Adevěrul, august 1928 (Anul 41, nr. 13685-13710)
1928-08-02 / nr. 13685
r co stă plecat pe cartea, întinsă în nisipul deşertului. Citesc iscălitura: Pompeo Girolamo Battoni. E mai puţin răsunător ca un iVinci sau Raffael dar opera ce am în faţă va domni cu geniala ei inspiraţie peste veacuri şi veacuri. De aceiaşi părere cu mine e şi un grup de copile, o întreagă şcoală, care fie că sunt impresionate de legenda ce aureolează capul blond al Magdalenei, fie că simt ca şi mine frumuseţa ei picturală, dar ciripesc cu zgomot şi cu o serie de „Wie schön“, ce mă face să zâmbesc. De altfel în întreaga galerie a clasicilor Italiei e o exuberanţă demnă de ţara ce a produs întreaga această gamă de culori şi linii cu secretul neegalat în zile de azi. MADONA SIXTINA Parcurgem mereu saloane întregi. Maeştri olandezi, spanioli, rubenşi cu plastica unde carnea nu e precupeţită de fel, când ajungem în faţa unei săliţe unde toţi paşii încremenesc. Din prag văd aşezaţi pe o bancă cuminţi, tăcuţi ca in biserică pe gălăgioşii de adineaori. Nimeni nu vorbeşte, nimeni nu se mişcă. Sunt pe pragul unei misterioase grote, sau în anticamera unei regine? In vârful picioarelor intru sfioasă. Vreau să văd. Pe un soclu de marmoră rezemat de un șevalet invizibil, în cadru masiv, un singur tablou. E un tablou sau o viziune, nu pot preciza la prima ochire. Totul, înăuntrul odăiței contribue să dea un caracter mistic celei mai mistice, mai supranaturale opere a lui Raffael, „Madona Sixtină“. Pentru ea, pentru a se îmbăta ceasuri întregi de ireala frumuseţe a divinului zâmbet, totodată cast şi dumnezeiesc vin americanii de peste Ocean, englezii de peste mare. Peste nori ea pluteşte cu micul rege al regilor în braţe, având la picioare doi sfinţi îngenunchiaţi. Sute şi sute de ani vor trece, va evolua arta picturii, vor triumfa toţi ce vor să vină, revoluţionarii vor reuşi să aducă zâmbetul pe buzele generaţiilor viitorului, în faţa clasicismului îngropat; totuşi nici când şi orice timpuri vor fi, nimeni nu va trece pragul adpostului Madonei lui Raffaele Santi din Urbino fără a-şi ţine răsuflarea şi a pleca fruntea. UN DEJUN IN „KUGELHAUS" Ca orice expoziţie din zilele noastre, oraşul technic din Drezda, unde se află grupate toate invenţiile ingineriei, toate resursele civilizaţiei şi ale progresului, a trebuit să aibă şi elou-ul său, senzaţia sa pentru marele public. Şi astfel în centrul aleielor curate se înalţă Kugelhaus, casa rotundă. Inchipuiţi-vă o minge colosală pusă pe un postament de granit sau beton armat. Ea nu se învârteşte ca globul geografic din şcolile superioare, ci stă frumos pe loc, are trei etaje, cu ferestre mici, de jur împrejur, un restaurant unde e „chic" ca toţi vizitatorii expoziţiei să ia masa măcar odată, şi sus, deasupra rotunzimei imense un radio ce nu amuţeşte niciodată. • FULMEN A... de 72 individualităţi, ca în schimbul unui onorar şi a inamovibilităţii în funcţiune, care să-i permită a duce o viaţă omenească, să se consacre înălţării culturale a poporului. Vom vedea imediat din ce fonduri se vor plăti aceşti prefecţi culturali. Acestprefect cultural va organiza în oraşul capitală un muzeu judeţean, o pinacotecă, un teatru şi o bibliotecă publică, iar în fiecare comună rurală un teatru sătesc şi o bibliotecă publică comunală. La prefectura culturală a judeţului va fi ataşată o bibliotecă ambulantă sub forma unui automobil cu vitrine în care vor fi expuse spre vânzare cărţi româneşti. Librăria aceasta ambulantă este pârghia întregii organizaţii. Intelectualiii satelor, — puţinii câţi sunt — duc lipsă de cărţi şi au greutăţi în a şi le procura. Automobilul cu cărţile va sosi în comună condus de un propagandist sau chiar de prefectul cultural. In jurul lui se strâng sătenii. El îşi expune marfa, recomandă volumele, expune chiar pe scurt conţinutul lor. Nu se poate ca unul sau doi din auditoriu să nu cumpere câte un exemplar. , Va cumpăra, sunt sigur, şi învăţătorul şi preotul şi doctorul şi notarul. Vor cumpăra şi din absolvenţii de şcoli. Vă închipuiţi câte exemplare se vor vinde în cele zece mii de comune. Din câştigul realizat o parte va trece în casa culturală, iar altă parte se va da editorului şi autorului. Insist asupra chestiunii librăriei. Omul de la ţară când vine în oraş ti’are grija părţii, nici timpul s’o caute. E nevoe să i-o aducem noi şi să-i spunem pe scurt ce conţine. Cărţile vor fi editate la o instituţie centrală fie şi „Casa Şcoalelor dar reorganizată pe noui baze. Fiecare comună, fiecare judeţ, se ştie, că are prevăzut şi astăzi în buget „fondul său cultural“. Aproape fiecare minister are prevăzute fonduri de milioane pentru acelaşi scop, dar se ştie ce destinaţie se dă astăzi atâtor milioane. Profită câţiva indivizi, clienţi politici ai tuturor guvernelor. Toate aceste milioane care se pierd astăzi fără nici un folos pentru cultură, trebue să alimenteze fondurile bibliotecelor, pinacotecelor şi teatrelor săteşti. Ministerul va cumpăra anual tablouri din saloanele oficiale pe care le va trimite pinacotecilor judeţene. Va organiza teatre regionale care vor merge în comune cu repertorii alese pentru înălţarea morală şi culturală a masselor. Toată activitatea propagandistică a ministerului sănătăţii, a instrucţiei, a artelor, a muncii se va concentra în mâna şi sub conducerea prefecturii culturale. Scriitorul B... ar fi continuat cu expunerea proiectului dacă nu sosia ora plecării. Unii au fost de părere că un asemenea proiect ar merita o discuţie mai amplă şi lumina nnii largi publicităţi. A doua parte a acestui deziderat o satisfac eu astăzi. Rămâne ca discuţia să continue tot aci, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Dr. V. A apărut a S-a ediţie: canah aus Rasputin Interesanta povestire a lui V. PURISKEVICI In Biblioteca „DIMINEAŢA" No. 54—55, 120 pagini IO iei La librării şi depozite de ziare. vindecă Dr. H. MARTÍN IMPOTENŢA Neurastenia,Histeria MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralista, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamentul copiilor Întârziaţi, ONANIA, INCONTINENTA DE URINA, se tratează cu succes, metode FIZICO-ELECTRICE in PSIHICE, HYPNOTISM, persuasiune, autosugestie, procedeele prof. Bernheim Coué, Berillon, Dubois, etc. Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati). Consultaţiuni: 9—11 a. m. şi 2—7. Intrarea pe la cinematograf, parchete de stejar garantat absolut uscate, de cea mai bund calitate, oride dimensiuni, din procucfia proprie vinde en gros şl on detail „tOMAŞ" S. A. FORESTIERA Str. Sf. Ion Nou 20, Tel. 53(21 ____________şl 367(47,__________ CASA DE BANCA „BUCHAL & Co.“ PRAHA II Lipova 8, aduce prin aceasta la cunoştinţa clienţilor săii, că firma „Credit Extern", Herman Lövenkron, Cernăuţi, str. Regele Ferdinand 27, nu mai este locul ei de Încasare şi că recunoaşte numai ratele, cari au fost remise firmei H. Lövenkron, Cernăuţi până în ziua de 8 col., deoarece la data aceasta a fost anulat contractul de boasso ou numitul Domn Lövenkron. Amănunte vor găsi comitenjii noştri In scrisorile informative speciale. ___ Parchete din stejar de Slavonia calitate fără rival, absolut uscate, mai convenabile ca duşumelele de brad şi mai eftine chiar decât linoleum, —(muşama de pus pe jos) livrez prompt din depozit orice dimensiune, expediţii în toată ţara. B. MAHCOVICI Anton Pan 50. — Bucureşti 4. Telefon 321-26. Comenzile se primesc între orele 2—8 d. a-Depozitar harnic şi cinstit căutăm la Orhei- Basarabia. Ofertele se vor adresa administraţiei ziarului nostru. — ———————--------Conferinţa internaţională de chimie dela Haga La Haga, s’a deschis în frumoasa sală a deputaţilor, a noua conferinţă a Uniunii internaţionale de chimie, în prezenţa reprezentanţilor guvernului şi a oficialităţilor chimiei. Peste 25 naţiuni, din toate părţile globului, au trimis delegaţiuni oficiale pentru a participa la dezbaterile numeroaselor probleme ce interesează mersul chimiei în lumea întreagă. Ţara noastră a fost reprezentată prin d-nii prof. St. Minovici, Al. Ionescu-Matiu, Capşa şi Cândea. Printre importantele chestiuni la ordinea zilei au fost: Nomenclaturele în chimia minerală, organică şi biologică; Combustibilul lichid; Higiena industrială; Ceramica etc. După terminarea şedinţelor ştiinţifice au avut loc frumoase escursiuni la Amsterdam, Roterdam, Leida, Harlem etc. Cu 3 zile înainte de conferinţa Uniunii a avut loc celebrarea celei de a 25-a aniversări a societăţii de chimie olandeză. Cu ocazia acestei celebrări, societăţile surori au depus câte o adresă omagială. Din partea societăţii de chimie din România, adresa omagială a fost depusă de d. prof. Minovici. Un întreg consiliu comunal arestat IAȘI, 30. Astăzi a fost înaintat parchetului de către Jandarmi, întregul consiliul comunal din Poeni, în frunte cu primarul Gheorghe Crăciun, acuzaţi de distrugere. In frunte a 30 de săteni, membrii ai consiliului comunal de Poieni, au încercat să dărâme casa cârciumarului Otoianu, care ar fi fost construită pe locul primăriei. Cu această ocazie s-a iscat un mare scandal. Afacerea a fost deferită Instrucției. ■a»t Jocurile olimpice AMSTERDAM, 30 (Rador). — In cadrul jocurilor olimpice au avut loc ori concursurile eliminatorii de floretă. Franța a învins Germania cu 10—6, Danemarca a învins Romănia cu 11—5, Argentina a învins Belgia cu 10—6, Spania a învins Norvegia cu 9—7, Ungaria a învins Olanda cu 8—7, Italia a învins Austria cu 15—1, Statele Unite au învins Elveția cu 14—2. & BERLIN, 30. (Rador). — Finlandezul Nurmi, a câștigat In prima zi a Jocurilor Olimpice, alergarea pe jos pe distanța de 10400 metri. $PARIS, 30 (Rador). — In finalele pentru cupa Davis de tennis, echipa franceză Cochet-Borotra a bătut pe Tilden-Hunter. După toate probabilităţile cupa Davis va rămâne şi anul acesta în posesia Franţei, PARIS, 30. (Rador). — Finala pentru cupa Davis a fost câştigată de Cochet, care a bătut pe Tilden, la 9—7, 8—6 şi 6—4. Echipa franceză, câștigând trei victorii din patru, a câștigat cupa Davis, pentru tennis. Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Port aerian Toate vin. „Port aerian" — cine ar fi crezut că vom avea şi asemenea comedie ? Şi, cu toate acestea, aşa e; aceasta trebue să fie denumirea exactă a marilor câmpuri de aviaţie, unde se perindă zeci de avioane, sute de pasageri zilnic, cu zeci de tone de mărfuri. Acum o săptămână, într’o singură zi, din aerodromul Bourget din Paris au plecat 22 avioane de transport, cu 112 pasageri şi 16 tone mărfuri, şi au aterizat 20 avioane comerciale, aducând 170 pasageri şi 9 tone de mărfuri, 282 călători şi 25 tone de mărfuri — câte gări înregistrează intr'o zi şi câte porturi maritime? Totuş, peste zece ani... O sinucidere stranie .... s’a petrecut în America. Tânărului american Irving A. Colpack din Cincinnati, de 21 ani, i se urîse cu viaţa. înainte de a-i pune capăt, relatează „Daily Mail", a compus o scrisoare fratelui său şi-i scria: „Tot ce mi se părea demn în viaţă, s’a dus. Existenţa mea nu mai are niciun rost de acum". Apoi a umplut două pahare de aceiaş formă cu apă şi le-a aşezat în camera obscură a atelierului său fotografic. Intr’unul din ele pusese otravă puternică. „Dacă voi nimeri paharul cu apă, scria el, îmi voi duce viaţa fără disperare; dacă voi avea parte de celălalt, moartea mi se pare onorabilă unei vieţi laşe”. Urmându-şi planul, hazardul a făcut să înghită otrava şi a murit pe loc. In jocul său temerar, cu moartea, fiindcă joc a fost, tânărul a pierdut partida. PROf. MALMUREEN care după versiunea unui ziar, rusesc, ar fi fost devorat de Iova- rdsul său Zappi, naufragiat la Poiul Nord. Nava deşertului Ştiinţa şi technica merg pe urmele închipuirii — ba chiar o întrec. N’am întâlnit în creaţiile imaginative ale vreunui scriitor proectul unei corăbii a pustiului (afară de cămilă). Ei bine, technica e pe cale s-o realizeze. Există zone imense de terenuri ce despart ţinuturi fertile, populate, civilizate. Pentru legătura acestor ţinuturi trenul e prea costisitor ca instalare şi prea riscantă întreprinderea. Automobilele sunt prea mici. Câţiva ingineri germani au făcut planurile unei uriaşe trăsuri-corăbii — „supervechicul“ — care să transporte (adică să îmbarce) oameni şi mărfuri în proporţii mari, de mare tonaj. Se zice că planurile se execută într’un şantier din Germania. „Supervechiculul" are 40 metri lungime, 8 lăţime şi 14 metri înălţime. Structura seamănă cu a unui transatlantic aşezat pe 4 roţi colosale, cu diametru de 12 metri. Două motoare Diesel, fiecare de 450 CV, 2 dinamuri de lumină şi un dispozitiv hidraulic pentru direcţie îi sunt prevăzute, ca să meargă zi şi noapte, neîncetat, cu viteză de 25 km. pe oră. Amenajamentul echipagiului va fi compus din 4 etaje: panterpromenadă, cabina comandantului, 2 etaje cu cabine, instalaţii şi confort modern, cameră răcoroasă, saloane, etc. „Supervehiculul“ va marca o transformare pe globul terestru. BURSA BUCUREŞTI, 30 Iulie Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ 100 lei 15,60 fr.fr. la Paris 100 lei 3,16 fr. el. la Zurich FRANCUL FRANCEZ menţinut la Zuerich la cursul de 20,33 fr. elv. LIRA ITALIANĂ slabă se găseşte la Zuerich la 27, 10 fr. elv. LIRA STERLINA e cotată cu 25,22 jum. fr. elv. la Zuerich şi cu 24,09 fr. fr. ia Paris. La noi devizele calme Târgul nostru de devize se menţine mai calm având transacţiuni rare cu toate cedările pe cari le-a făcut cursurile. In târgul liber au cotat Ultimele cotaţiuni ale leului 15.60 fr. francezi— lOOlei la Paris. 3.16 fr. elv.—100 lei Zuerich. 61 cts.·100 lei la New-York. 798 lei—1 liră sterlină la Londra. 84.30 leve·100 lei la Sofia. Cursul monedelor străine Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilingi austriaci Pengő Sokoli ceho-slovaci Dinari Drachme Schimbul in străinătate 30 Iulie 1928 .Viena 73.27 Cota cerealelor LIVERPOOL, 30 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Iulie necotat; Octomb. 9,71/4; Decembrie 9,91/4. închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Iulie necotat. Octomb. 9,55/8; Decemb. 9,71/2. CHICAGO, 30 (Radar) Deschiderea Grâu. Tendinţa Iulie 120; Sept. 1221/4; Decembrie 1261/2. Porumb. Tendinţa fermă. Iulie 1131/2; Sept. 983/8; Decembrie 811/2. Ovăz. Tendinţa ap. susţinută. Iulie 451/8; Sept. 391/2; Decemb. 421/2. Secară. Tendinţa uşoară. Iulie necotat. Sept. 1031/8; Decemb. 1051/2. WINNIPEG, 30 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa uşoară. Iulie şi Octombrie necotat. Decembrie 1211/4. Ovăz. Iulie şi Octomb. necotat. NEW-YORK, 30 (Rador) Cafea Rio. Septembrie 16; Decembrie 16,06; Martie 15,65; Mai 15,75; Iulie 15,41. Tendinţa susţinută. Cafea Santos. Septembrie 22,65 Decembrie 22,40; Martie 22,10; Mai 21,95; Iulie 21,60. Tendinţa susţinută. Leve Florini olandezi Dolari 1.20—1.25 36.20—66.40 104%—164% Banca Credit Banca Blank Banca Naţională 10.800, Banca Românească Credit Industrial Credit Minier România petroliferă Steaua Română I. R. D. P. opt- Reşiţa Unirei împroprietăririi Urbane Buc. Franci Paris Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene Lire Ottoman, Mărci Germane Mărci Germane Schillingi austriac! Coroane ceho-slovace Dinari Drachme Leve Florini olandezi Dolari Zloți polonezi Pengő 1130 1775 700, 600, 900 1080, 100 1025 1295, 85 490, 85, 80 1150 475, 65 806 790,95 66 ^ 57% 56% 6.50— 0.54 32.00- 32.50 4.50- 4.60 800-810.00 875—882.00 84.50- 86.00 39.75— 40.00 39.75— 40.00 23.40—23.55 4.95—5.— 2.91—2.94 2.07-2.15 1.20-1.25 66-65 164-164.50 18.25-19.25 29—29.25 0.40—6.46 31.65— 31.80 22.90—23.00 799—800 8.62—8.64 83—85 39.10—39.40 18%—18 3 4 23.20—23.30 28.65— 28.75 4.88—4.89 2.90—2.95 2.20—2.25 Londra 124.08 New-York 25.54 Vt Belgia 355.50 Italia 133.60 România 15.55 Serbia 44.40 Elveţia 491.75 Olanda 1027.6 ZUERICH (1 'derea) Berlin 124.02 Amsterdam 208.87 New-York 5 19.32 Londra 25.22 % Paris 20.33 % Milano 27.18 Praga 15.38 % Budapesta 90.53 % Belgrad 0.12 7/1 Bucureşti 3.17 Varşovia 58.22 Piața cerealelor la Brăila In OBOR s'au vândut 22 care grâu cu 7.60—8.50, 604 orz cu 5.75—5.92 și 6 ovăz cu 5.50—5.60. La bursă orzul a cotat 58.7750, iar orzul de Basarabia 55,500 linie doc. Navlul fluvial. S’a încheiat un șlep cu 500 lei pe zi pentru 15—30 zile stalii. Ştiri din ţară IAŞI IAŞI, 30. Tribunalul comercial a declarat astăzi în stare de faliment pe Simon Goldstein, din str. Gh. Mârzescu, proprietarul fabricii de cartonare. BRAILA Duminică a avut loc obişnuita şedinţă a secţiunii locale a partidului social-democrat. D. H. Safir, secretarul secţiunei, a făcut o expunere asupra situaţiei politice. GALAŢI — Copilul Nicuşor Cristu căzând într’un closet a încetat din viaţă. — Campania electorală pentru comunitatea israelită e în toi. In cursul zilei de eri s’au ţinut în oraşul nostru trei întruniri. — Bandiţi rămaşi necunoscuţi au pătruns în magazinul Wexler şi Crvatov din strada general Berthelot, furând mărfuri de peste 300.000 lei. CLUJ Azi da, la Oradia s’a sinucis prin otrăvire cu sublimat, giuvaergiul Ernest Kestenbaum, în etate de 22 ani. Cauza ar fi o dragoste nenorocită. Astă noapte la Dej, s’au comis patru spargeri, a căror valoare se urcă la 800.000 lei. Profesorii secundari străini părăsesc ţara CONSTANŢA, 30. Eri la ora 1 jum, au sosit în localitate 140 membri ai congresului internaţional al profesorilor. Oraşul a fost frumos pavoazat. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor şi membrii corpului didactic. După ce li s-a oferit o masă la „Palace“ profesorii au vizitat moscheea, catedrala, portul şi Mamaia. Seara o parte din profesori au plecat la Constantinopol cu vaporul „Dacia“, iar altă parte în Capitală de unde se înapoiază în ţările lor. Informaţiuni Vaca femelei Ana Pala din corn. lanceşti, jud. Bihor, s'a îmbolnăvit de o maladie curioasă. Stăpâna vacii, apropiindu-se de animal a leşinat şi după o oră şi-a dat sfârşitul. Fiica acesteia a avut aceiaşi soartă. S'a dispus facerea autopsiei cadavrelor spre a se stabili cauza misterioaselor morţi. Sâmbătă seara trenul de persoane No. 550 s-a ciocnit în gara Dărmăneşti cu un tren de marfă. Cinci vagoane au fost sfărâmate. Sunt grav răniţi: Israel Fried, Ana Feier şi Moscu Tarlovski, iar mai uşor rănite d-rele Sabina Bujor şi Grigorovitz. Pe o insulă de lângă malul stâng al Prutului, în apropiere de Cernăuţi, a fost găsit cadavrul unei tinere doamne elegant îmbrăcate. Cadavrul prezintă răni provocate de un instrument tăios şi focuri de revolver. Identitatea victimei nu a putut fi stabilită. Se crede că e vorba de o dramă amoroasă. ^ * mm Palatul Justiţiei — Tribunalul Ilfov a confirmat eri după amiază mandatul de arestare emis împotriva lui Dumitru Gheorghiu, fost inspector la societatea „Concordia", învinuit de delictul de excrocherie în dauna asiguraţilor şi a societăţei. D. judecător de instrucţie Răileanu a luat ori un supliment de interogatoriu foştilor conducători ai societăţii „Concordia”, Iancu Nedeleanu şi Lupu Goldstein. Acest interogatoriu are de scop complectarea dovezilor de vinovăţie a numiţilor de mai sus. Dintr-o zi la alta se aşteaptă raportul de expertiză pentru a stabili cifra exactă defraudată. — Eri a continuat cercetările cu privire la crima din lunca Văcăreştilor. Au fost din nou interogaţi cei doi criminali Riţa Ţăpuşe şi Florea V. Constantin zis şi Costică Vasilescu. A mai fost ascultat un farmacist care a vândut Riţei Ţăpuşe otrava dată soţului ei. — Eri s’a emis mandat de arestare împotriva subcomisarului D. Cătănescu dela circa 21 de poliţie, care a necinstit pe fata Irina Stanca, chiar în localul secţiei poliţieneşti. Criminalul a fost depus la Văcăreşti. Congresul internaţional studenţesc La începutul lunei viitoare se va ţine la Paris al 10-lea congres internaţional studenţesc organizat de Confederaţia internaţională a studenţilor. Vor participa la congres 1000 delegaţi reprezentând 35 Uniuni naţionale. Şase naţiuni neaderente: Albania, Egiptul, China, Argentina, Venezuela, Haiti vor participa şi ele. Şedinţele vor avea loc între 11 şi 24 August, deschiderea făcându-se în amfiteatrul Sorbonei sub preşedinţia d-lui Gaston Doumergue, preşedintele republicei franceze. Intre 9 şi 17 August se vor desfăşura şi marile jocuri internaţionale universitare pe stadionul Porte-Dorée. Până la 11 Septembrie comitetul organizator a plănuit o serie de escursiuni in Franţa. Condiţiunile de închirierea sălilor de teatru D. Alex. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor a semnat următoarea deciziune care a fost publicată in Monitorul Oficial“ de eri: Autorizaţiile eliberate conform legii, de ministerul artelor, fie artiştilor individual, fie diferitelor înjghebări artistice pentru reprezetanţii teatrelor sau alte spectacole artistice nu conferă celor autorizaţi nici un fel de drept special asupra sălilor de spectacol şi nici alt fel de avantaje (subvenţiuni, ajutoare, etc.), din partea primăriior şi a direcţiunilor teatrelor de Stat. Condiţiunile de închiriere ale sălilor de teatru, artiştilor sau trupelor autorizate, rămân să fie stabilite, aşadar pe viitor, direct de către cei interesaţi cu autorităţile comunale competente şi cu directorii teatrelor, fără ca aceştia să fie îndatoraţi a ţine seamă de alte necesităţi decât acele de ordin material, moral şi cultural-artistic, ale instituţiunilor ce reprezintă. Artiştii şi înjghebările teatrale cari vor avea de ridicat obiecţiuni asupra modului cum autorităţile comunale şi direcţiunile teatrelor vor aplica dispozitiunile dela art. II, se vor adresa ministerului artelor, care va cerceta cazul si întrucât s’ar impune, va lua măsuri In consecinţă. Dispozitiunile acestea se aplică nu numai artiştilor şi înjghebărilor artistice cu simple autorizaţiuni, ci şi trupelor cărora ministerul artelor le va acorda anumite zile de spectacol din cele rezervate lunar pe seama departamentului la teatrele comunale. ___ "■......................_j--gg Epidemii nervoase In legătură cu paralizia infantilă din România In marea revistă franceză „La presse Médicale"« No. 33 din 1928 a apărut o comunicare interesantă a d-lui docent dr. Radovici In legătură cu paralizia infantilă care bântue la noi. Intre multe lucruri noui şi interesante pe care medicii români le-au constatat cu prilejul epidemiei este şi aceea a d-lui dr. Radovici, ce face o nouă constatare în domeniul patologiei paraliziei infantile şi anume ivirea în acelaş timp a numeroase cazuri de paralizie facială, adică o adevărată epidemie de paralizie a feţei. D-sa împreună cu alţi medici, au constatat ivirea în serie a vre-o 15 cazuri de paralizie a feţei la copii şi adulţi. E de notat că aceste cazuri de paralizii ale feţei au apărut în mediile în care se aflău cazuri de paralizie infantilă, înainte vreme, nu se ştia cui să se atribue aceste paralizii ale feţei. Uni medici le atribuiau răcelii (..al frigore”) sau „curentului". D-rul Radovici pune în „La Presse medicale” ipoteza unei aceleaşi origini (acelaş microb) şi pentru paralizia infantilă şi pentru paralizia facială. „Tot în comunicarea d-sale vorbeşte şi de „epidemii de sughiţuri". De aceea am dat titlul acestei recensii: „epidemii nervoase". Se pare ca în vremurile moderne, cînd omul supune sistemul său nervos la un adevărat surmenaj, „locus minoris rezistentiae”, partea cea mai slabă a organismului său fiind acest sistem nervos (nervi, măduvă, creer) microbii au început să-l atace mai mult pe el. Se ştie că microbul sifilisului atacă şi el în vermurile din urmă tot sistemul nervos, de aceea şi marea înmulţire a cazurilor de tabes, paralizie generală. Ca încheiere d. dr. Radovici arată că indivizii atinși acum de paralizie facială e posibil să fie purtători de microbi dătători de paralizie infantilă. Comisia de organizare a congresului internaţional agricol Comisiunea de organizare a congresului internaţional agricol din 1929 a vizitat zilele acestea Ardealul. Cu această ocazie comisiunea a participat la Sibiu la recepţia congresului profesorilor secundari, iar la Sălişte a asistat la serbările date în onoarea oaspeţilor străini. Aci, sătenii au executat dansuri şi coruri cu caracter etnografic. Comisiunea a mai vizitat aşezămintele industriale din Mediaş, fermele şi exploatările agricole din Târnava Mare, şi Târnava Mică, uzina Nitrogen din San Martin* pepinierele din judeţul Alba şi închisoarea centrală din Aiud — unde deţinuţii execută la câmp munca silnică la care sunt condamnaţi* Fraţii Konverth au primit pe delegaţi la proprietăţile lor din Măgura. La Mediaş, d. Prescuria, prefectul județului le-a oferit un dejun* Noui dispoziţii pentru ameliorarea circulaţiei în Capitală Circulaţie in direcţie unică pe calea Victoriei şi pe Lipscani Circulaţia s-a normalizat, în parte, prin măsurile severe care impun conducătorilor de vehicule respectul ordonanţelor date în acest sens. Totuşi, lipsa de disciplină a şoferilor şi birjarilor lasă mult de dorit şi numai măsurile severe îndreptate împotriva lor, — suspendarea dreptului de a conduce pe timp determinat sau amenda, — îi fac uneori să fie mai urbani în raporturile cu clienţii. Tenacitatea cu care se impun, în parte, dispoziţiunile ordonanţelor poliţieneşti se dovedeşte a fi tot mai folositoare pentru o bună circulaţie. Exemplu, demn de lăudat, e circulaţia la întreţierea b-dului Elisabeta cu calea Victoriei. Norma adoptată în acest punct, — iniţiativă ce revine d-lui prefect al poliţiei — a determinat o circulaţie ce nu lasă de dorit, Înlăturând şi accidentele. CIRCULAŢIA INTR’O SINGURĂ DIRECŢIE De data aceasta, d. general Eracle Nicoleanu s’a gândit la decongestionarea circulaţiei pe calea Victoriei, în special pe porţiunea Palat-Poştă. Dispoziţiunile ordonanţei ce intră în vigoare mâine 1 August, vor produce o serie de nemulţumiri şi destulă bătaie de cap până la obişnuirea conducătorilor de vehicule, însă d. general Nicoleanu e ferm hotărît să le aplice cu toată rigurozitatea, înlăturând orice excepţie. D-sa a decretat circulaţia într’o singură direcţie pe calea Victoriei de la palatul regal, str. C. A. Rosetti, până la prefectura poliţiei, strada Lipscani. Deasemenea pe strada Lipscani circulaţia se va face intr'o singură direcţie, spre piaţa Sf. Gheorghe. In sens contrariu vehiculele vor trece pe străzile Lipscani, Karagheorghevici, Doamnei şi Academiei, ieşind în piaţa Palatului, de unde îşi vor continua drumul spre piaţa Victoriei, sau pe străzile laterale. La ducere, acelaş drum îl vor urma şi automobilele „Taxico”. Circulaţia într-o singură direcţie se va face numai pe porţiunile arătate mai sus, ţinând seama de marea aglomeraţie de vehicule şi de faptul că străzile sunt prea înguste. La încrucişarea b-dului cu calea Victoriei vehiculele venind dinspre Palat vor putea trece la dreapta sau la stânga. SANCŢIUNILE Nu vor face excepţie de la aceste dispoziţiuni nici automobilele regale, ministeriale, ale corpului diplomate, ale diverselor autorităţi sau chiar al prefectului de poliţie. Numai cortegiul regal, la înapoierea dela patriarhie, va trece pe calea Victoriei. De asemenea, nu va mai fi permisă, sub niciun motiv, staţionarea vehiculelor pe strada Lipscani. Toate vehiculele nu vor putea opri sau staţiona decât pe dreapta. La plecare vor continua mersul înainte, neavând voie să întoarcă pe loc, traversând strada şi împiedicând, deci, circulaţia normală. Sancţiunile pentru cei cari nu vor respecta dispozițiunile ordonanței ce intră mâine în vigoare, au fost mult înăsprite. — REP. — DOUĂ ACCIDENTE DE CALE FERATĂ Ciocnirea din gara Dărmăneşti CERNĂUŢI, 30. — Sâmbătă seara, pe la ora 8, trenul de persoane no. 550 s’a ciocnit în gara Dărmăneşti cu un tren de marfă. Ciocnirea a fost atât de violentă încât vagoanele au ieşit de pe linie. Câteva vagoane au fost sfărimate. Sunt grav răniţi: Israel Fried, Ana Feier şi Moscu Tarnovschi din Cernăuţi, iar mai uşor răniţi d-rele Sabina Bujor şi Grigorovitz. Răniţii au fost transportati cu trenul la Cernăuţi şi internaţi în spital DERAIEREA DIN BRAŞOV BRAŞOV, 30. — Sâmbătă noapte la orele 3 s’a produs o deraiere în gara locală. Acceleratul nr. 24 care venea dinspre Bucureşti la intrarea în staţia locală, a deraiat. Un vagon dublu s’a pus deacurmezişul liniei. Panica printre călători a fost mare. La un moment dat constatânduse lipsa unei şine, s’a crezut că e vorba de un atentat. Mai târziu şina a fost găsită şi s-a stabilit că deraierea se datoreşte acului de iect.. Toate trenurile expresse din cursul nopţii au suferit întârzieri de 2 ore şi jumătate. La orele 7 şi jumătate dimineaţa circulaţia a fost restabilită. COR. Incendiul din Bulevardul Aseară la ora 11 a izbucnit un incendiu la ghereta cu fructe proprietatea d-lui Stefi, situată în vecinătatea drogheriei Bruss din bulevardul Elisabeta (lângă cafeneaua Bulevard). Focul a luat naştere din neglijenţa unui băiat de serviciu, care voind să cineze pe lumină, a aprins o lumânare. Lumânarea căzând pe nişte hârtii acestea s’au aprins. In puţin timp baraca din dosul gheretei cu fructe, în care dormea servitorul, a fost cuprinsă de flăcări. Sosind pompierii, focul a fost stins. Marfa slin gheretă a fost distruaccelerate şi să de apă.