Adevěrul, august 1927 (Anul 40, nr. 13380-13404)
1927-08-02 / nr. 13380
*Pagina ^2-a generaţia noastră înţelege să-l trea-1 că, întărit şi definitiv asigurat, Maiestăţei Sale Regelui Mihai I, nădej- dea noastră de astăzi şi siguranţa noastră de mâine. Trăiască Maiestatea Sa Repele ] îi iha: I. Trăiască Dinastia. Trăiască România. * D. preşedinte SAVEANU cere autorizaţia Camerei de a fixa pentru şedinţa de Marti dimineaţă discuţia la Adresă. Camera admite. BOALELOR VENERICE SI SPÎELE procese cu caracter urgent, rămân -ar face decât să menţină pricând ca opera legislativă sa fie des . «»nvoltată în sesiune ordinară de la hotărâre. Frontierele poli toamnă, tic« ungare au fost trasate. .. „ . . .... Suntem Încredinţaţi că sub înalta ţinându-se seama pe cât posifondat 1906 de medici specialişti d.noastră Ocrotre, această operare în interesele etnice şi epotratamentul blenoragiei şi al com- Însemna un pas mai departe în consolidarea temeliilor statului, pe care VACANŢA nu va fi plăcută dacă aţi uitat a vă lua un aparat fotografic. Momentele frumoase trebuesc prinse. Amintirile se şterg dacă nu le puteţi revedea. Vă stă la îndemână de a le avea veşnic înaintea ochilor. Un aparat de fotografiat GO ERZ., ERNEMAN, CONTESSA NETTEL sau ICA va dă posibilitatea. fiind perfect precise, aveţi siguranţa că nu veţi da greş şi iplăcutele amintiri sunt redate aşa cum le-aţi văzut prima oară Insistaţi asupra fabricatelor de mai sus! Nu sunt mai scumpe decât alte fabricate, însă neapărat perfecte. Cereţi cataloage gratis la toate magazinele sau la reprezentant . n , it « o w - BUCUREȘTI -f 1* B* ® 1 Str. G. G. Gantacuzrao 45. ££eiss Ok.on%.9.fffcesden Contessa • Griemann * So&cz * 9Jca nile negăsind alt nimic de rec- „rT„, « riiiMTrn J&P'A Idinară misiunea noastră a constat I tificat, in cazul când din nou, CABINETUL 08 FIZIO I hRArIA în îndeplinirea formelor legale de comisiunila ar face un examen U T ^ _ constituire și în cercetarea câtorva asupra situației frontierelor, ÎNTREBUINȚAȚI numai UNTDELEMNIII.„SPHINX“ I DUi\LLLUi\ fL^LrMVrL t SâlVATOR plicațiilor la bărbaţi şi femei, prin Diatermia Roacagro! practicată spbt. Larlboisiere Paris. Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Microscopie și Ultramicroscopie .Consult 11—1 șl 6—9. Telel. 333/81. PASAJUL ROMAN. 9.Bucure$ti. CINEMA BULEVARD PALACE IREVOCABIL azi ultima zi Spectacolele zilei BORGIA CU CONRAD VEIDTEI LIANE HAID * Laurentiu Lengyel falnica de Mobile BRAD BUCUREŞTI Str. Câmpineanu No 7. Vfipsiri exterioare cu lungă durabilitate se obţin NUMAI cu ULEI „MONOPOL” din fabrica ZIMRSEH BĂRBAŢI platz 2. Oca a pentru îngiljtre« ti contra asudatului picioarelor. unei __„ ....__— ------. , wptlnt —aflata,a, a— Satul fldearaio. ti fn cam! cel ■iei prav. Picioerele ae |In fraged, umbletul eete foarte plăcut. — Se poete procure la ton» maellle gl drosuerlde. Prețui cut. 35 Lai. Se prepară In farmada CSANDA Oradea MINISTERUL JUSTIŢIEI Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra nume-1 Iui, spre ştiinţa acelora cari ar voia să facă opoziţiune în termenul pre-1 văzut de al. II a zisului articol. Situaţia vasului „împăratul Traian“ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea afacerilor judiciare — D. Alexandru Coln, domiciliată în comuna Aieşd (Bihor) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa- tronimic de „Coln“ în acela de „Mo- lin", spre a se numi „Alexandru Molin“. Ministerul publică aceasta, conform art. 0 din legea asupra numelui, spre ştiinta acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Citiţi Adevărul Literar pârâtului Traian“ arată că vasul n’a putut fi adus în port din cauză că prin pătura de beton din fundul vasului a pătruns apa. Vasul naufragiat va fi adus în portul nostru după ce i se vor a- plica bandaje sistem Macaroî.__ Hansatom TEATRUL CĂRĂBUŞ, din corcoduş. TEATRUL PARCUL OTETELI IŞEANU. (Compania Cigalea). — Delictul din Noaptea Nunţii. TEATRUL NOU. — Vorba dulce, mult aduce. TEATRUL NOSTRU (Grădina Marconi Grivita). — Băetaşul tatii TEATRUL MOBIL. (Grădina Cinema Romana-Viitor). — Mătuşa lui Carol CINEMA FRASCATI.—Fata Pădurarului, dramă In 8 acte și Funeraliile regelui Ferdinand. CINEMA SELECT, mă în 8 acte. CINEMA M. VOICULESCU. — O sărutare în întuneric şi Funeraliile regelui Ferdinand. CINEMA LIPSCANI. — Goana după bărbaţi. GRADINA CINEMA VICTORIEI (fost Colos). Cafeneaua la îngerii căzuţi. CINEMA „LUX“. — învingătorul aerului“ cu căpitana Nungesser, şi jurnalul cu Limbergh şi Chamberlain. CINEMA EFORIA. — La Maison du Mystere cu Mosjoukine şi Nicolas Collina. CINEMA BULEVARD PALACE. — Lucreţia Borgia. CINEMA ODEON. —• Mois croises cu Henry Debain şi Colette Darmenne. CINEMA TEATRUL CENTRAL. — Omul de altă dată cu Paul Wegener CINEMA GLORIA. — „Cântecul Luntraşului“ cu cor rusesc şi orchestrui CINEMA MARCONI. — Ocnaş in pijama cu Zigoto şi o comedie. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — Fotoliul 47, şi excentricul Balet Arizana. CINEMA MODEL. — Făt Frumos (în orice etate) vor căpăta proslea Nicolas Koline şi NatalieKovaneo.pectul unei invenţiuni senzaţionale | CINEMA ROMA. — Copiii părăsiţi cu discreţiune froco, în contra |cuCro8Em^ timbrelor poştale în valoare Loi|Negru trupa d’10i şi Funereark 20. Gwnmikönig, Wien, Stefan ş regele Ferdinand. CINEMA EDISON. — Prinţesa zairului cu Priscila Dean şi cupletistul I Pohy-D or. SALA SI GRADINA CINEMA RA- JHOVEL — D-ra secretară cu Norman Shearer. CINEMA PARIS. — Câinul (Din erorile bolşevismului). I CINEMA JUPITER. — Dunărea albastră cu Harry Liedtke şi Lia Mara, cu cor şi o comedie in 2 ftete. CINEMA POTERAŞI grădină. — [Avocatul, in 7 acte cu Rolla Normand şi o comedie. CINEMA AMERICAN. — Câinii... I Ororile Bolşevismului. CINEMA FACLA. — Faust şi re- I vista „Indiferent“. CINEMA ŞERBAN-VODO grădină.[ Tinereţea sau Graiul Sângelui. Tragedie în 7 acte cu Zia de Putil şi o I comedie. n domiciliat în 1 CINEMA TRIUMF- Potecarul din intervenţia temeniia iad D. Ioan Pătlăgica, domiciliat în Parla 5 . cornedi©- amâne punerea în aplicare corn. Boghicea (Roman) a făcut ce- CINEMA griviţa CRADINA. - Arere acestui minister de a fi auto- venturile unui prin şi o comedie, bizat să schimbe numele său patro- CINEMA ROMANA VIITOR str. nimic de Pătlăgică în acela de Păt- Viitor 77. — Vânt de Primăvară cu lăgescu, spre a se numi loan Păt-1 lef. Shildkraut şi Rudolf Schildlăgescu I graut şi o nostimă comedie. CONSTANŢA, 30. — Ultimele relaţiuni cu privire la situaţia „Im-1 Eugenia Marinos Criza agricolă din Iugoslavia Producţia griului şi peraibul deficitară Telegramă particulară BELGRAD, I. — In sctul Jugoslav — situaţia e aceiaş. Recolta va fi cu 50 la sută mai slabă ca în anul trecut, astfel că Iugoslavia va fi nevoită să mai importe ceva porumb. Camera de comerţ, cere suspendarea taxelor de export la grâu şi porumb precum şi reducerea tarifului căilor ferate. De asemenea s’a mai cerut producerea unui tip unic de făină, astfel ca din 100 kgr. grâu să rezulte 80 kilograme făină. Joi 4 August cetiţi în „Adevărul11 începutul dramaticei povestiri VARTOLOMEI ARGATUL ŞI DREPTUL LUI de marele scriitor sloven IVAN CANKAR. In literatura poporului serbo-croato-sloven Ivan Cankar ocupa un loc proeminent prin pisarea cu care ştie să evoce viaţa şi prin îndrăzneala cugetării sale politice şi sociale. „Vartolomei argatul şi dreptul lui" este cea mai caracteristică lucrare a acestui scriitor de reputaţie europeană, tradus în româneşte acum pentru întâia oară. dinţa de ori a Camerei de comerţ s’a făcut un ra- Dă-te jos ! port asupra stării semănăturilor şi asupra rezultatului recoltei. Recolta de grâu este cu 30 la sută mai slabă faţă de anul trecut. In schimb calitatea grâului e mai bună. Din cauza recoltei slabe, Iugoslavia nu va putea exporta anul acesta grâu. In ceea ce priveste . fio- Loreley, dra-trumbul—articolul cel mai important pentru expor A DEVERIEK? Acţiunea Ungariei împotriva Statelor invecinate Un articol al ziarului „Le Petit Parisien II' PARIS, 1. (Rador).— Ziarul „Petit Parisien“ publică un lung articol asupra acțiunei prativnice dusă de Ungaria împotriva vecinilor săi. Ziarul relevă faptul că lordul Rothemere, referindu-se la scrisoarea d-lui Milerand din 6 Mai 1920, asupra delimitărei frontierelor, a uitat, că în conformitate cu dispoziţiunile foarte instructive, cuprinse îa acea scrisoare, comisiunile pentru delimitarea frontierelor, prezidate de către preşedinţii britanici, s’au pronunţat şi că, consiliul Societăţii Naţiunilor, prin hotărârea din 23 Aprilie 1923, a atribuit Ungariai două sate. In acest fel au fost satisfăcute cererile rezonateile al© Ungariei, comisia nomică ale Ungariei. Autorul articolului observă da asemeni faptul că presa ungară vorbind despre realizarea confederaţiei danubiene, a declarat că maghiarii nu sunt destul de buni pentru a acorda sprijinul lor hegemoniei slave sau hegemoniei române. in consecinţă, vecinii sunt avertizaţi in acest mod de fo şi in care au suportat jugul ungar. Ungurii nu se pot consola că acum au devenit egali cu ceilalţi. Rasa ungară, eminamente feudală, este cea mai îndepărtată de orice mişcare democratică. Iată motivul pentru care este rău şi periculos faptul de a suscita în poporul ungar speranţe de nerealzat. Ziarele publică de asemeni declaraţiunile d-lui Beneş şi articolele din ziarele cehe asupra pretenţiunilor Lordului Rothermare pentru revizuirea tratatului de la Trianon. Sunt de asemeni publicate declaraţiunile şefului Itlinka prin care acesta precizează că slovacii nu vor admite niciodată revizuirea tratatului. PARLAMENTUL ENGLEZ ŞI SITUAŢIA UNGARIEI PARIS, I. (Rador).— Ziarul ,,Oeuvre** publică o telegramă din Budapesta, anunţând constituirea finei comisiuni parlamentare engleze pentru examinarea situaţiei Ungariei. UNGARIA VA CERE UGH NAŢIUNILOR REVIZUIREA TRATATULUI DE PACE BERLIN, I. (Rador). Din Budapesta se anunţă ca guvernul ungar are intenţia de a prezenta în sesiunea de toamnă a Ligîi Naţiunii şi o cerere în favoarea revizuirii tratatului de pace. Presa şovină ungară şi tratatul de la Trianon — Telegramă particulară — BUDAPESTA. 1. — După câteva zile de tăcere, ziarele au început din nou propaganda pentru revizuirea tratatului de la Trianon. Ziarul naţionalist „Magyarsag“ publică un articol foarte violant în care spune că Ungaria trebu® să se angajeze cu o ură canibalică la lupta împotriva celor ce împiedică revizuirea tratatului dela Trianon. Să nu se uite — spune ziarul naţionalist — că presa franceză stă în fruntea celor ce luptă împotriva realizării idealului naţional ungar. I Congresul cooperativelor pescăreşti din Brăila BRAILA. 1. — In sala teatrului comunal s’a deschis crn congresul cooperativelor pescăreşti în care s'a luat hotftrîrea constuirii unei federaia a pescarilor din România. A prezidat d. dr. LUPU ministrul muncii şi al cooperaţiei, care a expus rostul congresului, promiţând întregul său sprijin moral şi material. In numele ministerului de domenii a vorbit d. OTTESCU secretarul general al acestui departament, iar în numele cooperativelor pescărești d. VOLOVIEV descriind organizarea coperativelor din Vâlcov. D. I. IVANOV în numele pescarilor, a arătat ţinta mișcărilor cooperatiste iar d. BUZOIANU a dat citire raportului privind antrepozitarea şi comercializarea produselor pescăreşti. A luat apoi din nou cuvântul d. Dr. LUPU reînnoind aceleaşi promi, aluni în numele său şi în numele d-lui Argetoianu. După ce au mai vorbit şi d-nul prof. universitar BORCEA, DUMITRESCU-BUMBEŞTI şi alţii, s’a votat o moţiune prin care se cere concesionarea exploatării tuturor bălilor, Federalei cooperativelor de pescuit, capitaluri dela ministerul de domenii, reducerea tarifelor vamale etc. S’a ales apoi consiliul de administraţie al Federalei. 2.000.000 Dolari Avans „Uziunelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa S. A. BUCUREŞTI Banca J. Henry Schröder & Co. din Londra1 şi Allgemeine Oesterreichische Bodencreditanetalt, au procurat, împreună cu Bănci internaţionale de primul rang cu care sunt în legătură, un credit de 2.000.000 Dolari Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa S. A. Bucaresti Acest credit este considerat ca un avans asupra unui împrumut in obligaţiuni garantat prin ipotecă în valoare de 4.000.000 Dolari până la 3.000.000 Dolari, afectuabil Intrimn timp apropiat. Creditul va servi la îmbunătăţirea instalaţiunilor uzinelor şi este de interes general întrucât reprezintă pentru România primul credit important un termen mai îndelungat. Ştiri artistice Compania româno-maghiară fie operetă de la Oradia Mare, „Nicula Erdély şi Grof Ladislau“ va da serie de reprezentaţiuni de opertă la parcul Oteteleşanu. Seria spectacolelor va Începe Sâmbătă 6 August cu piesele: 1) Princesa Circului de Kalman, 2) Alexandra de Em Szirmai, 3) Căpitanul cântăreţ de Em. Farcaş, 4) Offenbach de Offenbach, 5) Catterina II-a de Tchikowskij, 6) Orlov de Granischtadten, 7) Contesa Mariţa de Kalman. Azi. Luni, reprezentaţia de la Teatrul Jigniţa se suspendă întrucât tragedianul dr. Paul Baratoff, care sosit în Capitală face repetiţie cu trupa pentru premiera Dumnezeul Rǎzbunarei care se dă Marţi 2 August. FARMACIILE DE SERVICIU IN NOAPTEA DE 1 AUGUST 1927 W. Georgescu, calea Griviţei 82; S. Shunda, Piaţa Buzeşti 47; E. Schuster, calea Victoriei 154; Gh. Bulandra, str. Regală (Ungă Teatrul Naţional 6; W. Greser, calea Moşilor 298; Enescu dr. Sorent, B-dul Pache 95; D. Nicolau (Al- Oureanu), cal. Rahovei 81; I. Feingold, str. Carol 89, Tel.20-16. A. Solomon, cal. Dudesti 28 N. Sterescu (fost Thuringher), b-dul Elisabeta 34; M. Paleacu, Bulev. col. Chica 57; S. Leonescu, Tunari 21 Const. Vaiani, calea Dorobanţilor 17 Lelia Niculescu str. Maica Domou I lui Na 1. BIUROUL CAMEREI D. N. N. Săveanui a fostales prin aclamaţii, preşedinte al Camerei. Şase vicepreşedinţi au fost aleşi d-nîî: N. Simionescu-Bârlad, I. Mano- lescu-Strunga, Ionescu-Quintus, Ştefan C. Ioan, Gherman Pântea şi Dan Emanoil. Patru chestori sunt d-nîî: D. luca, Anghel Mihalescu, M. Condrus şi Gele Mihail. Şease secretari, d-nii: C. Bursan, Eugen Băcescu, Gr. Cazaclin, Q. Garda, M. Marinaseu, Ion L Pleşea, Euseb Popovici şi Iulian Predescu. CURSELE Reuniunea de omi de la Floreasca a fost cât se poate de interesantă şi bogată in cote mari şi rouri strânse. Comisarii alergărilor au dat un avertisment sever antrenorului topei Tallos, câștigătoarea pr. Berthe, pentru cursele neregulate făcute de acest cal. Iată rezultatele: PR. LELIȚA : Saladin (Iorga) al d-lui Schwartz; II Damocles; III Coping. Pariuri: C. 24. PI. 12—11—11. REPRIZA II: 1 Astadi (Painter) al d-lui căp. Simulescu; II Gilda II Syrinx. Pariuri: C. 101. PI. 32—17—20. PR.TINTETTE: / Coquette (Rajesik) a d-lui Schlesinger ; II Motoc II Băneasa. Pariuri: C. 59. PI- 16-13-19. PR. OISEAU BLEU : / Cocheta Cockeram) a d-lui căp. Perovici; II Agnesa; III Palestina. Pariuri : C. 101. PI. 32-63-28 REPRIZA II: / Vornic (Gill) al d-lui F. Gill; II Norocul Meu; III Calmira. Pariuri: G. 22. PI. 13—16—43. PR CLARET-CUP : / Bana Mărăcine (Golovkin) al d-lui Schwartz; I Violeta; III Helicon. Pariuri : C. 10. PI. 10.50—10.50. PR. BERTHE : / Tallos (Golovan) al d-lui Schwartz; II Stănișoara; III Expres. Pariuri : C. 68. PI. 17—15—16. PR. BUJOR: / Muftii (Dumitrescu) al d-lui căp. Voiculescu; II Mitsuko; III Harivansa. Pariuri : C. 169. PI. 33—26—16. PR. GH. PILAT : / Hârtop; II domnișoara. Pariuri : C. 16. PI. 10.50-10.50. PR. OLTETU : / leu; Jidofcuţa Dragă; III Drăcuşor. Pariuri: C. 28. Pi. 16—33—21. REPRIZA II: Fulger; II Brurma, III Iasca. SCARLATINA LA MĂNĂSTIREA AGAPIA 1A$1, 1. — La mănăstirea Agapia s’au declarat cinci cazuri de scarlatină. Vizitatorii sunt îngrijoraţi. A fost sesizat serviciul sanitar al judeţului Neamţu pentru a lua măsuri ca scarlatina să nu se întindă. Un premiu pentru un raid aerian Germania-America BERLIN, 1. (Rador). — Erist a anunţat instituirea unui premiu german în valoare de 100.000 mărci pentru primul aviator care va spara din orice punct al Reichului la New-York, în intervalul maxim de 84 ore. îndureraţii: Zoe soţie, Filip Tecica, Tudor şi Leontina Tecica, Andrei şi Aristida Tecica, Cleonica Buzi cu copiii, Ecaterina Gheciu, Elena Goilav cu copiii, Iulia şi Spiridon Popescu cu copiii, dr. Vasile Gheciu, Maria Gheciu, Angela Ghega, Nicolae Cânzu, fraţi, soră, cumnate, nepoţi, veri, cu toate rudele, au durerea a anunţa încetarea din viaţă a scumpului lor Nauma. Tecia în vârstă de 47 ani înmormântarea va avea loc, la Cimitirul Sf. Vineri, Marţi 2 August, orele 16, cortegiul pornind din Piaţa Principesa Maria No. 5. Rugaţi-vă pentru el! In locul oricărei Înştiinţări. INFORMAŢIUNI Cunoscutul spion Rozeson Bizon, condamnat de consiliul de război la 8 ani închisoare, a evadat în cursul nopţii trecute dela închisoarea Jilava. S’au luat măsuri pentru prinderea lui. Trenul personal dela Oradea Mare, care trebuia să sosească azi dimineaţă la ora 6 în Capitală, a ajuns la ora 8. Trenul a intrat In Gara de Nord, remorcat de o locomotivă, care putea face 126 klm. pe oră . Teatrul JIGNITA Marti 2 August debutul marelui tragedian Dr Paul Baratoff II BeiRezeHl Răzinunării Casa şcoalelor a primit o donare de două milioane lei de la d. inginer M. Constantinescu, spre a nfiinţa un prim centru anti-canceros pe lângă facultatea de medicină din Capitală. Examenele de capacitate pentru medici de spitale mixte şi medici sanitari vor începe In ziua da 1 Noembrie 1927, înscrierile: Începând de astăzi se primesc până la 21 Ocotmbrie a. c. cel mai târziu la ministerul sănătăţii şi ocrotirilor sociale (direcţiunea personalului). Teatrul CĂRĂBUŞ in 11 acare seară marele succes DS-te jos din corcoduş In silei, de 18—17 cor., va avea loc la Braşov, congresul naţional al esperantiştilor români, sub preşidenţia d-lui general C. Găvănescul şi sub auspiciile d-lor miniştri C. Angelescu şi Al. Lapedatu. Direcţia c. f. r., a acordat o reducere de 50 la sută congresiştilor. Adeziunile se primesc la Braşov strada Lunga D-nii St. Tătărăscu şi Cezar Pascu au fost aleşi reprezentanţi ai Camerei în consiliul de administraţie al „Casei Dotaţiei Oastei“. D. Irimescu-Cândeşti, deputat de Dâmboviţa, a fost ales ca delegat al Camerei în consiliul superior de mine, pe o perioadă de 5 ani- - » Ca reprezentanţi ai Camerei în consiliul de administraţie al „Casei de depuneri” au fost aleşi d-nii Titus Constantinescu, I. Popescu şi T. Mârdroceanu. Dr. IONASESCU Boabe de ochi şi urechi. Prescripţii de ochelari. Cons. 12—1 și 4—6. Str. Doamnei (fostă str. Paris) 27. BUDAPESTA 30. — Din cauza scumpetei exclusive a alimentelor, ministrul de finanţe al Ungariei a luat hotărârea să reducă anumite impozite pentru a provoca o scădere a prețurilor. Intre altele s'a hotărât a se reduce impozitul pe cifra de afaceri de la 3 , 2 la sută. O monografia completată asupra celebrului filosof Spinoza e publicată în ultimul număr al KilbLiPOTECEI DIMINEAȚA. Autorul ei, Dr. I grec, a întrunit în acest volum pe lângă biografia atât de interesantă, a filosofului, o expunere de o remarcabilă claritate a doctrinei marelui filosof, alcătuind astfel o lucrare de o nepreţuită valoare. Un volum 6 lei. Centrala Băncilor populare a orrganizat în vara anului acesta cursuri de vară cu conducători de bănci populare şi federale în localităţile Lipova (Banat), Braşov (Ardeal) şi Chişinău (Basarabia). Cursurile durează câte 10 zile. Eri s-a închis unul din aceste cursuri la Lipova, cu care prilej a avut loc o serbare. Doctorul C. Leonte, medic primar al serviciului de chirurgie de la spitalul Pantelimon, rămâne pe tot timpul verii în Capitală. Toată lumea cunoaşte APA de VICHYETAT și cei cari nu pot să şi-o procure Își prepar singuri apa lor alcalină cu SAREA da VICHYETAT singura care este intr’adevăr extrasă din Isvoarele Statului francez. ^ * * Impresionanta sinucidere din Braşov Ziaristul Ghinea lonescu şi-a pus capăt zilelor BRAŞOV, 31. O impresionantă sinucidere s-a produs azi la ora 1 şi jumătate după amiază la hotelul „Coroana“ din oraşul nostru. Tânărul Ghinea lonescu, redactor la ziarul „îndreptarea“ din Bucureşti, şi-a pus capăt zilelor cu 3 gloanţe de revolver. O INTERVENŢIE ZADARNICĂ La orele 12, una din femeile de serviciu pătrunsese în camera ziaristului Ionescu pentru a face curăţenie, fără să ştie însă că clientul se mai afla încă în cameră. Mare i-a fost însă mirarea, când a zărit pe acesta, stând cu revolverul la tâmplă şi fără a avea curajul să tragă. Intervenţia femeii l-a făcut să-sea planului. SINUCIDEREA Pe la ora 1 şi jumătate pasagerii şi personalul hotelului au fost alarmaţi de câteva detunături de armă. Imediat a fost anunţat procurorul de serviciu şi organele poliţieneşti. La sosirea acestora, sinucigaşul îşi dăduse sfârşitul. Pe masa sa s-au găsit câteva scrisori, dintre cari una adresată d-rei din strada Zoe Cantariade, Bucureşti, căreia Ghinea Ionescu îi cere iertare, declarându-i că se simte vinovat şi o roagă să mi-i poarte duşmănie, căci a comis fapta sa din cauza stări! deplorabile, în care ajunsese în ultimul timp. Asupra cadavrului s’au găsit o carte de legitimaţie a ziarului „Indreptarea” şi mai multe scrisori a se angajează imediat pentru turneu lare,sate unor prieteni si rude cărora le arata ca starea lui materiala Orient la baletul Gromwell Niche precară șî mal ales gândul că zile. reni Elysee Palace, Camera 149, pe acestea urma să fie concediat Grigbel Uteu tatărît să-șî pună capăt zilelor. ANCHETA S’a putut constata că cele afirmate de Ghinea lonescu sunt oarecum exacte, întrucât tânărul ziarist venise în oraşul nostru de câtăva vreme şi nu reuşea să facă faţă cheltulitor. El făcuse şi oarecari datorii, afară de aceasta Ghinea lonescu suferea şi de nervi. Cadavrul sinucigaşului a fost transportat la spitalul civil. Au fost înştiinţate rudele decedatului. COR: Un incendiu la Valea Rea BACĂU. — Motorul cu benzină al d-lui Lupu Davidsohn luând foc a incendiat întreaga clădire. Flăcările s’au Întins şi la casele învecinate. Graţie măsurilor luate, focul fost Insă repederealizat. INCENDIUL DIN SULIȚA SULIȚA, 31. — Un puternic incendiu a izbucnit la casa d-lui Aron Herman. Focul a luat naștere de la o lampă cu petrol. El a fost stins cu mare greutate de pompieri. România şi moartea lui Robert de Flers O scrisoare a d-lui Olimp Ioan, ataşatul de presă al României la Paris Academicianu/Robert de tunată astăzi la Vittel, unde plecase neutru cură. * PARIS, I (Radoţ). — Cu ocazia Încetării din viaţă a lui Robert de Flers, „Le Figaro“ publică textul unei scrisori adresată de d. Olimp Ioan, ataşat de presă al României la Paris. Scrisoarea are următorul cuprins: „Ştirea atât de dureros neaşteptată a morţii amineatului prinţ al literelor franceze, Robert de Flers, ne cufandă In constatnara. Cu cea mai vie emoţie, vă rog în numele biroului de presă al Legaţiei române, să binevoiţi a fi pe lângă direcţiunea ziarului „Figaro“ şi toţi colaboratorii săi, interpretai sentimentelor profund îndurerata şi să primiţi expresiunea condoleanţelor noastre, pentru cruda pierdere ce vă loveşte. Amic real şi convins al României, Robert de Flers şi-a dovedit dragostea pentru ţara noastră în cele mai tragice ore ale istoriei României. De atunci, adevărat campion al dreptului şi justiţiei, nu a încetat de a apăra cu căldură cavalerească şi nobilă, cauza României care, după propriile sale cuvinte, se confundă cu aceste două priite foii. Şi chiar de curând, în termeni mişcători işi manifesta generoasa şi nobila dragoste pentru România, cu prilejul încetării din viaţă a regelui Ferdinand, suveranul mult iubit de poporul său. Recunoştinţa p® care i-o purta poporul raian era cum nu se poate mai călduroasă. In amintirea eroicei epopei trăită laolaltă p© pământul Moldovei, oraşul Bucureşti, a doua zi după războiu, dădea uneia din străzile sale numele viteazului reprezentant al Franţei Memoria lui Robert de Flers, înscrisă în Istoria ţării noastre, va trăi deapururi în inimile tuturor românilor“. MARE INCENDIU LA DORNA-VATRA DORNA-VATRA, 31. — Un puternic incendiu a izbucnit azi la marea fabrică de cherestea, proprietatea Băncii Uniunea Română din Iași. Pagubele sunt considerabile. Până în prezent nu s’a putut stabli cama ianeudiului