Adevěrul, martie 1928 (Anul 41, nr. 13559-13584)

1928-03-02 / nr. 13559

Padina 2-a Tabletelf de «uni întotdeauna gata $8 v8 ajute mn; Nevralgii, sciatic, dureri de cap, dinţi şi urechi Oricine îşi poate cumpăra a­mbalajul mic, mm***#*. \ ^ Fieful garantat numai prin ambalajul original „jffBhtohJCudwi“ 'diurilor seriale, cu densitatea, pr­o­­genitatea, diferenţierea, gradele de asimilare, migraţiile; factori econo­mici, a căror multiplicitate şi im­portanţa necesită o oprire mai înde­lungă asm­a: ai nevoilor, poftelor, modurilor de con®'’mafie; b) modu­rilor de reparar­e, mizerie, paupe­rism, bogarig; ci modurilor de pro­ducţie; d. antagonismelor economi­ce: luptă de clasă, supunere şi reac­ţiun­e, concurenţă capitalistă şi fi­nanciară între naţiuni sau antante internaţionale; el situaţiilor econo­mice în ansam­blul lor; politica eco­nomică şi re expansiune colonială; factori istorici, etico-religioşi, educa­tivi, superstiţiile, credinţele, moravu­rile; ideile şi doctrinele; aspiraţiile, filosofiile; opinia publică, presa, pu­­blicaţiile, suggestiile; factorii politici şi jurid­­ci, constrângerile intenţio­nale şi instituţiile modurile de or­ganizaţie socială super­ioară; in fine factorii patologici, i pentru indicarea condiţiilor soci­ale favorabile unei păci durabile, programul prevede următoarele cer­cet­ări: 1. Modurile păcii: raporturile lor cu fiziologia şi patologia socială; fi­nalitatea organică şi cea intenţiona­lă; "k. Condiţii sociale generale: a) diferenţiere şi integrare; b) asimila­re şi solidaritate tot mai lărgită; c) relaţii între clase şi popoare; d) jum­bi; a) ştiinţe şi arte, etc. 3. Condi­ţii etico-religioase, educative, politi­ce, juridice, filosofice, presă şi opi­nie publică. 4. Condiţii economice: organizarea producţiei repartiţiei şi a sch­imbului de servicii; rolul capitalism­ului, sindicalismului, coo­peraţiei, creditului, solidarităţii in­ternaţionale. 5. Instituţii internaţio­­nale, politice, juridice, economice, educative; moduri de internationa­lism pacifist; 6. Eliminarea factori­lor patologiei corespunzând războiu­lui COMUNICAREA PROFESORU­LUI DUPRAT C.8 o ilustrare a modului cum va fi examinată problema şi a sensului in care se vor desfăşura discuţiile avem comunicarea profesorului Du­prat, a cărui reputaţie de savant este unanim recunoscută. Vom în­cerca a resuma aici cât mai fidel expunerea şi punctul de vedere, al marelui sociolog francez. I musiu a început prin a observa cil studiul istoriei şi al faptelor pre­sen­te ne duc la constatarea că orice viaţă socială exercită constrângeri destul de puternice şi care nu întâl­nesc aproape nici o opoziţie pentru a destfăţui războaie. Astâzi mai mult decât oricând suntem expuşi războaielor, fiindcă există un ansam­blu cu adevărat formidabil de con­strângeri în acest sens şi fiindcă pu­ţini indivizi se pot sustrage obliga­ţiei de a lua armele. Constrângerea scana­t în favoarea războiului este deci cea mai generală din câte se cu­n­osc. P Pe de altă parte se poate constata fie asemenea, în orice viaţă socială, un dispreţ profund pentru viaţa in­dividului, mai ales când colectivita­tea este ameninţată în mod real sau se cred­e ameninţată. Mai ales acea­stă credinţă statornică în ameninţa­rea exterioară exercită o presiune a­­supra fiecărui membru al colectivi­tăţii şi-l obligă să devină agresiv. Determinism!'* 1 sociologic a! războiu­lui presupune o constrângere exerci­tată asupra dispoziţiilor şi compor­tărilor unităţilor, individuale sau colective, de către moravuri, tradiţii Credinţe, opinia publică, etc, efecte toate ale unei strânse solidarităţi. La început, constrângerea socială in favoarea războiului s’a exercitat datorită superstiţiilor şi antagonis­mului solidarităţilor restrânse şi exclusive. Căci combativitatea apa­re în specia umană odată cu super­stiţia societăţilor sălbatece privitor la compensarea pierderilor, aşa nu­mi­t vendetă, care nu-i decât presiu­­nea exercitată de către trecutul mis­terios in vederea compensării morţi­lor survenite şi considerate ca pri­cinuite de triburile vecine Ostilită­ţi sunt începute de obiceiu de către grupul care cere celuilalt compensa­rea perierii suferite Odată ce pier­derea e compensată şi ex­piată prin sacrificiul sângelui inamicului, con­flictul se termină printr'un pod­aciu, un fel de contract. Cu cât indivizii unui trib sunt mai solidari, cu atât tribul lor e mai duşmănos faţă de celelalte. Mai târziu nevoi imperioase sau rapacitatea, apoi orgoliul colectiv, dorinţa de dominaţie, de parasitism şi de aservire, au adus războiul de pradă sau cucerire. In vechile imperii, massele aser­vite şi dispersate, nu mai decid Pu­terea a devenit atributul claselor superioare. O solidaritate a clase­lor sacerdotală şi militară se crea­­ză, obligând pe celelalte să serveas­că numai. O constrângere se exer­­citează în favoarea organizării de forte militare, factorul războaielor de pradă. Pretutindeni in antichita­te, smritul de cucerire exercită o presiune care făcea războaiele ine­vitabile. In evul­ mediu, organizarea feuda­lă a nobilimii, a dat naştere unei foarte puternice comunităţi de in­terese între suzeran şi vasali bazată pe numeroase prestaţii reciproce, în strânsă legătură cu ierarhie şi res­pectul jurământului de credinţă. In chipul acesta, fanatismul religios, organizarea oligarhică sau feudală, ambiţia cetăţilor, prestigiul ducal, monarhic, imperialist sti, dictato­rial au pregătit o altfel de con­strângere, patriotismul, constrânge­rea naţionalistă, care dă naştere en­tuziasmului războinic contemporan. In orele de criză, atunci când naţiu­nea se consideră ca ameninţată, in­divizii, impărtâşindu-se din aceeaşi credinţă arzătoare, uită disensiunile politice şi devin patrioţi fanatici. Un „complex ideo-afectiv“ de ordin inferior, constitue „conştiinţa colec­tivă“ războinică. Pe de altă parte, cu cât e mai mare omogenitatea relativă a mas­­selor, cu atât e mai uşor de a trezi entuziasmul războinic şi pasiunile similare. Complexitatea crescândă a marilor unităţi colective, se opu­ne încă slab antrenamentului mul­ţimilor, pregătite de constrângerea educativă la sacrificii din ce in ce mai monstruoase Instituţiile socia­le existente permit la rândul lor minorităţilor active şi interesate la război şi să exercite o constrângere internaţională suplimentară, dar din ce în ce mai indispensabilă des­­lănţuirii operaţiilor militare. Aşa in­cât astăzi constrângerea socială in favoarea războiului e mai puterni­că decât oricând. Pentru remed­ia­rea acestei stări de lucruri prof. Duprat a arătat că nu’s posibile decât două soluţii. Or disolut­ia corpurilor sociale, adică stabilirea anarhiei Această soluţie ar fi insă nu numai nefastă, dar pe lângă asta şi puţin du­rablă. Cum­, desagregarea instituţiilor, aduce în mod necesar dictatura. i Or organizarea progresivă a po­poarelor pe o bază larg internaţio­nală, care să permită solidarităţii internaţionale să proceadă faţă de solidaritatea naţională, aşa cum a­­ceasta a procedat faţă de solidari­­ttea cetăţilor războinice. Istoria ne învaţă cum cetăţile şi comunităţile restrânse au pierdut solidaritatea lor îngustă, în favoarea alteia unei largi. Putem deci spera în crearea unei solidarităţi internaţionale, ca­re singură va suprima constrânge­rea socială în favoarea războiului, a încheiat d. Cuprat expozeul său. Discuţiile cari au urmat, au do­vedit că pot fi abordate subiectele cele mai arzătoare fără ca cineva să se simtă atins în sentimentele sale personale şi asta numai dato­rită felului ştiinţific, de a pune pro­blema şi obiectivităţii aceluia care dirijează desbaterile. a VLADESCU-RACOASA Lin­ţi. VÂRSTA PRIMEJDIOASĂ Un pasionant ciclu de nuvele din­ celebrele „Lettres de Femmes“ în care viaţa intimă şi mentalita­tea unor anumite femei şi frio ■ c n. d­­rne sunt lips­ăluite magistral de rafinatul psiholog şi academician Marcel­ Provost. „Vârsta primejdioasă" a apărut în ultimul No. (159) al „Lecturii“, — şi nu costa decât 5 lei. — La toţi Chioşc­ar­ii şi librarii,_______ Denumitele Pepiniere „Ambrosi** Mediaş jud­. Târnava-Mare Oferă viţe «altoite şi pori altoi america­ne de prima calitate Ctreţa Catalog NEURASTENIA IMPOTENTA HYSTERIA. MKi.ANtOI.IA. riMl CÎTATEA împreună cu mnnifer-'aţiile Jrxr sufleteşti paralistâ Nevralgia. Con l-ne.url tremură'urt Reumatism In somnie. Somnolenţă dureri tie rap , eviisni In­îinel şi a Stomacului cu Cjalpita de aritmie subhituri noduri Vărsători. aeroiasrlPI Tratamentul copiilor întârziaţi vtctoşi O’t­uin, Incontinenta de urină, etc se tratează cu succes prin metode KISK­O Ki.KCTKH Ii Sl l’NIHM K­­HYI’NO TISM, persuasiune, autosusestte pro­cedeete profesorilor Bernheim foită Periilor). Intimi» etc Tratamentul la Steal modern al SlKNI.ISl't.I­I la Hec­torul dl MARTIN, calea Victoriei 33 fost 17 iCasa Frascati) Consu­ltațiinnl 9 - 11 a ro și 3 — 7 ă. a. Intrare pe îa Cinematograf- BURSA BUCURESTI, 28 Febr. 1928 Au cotat la :­­ BURSA OFICIALA B-ca Comerţ Craiova 1015 B-ca Națională 6759, 75, 800 B-ca Populară Piteşti 825 B-ca de Scont 430 B-ca Ialomiţa 70 B-ca Românească pui 990 Credit Minier 1310* 05.15,20.25,30 Q-la Petroliferă Petrol Block Redeventa România Petroliferă Steaua Română I R. D. P. S. R. D. S. T. B. Reșița Cartea Româneasca Clădirea Românease, Mica Impr. Refacere­ Scris. Rurale Scris. Urbane 190 350. 55 355 .105 1580 500, 5, 10 710, 20, 25, 30 1020 665.60 670. 90 800, 5 675 69% 60.30 60A 60.60 100 lei 3,19 fr. elv. Zurich 100leil5.55fr.fr. la Paris Fr. francei se menţine la Pa­ris la cursul de 20.43 jum. fr. elv. Lira italiană e ceva mai slabă la Zue­rch la cursul de 27.49 jum­. fr. elv. Lira sterlină se găseşte de vânzare le Paris la cursul de 224.02 fr. fr., iar la Zuerich la cursul de 27.34 fr. elv. La noi devizele slabe Aceiaş stare de acalmie conti­nuă să domnească incă pe piaţa noastră de devize. Transacţiunile reduse. Cursu­rile staţionare. In târgul liber au cotat­­ Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire Italiene Lire otomane Mărci germane. Zloţi polonezi Shilingi austriaci Pengő Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.10— 6.50 31.40— 31.50 22.70— 22.80 795—79. 00 8.60— 8 70 84.00- 86.00 38 90— 39.10 18.20- 18.50 22.90— 23.10 28.50— 28 60 4.83— 4.85 2.85— 2.90 2.15— 2.20 1.15- 1.20 65.50- 66 00 162.75—163.% Schimbul in străinătate 28 Februarie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.02 New-York 25.41^ Belgia Italia 5 ,354.25 134.55 Praga 75.40 România 15.55 Elveția 489.50 Olanda 10231-ZÜRICH (închiderea) Berlin 124.05 Amsterdam 209.­New-York 5.19.30 Londra 2524 Paris 20.43% Milano 25.49% Praga 15.394 Budapesta 90.80 Belgrad 9.134 București 3.19 Varsovia •5820 Viena 73.20 ECOURI JULES VERNE In vara anului 1839 un ștrengar de unsprezece ani se furișă pe un va­por care dina Nantes trebuia să facă drumul până în Indii. La prima es­cală micul călător fu dat în primire unui domn sever, care ajunsese va­porul pe un piroscar. Domnul aces­ta era Pierre Verne care venea să urechiască pe fiul său Jules. După anii de studiu, întrerupţi de oiţe nizbâtiî ştrengăreşti şi visăr pe malul mărilor. Junus Verne se înscrie la filosofie şi debutează in literatură cu o tragedie in versuri. Face dreptul dar nil se lasă de tea­tru. Alexandr­i Dumas 11 proteja şi îi arată cum se scriu vodeviluri, comedioare, librete de operetă. N'are nici un succes şi, de necaz, începe să călătorească împrietenindu-se cu nişte navigatori. Abia acum începe să publice câte­va povestiri din călătoriile sale şi teatrul îi joacă o operetă „Colin- Maillard" cu oarecare succes. Ca să se poată însura cu o văduvă bogată îi trebue o situaţie. Jules Verna de­vine agent de schimb. îndată ce câş­tigă o sumă mai bunicică începe să Călătorească din nou şi aşa se ex­plică cum în 1862 vizitează Scoţia şi So­ndinavia Reîntors aduce editorului Hetzel un manuscris. E refuzat, dar îndem­nat de acesta să scrie un mare ro­man de aventuri In frigurile unei comenzi atât de importante se apu­că de scrie „Ging semaines en ba­llon" care îi deschide drumul spre glorii indicârtdu-i, în acelaș timp, adevărata lui vocațiune. Editorul îi oferă un contract strălucit, pe care el însuşi îl îmbunătăţeşte de la ma­nuscris la manuscris. In câteva luni romanele lui sunt traduse în toate limbile Cea mai mare parte din viaţă şi-a petrecut e pe bordul vasului „Saînt- Micheî" cu care face înconjurul Eu­ropei, venir­d din când în când să se odihnească la Amiens. Consilier municipal și membru al apriemniei din Amiens, el moare aci în plină glorie la 24 Martie 1905. Anul acesta se împlinește cente­narul de la nașterea lui Jules Verne. JULES VERNE adevărul Informatiuni In ziua de 2 Martie va avea loc la Lugoj alegerile pentru Camera de comerţ şi industrie a judeţului Severin. Asociaţia titraţilor „Unirea“ va da o a doua şezătoare artistică-literară urmată de dans, în saloanele sale din Pasagiul Imobiliara, Scara D, şi seara zilei de 1 Marie a. c. A apărut No. 7 din PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE, Pubicând cele mai recente decizii adnotate cu trimiteri la precedentele jurisprudenţiale şi la doctrina Franceză şi Română TEATRUL MIC Comp. Dramatică MIŞU FOTINO Astă seară la ora 9. Marele succes cu delicioasa comedie OM In LOC (Mr. de Saint Obin) cu TANTZI CUTAVA BAROZZI şi Mişu FOTINO etc. Joi 1 Martie ora 3 maineu cu preţ redus ,,OM în LOC“ cu aceiaşi distr­buţie D. profesor N. Iorga va prez­da congresul regional al partidului na­ţional din Brăila, care va avea loc în ziua de 15 Marrie a. c. GENEVA. 2S. (Rador).­­ Se ştie că în ziua de 15 Noembrie, guver­nul ungar a remis o notă ministru­lui de externe al României, prin care pe de o parte respingea con­­cluziuniile raportului Chamberlain în­ chestiunea optanţilor, iar pe de o întrucât raportorul chestiunii în faţa consiliului Ligii Naţiunilor ex­primase in Decembrie dorinţa unui schimb amical de vederi, fără pre­judiciul punctului de vedere al păr­ţilor sau al poziţiei chestiunii in fa­ta Consliului, d. ministru de exter­­ne Titulescu a avut la Paris mai multe conversatiuni cu d. Egry, u­­nul din avocaţii optanţilor. Nu s’a putut însă ajunge la nici un acord. D. ministru Titulescu a adresat acum o lungă şi amănunţită notă guvernului ungar, concretizând punctul de vedere românesc, aşa cum a fost expus la Paris. SOLUŢIA DE CONCILIERE Nota începe prin a exprima re­gretul că guvernul ungar n’a cre­zut că trebuie să se supună rezolu­­ţiunii unanime a Consiliului, luată la 19 Septembrie 1927. Un studiu a­­profundat al notei ungare din No­embrie duce guvernul român la con­cluzia că ceea ce guvernul ungar denumeşte „soluţie practică de con­ciliaţiune“ este afirmarea pur şi simplă a punctului de vedere un­gar. Astfel se cere României şi sa­crificiile ce i-ar fi impus pierderea proceselor agrare şi se rezervă în acelaş timp principiile cari ar per­mite supuşilor unguri să reclame veşnic privilegii în variatele dome­nii ale vieţii statului român. Mai mult încă, nota ungară din Noembrie constituie o a­­gravare a ofertei ungare din 1923, căci astăzi se cere și re­stituirea în natură. Orice re­stituire a unui bun expropriat creiază o impresie de nestabi­­litate a reformei noastre soci­ale. Nota d-lui Titulescu arată sprijinindu-se pe cifre că ex­proprierea pădurilor pe calea reformei agrare este o necesi­tate în Transilvania, unde pă­mântul arabil fiind în propor­ţie de numai 25 la sută, ţăra­nul trăeşte din creşterea vite­lor şi păduri. Trecând la pretenţiunea unui preţ superior decât acela prevăzut în legea agrară, nota constată că România a semnat tratatul de la Trianon in baza egalităţii de trata­ment pentru toţi supuşii săi. Acea­sta rezultă si din scrisoarea confe­rinţei de pace, care a declarat inu­tilă înserarea unei clauze suplimen­tare pentru a menţine fără nici un fel de preferinţă bunurile optanţilor sub imperiul legii naţionale. Acea­sta rezultă şi din declaraţia d-lui Appony la Conferinţa păcii, unde a cerut pentru unguri un regim egal cu românii. Nota d-lui Titulescu combate a­­poi unele din argumentele memo­riului ungar prin care se respinge raportul Chamberlain şi aserţiunea ungară că acest raport cere dovezi inutile şi imposibile de făcut CALOMNIILE MAGHIARE Nota d-lui Titulescu spune tex­tual : „Când se afirmă că reforma a­­grară din România — cea mai vas­tă operă de consolidare socială, — este o etichetă având ca scop să se răpească bunurile câtorva unguri, când se afirmă deci implicit că Ro­mânia a făcut pe cale ocolită ceea ce tratatele o împiedicau să facă pe cale făţişă, este imperios nece­sar să se aducă dovezile pe cari se întemeiază asemenea alegaţiuni. Pornind de la declaraţia guver­nului ungar că ii este imposibil să facă dovezile cerute prin raportul Chamberlain, — mărturie preţioasă care închide orice posibilitate de a se mai discuta serios că reforma a­­grară românească a vizat pe un­guri, — guvernul român voeşte to­­tuş să dea el dovada conciliaţiunii, in spiritul Ligii Naţiunilor. UN GEST DE GRAŢIE „Dacă Utiffaria acceptă raportul Chamberlain şi da­că Consiliul Lip­ei Naţi unilor păşeşte mijlocul ca postul ce România do­reşte să facă să int­ere­­este un precedent, Româ­nia e dispusă a lăsa ca Ungaria, să preleveze din reparaţiunile datorite Ro­mâniei o sumă limitată, care să nu corespundă u­­nui privilegiu de fapt sau unui spor de preț, ci să *'"nsHtuie un post de gra­fie, care să dovedească ■c ă la baza apărării tenace •a României nu stă tin sen­tment de ostiri*" fe*mn 'piva, rr ^vine tarilor un­guri, ci interesele vitale ale neamului român. Bi­ne inteles, Ungaria va tre­bui să plătească această sum­ă ontanţilor şi toate procesele vor trebui re­trase. Guvernul român face însă o condiţiune esenţi­ală din acceptarea rapor­tului Chamberlain... Cât despre plata din contul reparaţiilor, Ungaria trebuie să ştie că România nu tole­rează cel mai mic impozit în folosul supuşilor unguri, când Ungaria ne datoreşte sume enorme ca repera ii şi nu le plăteşte. Chiar dacă nu ar fi vorba de un gest de graţie, ci de o obligaţiune de­curgând din tratate, şi încă nici un far internaţional nu poate obliga România să exe­cute obligaţiunile din tratate, când drepturile ei înscrise în tratate sunt suspendate. Nota termină prin rezerva că propunerea României nu îmmică nici o recunoaştere a vreunei obligaţiuni, nici o re­nunţare la un drept şi ni­ci modificarea poziţiunei părţi­lor în faţa Consiliului sau a rezoluţiei din Septembrie. « Aci se termină nota română. Da­că Ungaria va refuza propunerea României, pentru motivul pe care l-a mai exprimat, că nu înţelege a se plăti ca pe ea însăşi, situaţiunea este clară. Rezoluţiunea adoptată în unanimitate de consiliul Ligii Na­ţiunilor în Septembrie 1927 dă câş­tig de cauză României. România a făcut în plus şi un gest de concilia­ţiune, în spiritul Ligii Naţiunilor lucru care întăreşte poziţiunea ei morală şi spulberă acuzaţia de os­tilitate faţă de proprietarii unguri. Optanie să-şi îndrepte deci plân­gerile la Budapesta. Si dacă Unga­ria tru voeste să plătească nici su­pusilor săi ceea ce este datoare sî nu plăteste României, să judece optantii singuri unde au întâmpinat mai multă generozitate : în tara lor sau în tara românească ? O propunere a României , în chestiunea optanţilor D. Titulescu oferă optanţîior , dar din suma ce avem de primit de la Ungaria Această soluţie consta din rezerva­rea principiilor tezei ungare, cerân­­du-se României să restituie în na­tură anumite bunuri ale optanţilor, ca de pildă pădurile, iar pentru rest plata unui preț de expropriere în altă parte propunea o așa zisă so­­j aur, inferior însă valoarei integrale latiune practică de conciliatiune­ a bunurilor. Răspunsul României Palatul Justiţiei — D-na colonel Ion Aronovici a intentat apel împotriva deriziunii tribuftalului Cernăuţi, care a ad­mis divorţul cerut de soţul ei. înaintea curţii din Cernăuţi so­ţul a susţinut că apelul este tardiv. Apelul d-nei Aronovici a fost res­pins, aşa că a făcut recurs la înal­ta curte de casaţie secţia îî-a. După divergenţă, suprema instanţă a res­pins ori recursul soţiei. — Mandatul de arestare emis îm­potriva lui Alexandru Bolintineanu zis Bolin care e acuzat de Ies ma­iestate săvârşit prin înregistrare de cuplete pe plăci de gramofon, a fost confirmat ori de tribunalul Il­fov secţia I-a. —­­Tribunalul Ilfov secţia IlI-a, a condamnat pe săteanul Mihai Cojo­­caru din comuna Tănlădau la două mii de lei amendă corecţională pen­­tru că a făcut agitaţii împotriva ca­lendarului. Un agitat consilii co­munal la Brăila BRĂILA, 20 — Consilierii comu­ni­adi s’au întrunit sub preşedinţia d­lui I. Paraschivescu, primarul o­­raşului, spre a vota proectul ilumi­natului electric. C. Heitry Vogtberg, consilier na­ţional ţărănist, a protestat împo­triva modului cum a fost convocată şedinţa şi a declarat că consilierii naţional-ţărănişti se retrag. După retragerea acestora s'a pus la vot luarea în considerare a pro­fetului. Primele patru articole au fost votate fără discuţie. La obiecţiunea d-lui G. Albuleţ, d. Moldovanu ia cuvântul şi, enervat declară că d. Bălan este în serviciul societă­ţii belgiene pe care o apără. D. Bălan face o critică a noului proect, după care se face din nou a­­pelul, constatându-se că sunt pre­zenţi 27 din cei 50 membri. După votarea a 17 articole d. Pe­tre Bălan, consilier jurist, propune suspendarea şedinţei. După zece minute şedinţa se re­deschide şi proectul este votat. Consilierii comunali naţional ţă­rănişti au înaintat ministerului de interne un protest împotriva modu­­lui citiit consiliul a procedat la vo­tarea n­oului proeet SUSPENDAREA NftVIGA­­ŢIEI PE DUNĂRE BRĂILA. 28. — In urma gerului puternic de azi dimineaţă, navigaţia pe Dunăre a fost suspendată. Din susul Dunărei au început să curgă sloiuri. Apele s’au prins pa canalul Măcinului, la punctele Cetalul, Chi­lia şi dela Hărşova până la mare. Vasele S. R. D-ului s’au oprit la Reni şi Tulcea, iar şlepurile scoase dela iernat au fost trimise in bazi­nurl. GALAŢI, 28. „ Vaporul .Aurora“, plecat spre Vâlcov, a fost prins de gheţuri la Ismail. Se crede că navigaţia va rămâne suspendată opt zile. * Câteva noui falimente la Galaţi şi Brăila GALATI, 28. — Tribunalul local sc­tla n-a, a declarat in stare de faliment cunoscuta firmă de cereale T­otar Schnirer din strada colonel Boile. Pasivul acestei Urme se ridică la 180 milioane Iei. Ştirea aceasta a produs senzaţie, deoarece casa Schnirer care fiin­ţează de 30 de ani e bine cunoscută in toate cercurile comerciale. Acelaş tribunal a mai declarat in stare de faliment firmele „La tran­cerul convenabil“ din strada Gene­ral Bertholot şi firma fraţii Desto­nis din strada Portului Asupra morei „Izbânda“ s-a apli­cat un secvestru, în urma cererii tribunalului. BRAILA, 28. — Una din cele mai reputate întreprinderi din oraşul nostru, moara Violates, se află în­­tr'o mare jenă financiară. Tribunalul a dispus punerea unui secvestru asigurător asupra acestei întreprinderi, care datorează unei societăți industriale din Capitală su­ma de 3 milioane jumătate. # Gerul se înăspreşte în Basarabia CHIŞINĂU, 28. — In ultimele zile gerul s’a înăsprit in aproape întrea­ga Basarabie. Din judeţ ne vine şti­rea că cu prilejul viscolului tres- lănţuit alaltăeri, o haită de lupi a nătruns în setul Ciocanii vechi, si­tuat la 5 chi’o­nştri de Chişinău. Fiarele ră-nâuzRe au atacat cu~U’e 'ă*er»i!or si­siind numeroase vite. Locuito-ul Arse­e a fost mușcat de un lup. Ţăranii au format mei mul­te grijim­i epri au reușit să izgo­nească jivinele. Asasinii din calea Dudeşti se plimbă pa la curţile cu juri din ţară Legăturile tâlharilor cu Ataţchi CHISINAU. 28­­ Inain­tea Curţii cu juraţi de pe lângă tribunalul Lă­­puşna, a venit azi după amiază spre judecare procesul foroilor tâlhari şi asasini Zviaghin, Branda­­bura şi Romanovschi, originari din C­hiş­nău. Aceştia au la activul lor nume­roase atacuri banditeşti, jafuri şi omoruri săvârşite în diferite oraşe din ţară Aceşti trei fioroşi bandiţi sunt autorii îndoitului asasinat din Calea Dudeşti din Capitală, cu rare prilej au fost omorîţi fraţii Rosch. După cum se ştie ei fuseseră con­damnaţi de jurat l la mutică silnică de­viaţă. TÂLHĂRIA DE LA COMERCIAN­TUL RAITICI La Chişinău au fost judecaţi pen­tru vina de a fi atacat în Decem­brie 1926 pe comerciantul Raitei din localitate. Toţi trei au pătruns în locuinţe a a­cestuia şi cu o bară de fier au lovit pe comerciant care a căzut într'un lac de sânge. Bandiţii crezând că au ucis la victimă au înc­eput a răvăşi prin casă furând 38 de mii de lei, 35 de dolari, 75 de lire turceşti şi 50 de ruble aur, cât şi mai multe obiecte de valoare. BANDIŢII DEVIN LIMBUŢI Bandiţii şti­nd că n au nimic de pierdut, având în vedere faptul că au de petrecut toată viaţa în închi­soare, au fost de o volubilitate puţin obişnuită. Ei au căutat să încurce pe judecători în răspunsuri, în special Sv­aghin avea o poftă nebună de vorbă. El a adus discuţia cu priv­re la relaţiile ce le-a avut cu arhimilionarul Atatrhi. INTRE ZVIAGHIN SI ATATCHI El a arătat că pe când a fost a­restat si deţinut, in închisoarea con­­­trală din localitate, unde-şi ispăseă una din multele sale condamnat­uri, Atatrhi a încercat să-l omoare tri­­m­îțându-i prin Roitmann mâncare otrăvită. Zviaghin eşind din închi­soare a hotărît să supr rn° pe Ataf­­chi, urmărindu-l th grădina Soboru­lui. El a tăbărit cu un cuţit pe «L dar în acel moment a apărut prie­tenul său Kipferwasser, care a salvat­ pe a'atrhi. RĂZBUNARE ZĂDĂRNICITĂ Zv­aghin n'a renunţat însă la pla­nul său şi a aşteptat alt p­ilet. A­­vând nevoe de bani, a încercat şi alte lovituri, plecând la Bucureşti unde a ucis împreună cu Branda­­bura şi Romanovschi pe soţii Rosch. Zv­aghin regretă că nu l-a putut o­muri pe Atatchi de­oarece Acesta l-a exploatat într-un mod „neperi­s“. Ceilalţi doi asasini au recunoscut faptele ce li sau imputat. Jurații deliberând au adus un ver­dict af­rmativ prin care Zviaghin 8, fost condamnat la 10 ani, Branda­­bura la 6 ani și Romanovschi la 4 ani recluziune. Sentinţa tribunalului arbitrai mixt romano­­turc in chestia vacafurilor România obţine câştig de cauză Un important proces internatio­nal, în care erau în joc interese de miliarde, a luat sfârşit zilele aces­tea prin succesul deplin şi definitiv al Statului român. Tribunalul arbi­trai mixt româno turc de la Constan­­tinopole, instituit în baza tratatului de pace din Lausanne şi compus din baronul Nordesfjold, suedez, ca pre­şedinte. d. consul general Ionescu, arbitru român şi profesorul univer­sitar Ahmed Reşid. ca arbitru turc, a respins după o deliberare de două luni acţiunea intentată împotriva Statului român de mai mulţi pro*-­ prietari turci din Dobrogea, care re­vendicau terenurile ce fuseseră tre­cute fără despăgubire in proprieta­tea Statului nostru, după războiul de la 1877 - 78 şi împărţite la vete­rani şi colonişti Desbaterile procesului, care sufe­rise diferite amânări au ţinut patru zile. Din partea reclamanţilor turci, au pledat avocaţii români, d-nii D­oi­­cescu. A Bentoiu şi Virgil Arion In­teresele Statului român au fost apă­rate de agentul guvernului pe lân­gă tribunalul arbitrar d. Bagdat, procuror la înalta Curte de Casaţie şi de d-nii avocaţi Victor Dumitre­­scu, M. Antóniade şi Alfred Juvara. Pentru a înţelege importanţa prin­cipială a procesului câştigat de Stat, e util să se ştie că aproape jumă­tate din întinderea Dobrogei Vechi se găseşte într'o situaţie juridică a­­semănătoare cu terenurile despre cari era vorba în acest litigiu Reclamanţi cari pierduseră pro­prietăţile lor în urma anexării Do­brogei la România, socotiseră că în baza unor dispoziţii din Tratatul de la Lausanne pot obţine restituirea terenurilor sau valoarea lor actuală în bani Prin respingerea acţiunii in ches­tiune, Tribunalul mixt s'a pronun­ţat implicit asupra tuturor cazuri­lor similare ce sunt pendinte şi ur­mează a mai fi desbătute în faţa lui. In acest fel, chestiunea pronrietă­­ţilor din Dobrogea, redeschisă un moment, apare ca definitiv tran­șată. Procesul d-lui N. Daşcovici contra „Universului“ într’un articol violent şi veninos urmărire, chiar şi faţă de girantul apărut în 1925. „Universul" se nă- responsabil a! ziarului, pustise asupra d-lui N. Daşcovici.­ Camera de punere sub acuzare a profesor universitar și ziarist a pre- reformat însă ordonanţa instructo­­d­at fiindcă-şi permisese să arunce­rului şi, prin decizia ei, a găsit că e o umbră asupra patronului politic caz de urmărire împotriva girantu­lui­ — defunct — al directorului acelui ziar. Articolul nesemnat, cuprindea şi o gravă învinuire la adresa zia­ristului care era arătat că a luat suma de 10.000 lei­­de la primăria Constanţa spre a duce o campanie interesată în ziarul „Dacia" la care d. Daşcovici era prim-redactor. Tras la răspundere în faţa juriu­lui de onoare al Sindicatului Presei, căruia se adresase d­­aşcovici, — directorul „Universului" Stelian Po­­pescu a refuzat să se prezinte. D. Daşcovici a sesizat atunci Jus­titia, cerând parchetului trimiterea directorului in judecată, pentru ca­lomnie. Judecătorul de instrucţie care cer­­­­citase afacerea înlăturase din cauză pe directorul iar în cele din urmă dădu ordonanţă definitivă de ne-Procesul în faţa tribunalului Il­fov S. I, a avut mai multe înfăţi­şării. Dar d. Daşcovici, finea ca în acest proces, referitor la un atac ce i se aducea de un ziar şi în care era în joc cinstea­­ sale profesională şi de om public, să discute cu direc­torul ziarului. La înfăţişare, tribu­nalul a hotărât ritos ca Stelian Po­­pescu să se prezinte în persoană. O nouă amânare survenită, dădu pu­tinţa lui Stelian Popescu să ajungă ministru şi să beneficieze, odată cu legea amnistierii trenarzilor din marele război şi de amnistia delic­telor de presă .Și astfel se făcu ca la şedinţa de ieri a procesului d. Daşcovici se văzu debutat, graţie amnistiei, pe cel« ‘ribunal"’ văzut silit s’o aplice. O altă crimă a asasinului din Caisa Dudeşti CHIŞINĂU, 28.­­ Cu prilejul des­­baterii unuii proces de omor în faţa Curţii cu juri din Tighina banditul David Negru a declarat că a săvâr­şit crima în complicitatea lui Za­­ghin, autorul crimei din cafsa Du­­deşti. Zaghin fiind adus in faţa in­stanţei, a mărturisit că a participat și la această crimă. Citiţi REV.STA „PARSON"

Next