Adevěrul, august 1928 (Anul 41, nr. 13685-13710)

1928-08-02 / nr. 13685

r­ co stă plecat pe cartea, întinsă în nisipul deşertului. Citesc iscălitura: Pompeo Girola­mo Battoni. E mai puţin răsunător ca un iVinci sau Raffael dar opera ce am în faţă va domni cu geniala ei in­spiraţie peste veacuri şi veacuri. De aceiaşi părere cu mine e şi un grup de copile, o întreagă şcoală, care fie că sunt impresiona­te de legenda ce aureolează capul blond al Magdalenei, fie că simt ca şi mine frumuseţa ei picturală, dar ciripesc cu zgomot şi cu o serie de „Wie schön“, ce mă face să zâm­besc. De alt­fel în întreaga galerie a cla­sicilor Italiei e o exuberanţă demnă de ţara ce a produs întreaga acea­stă gamă de culori şi linii cu secre­tul neegalat în zile de azi.­­ MADONA SIXTINA Parcurgem mereu saloane întregi. Maeştri olandezi, spanioli, rubenşi cu plastica unde carnea nu e pre­cupeţită de fel, când ajungem în faţa unei săliţe unde toţi paşii în­cremenesc. Din prag văd aşezaţi pe o bancă cuminţi, tăcuţi ca in biserică pe gălăgioşii de adineaori. Nimeni nu vorbeşte, nimeni nu se mişcă.­­ Sunt pe pragul unei misterioase grote, sau în anticamera unei re­gine? In vârful picioarelor intru sfioa­să. Vreau să văd. Pe un soclu de marmoră reze­mat de un șevalet invizibil, în ca­dru masiv, un singur tablou. E un tablou sau o viziune, nu pot preciza la prima ochire. Totul, înăuntrul odăiței contribue să dea un caracter mistic celei mai mistice, mai supranaturale opere a lui Raffael, „Madona Sixtină“. Pentru ea, pentru a se îmbăta ceasuri întregi de ireala frumuseţe a divinului zâmbet, tot­odată cast şi dumnezeiesc vin americanii de pes­te Ocean, englezii de peste mare. Peste nori ea pluteşte cu micul rege al regilor în braţe, având la pi­cioare doi sfinţi îngenunchiaţi. Sute şi sute de ani vor trece, va evolua arta picturii, vor triumfa toţi ce vor să vină, revoluţionarii vor reuşi să aducă zâmbetul pe buzele generaţiilor viitorului, în faţa cla­sicismului îngropat; totuşi nici când şi ori­ce timpuri vor fi, nimeni nu va trece pragul a­dpostului Mado­nei lui Raffaele Santi din Urbino fără a-şi ţine răsuflarea şi a pleca fruntea. UN DEJUN IN „KUGEL­HAUS" Ca orice expoziţie din zilele noa­stre, oraşul technic din Drezda, un­de se află grupate toate invenţiile ingineriei, toate resursele civiliza­ţiei şi ale progresului, a trebuit să aibă şi elou-ul său, senzaţia sa pen­tru marele public. Şi astfel în centrul aleielor curate se înalţă Kugel­haus, casa rotundă. Inchipuiţi-vă o minge colosală pu­să pe un postament de granit sau beton armat. Ea nu se învârteşte ca globul geografic din şcolile superioare, ci stă frumos pe loc, are trei etaje, cu ferestre mici, de jur împrejur, un restaurant unde e „chic" ca toţi vi­zitatorii expoziţiei să ia masa mă­car odată, şi sus, deasupra rotunzi­­mei imense un radio ce nu amu­ţeşte niciodată. • FULMEN A.­..­ de 72 individualităţi, ca în schim­bul unui onorar şi a inamovibilită­ţii în funcţiune, care să-i permită a duce o viaţă omenească, să se consacre înălţării culturale a po­porului. Vom vedea imediat din ce fon­duri se vor plăti aceşti prefecţi culturali. Acest­­prefect cultural va orga­niza în oraşul capitală un muzeu judeţean, o pinacotecă, un teatru şi o bibliotecă publică, iar în fie­care comună rurală un teatru să­tesc şi o bibliotecă publică comu­nală. La prefectura culturală a jude­ţului va fi ataşată o bibliotecă am­bulantă sub forma unui automobil cu vitrine în care vor fi expuse spre vânzare cărţi româneşti. Librăria aceasta ambulantă este pârghia întregii organizaţii. Inte­­lectualiii satelor, — puţinii câţi sunt — duc lipsă de cărţi şi au greutăţi în a şi le procura. Automobilul cu cărţile va sosi în comună condus de un propagandist sau chiar de prefectul cultural. In jurul lui se strâng sătenii. El îşi expune mar­fa, recomandă volumele, expune chiar pe scurt conţinutul lor. Nu se poate ca unul sau doi din audi­toriu să nu cumpere câte un exem­plar. , Va cumpăra, sunt sigur, şi învă­ţătorul şi preotul şi doctorul şi no­tarul. Vor cumpăra şi din absol­venţii de şcoli. Vă închipuiţi câte exemplare se vor vinde în cele ze­ce mii de comune. Din câştigul re­alizat o parte va trece în casa cul­turală, iar altă parte se va da e­­ditorului şi autorului. Insist asupra chestiunii librăriei. Omul de la ţară când vine în oraş ti’are grija părţii, nici timpul s’o caute. E nevoe să i-o aducem noi şi să-i spunem pe scurt ce con­ţine. Cărţile vor fi editate la o insti­tuţie centrală fie şi „Casa Şcoale­­lor dar reorganizată pe noui ba­ze. Fiecare comună, fiecare judeţ, se ştie, că are prevăzut şi astăzi în buget „fondul său cultural“. A­­proape fiecare minister are pre­văzute fonduri de milioane pentru acelaşi scop, dar se ştie ce desti­naţie se dă astăzi atâtor milioane. Profită câţiva indivizi, clienţi po­litici ai tuturor guvernelor. Toate aceste milioane care se pierd astăzi fără nici un folos pen­tru cultură, trebue să alimenteze fondurile bibliotecelor, pinacotece­­lor şi teatrelor săteşti. Ministerul va cumpăra anual tablouri din saloanele oficiale pe care le va trimite pinacotecilor ju­deţene. Va organiza teatre regionale ca­re vor merge în comune cu reperto­rii alese pentru înălţarea morală şi culturală a masselor. Toată ac­tivitatea propagandistică a mini­sterului sănătăţii, a instrucţiei, a artelor, a muncii se va concentra în mâna şi sub conducerea prefec­turii culturale. Scriitorul B... ar fi continuat cu expunerea proiectului dacă nu so­­sia ora plecării. Unii au fost de părere că un asemenea proiect ar merita o discuţie mai amplă şi lu­mina nnii largi publicităţi. A doua parte a acestui deziderat o satisfac eu astăzi. Rămâne ca discuţia să continue tot aci, dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul. Dr. V. A apărut a S-a ediţie: can­ah aus Rasputin Interesanta povestire a lui V. PURISKEVICI In Biblioteca „DIMINEAŢA" No. 54—55, 120 pagini IO iei La librării şi depozite de ziare. vindecă Dr. H. MARTÍN IMPOTENŢA Neurastenia,Histeria MELANCOLIA, TIMIDITATEA paralista, nevralgia, contracturi, tremu­­rături, reumatism, insomnie, somnolen­ţă, dureri de cap, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsături, aerofagie. Tratamen­tul copiilor Întârziaţi, ONANIA, IN­CONTINENTA DE URINA, se tra­tează cu succes, metode FIZICO-ELEC­­TRICE in PSIHICE, HYPNOTISM, per­suasiune, autosugestie, procedeele prof. Bernheim Coué, Berillon, Dubois, etc. Tratamentul radical al SIFILISULUI calea Victoriei 33 fost 47 (Casa Frascati). Consultaţiuni: 9—11 a. m. şi 2—7. In­trarea pe la cinematograf, parchete de stejar garantat ab­solut uscate, de cea mai bund calitate, ori­­de dimensiuni, din pro­­cucfia proprie vinde en gros şl on detail „tOMAŞ" S. A. FORESTIERA Str. Sf. Ion Nou 20, Tel. 53(21 ____________şl 367(47,__________ CASA DE BANCA „BUCHAL & Co.“ PRAHA II Lipova 8, aduce prin aceasta la cunoştinţa clienţilor săii, că firma „Credit Extern", Herman Löven­­k­ron, Cernăuţi, str. Regele Ferdi­nand 27, nu mai este locul ei de În­casare şi că recunoaşte numai ra­tele, cari au fost remise firmei H. Lövenkron, Cernăuţi până în ziua de 8 col., de­oarece la data aceasta a fost anulat contractul de b­oasso ou numitul Domn Lövenkron. Amă­nunte vor găsi comitenjii noştri In scrisorile informative speciale. ___ Parchete din stejar de Slavonia calitate fără rival, absolut uscate, mai convenabile ca duşumelele de brad şi mai eftine chiar decât lino­leum, —(muşama de pus pe jos) li­vrez prompt din depozit orice di­mensiune, expediţii în toată ţara. B. MAHCOVICI Anton Pan 50. — Bucureşti 4. Tele­fon 321-26. Comenzile se primesc între orele 2—8 d. a-Depozitar harnic şi cinstit căutăm la Orhei- Basarabia. Ofertele se vor adresa adminis­traţiei ziarului nostru. — ———————--------­Conferinţa internaţională de chimie dela Haga La Haga, s’a deschis în frumoa­sa sală a deputaţilor, a noua con­ferinţă a Uniunii internaţionale de chimie, în prezenţa reprezen­tanţilor guvernului şi a oficialită­ţilor chimiei. Peste 25 naţiuni, din toate părţile globului, au trimis delegaţiuni oficiale pentru a par­ticipa la dezbaterile numeroaselor probleme ce interesează mersul chimiei în lumea întreagă. Ţara noastră a fost reprezentată prin d-nii prof. St. Minovici, Al. Ionescu-Matiu, Capşa şi Cândea. Printre importantele chestiuni la ordinea zilei au fost: Nomencla­­turele în chimia minerală, orga­nică şi biologică; Combustibilul li­chid; Higiena industrială; Cerami­ca etc. După terminarea şedinţelor ştiinţifice au avut loc frumoase escursiuni la Amsterdam, Roter­­dam, Leida, Harlem etc. Cu 3 zile înainte de conferinţa Uniunii a avut loc celebrarea celei de a 25-a aniversări a societăţii de chimie olandeză. Cu ocazia acestei celebrări, so­cietăţile surori au depus câte o a­­dresă omagială. Din partea societăţii de chimie din România, adresa omagială a fost depusă de d. prof. Minovici. Un întreg consiliu comunal arestat IAȘI, 30.­­ Astăzi a fost înaintat parchetului de către Jandarmi, în­tregul consiliul comunal din Poeni, în frunte cu primarul Gheorghe Crăciun, acuzaţi de distrugere. In frunte a 30 de săteni, membrii ai consiliului comunal de Poieni, au încercat să dărâme casa cârciu­­marului Otoianu, care ar fi fost construită pe locul primăriei. Cu această ocazie s-a iscat un mare scandal. Afacerea a fost deferită Instruc­ției. ■a»­t Jocurile olimpice AMSTERDAM, 30 (Rador). — In cadrul jocurilor olimpice au avut loc ori concursurile eliminatorii de flo­retă. Franța a învins Germania cu 10—6, Danemarca a învins Romă­­nia cu 11—5, Argentina a învins Bel­gia cu 10—6, Spania a învins Nor­vegia cu 9—7, Ungaria a învins O­­landa cu 8—7, Italia a învins Au­stria cu 15—1, Statele­ Unite au în­vins Elveția cu 14—2. & BERLIN, 30. (Rador). — Finlande­zul Nurmi, a câștigat In prima zi a Jocurilor Olimpice, alergarea pe jos pe distanța de 104­00 metri. $­PARIS, 30 (Rador). — In finalele pentru cupa Davis de tennis, echi­pa franceză Cochet-Borotra a bătut pe Tilden-Hunter. După toate probabilităţile cupa Da­vis va rămâne şi anul acesta în po­sesia Franţei, PARIS, 30. (Rador)­. — Finala pentru cupa Davis a fost câştigată de Cochet, care a bătut pe Tilden, la 9—7, 8—6 şi 6—4. Echipa fran­ceză, câștigând trei victorii din patru, a câștigat cupa Davis, pen­tru tennis. Caleidoscopul vieţii i­ntelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Port aerian Toate vin. „Port aerian" — cine ar fi crezut că vom avea şi aseme­nea comedie ? Şi, cu toate acestea, aşa e; aceasta trebue să fie denumi­rea exactă a marilor câmpuri de a­­viaţie, unde se perindă zeci de a­­vioane, sute de pasageri zilnic, cu zeci de tone de mărfuri. Acum o săptămână, într’o singură zi, din aerodromul Bourget din Pa­ris au plecat 22 avioane de transport, cu 112 pasageri şi 16 tone mărfuri, şi au aterizat 20 avioane comer­ciale, aducând 170 pasageri şi 9 tone de mărfuri, 282 călători şi 25 tone de mărfuri — câte gări înregistrează intr'o zi şi câte porturi maritime? Totuş, peste zece ani... O sinucidere stranie .... s’a petrecut în America. Tânărului american Irving A. Col­­pack din Cincinnati, de 21 ani, i se urîse cu viaţa. înainte de a-i pune capăt, relatează „Daily Mail", a compus o scrisoare fratelui său şi-i scria: „Tot ce mi se părea demn în viaţă, s’a dus. Existenţa mea nu mai are niciun rost de acum". Apoi a umplut două pahare de a­­ceiaş formă cu apă şi le-a aşezat în camera obscură a atelierului său fotografic. Intr’unul din ele pusese otravă puternică. „Dacă voi nimeri paharul cu apă, scria el, îmi voi duce viaţa fără dis­perare; dacă voi avea parte de ce­lălalt, moartea mi se pare onorabilă unei vieţi laşe”. Urmându-şi planul, hazardul a fă­cut să înghită otrava şi a murit pe loc. In jocul său temerar, cu moartea, fiindcă joc a fost, tânărul a pierdut partida. PROf­. MALMUREEN care după versiunea unui ziar, rusesc, ar fi fost devorat de Iova-­ rdsul său Zappi, naufragiat la Po­i­­ul Nord. Nava deşertului Ştiinţa şi technica merg pe urmele închipuirii — ba chiar o întrec. N’am întâlnit în creaţiile imaginati­ve ale vreunui scriitor proectul unei corăbii a pustiului (afară de cămilă). Ei bine, technica e pe cale s-o rea­lizeze. Există zone imense de terenuri ce despart ţinuturi fertile, populate, civilizate. Pentru legătura acestor ţinuturi trenul e prea costisitor ca instalare şi prea riscantă întreprin­derea. Automobilele sunt prea mici. Câţiva ingineri germani au făcut planurile unei uriaşe trăsuri-corăbii — „supervechicul“ — care să tran­sporte (adică să îmbarce) oameni şi mărfuri în proporţii mari, de mare tonaj. Se zice că planurile se exe­cută într’un şantier din Germania. „Supervechiculul" are 40 metri lungime, 8 lăţime şi 14 metri înălţi­me. Structura seamănă cu a unui transatlantic aşezat pe 4 roţi colo­­sale, cu diametru de 12 metri. Două motoare Diesel, fiecare de 450 CV, 2 dinamuri de lumină şi un dispozi­tiv hidraulic pentru direcţie îi sunt prevăzute, ca să meargă zi şi noap­te, neîncetat, cu viteză de 25 k­m. pe oră. Amenajamentul echipagiului va fi compus din 4 etaje: panterpro­­menadă, cabina comandantului, 2 etaje cu cabine, instalaţii şi confort modern, cameră­ răcoroasă, saloane, etc. „Supervehiculul“ va marca o tran­sformare pe globul terestru. B­URSA BUCUREŞTI, 30 Iulie Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ 100 lei 15,60 fr.fr. la Paris 100 lei 3,16 fr. el. la Zurich FRANCUL FRANCEZ menţinut la Zuerich la cursul de 20,33 fr. elv. LIRA ITALIANĂ slabă se găse­şte la Zuerich la 27, 10 fr. elv. LIRA STERLINA e cotată cu 25,22 jum. fr. elv. la Zuerich şi cu 24,09 fr. fr. ia Paris. La noi devizele calme Târgul nostru de devize se men­ţine mai calm având transacţiuni rare cu toate cedările pe cari le-a făcut cursurile. In târgul liber au cotat Ultimele cotaţiuni ale leului 15.60 fr. francezi— lOOlei la Paris. 3.16 fr. elv.—100 lei Zuerich. 61 cts.·100 lei la New-York. 798 lei—1 liră sterlină la Londra. 84.30 leve·100 lei la Sofia. Cursul monedelor străine Franci francezi Franci elveţieni Franci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilingi austriaci Pengő Sokoli ceh­o-slovaci Dinari Drachme Schimbul in străinătate 30 Iulie 1928 .Viena 73.27 Cota cerealelor LIVERPOOL, 30 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa susţinută. Iulie necotat; Octomb. 9,71/4; Decembrie 9,9­1/4. închiderea Grâu. Tendinţa slabă. Iulie neco­tat. Octomb. 9,55/8; Decemb. 9,71/2. CHICAGO, 30 (Radar) Deschiderea Grâu. Tendinţa Iulie 120; Sept. 122­1/4; Decembrie 1261/2. Porumb. Tendinţa fermă. Iulie 1131/2; Sept. 983/8; Decembrie 811/2. Ovăz. Tendinţa ap. susţinută. Iu­lie 451/8; Sept. 391/2; Decemb. 421/2. Secară. Tendinţa uşoară. Iulie ne­cotat. Sept. 1031/8; Decemb. 1051/2. WINNIPEG, 30 (Rador) Deschiderea Grâu. Tendinţa uşoară. Iulie şi Octombrie necotat. Decembrie 1211/4. Ovăz. Iulie şi Octomb. necotat. NEW-YORK, 30 (Rador) Cafea Rio. Septembrie 16; Decem­brie 16,06; Martie 15,65; Mai 15,75; Iulie 15,41. Tendinţa susţinută. Cafea Santos. Septembrie 22,65 De­cembrie 22,40; Martie 22,10; Mai 21,95; Iulie 21,60. Tendinţa susţinută. Leve Florini olandezi Dolari 1.20—1.25 36.20—66.40 104%—164% Banca Credit Banca Blank Banca Naţională 10.800, Banca Românească Credit Industrial Credit Minier România petroliferă Steaua Română I. R. D. P. opt- Reşiţa Unirei împroprietăririi Urbane Buc. Franci Paris Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene Lire Ottoman, Mărci Germane Mărci Germane Schillingi austriac! Coroane ceho-slovace Dinari Drachme Leve Florini olandezi Dolari Zloți polonezi Pengő 1130 1775 700, 600, 900 1080, 100 1025 1295, 85 490, 85, 80 1150 475, 65 806 790,95 66 ^ 57% 56% 6.50— 0.54 32.00- 32.50 4.50- 4.60 800-810.00 875—882.00 84.50- 86.00 39.75— 40.00 39.75— 40.00 23.40—23.55 4.95—5.— 2.91—2.94 2.07-2.15 1.20-1.25 66-65 164-164.50 18.25-19.25 29—29.25 0.40—6.46 31.65— 31.80 22.90—23.00 799—800 8.62—8.64 83—85 39.10—39.40 18%—18 3­ 4 23.20—23.30 28.65— 28.75 4.88—4.89 2.90—2.95 2.20—2.25 Londra 124.08 New-York 25.54 Vt Belgia 355.50 Italia 133.60 România 15.55 Serbia 44.40 Elveţia 491.75 Olanda 1027.6 ZUERICH (1 '­derea) Berlin 124.02 Amsterdam 208.87 New-York 5­ 19.32 Londra 25.22 % Paris 20.33 % Milano 27.18 Praga 15.38 % Budapesta 90.53 % Belgrad 0.12 7/1 Bucureşti 3.17 Varşovia 58.22 Piața cerealelor la Brăila In OBOR s'au vândut 22 care grâu cu 7.60—8.50, 604 orz cu 5.75—5.92 și 6 ovăz cu 5.50—5.60. La bursă orzul a cotat 58.7750, iar orzul de Basarabia 55,500 linie doc. Navlul fluvial. S’a încheiat un șlep cu 500 lei pe zi pentru 15—30 zile stalii. Ştiri din ţară IAŞI IAŞI, 30.­­ Tribunalul comer­cial a declarat astăzi în stare de fa­liment pe Simon Goldstein, din str. Gh. Mârzescu, proprietarul fa­bricii de cartonare. BRAILA Duminică a avut loc obişnuita şe­dinţă a secţiunii locale a partidului social-democrat. D. H. Safir, secre­tarul secţiunei, a făcut o expunere asupra situaţiei politice. GALAŢI — Copilul Nicuşor Cristu căzând într’un closet a încetat din viaţă. — Campania electorală pentru co­munitatea israelită e în toi. In cur­sul zilei de eri s’au ţinut în oraşul nostru trei întruniri. — Bandiţi rămaşi necunoscuţi au pătruns în magazinul Wexler şi Crvatov din strada general Berthelot, furând mărfuri de peste 300.000 lei. CLUJ Azi d­a­, la Oradia s’a sinucis prin otrăvire cu sublimat, giuvaergiul Ernest Kestenbaum, în etate de 22 ani. Cauza ar fi o dragoste nenorocită. Astă noapte la Dej, s’au comis pa­tru spargeri, a căror valoare se ur­că la 800.000 lei. Profesorii secundari străini părăsesc ţara CONSTANŢA, 30.­­ Eri la ora 1 jum, au sosit în localitate 140 membri ai congresului internaţio­nal al profesorilor. Oraşul a fost frumos pavoazat. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţilor şi mem­brii corpului didactic. După ce li s-a oferit o masă la „Palace“ pro­fesorii au vizitat moscheea, cate­drala, portul şi Mamaia. Seara o parte din profesori au plecat la Constantinopol cu vapo­rul „Dacia“, iar altă parte în Ca­pitală de unde se înapoiază în ţă­rile lor. Informaţiuni Vaca femelei Ana Pala din corn. lanceşti, jud. Bihor, s'a îmbolnăvit de o maladie curioasă. Stăpâna vacii, apropiindu-se de animal a leşinat şi după o oră şi-a dat sfârşitul. Fiica acesteia a avut aceiaşi soartă. S'a dispus facerea autopsiei cada­vrelor spre a se stabili cauza miste­rioaselor morţi. Sâmbătă seara trenul de persoane No. 550 s-a ciocnit în gara Dărmă­­neşti cu un tren de marfă. Cinci va­goane au fost sfărâmate. Sunt grav răniţi: Israel Fried, Ana Feier şi Moscu Tarlovski, iar mai uşor ră­nite d-rele Sabina Bujor şi Grigo­­rovitz. Pe o insulă de lângă malul stâng al Prutului, în apropiere de Cernăuţi, a fost găsit cadavrul unei tinere doamne elegant îmbrăcate. Cadavrul prezintă răni provocate de un instrument tăios şi focuri de revolver. Identitatea victimei nu a pu­tut fi stabilită. Se crede că­ e vorba de o dramă amoroasă. ^ * m­m Palatul Justiţiei — Tribunalul Ilfov a confirmat eri după amiază mandatul de arestare emis împotriva lui Dumitru Gheor­­ghiu, fost inspector la societatea „Concordia", învinuit de delictul de excrocherie în dauna asiguraţilor şi a societăţei. D. judecător de instrucţie Răilea­­nu a luat ori un supliment de inte­rogatoriu foştilor conducători ai so­cietăţii „Concordia”, Iancu Nede­­leanu şi Lupu Goldstein. Acest interogatoriu are de scop complectarea dovezilor de vinovăţie a numiţilor de mai sus. Dintr-o zi la alta se aşteaptă ra­portul de expertiză pentru a stabili cifra exactă defraudată. — Eri a continuat cercetările cu privire la crima din lunca Văcă­­reştilor. Au fost din nou interogaţi cei doi criminali Riţa Ţăpuşe şi Florea V. Constantin zis şi Costică Vasilescu. A mai fost ascultat un farmacist care a vândut Riţei Ţă­puşe otrava dată soţului ei. — Eri s’a emis mandat de ares­tare împotriva subcomisarului D. Cătănescu dela circa 21 de poliţie, care a necinstit pe fata Irina Stan­ca, chiar în localul secţiei poliţie­neşti. Criminalul a fost depus la Văcăreşti. Congresul internaţional studenţesc La începutul lunei viitoare se va ţine la Paris al 10-lea congres inter­naţional studenţesc organizat de Confederaţia internaţională a stu­denţilor. Vor participa la congres 1000 dele­gaţi reprezentând 35 Uniuni naţio­nale. Şase naţiuni neaderente: Al­bania, Egiptul, China, Argentina, Venezuela, Haiti vor­ participa şi ele. Şedinţele vor avea loc între 11 şi 24 August, deschiderea făcându-se în amfiteatrul Sorbonei sub preşedinţia d-lui Gaston Doumergue, preşedinte­le republicei franceze. Intre 9 şi 17 August se vor desfă­şura şi marile jocuri internaţionale universitare pe stadionul Porte-Do­­rée. Până la 11 Septembrie comitetul organizator a plănuit o serie de es­cursiuni in Franţa. Condiţiunile de închirierea sălilor de teatru D. Alex. Lapedatu, ministrul culte­lor şi artelor a semnat următoarea deciziune care a fost publicată in Monitorul Oficial“ de eri: Autorizaţiile eliberate conform legii, de ministerul artelor, fie ar­tiştilor individual, fie diferitelor în­jghebări artistice pentru reprezetan­­ţii teatrelor sau alte spectacole artis­tice nu conferă celor autorizaţi nici un fel de drept special asupra sălilor de spectacol şi­ nici alt fel de avan­taje (subvenţiuni, ajutoare, etc.), din partea primăriior şi a direcţiu­nilor teatrelor de Stat. Condiţiunile de închiriere ale să­lilor de teatru, artiştilor sau trupe­lor autorizate, rămân să fie stabi­lite, aşa­dar pe viitor, direct de că­tre cei interesaţi cu autorităţile co­munale competente şi cu directorii teatrelor, fără ca aceştia să fie în­datoraţi a ţine seamă de alte nece­sităţi decât acele de ordin material, moral şi cultural-artistic, ale insti­­tuţiunilor ce reprezintă. Artiştii şi înjghebările teatrale cari vor avea de ridicat obiecţiuni asupra modului cum autorităţile co­munale şi direcţiunile teatrelor vor aplica dispozitiunile dela art. II, se vor adresa ministerului artelor, care va cerceta cazul si întrucât s’ar im­pune, va lua măsuri In consecinţă. Dispozitiunile acestea se aplică nu numai artiştilor şi înjghebărilor artistice cu simple autorizaţiuni, ci şi trupelor cărora ministerul arte­lor le va acorda anumite zile de spectacol din cele rezervate lunar pe seama departamentului la teatrele comunale. ___ "■......................_j--gg Epidemii­ nervoase In legătură cu paralizia infantilă din România In marea revistă franceză „La presse Médicale"« No. 33 din 1928 a apărut o comunicare interesantă a d-lui docent dr. Radovici In legătură cu paralizia infantilă care bântue la noi. Intre multe lucruri noui şi inte­resante pe care medicii români le-au constatat cu prilejul epidemiei este şi aceea a d-lui dr. Radovici, ce face o nouă constatare în domeniul patologiei paraliziei infantile şi a­­nume ivirea în acelaş timp a nume­roase cazuri de paralizie facială, a­­dică o adevărată epidemie de parali­zie a feţei. D-sa împreună cu alţi medici, au constatat ivirea în serie a vre-o 15 cazuri de paralizie a feţei la copii şi adulţi. E de notat că aceste ca­zuri de paralizii ale feţei au apărut în mediile în care se aflău cazuri de paralizie infantilă, înainte vreme, nu se ştia cui să se atribue aceste paralizii ale fe­ţei. Uni medici le atribuiau răcelii (..al frigore”) sau „curentului". D-rul Radovici pune în „La Presse medicale” ipoteza unei aceleaşi ori­gini (acelaş microb) şi pentru pa­ralizia infantilă şi pentru parali­zia facială. „Tot în comunicarea d-sale vor­beşte şi de „epidemii de sughiţuri". De aceea am dat titlul acestei recen­­sii: „epidemii nervoase". Se pare ca în vremurile moderne, cînd omul supune sistemul său nervos la un adevărat surmenaj, „locus minoris rezistentiae”, partea cea mai slabă a organismului său fiind acest sis­tem nervos (nervi, măduvă, creer) microbii au început să-l atace mai mult pe el. Se ştie că microbul sifilisului a­tacă şi el în vermurile din urmă tot sistemul nervos, de aceea şi marea­ înmulţire a cazurilor de tabes, pa­­ralizie generală. Ca încheiere d. dr. Radovici arată­ că indivizii atinși acum de par­ali­­zie facială e posibil să fie purtători de microbi dătători de paralizie in­fantilă.­­ Comisia de organizare a congresului interna­ţional agricol Comisiunea de organizare a con­gresului internaţional agricol din 1929 a vizitat zilele acestea Ardea­lul. Cu această ocazie comisiunea a­ participat la Sibiu la recepţia con­­gresului profesorilor secundari, iar la Sălişte a asistat la serbările date în onoarea oaspeţilor străini. Aci, sătenii au executat dansuri şi coruri cu caracter etnografic. Comisiunea a mai vizitat aşeză­­mintele industriale din Mediaş, fermele şi exploatările agricole din Târnava Mare, şi Târnava Mică, uzina Nitrogen din San Martin* pepinierele din judeţul Alba şi în­chisoarea centrală din Aiud — un­de deţinuţii execută la câmp mun­ca silnică la care sunt condamnaţi* Fraţii Konverth au primit pe delegaţi la proprietăţile lor din Măgura. La Mediaş, d. Prescuria, prefec­tul județului le-a oferit un dejun* Noui dispoziţii pentru ameliorarea circulaţiei în Capitală Circulaţie in direcţie unică pe calea Victoriei şi pe Lipscani Circulaţia s-a normalizat, în parte, prin măsurile severe care impun con­ducătorilor de vehicule respectul or­donanţelor date în acest sens. Totuşi, lipsa de disciplină a şofe­rilor şi birjarilor lasă mult de dorit şi numai măsurile severe îndreptate împotriva lor, — suspendarea drep­tului de a conduce pe timp deter­minat sau amenda, — îi fac uneori să fie mai urbani în raporturile cu clienţii. Tenacitatea cu care se impun, în parte, dispoziţiunile ordonanţelor poliţieneşti se dovedeşte a fi tot mai folositoare pentru o bună circulaţie. Exemplu, demn de lăudat, e cir­culaţia la întreţierea b-dului Elisa­­beta cu calea Victoriei. Norma adoptată în acest punct, — iniţiativă ce revine d-lui prefect al poliţiei — a determinat o circulaţie ce nu lasă de dorit, Înlăturând şi ac­cidentele. CIRCULAŢIA INTR’O SINGURĂ DIRECŢIE De data aceasta, d. general Eracle Nicoleanu s’a gândit la decongestio­­narea circulaţiei pe calea Victoriei, în special pe porţiunea Palat-Poştă. Dispoziţiunile ordonanţei ce intră în vigoare mâine 1 August, vor pro­duce o serie de nemulţumiri şi des­tulă bătaie de cap până la obişnui­­rea conducătorilor de vehicule,­­ însă d. general Nicoleanu e ferm ho­­tărît să le aplice cu toată rigurozi­tatea, înlăturând orice excepţie. D-sa a decretat circulaţia într’o singură direcţie pe calea Victoriei de la palatul regal, str. C. A. Rosetti, până la prefectura poliţiei, strada Lipscani. Deasemenea pe strada Lipscani circulaţia se va face intr'o singură direcţie, spre piaţa Sf. Gheorghe. In sens contrariu vehiculele vor trece pe străzile Lipscani, Kara­­gheorghevici, Doamnei şi Academiei, ieşind în piaţa Palatului, de unde îşi vor continua drumul spre piaţa Victoriei, sau pe străzile laterale. La ducere, acelaş drum îl vor ur­ma şi automobilele „Taxico”. Circulaţia într-o singură direcţie se va face numai pe porţiunile ară­tate mai sus, ţinând seama de ma­rea aglomeraţie de vehicule şi de faptul că străzile sunt prea înguste. La încrucişarea b-dului cu calea Victoriei vehiculele venind dinspre Palat vor putea trece la dreapta sau la stânga. SANCŢIUNILE Nu vor face excepţie de la aceste dispoziţiuni nici automobilele re­gale, ministeriale, ale corpului di­plomate, ale diverselor autorităţi sau chiar al prefectului de poliţie. Numai cortegiul regal, la înapoie­rea dela patriarhie, va trece pe ca­lea Victoriei. De asemenea, nu va mai fi permisă, sub niciun motiv, staţionarea vehi­culelor pe strada Lipscani. Toate vehiculele nu vor putea opri sau staţiona decât pe dreapta. La plecare vor continua mersul înainte, neavând voie să întoarcă pe loc, traversând strada şi împiedicân­d, deci, circulaţia normală. Sancţiunile pentru cei cari nu vor respecta dispozițiunile ordonanței ce intră mâine în vigoare, au fost mult înăsprite. — REP. — DOUĂ ACCIDENTE DE CALE FERATĂ Ciocnirea din gara Dărmăneşti CERNĂUŢI, 30. — Sâmbătă sea­ra, pe la ora 8, trenul de persoane no. 550 s’a ciocnit în gara Dărmă­neşti cu un tren de marfă. Ciocnirea a fost atât de violentă încât vagoanele au ieşit de pe linie. Câteva vagoane au fost sfărimate. Sunt grav răniţi: Israel Fried, Ana Feier şi Moscu Tarnovschi din Cernăuţi, iar mai uşor răniţi d-rele Sabina Bujor şi Grigorovitz. Răniţii au fost transportati cu trenul la Cer­năuţi şi internaţi în spital­ DERAIEREA DIN BRAŞOV BRAŞOV, 30. — Sâmbătă noapte la orele 3 s’a produs o deraiere în gara locală. Acceleratul nr. 24 care venea din­spre Bucureşti la intrarea în staţia locală, a deraiat. Un vagon dublu s’a pus deacurme­­zişul liniei. Panica printre călători a fost mare. La un moment dat constatându­­se lipsa unei şine, s’a crezut că e vorba de un atentat. Mai târziu şi­na a fost găsită şi s-a stabilit că deraierea se datoreşte acului de iect.. Toate trenurile expresse din cursul nopţii au suferit întârzieri de 2 ore şi jumătate. La orele 7 şi jumătate dimineaţa circulaţia a fost restabilită. COR. Incendiul din Bulevardul Aseară la ora 11 a izbucnit un incendiu la ghereta cu fructe pro­prietatea d-lui Stefi, situată în ve­cinătatea drogheriei Bruss din bu­levardul Elisabeta (lângă cafe­neaua Bulevard). Focul a luat naştere din negli­jenţa unui băiat de serviciu, care voind să cineze pe lumină, a a­­prins o lumânare. Lumânarea căzând pe nişte hâr­tii acestea s’au aprins. In puţin timp baraca din dosul gheretei cu fructe, în care dormea servitorul, a fost cuprinsă de flăcări. Sosind pompierii, focul a fost stins. Marfa slin gheretă a fost distru­­accelerate şi să de apă.

Next