţiei, care a ex­pus rostul congresului, promiţând întregul său sprijin moral şi mate­rial. In numele ministerului de dome­nii a vorbit d. OTTESCU secretarul general al acestui departament, iar în numele cooperativelor pescărești d. VOLOVIEV descriind organizarea coperativelor din Vâlcov. D. I. IVANOV în numele pescari­lor, a arătat ţinta mișcărilor coo­peratiste iar d. BUZOIANU a dat citire raportului privind antrepozit­­area şi comercializarea produselor pescăreşti. A luat apoi din nou cuvântul d. Dr. LUPU reînnoind aceleaşi promi, aluni în numele său şi în­­ numele d-lui Argetoianu.­­ După ce au mai vorbit şi d-nul prof. universitar BORCEA, DUMI­­TRESCU-BUMBEŞTI şi alţii, s’a vo­tat o moţiune prin care se cere con­cesionarea exploatării tuturor băl­­ilor, Federalei cooperativelor de pescuit, capitaluri dela ministerul de domenii, reducerea tarifelor va­male etc. S’a ales apoi consiliul de admi­nistraţie al Federalei. 2.000.000 Dolari Avans „Uziu­nelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa S. A. BUCUREŞTI Banca J. Henry Schröder & Co. din Londra1 şi Allgemeine Oester­­reichische Bodencreditanetalt, au procurat, împreună cu Bănci inter­naţionale de primul rang cu care sunt în legătură, un credit de 2.000.000 Dolari Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa S. A. Buca­resti Acest credit este considerat ca un avans asupra unui împrumut in obligaţiuni garantat prin ipotecă în valoare de 4.000.000 Dolari până la 3.000.000 Dolari, afectuabil Intrimn timp apropiat. Creditul va servi la îmbunătăţirea instalaţiunilor uzine­lor şi este de interes general întru­cât reprezintă pentru România pri­mul credit important un termen mai îndelungat. Ştiri artistice Compania româno-maghiară fie o­­peretă de la Oradia Mare, „Nicula Erdély şi Grof Ladislau“ va da serie de reprezentaţiuni de opertă la parcul Oteteleşanu. Seria spectacolelor va Începe Sâm­bătă 6 August cu piesele: 1) Prin­­cesa Circului de Kalman, 2) Alexan­dra de Em Szirmai, 3) Căpitanul cântăreţ de Em. Farcaş, 4) Offenbach de Offenbach, 5) Catterina II-a de Tchikowskij, 6) Orlov de Granisch­­tadten, 7) Contesa Mariţa de Kal­man. Azi. Luni, reprezentaţia de la Tea­trul Jigniţa se suspendă întrucât tra­gedianul dr. Paul Baratoff, care sosit în Capitală face repetiţie cu trupa pentru premiera Dumnezeul Rǎzbunarei care se dă Marţi 2 Au­gust. FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 1 AUGUST 1927 W. Georgescu, calea Griviţei 82; S. Shunda, Piaţa Buzeşti 47; E. Schu­ster, calea Victoriei 154; Gh. Bulan­dra, str. Regală (Ungă Teatrul Na­­ţional 6; W. Greser, calea Moşilor 298; Enescu dr. Sorent, B-dul Pache 95; D. Nicolau (Al- Oureanu), cal. Ra­hovei 81; I. Feingold, str. Carol 89, Tel.20-16. A. Solomon, cal. Dudesti 28 N. Sterescu (fost Thuringher), b-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, Bulev. col. Chica 57; S. Leonescu, Tunari 21 Const. Vaiani, calea Dorobanţilor 17 Lelia Niculescu str. Maica Domou I lui Na 1. BIUROUL CAMEREI D. N. N. Săveanui a fost­­ales prin aclamaţii, preşedinte al Camerei. Şase vicepreşedinţi au fost aleşi d-nîî: N. Simionescu-Bârlad, I. Mano- lescu-Strunga, Ionescu­-Quintus, Şte­fan C. Ioan, Gherman Pântea şi Dan Emanoil. Patru chestori sunt d-nîî: D. luca, Anghel Mihalescu, M. Condrus şi Gele Mihail. Şease secretari, d-nii: C. Bursan, Eugen Băcescu, Gr. Cazaclin, Q. Garda, M. Marinaseu, Ion L Pleşea, Euseb Popovici şi Iu­lian Predescu. CURSELE Reuniunea de omi de la Floreasca a fost cât se poate de interesantă şi bogată in cote mari şi rouri strânse. Comisarii alergărilor au dat un avertisment sever antrenorului to­pei Tallos, câștigătoarea pr. Ber­the, pentru cursele neregulate fă­cute de acest cal. Iată rezultatele: PR. LELIȚA :­­ Saladin (Iorga) al d-lui Schwartz; II Damocles; III Coping. Pariuri: C. 24. PI. 12—11—11. REPRIZA II: 1 Astadi (Painter) al d-lui căp. Simulescu; II Gilda II Syrinx. Pariuri: C. 101. PI. 32—17—20. PR.TINTETTE: / Coquette (Raj­esik) a d-lui Schlesinger ; II Motoc II Băneasa. Pariuri: C. 59. PI- 16-13-19. PR. OISEAU BLEU : / Cocheta Cockeram) a d-lui căp. Perovici; II Agnesa; III Palestina. Pariuri : C. 101. PI. 32-63-28 REPRIZA II: / Vornic (Gill) al d-lui F. Gill; II Norocul Meu; III Calmira. Pariuri: G. 22. PI. 13—16—43. PR CLARET-CUP : / Bana Mă­răcine (Golovkin) al d-lui Schwartz; I Violeta; III Helicon. Pariuri : C. 10. PI. 10.50—10.50. PR. BERTHE : / Tallos (Golov­­an) al d-lui Schwartz; II Stăn­ișoa­­ra; III Expres. Pariuri : C. 68. PI. 17—15—16. PR. BUJOR: / Muftii (Dumitres­­cu) al d-lui căp. Voiculescu; II Mit­­suko; III Harivansa. Pariuri : C. 169. PI. 33—26—16. PR. GH. PILAT : / Hârtop; II domnișoara. Pariuri : C. 16. PI. 10.50-10.50. PR. OLTETU : / leu; Jidofcuţa Dragă; III Drăcuşor. Pariuri: C. 28. Pi. 16—33—21. REPRIZA II:­­ Fulger; II Brur­ma, III Iasca. SCARLATINA LA MĂNĂSTIREA AGAPIA 1A$1, 1. — La mănăstirea Aga­pia s’au declarat cinci cazuri de scarlatină. Vizitatorii sunt îngrijoraţi. A fost sesizat serviciul sanitar al judeţului Neamţu pentru a lua mă­suri ca scarlatina să nu se întindă. Un premiu pentru un raid aerian Germania-America BERLIN, 1. (Rador). — Eri­st a anunţat instituirea unui premiu ger­man în valoare de 100.000 mărci pentru primul aviator care va spa­­ra din orice punct al Reichului la New-York, în intervalul maxim de 84 ore.­ ­ îndureraţii: Zoe soţie, Filip Tecica, Tudor şi Leontina Tecica, Andrei şi Aristida Tecica, Cleonica Buzi cu copiii, Ecaterina Gheciu, Elena Goi­­lav cu copiii, Iulia şi Spiridon Po­­pescu cu copiii, dr. Vasile Gheciu, Maria Gheciu, Angela Ghega, Nico­­lae Cânzu, fraţi, soră, cumnate, ne­poţi, veri, cu toate rudele, au dure­rea a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor Nauma. Teci­a în vârstă de 47 ani înmormântarea va avea loc, la Ci­mitirul Sf. Vineri, Marţi 2 August, orele 16, cortegiul pornind din Piaţa Principesa Maria No. 5. Rugaţi-vă pentru el! In locul oricărei Înştiinţări. INFORMAŢIUNI Cunoscutul spion Rozeson Bizon, condamnat de consiliul de război la 8 ani închisoare, a evadat în cursul nopţii trecute dela închisoarea Ji­lava. S’au­ luat măsuri pentru prin­derea lui. Trenul personal dela Oradea Mare, care trebuia să sosească azi dimineaţă la ora 6 în Capitală, a a­­juns la ora 8. Trenul a intrat In Gara de Nord, remorcat de o locomotivă, care pu­tea face 126 klm. pe oră­­ . Teatrul JIGNITA Marti 2 August debutul marelui tragedian Dr­ Paul Baratoff II BeiRezeHl Răzinunării Casa şcoalelor a primit o dona­re de două milioane lei de la d. inginer M. Constantinescu, spre a n­fiinţa un prim centru anti-cance­­ros pe lângă facultatea de medici­nă din Capitală. Examenele de capacitate pentru me­dici de spitale mixte şi medici sani­tari vor începe In ziua da 1 Noem­­brie 1927, înscrierile: Începând de astăzi se primesc până la 21 Oc­­otmbrie a. c. cel mai târziu la mi­nisterul sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale (direcţiunea personalului). Teatrul CĂRĂBUŞ in 11 acare seară marele succes DS-te jos din corcoduş In silei, de 18—17 cor., va avea loc la Braşov, congresul naţional al es­­perantiştilor români, sub preşiden­­ţia d-lui general C. Găvăn­escul şi sub auspiciile d-lor miniştri C. An­­gelescu şi Al. Lapedatu. Direcţia c. f. r., a acordat o reducere de 50 la sută congresiştilor. Adeziunile se primesc la Braşov strada Lunga D-nii St. Tătărăscu şi Cezar Pascu au fost aleşi reprezentanţi ai Camerei în consiliul de administra­ţie al „Casei Dotaţiei O­astei“. D. Irimescu-Cândeşti, deputat de Dâmboviţa, a fost ales ca dele­gat al Camerei în consiliul supe­rior de mine, pe o perioadă de 5 ani- - » Ca reprezentanţi ai Camerei în consiliul de administraţie al „Casei de depuneri” au fost aleşi d-nii Titus Constantinescu, I. Popescu şi T. Mâr­droceanu. Dr. IONASESCU Boabe de ochi şi urechi. Prescripţii de ochelari. Cons. 12—1 și 4—6. Str. Doamnei (fostă str. Paris) 27. BUDAPESTA 30. — Din cauza scumpetei exclusi­ve a alimentelor, minis­trul de finanţe al Unga­riei a luat hotărârea să re­ducă anumite impozite pentru a provoca o scăde­re a prețurilor. Intre al­tele s'a hotărât a se re­­duce impozitul pe cifra de afaceri de la­ 3 , 2 la sută. O monografia completa­tă asupra celebrului filo­sof Spinoza e publicată în ultimul număr al KilbLiP­OTECEI DIMINEAȚA. Autorul ei, Dr. I grec, a întrunit în acest volum pe lângă biografia atât de interesantă, a filosofului, o expunere de o remarca­­bilă claritate a doctrinei marelui filosof, alcătuind astfel o lucrare de o ne­preţuită valoare. Un volum 6 lei.­­ Centrala Băncilor populare a orr­ganizat în vara anului acesta cursuri de vară cu conducători de bănci populare şi federale în localităţile Lipova (Banat), Braşov (Ardeal) şi Chişinău (Basarabia). Cursurile du­rează câte 10 zile. Eri s-a închis u­­nul din aceste cursuri la Lipova, cu care prilej a avut loc o serbare. Doctorul C. Leonte, medic primar al serviciului de chirurgie de la spi­talul Pantelimon, rămâne pe tot timpul verii în Capitală. Toată lumea cunoaşte APA de VICHY­ETAT și cei cari nu pot să şi-o procure Își prepar singuri apa lor alcalină cu SAREA da VICHY­­ETAT singura care este intr’adevăr extrasă din Isvoarele Statului francez. ^ *­ ­* Impresionanta sinucidere din Braşov Ziaristul Ghinea lonescu şi-a pus capăt zilelor BRAŞOV, 31.­­ O impresionan­tă sinucidere s-a produs azi la ora 1 şi jumătate după amiază la hote­lul „Coroana“ din oraşul nostru. Tânărul Ghinea lonescu, redac­tor la ziarul „îndreptarea“ din Bu­cureşti, şi-a pus capăt zilelor cu 3 gloanţe de revolver. O INTERVENŢIE ZADARNICĂ La orele 12, una din femeile de serviciu pătrunsese în camera zia­ristului Ionescu pentru a face cu­răţenie, fără să ştie însă că clien­tul se mai afla încă în cameră. Mare i-a fost însă mirarea, când a zărit pe acesta, stând cu revol­verul la tâmplă şi fără a avea cu­rajul să tragă. Intervenţia femeii l-a făcut să-se­a pla­nului.­­ SINUCIDEREA Pe la ora 1 şi jumătate pasage­rii şi personalul hotelului au fost alarmaţi de câteva detunături de armă. Imediat a fost anunţat procuro­rul de serviciu şi organele poliţie­neşti. La sosirea acestora, sinuci­gaşul îşi dăduse sfârşitul. Pe masa sa s-au găsit câteva scri­sori, dintre cari una adresată d-rei din strada Zoe Cantariade, Bucureşti, căreia Ghi­nea Ionescu îi cere iertare, decla­­rându-i că se simte vinovat şi o roagă să mi-i poarte duşmănie, căci a comis fapta sa din cauza stări! deplorabile, în care ajunsese în ul­timul timp. Asupra cadavrului s’au găsit o carte de legitimaţie a ziarului „In­­dreptarea” şi mai multe scrisori a­ se angajează imediat pentru turneu lare,sate unor prieteni si rude căro­ra le arata ca starea lui materiala Orient la baletul Gromwell Niche­ precară șî mal ales gândul că zile. reni Elysee Palace, Camera 149, pe acestea urma să fie concediat Grigb­el Uteu tatărît să-șî pună capăt zilelor. ANCHETA S’a putut constata că cele afir­mate de Ghinea lonescu sunt oare­cum exacte, întrucât tânărul zia­rist venise în oraşul nostru de câtăva vreme şi nu reuşea să facă faţă cheltu­litor. El făcuse şi oare­­cari datorii, afară de aceasta Ghi­nea lonescu suferea şi de nervi. Cadavrul sinucigaşului a fost transportat la spitalul civil. Au fost înştiinţate rudele dece­datului. COR: Un incendiu la Valea Rea BACĂU. — Motorul cu benzină al d-lui Lupu Davidsohn luând foc a incendiat întreaga clădire. Flăcă­rile s’au Întins şi la casele înveci­nate. Graţie măsurilor luate, focul fost Insă repede­­realizat. INCENDIUL DIN SULIȚA SULIȚA, 31. — Un puternic in­cendiu a izbucnit la casa d-lui Aron Herman. Focul a luat naștere de la o lampă cu petrol. El a fost stins cu mare greutate de pompieri. România şi moartea lui Robert de Flers O scrisoare a d-lui Olimp Ioan, ataşatul de presă al României la Paris Academ­icianu/Robert de tunată astăzi la Vittel, un­de plecase neutru cură. * PARIS, I (Radoţ). — Cu ocazia Încetării din viaţă a lui Robert de Flers, „Le Figaro“ publică textul unei scrisori adresată de d. Olimp Ioan, ataşat de presă al României la Paris. Scrisoarea are următorul cuprins: „Ştirea atât de dureros neaştep­tată a morţii amineatului prinţ al literelor franceze, Robert de Flers, ne cufandă In cons­tatnara. Cu cea mai vie emoţie, vă rog în numele biroului de presă al Legaţiei româ­ne, să binevoiţi a fi pe lângă direc­ţiunea ziarului „Figaro“ şi toţi co­laboratorii săi, interpretai senti­­mentelor profund îndurerata şi să primiţi expresiunea condoleanţelor noastre, pentru cruda pierdere ce vă loveşte. Amic real şi convins al Ro­­­mâniei, Robert de Flers şi-a dove­dit dragostea pentru ţara noastră în cele mai tragice ore ale istoriei României. De atunci, adevărat cam­pion al dreptului şi justiţiei, nu a încetat de a apăra cu căldură cava­lerească şi nobilă, cauza României care, după propriile sale cuvinte, se confundă cu aceste două priite foii. Şi chiar de curând, în termeni miş­cători işi manifesta generoasa şi no­bila dragoste pentru România, cu prilejul încetării din viaţă a regelui Ferdinand, suveranul mult iubit de poporul său. Recunoştinţa p® care i-o purta poporul r­aian era cum nu se poate mai călduroasă. In a­­mintirea eroicei epopei trăită lao­laltă p© pământul Moldovei, oraşul Bucureşti, a doua zi după războiu, dădea uneia din străzile sale nume­le viteazului reprezentant al Fran­­ţei Memoria lui Robert de Flers, înscrisă în Istoria ţării noastre, va trăi deapururi în inimile tuturor ro­mânilor“. ­ MARE INCENDIU LA DORNA-VATRA DORNA-VATRA, 31. — Un pu­ternic incendiu a izbucnit azi la marea fabrică de cherestea, pro­prietatea Băncii Uniunea Română din Iași. Pagubele sunt considerabile. Până în prezent nu s’a putut sta­bli cama ianeudiului

Next