Adevěrul, martie 1928 (Anul 41, nr. 13559-13584)
1928-03-02 / nr. 13559
Padina 2-a Tabletelf de «uni întotdeauna gata $8 v8 ajute mn; Nevralgii, sciatic, dureri de cap, dinţi şi urechi Oricine îşi poate cumpăra ambalajul mic, mm***#*. \ ^ Fieful garantat numai prin ambalajul original „jffBhtohJCudwi“ 'diurilor seriale, cu densitatea, progenitatea, diferenţierea, gradele de asimilare, migraţiile; factori economici, a căror multiplicitate şi importanţa necesită o oprire mai îndelungă asma: ai nevoilor, poftelor, modurilor de con®'’mafie; b) modurilor de reparare, mizerie, pauperism, bogarig; ci modurilor de producţie; d. antagonismelor economice: luptă de clasă, supunere şi reacţiune, concurenţă capitalistă şi financiară între naţiuni sau antante internaţionale; el situaţiilor economice în ansamblul lor; politica economică şi re expansiune colonială; factori istorici, etico-religioşi, educativi, superstiţiile, credinţele, moravurile; ideile şi doctrinele; aspiraţiile, filosofiile; opinia publică, presa, publicaţiile, suggestiile; factorii politici şi juridci, constrângerile intenţionale şi instituţiile modurile de organizaţie socială superioară; in fine factorii patologici, i pentru indicarea condiţiilor sociale favorabile unei păci durabile, programul prevede următoarele cercetări: 1. Modurile păcii: raporturile lor cu fiziologia şi patologia socială; finalitatea organică şi cea intenţională; "k. Condiţii sociale generale: a) diferenţiere şi integrare; b) asimilare şi solidaritate tot mai lărgită; c) relaţii între clase şi popoare; d) jumbi; a) ştiinţe şi arte, etc. 3. Condiţii etico-religioase, educative, politice, juridice, filosofice, presă şi opinie publică. 4. Condiţii economice: organizarea producţiei repartiţiei şi a schimbului de servicii; rolul capitalismului, sindicalismului, cooperaţiei, creditului, solidarităţii internaţionale. 5. Instituţii internaţionale, politice, juridice, economice, educative; moduri de internationalism pacifist; 6. Eliminarea factorilor patologiei corespunzând războiului COMUNICAREA PROFESORULUI DUPRAT C.8 o ilustrare a modului cum va fi examinată problema şi a sensului in care se vor desfăşura discuţiile avem comunicarea profesorului Duprat, a cărui reputaţie de savant este unanim recunoscută. Vom încerca a resuma aici cât mai fidel expunerea şi punctul de vedere, al marelui sociolog francez. I musiu a început prin a observa cil studiul istoriei şi al faptelor presente ne duc la constatarea că orice viaţă socială exercită constrângeri destul de puternice şi care nu întâlnesc aproape nici o opoziţie pentru a destfăţui războaie. Astâzi mai mult decât oricând suntem expuşi războaielor, fiindcă există un ansamblu cu adevărat formidabil de constrângeri în acest sens şi fiindcă puţini indivizi se pot sustrage obligaţiei de a lua armele. Constrângerea scanat în favoarea războiului este deci cea mai generală din câte se cunosc. P Pe de altă parte se poate constata fie asemenea, în orice viaţă socială, un dispreţ profund pentru viaţa individului, mai ales când colectivitatea este ameninţată în mod real sau se crede ameninţată. Mai ales această credinţă statornică în ameninţarea exterioară exercită o presiune asupra fiecărui membru al colectivităţii şi-l obligă să devină agresiv. Determinism!'* 1 sociologic a! războiului presupune o constrângere exercitată asupra dispoziţiilor şi comportărilor unităţilor, individuale sau colective, de către moravuri, tradiţii Credinţe, opinia publică, etc, efecte toate ale unei strânse solidarităţi. La început, constrângerea socială in favoarea războiului s’a exercitat datorită superstiţiilor şi antagonismului solidarităţilor restrânse şi exclusive. Căci combativitatea apare în specia umană odată cu superstiţia societăţilor sălbatece privitor la compensarea pierderilor, aşa numit vendetă, care nu-i decât presiunea exercitată de către trecutul misterios in vederea compensării morţilor survenite şi considerate ca pricinuite de triburile vecine Ostilităţi sunt începute de obiceiu de către grupul care cere celuilalt compensarea perierii suferite Odată ce pierderea e compensată şi expiată prin sacrificiul sângelui inamicului, conflictul se termină printr'un podaciu, un fel de contract. Cu cât indivizii unui trib sunt mai solidari, cu atât tribul lor e mai duşmănos faţă de celelalte. Mai târziu nevoi imperioase sau rapacitatea, apoi orgoliul colectiv, dorinţa de dominaţie, de parasitism şi de aservire, au adus războiul de pradă sau cucerire. In vechile imperii, massele aservite şi dispersate, nu mai decid Puterea a devenit atributul claselor superioare. O solidaritate a claselor sacerdotală şi militară se crează, obligând pe celelalte să servească numai. O constrângere se exercitează în favoarea organizării de forte militare, factorul războaielor de pradă. Pretutindeni in antichitate, smritul de cucerire exercită o presiune care făcea războaiele inevitabile. In evul mediu, organizarea feudală a nobilimii, a dat naştere unei foarte puternice comunităţi de interese între suzeran şi vasali bazată pe numeroase prestaţii reciproce, în strânsă legătură cu ierarhie şi respectul jurământului de credinţă. In chipul acesta, fanatismul religios, organizarea oligarhică sau feudală, ambiţia cetăţilor, prestigiul ducal, monarhic, imperialist sti, dictatorial au pregătit o altfel de constrângere, patriotismul, constrângerea naţionalistă, care dă naştere entuziasmului războinic contemporan. In orele de criză, atunci când naţiunea se consideră ca ameninţată, indivizii, impărtâşindu-se din aceeaşi credinţă arzătoare, uită disensiunile politice şi devin patrioţi fanatici. Un „complex ideo-afectiv“ de ordin inferior, constitue „conştiinţa colectivă“ războinică. Pe de altă parte, cu cât e mai mare omogenitatea relativă a masselor, cu atât e mai uşor de a trezi entuziasmul războinic şi pasiunile similare. Complexitatea crescândă a marilor unităţi colective, se opune încă slab antrenamentului mulţimilor, pregătite de constrângerea educativă la sacrificii din ce in ce mai monstruoase Instituţiile sociale existente permit la rândul lor minorităţilor active şi interesate la război şi să exercite o constrângere internaţională suplimentară, dar din ce în ce mai indispensabilă deslănţuirii operaţiilor militare. Aşa incât astăzi constrângerea socială in favoarea războiului e mai puternică decât oricând. Pentru remediarea acestei stări de lucruri prof. Duprat a arătat că nu’s posibile decât două soluţii. Or disolutia corpurilor sociale, adică stabilirea anarhiei Această soluţie ar fi insă nu numai nefastă, dar pe lângă asta şi puţin durablă. Cum, desagregarea instituţiilor, aduce în mod necesar dictatura. i Or organizarea progresivă a popoarelor pe o bază larg internaţională, care să permită solidarităţii internaţionale să proceadă faţă de solidaritatea naţională, aşa cum aceasta a procedat faţă de solidarittea cetăţilor războinice. Istoria ne învaţă cum cetăţile şi comunităţile restrânse au pierdut solidaritatea lor îngustă, în favoarea alteia unei largi. Putem deci spera în crearea unei solidarităţi internaţionale, care singură va suprima constrângerea socială în favoarea războiului, a încheiat d. Cuprat expozeul său. Discuţiile cari au urmat, au dovedit că pot fi abordate subiectele cele mai arzătoare fără ca cineva să se simtă atins în sentimentele sale personale şi asta numai datorită felului ştiinţific, de a pune problema şi obiectivităţii aceluia care dirijează desbaterile. a VLADESCU-RACOASA Linţi. VÂRSTA PRIMEJDIOASĂ Un pasionant ciclu de nuvele din celebrele „Lettres de Femmes“ în care viaţa intimă şi mentalitatea unor anumite femei şi frio ■ c n. drne sunt lipsăluite magistral de rafinatul psiholog şi academician Marcel Provost. „Vârsta primejdioasă" a apărut în ultimul No. (159) al „Lecturii“, — şi nu costa decât 5 lei. — La toţi Chioşcarii şi librarii,_______ Denumitele Pepiniere „Ambrosi** Mediaş jud. Târnava-Mare Oferă viţe «altoite şi pori altoi americane de prima calitate Ctreţa Catalog NEURASTENIA IMPOTENTA HYSTERIA. MKi.ANtOI.IA. riMl CÎTATEA împreună cu mnnifer-'aţiile Jrxr sufleteşti paralistâ Nevralgia. Con l-ne.url tremură'urt Reumatism In somnie. Somnolenţă dureri tie rap , eviisni Inîinel şi a Stomacului cu Cjalpita de aritmie subhituri noduri Vărsători. aeroiasrlPI Tratamentul copiilor întârziaţi vtctoşi O’tuin, Incontinenta de urină, etc se tratează cu succes prin metode KISKO Ki.KCTKH Ii Sl l’NIHM KHYI’NO TISM, persuasiune, autosusestte procedeete profesorilor Bernheim foită Periilor). Intimi» etc Tratamentul la Steal modern al SlKNI.ISl't.II la Hectorul dl MARTIN, calea Victoriei 33 fost 17 iCasa Frascati) Consultațiinnl 9 - 11 a ro și 3 — 7 ă. a. Intrare pe îa Cinematograf- BURSA BUCURESTI, 28 Febr. 1928 Au cotat la : BURSA OFICIALA B-ca Comerţ Craiova 1015 B-ca Națională 6759, 75, 800 B-ca Populară Piteşti 825 B-ca de Scont 430 B-ca Ialomiţa 70 B-ca Românească pui 990 Credit Minier 1310* 05.15,20.25,30 Q-la Petroliferă Petrol Block Redeventa România Petroliferă Steaua Română I R. D. P. S. R. D. S. T. B. Reșița Cartea Româneasca Clădirea Românease, Mica Impr. Refacere Scris. Rurale Scris. Urbane 190 350. 55 355 .105 1580 500, 5, 10 710, 20, 25, 30 1020 665.60 670. 90 800, 5 675 69% 60.30 60A 60.60 100 lei 3,19 fr. elv. Zurich 100leil5.55fr.fr. la Paris Fr. francei se menţine la Paris la cursul de 20.43 jum. fr. elv. Lira italiană e ceva mai slabă la Zuerch la cursul de 27.49 jum. fr. elv. Lira sterlină se găseşte de vânzare le Paris la cursul de 224.02 fr. fr., iar la Zuerich la cursul de 27.34 fr. elv. La noi devizele slabe Aceiaş stare de acalmie continuă să domnească incă pe piaţa noastră de devize. Transacţiunile reduse. Cursurile staţionare. In târgul liber au cotat Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire Italiene Lire otomane Mărci germane. Zloţi polonezi Shilingi austriaci Pengő Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini olandezi Dolari 6.10— 6.50 31.40— 31.50 22.70— 22.80 795—79. 00 8.60— 8 70 84.00- 86.00 38 90— 39.10 18.20- 18.50 22.90— 23.10 28.50— 28 60 4.83— 4.85 2.85— 2.90 2.15— 2.20 1.15- 1.20 65.50- 66 00 162.75—163.% Schimbul in străinătate 28 Februarie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.02 New-York 25.41^ Belgia Italia 5 ,354.25 134.55 Praga 75.40 România 15.55 Elveția 489.50 Olanda 10231-ZÜRICH (închiderea) Berlin 124.05 Amsterdam 209.New-York 5.19.30 Londra 2524 Paris 20.43% Milano 25.49% Praga 15.394 Budapesta 90.80 Belgrad 9.134 București 3.19 Varsovia •5820 Viena 73.20 ECOURI JULES VERNE In vara anului 1839 un ștrengar de unsprezece ani se furișă pe un vapor care dina Nantes trebuia să facă drumul până în Indii. La prima escală micul călător fu dat în primire unui domn sever, care ajunsese vaporul pe un piroscar. Domnul acesta era Pierre Verne care venea să urechiască pe fiul său Jules. După anii de studiu, întrerupţi de oiţe nizbâtiî ştrengăreşti şi visăr pe malul mărilor. Junus Verne se înscrie la filosofie şi debutează in literatură cu o tragedie in versuri. Face dreptul dar nil se lasă de teatru. Alexandri Dumas 11 proteja şi îi arată cum se scriu vodeviluri, comedioare, librete de operetă. N'are nici un succes şi, de necaz, începe să călătorească împrietenindu-se cu nişte navigatori. Abia acum începe să publice câteva povestiri din călătoriile sale şi teatrul îi joacă o operetă „Colin- Maillard" cu oarecare succes. Ca să se poată însura cu o văduvă bogată îi trebue o situaţie. Jules Verna devine agent de schimb. îndată ce câştigă o sumă mai bunicică începe să Călătorească din nou şi aşa se explică cum în 1862 vizitează Scoţia şi Sondinavia Reîntors aduce editorului Hetzel un manuscris. E refuzat, dar îndemnat de acesta să scrie un mare roman de aventuri In frigurile unei comenzi atât de importante se apucă de scrie „Ging semaines en ballon" care îi deschide drumul spre glorii indicârtdu-i, în acelaș timp, adevărata lui vocațiune. Editorul îi oferă un contract strălucit, pe care el însuşi îl îmbunătăţeşte de la manuscris la manuscris. In câteva luni romanele lui sunt traduse în toate limbile Cea mai mare parte din viaţă şi-a petrecut e pe bordul vasului „Saînt- Micheî" cu care face înconjurul Europei, venird din când în când să se odihnească la Amiens. Consilier municipal și membru al apriemniei din Amiens, el moare aci în plină glorie la 24 Martie 1905. Anul acesta se împlinește centenarul de la nașterea lui Jules Verne. JULES VERNE adevărul Informatiuni In ziua de 2 Martie va avea loc la Lugoj alegerile pentru Camera de comerţ şi industrie a judeţului Severin. Asociaţia titraţilor „Unirea“ va da o a doua şezătoare artistică-literară urmată de dans, în saloanele sale din Pasagiul Imobiliara, Scara D, şi seara zilei de 1 Marie a. c. A apărut No. 7 din PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE, Pubicând cele mai recente decizii adnotate cu trimiteri la precedentele jurisprudenţiale şi la doctrina Franceză şi Română TEATRUL MIC Comp. Dramatică MIŞU FOTINO Astă seară la ora 9. Marele succes cu delicioasa comedie OM In LOC (Mr. de Saint Obin) cu TANTZI CUTAVA BAROZZI şi Mişu FOTINO etc. Joi 1 Martie ora 3 maineu cu preţ redus ,,OM în LOC“ cu aceiaşi distrbuţie D. profesor N. Iorga va prezda congresul regional al partidului naţional din Brăila, care va avea loc în ziua de 15 Marrie a. c. GENEVA. 2S. (Rador). Se ştie că în ziua de 15 Noembrie, guvernul ungar a remis o notă ministrului de externe al României, prin care pe de o parte respingea concluziuniile raportului Chamberlain în chestiunea optanţilor, iar pe de o întrucât raportorul chestiunii în faţa consiliului Ligii Naţiunilor exprimase in Decembrie dorinţa unui schimb amical de vederi, fără prejudiciul punctului de vedere al părţilor sau al poziţiei chestiunii in fata Consliului, d. ministru de externe Titulescu a avut la Paris mai multe conversatiuni cu d. Egry, unul din avocaţii optanţilor. Nu s’a putut însă ajunge la nici un acord. D. ministru Titulescu a adresat acum o lungă şi amănunţită notă guvernului ungar, concretizând punctul de vedere românesc, aşa cum a fost expus la Paris. SOLUŢIA DE CONCILIERE Nota începe prin a exprima regretul că guvernul ungar n’a crezut că trebuie să se supună rezoluţiunii unanime a Consiliului, luată la 19 Septembrie 1927. Un studiu aprofundat al notei ungare din Noembrie duce guvernul român la concluzia că ceea ce guvernul ungar denumeşte „soluţie practică de conciliaţiune“ este afirmarea pur şi simplă a punctului de vedere ungar. Astfel se cere României şi sacrificiile ce i-ar fi impus pierderea proceselor agrare şi se rezervă în acelaş timp principiile cari ar permite supuşilor unguri să reclame veşnic privilegii în variatele domenii ale vieţii statului român. Mai mult încă, nota ungară din Noembrie constituie o agravare a ofertei ungare din 1923, căci astăzi se cere și restituirea în natură. Orice restituire a unui bun expropriat creiază o impresie de nestabilitate a reformei noastre sociale. Nota d-lui Titulescu arată sprijinindu-se pe cifre că exproprierea pădurilor pe calea reformei agrare este o necesitate în Transilvania, unde pământul arabil fiind în proporţie de numai 25 la sută, ţăranul trăeşte din creşterea vitelor şi păduri. Trecând la pretenţiunea unui preţ superior decât acela prevăzut în legea agrară, nota constată că România a semnat tratatul de la Trianon in baza egalităţii de tratament pentru toţi supuşii săi. Aceasta rezultă si din scrisoarea conferinţei de pace, care a declarat inutilă înserarea unei clauze suplimentare pentru a menţine fără nici un fel de preferinţă bunurile optanţilor sub imperiul legii naţionale. Aceasta rezultă şi din declaraţia d-lui Appony la Conferinţa păcii, unde a cerut pentru unguri un regim egal cu românii. Nota d-lui Titulescu combate apoi unele din argumentele memoriului ungar prin care se respinge raportul Chamberlain şi aserţiunea ungară că acest raport cere dovezi inutile şi imposibile de făcut CALOMNIILE MAGHIARE Nota d-lui Titulescu spune textual : „Când se afirmă că reforma agrară din România — cea mai vastă operă de consolidare socială, — este o etichetă având ca scop să se răpească bunurile câtorva unguri, când se afirmă deci implicit că România a făcut pe cale ocolită ceea ce tratatele o împiedicau să facă pe cale făţişă, este imperios necesar să se aducă dovezile pe cari se întemeiază asemenea alegaţiuni. Pornind de la declaraţia guvernului ungar că ii este imposibil să facă dovezile cerute prin raportul Chamberlain, — mărturie preţioasă care închide orice posibilitate de a se mai discuta serios că reforma agrară românească a vizat pe unguri, — guvernul român voeşte totuş să dea el dovada conciliaţiunii, in spiritul Ligii Naţiunilor. UN GEST DE GRAŢIE „Dacă Utiffaria acceptă raportul Chamberlain şi dacă Consiliul Lipei Naţi unilor păşeşte mijlocul ca postul ce România doreşte să facă să intereeste un precedent, România e dispusă a lăsa ca Ungaria, să preleveze din reparaţiunile datorite României o sumă limitată, care să nu corespundă unui privilegiu de fapt sau unui spor de preț, ci să *'"nsHtuie un post de grafie, care să dovedească ■c ă la baza apărării tenace •a României nu stă tin sentment de ostiri*" fe*mn 'piva, rr ^vine tarilor unguri, ci interesele vitale ale neamului român. Bine inteles, Ungaria va trebui să plătească această sumă ontanţilor şi toate procesele vor trebui retrase. Guvernul român face însă o condiţiune esenţială din acceptarea raportului Chamberlain... Cât despre plata din contul reparaţiilor, Ungaria trebuie să ştie că România nu tolerează cel mai mic impozit în folosul supuşilor unguri, când Ungaria ne datoreşte sume enorme ca repera ii şi nu le plăteşte. Chiar dacă nu ar fi vorba de un gest de graţie, ci de o obligaţiune decurgând din tratate, şi încă nici un far internaţional nu poate obliga România să execute obligaţiunile din tratate, când drepturile ei înscrise în tratate sunt suspendate. Nota termină prin rezerva că propunerea României nu îmmică nici o recunoaştere a vreunei obligaţiuni, nici o renunţare la un drept şi nici modificarea poziţiunei părţilor în faţa Consiliului sau a rezoluţiei din Septembrie. « Aci se termină nota română. Dacă Ungaria va refuza propunerea României, pentru motivul pe care l-a mai exprimat, că nu înţelege a se plăti ca pe ea însăşi, situaţiunea este clară. Rezoluţiunea adoptată în unanimitate de consiliul Ligii Naţiunilor în Septembrie 1927 dă câştig de cauză României. România a făcut în plus şi un gest de conciliaţiune, în spiritul Ligii Naţiunilor lucru care întăreşte poziţiunea ei morală şi spulberă acuzaţia de ostilitate faţă de proprietarii unguri. Optanie să-şi îndrepte deci plângerile la Budapesta. Si dacă Ungaria tru voeste să plătească nici supusilor săi ceea ce este datoare sî nu plăteste României, să judece optantii singuri unde au întâmpinat mai multă generozitate : în tara lor sau în tara românească ? O propunere a României , în chestiunea optanţilor D. Titulescu oferă optanţîior , dar din suma ce avem de primit de la Ungaria Această soluţie consta din rezervarea principiilor tezei ungare, cerându-se României să restituie în natură anumite bunuri ale optanţilor, ca de pildă pădurile, iar pentru rest plata unui preț de expropriere în altă parte propunea o așa zisă soj aur, inferior însă valoarei integrale latiune practică de conciliatiune a bunurilor. Răspunsul României Palatul Justiţiei — D-na colonel Ion Aronovici a intentat apel împotriva deriziunii tribuftalului Cernăuţi, care a admis divorţul cerut de soţul ei. înaintea curţii din Cernăuţi soţul a susţinut că apelul este tardiv. Apelul d-nei Aronovici a fost respins, aşa că a făcut recurs la înalta curte de casaţie secţia îî-a. După divergenţă, suprema instanţă a respins ori recursul soţiei. — Mandatul de arestare emis împotriva lui Alexandru Bolintineanu zis Bolin care e acuzat de Ies maiestate săvârşit prin înregistrare de cuplete pe plăci de gramofon, a fost confirmat ori de tribunalul Ilfov secţia I-a. —Tribunalul Ilfov secţia IlI-a, a condamnat pe săteanul Mihai Cojocaru din comuna Tănlădau la două mii de lei amendă corecţională pentru că a făcut agitaţii împotriva calendarului. Un agitat consilii comunal la Brăila BRĂILA, 20 — Consilierii comuniadi s’au întrunit sub preşedinţia dlui I. Paraschivescu, primarul oraşului, spre a vota proectul iluminatului electric. C. Heitry Vogtberg, consilier naţional ţărănist, a protestat împotriva modului cum a fost convocată şedinţa şi a declarat că consilierii naţional-ţărănişti se retrag. După retragerea acestora s'a pus la vot luarea în considerare a profetului. Primele patru articole au fost votate fără discuţie. La obiecţiunea d-lui G. Albuleţ, d. Moldovanu ia cuvântul şi, enervat declară că d. Bălan este în serviciul societăţii belgiene pe care o apără. D. Bălan face o critică a noului proect, după care se face din nou apelul, constatându-se că sunt prezenţi 27 din cei 50 membri. După votarea a 17 articole d. Petre Bălan, consilier jurist, propune suspendarea şedinţei. După zece minute şedinţa se redeschide şi proectul este votat. Consilierii comunali naţional ţărănişti au înaintat ministerului de interne un protest împotriva modului citiit consiliul a procedat la votarea noului proeet SUSPENDAREA NftVIGAŢIEI PE DUNĂRE BRĂILA. 28. — In urma gerului puternic de azi dimineaţă, navigaţia pe Dunăre a fost suspendată. Din susul Dunărei au început să curgă sloiuri. Apele s’au prins pa canalul Măcinului, la punctele Cetalul, Chilia şi dela Hărşova până la mare. Vasele S. R. D-ului s’au oprit la Reni şi Tulcea, iar şlepurile scoase dela iernat au fost trimise in bazinurl. GALAŢI, 28. „ Vaporul .Aurora“, plecat spre Vâlcov, a fost prins de gheţuri la Ismail. Se crede că navigaţia va rămâne suspendată opt zile. * Câteva noui falimente la Galaţi şi Brăila GALATI, 28. — Tribunalul local sctla n-a, a declarat in stare de faliment cunoscuta firmă de cereale Totar Schnirer din strada colonel Boile. Pasivul acestei Urme se ridică la 180 milioane Iei. Ştirea aceasta a produs senzaţie, deoarece casa Schnirer care fiinţează de 30 de ani e bine cunoscută in toate cercurile comerciale. Acelaş tribunal a mai declarat in stare de faliment firmele „La trancerul convenabil“ din strada General Bertholot şi firma fraţii Destonis din strada Portului Asupra morei „Izbânda“ s-a aplicat un secvestru, în urma cererii tribunalului. BRAILA, 28. — Una din cele mai reputate întreprinderi din oraşul nostru, moara Violates, se află într'o mare jenă financiară. Tribunalul a dispus punerea unui secvestru asigurător asupra acestei întreprinderi, care datorează unei societăți industriale din Capitală suma de 3 milioane jumătate. # Gerul se înăspreşte în Basarabia CHIŞINĂU, 28. — In ultimele zile gerul s’a înăsprit in aproape întreaga Basarabie. Din judeţ ne vine ştirea că cu prilejul viscolului tres- lănţuit alaltăeri, o haită de lupi a nătruns în setul Ciocanii vechi, situat la 5 chi’onştri de Chişinău. Fiarele ră-nâuzRe au atacat cu~U’e 'ă*er»i!or sisiind numeroase vite. Locuito-ul Arsee a fost mușcat de un lup. Ţăranii au format mei multe grijimi epri au reușit să izgonească jivinele. Asasinii din calea Dudeşti se plimbă pa la curţile cu juri din ţară Legăturile tâlharilor cu Ataţchi CHISINAU. 28 Inaintea Curţii cu juraţi de pe lângă tribunalul Lăpuşna, a venit azi după amiază spre judecare procesul foroilor tâlhari şi asasini Zviaghin, Brandabura şi Romanovschi, originari din Chişnău. Aceştia au la activul lor numeroase atacuri banditeşti, jafuri şi omoruri săvârşite în diferite oraşe din ţară Aceşti trei fioroşi bandiţi sunt autorii îndoitului asasinat din Calea Dudeşti din Capitală, cu rare prilej au fost omorîţi fraţii Rosch. După cum se ştie ei fuseseră condamnaţi de jurat l la mutică silnică deviaţă. TÂLHĂRIA DE LA COMERCIANTUL RAITICI La Chişinău au fost judecaţi pentru vina de a fi atacat în Decembrie 1926 pe comerciantul Raitei din localitate. Toţi trei au pătruns în locuinţe a acestuia şi cu o bară de fier au lovit pe comerciant care a căzut într'un lac de sânge. Bandiţii crezând că au ucis la victimă au început a răvăşi prin casă furând 38 de mii de lei, 35 de dolari, 75 de lire turceşti şi 50 de ruble aur, cât şi mai multe obiecte de valoare. BANDIŢII DEVIN LIMBUŢI Bandiţii ştind că n au nimic de pierdut, având în vedere faptul că au de petrecut toată viaţa în închisoare, au fost de o volubilitate puţin obişnuită. Ei au căutat să încurce pe judecători în răspunsuri, în special Svaghin avea o poftă nebună de vorbă. El a adus discuţia cu privre la relaţiile ce le-a avut cu arhimilionarul Atatrhi. INTRE ZVIAGHIN SI ATATCHI El a arătat că pe când a fost arestat si deţinut, in închisoarea contrală din localitate, unde-şi ispăseă una din multele sale condamnaturi, Atatrhi a încercat să-l omoare trimîțându-i prin Roitmann mâncare otrăvită. Zviaghin eşind din închisoare a hotărît să supr rn° pe Atafchi, urmărindu-l th grădina Soborului. El a tăbărit cu un cuţit pe «L dar în acel moment a apărut prietenul său Kipferwasser, care a salvat pe a'atrhi. RĂZBUNARE ZĂDĂRNICITĂ Zvaghin n'a renunţat însă la planul său şi a aşteptat alt pilet. Având nevoe de bani, a încercat şi alte lovituri, plecând la Bucureşti unde a ucis împreună cu Brandabura şi Romanovschi pe soţii Rosch. Zvaghin regretă că nu l-a putut omuri pe Atatchi deoarece Acesta l-a exploatat într-un mod „neperis“. Ceilalţi doi asasini au recunoscut faptele ce li sau imputat. Jurații deliberând au adus un verdict afrmativ prin care Zviaghin 8, fost condamnat la 10 ani, Brandabura la 6 ani și Romanovschi la 4 ani recluziune. Sentinţa tribunalului arbitrai mixt romanoturc in chestia vacafurilor România obţine câştig de cauză Un important proces international, în care erau în joc interese de miliarde, a luat sfârşit zilele acestea prin succesul deplin şi definitiv al Statului român. Tribunalul arbitrai mixt româno turc de la Constantinopole, instituit în baza tratatului de pace din Lausanne şi compus din baronul Nordesfjold, suedez, ca preşedinte. d. consul general Ionescu, arbitru român şi profesorul universitar Ahmed Reşid. ca arbitru turc, a respins după o deliberare de două luni acţiunea intentată împotriva Statului român de mai mulţi pro*- prietari turci din Dobrogea, care revendicau terenurile ce fuseseră trecute fără despăgubire in proprietatea Statului nostru, după războiul de la 1877 - 78 şi împărţite la veterani şi colonişti Desbaterile procesului, care suferise diferite amânări au ţinut patru zile. Din partea reclamanţilor turci, au pledat avocaţii români, d-nii Doicescu. A Bentoiu şi Virgil Arion Interesele Statului român au fost apărate de agentul guvernului pe lângă tribunalul arbitrar d. Bagdat, procuror la înalta Curte de Casaţie şi de d-nii avocaţi Victor Dumitrescu, M. Antóniade şi Alfred Juvara. Pentru a înţelege importanţa principială a procesului câştigat de Stat, e util să se ştie că aproape jumătate din întinderea Dobrogei Vechi se găseşte într'o situaţie juridică asemănătoare cu terenurile despre cari era vorba în acest litigiu Reclamanţi cari pierduseră proprietăţile lor în urma anexării Dobrogei la România, socotiseră că în baza unor dispoziţii din Tratatul de la Lausanne pot obţine restituirea terenurilor sau valoarea lor actuală în bani Prin respingerea acţiunii in chestiune, Tribunalul mixt s'a pronunţat implicit asupra tuturor cazurilor similare ce sunt pendinte şi urmează a mai fi desbătute în faţa lui. In acest fel, chestiunea pronrietăţilor din Dobrogea, redeschisă un moment, apare ca definitiv tranșată. Procesul d-lui N. Daşcovici contra „Universului“ într’un articol violent şi veninos urmărire, chiar şi faţă de girantul apărut în 1925. „Universul" se nă- responsabil a! ziarului, pustise asupra d-lui N. Daşcovici. Camera de punere sub acuzare a profesor universitar și ziarist a pre- reformat însă ordonanţa instructodat fiindcă-şi permisese să aruncerului şi, prin decizia ei, a găsit că e o umbră asupra patronului politic caz de urmărire împotriva girantului — defunct — al directorului acelui ziar. Articolul nesemnat, cuprindea şi o gravă învinuire la adresa ziaristului care era arătat că a luat suma de 10.000 leide la primăria Constanţa spre a duce o campanie interesată în ziarul „Dacia" la care d. Daşcovici era prim-redactor. Tras la răspundere în faţa juriului de onoare al Sindicatului Presei, căruia se adresase daşcovici, — directorul „Universului" Stelian Popescu a refuzat să se prezinte. D. Daşcovici a sesizat atunci Justitia, cerând parchetului trimiterea directorului in judecată, pentru calomnie. Judecătorul de instrucţie care cercitase afacerea înlăturase din cauză pe directorul iar în cele din urmă dădu ordonanţă definitivă de ne-Procesul în faţa tribunalului Ilfov S. I, a avut mai multe înfăţişării. Dar d. Daşcovici, finea ca în acest proces, referitor la un atac ce i se aducea de un ziar şi în care era în joc cinstea sale profesională şi de om public, să discute cu directorul ziarului. La înfăţişare, tribunalul a hotărât ritos ca Stelian Popescu să se prezinte în persoană. O nouă amânare survenită, dădu putinţa lui Stelian Popescu să ajungă ministru şi să beneficieze, odată cu legea amnistierii trenarzilor din marele război şi de amnistia delictelor de presă .Și astfel se făcu ca la şedinţa de ieri a procesului d. Daşcovici se văzu debutat, graţie amnistiei, pe cel« ‘ribunal"’ văzut silit s’o aplice. O altă crimă a asasinului din Caisa Dudeşti CHIŞINĂU, 28. Cu prilejul desbaterii unuii proces de omor în faţa Curţii cu juri din Tighina banditul David Negru a declarat că a săvârşit crima în complicitatea lui Zaghin, autorul crimei din cafsa Dudeşti. Zaghin fiind adus in faţa instanţei, a mărturisit că a participat și la această crimă. Citiţi REV.STA „PARSON"