Adevěrul, octombrie 1928 (Anul 41, nr. 13737-13762)

1928-10-08 / nr. 13743

­ Nilan­gba gândim la eventuala intervenţie a marilor puteri, îndeosebi a Japo­niei. Actualul guvern chinez, în care elementele moderate sunt în preponderenţă, şi-ar consolida ne­greşit poziţia, dacă marile puteri ar renunţa la privilegiile avute în China, aşa cum cere poporul chi­nez. Dar, vor face-o? Până acum nu s-au produs manifestări în acest sens. Dimpotrivă, Japonia nu-şi m­ai ascunde intenţiile în ce pri­veşte Mandoiuria, pe care o consi­deră drept o colonie a sa. Poate faptul că Statele­ Unite au recunoscut de jure guvernul chi­nez, să determine şi pe celelalte puteri la o atitudine mai concilian­tă. Sau, cum centrul de greutate al politicei mondiale se deplasează spre Pacific, e posibil ca tocmai în jurul chestiei chineze ,să se declare conflictul dintre forţele antago­niste. Anul acesta ne poate servi încă multe surprize. I. Cristea Mişcare in magistratură S’a preschimbat in „disponibilitate" pedeapsa „destituire" ce fusese a­­plicata d-lui Theodor Inculeţ ca preşedinte de secţie la tribunalul Chişinău prin decretul regal No. 1SOi din 1924. D. Gheorghe M. Ionescu, prim pro­curor la tribunalul Dolj, a fost îna­intat procuror de secţie la Curtea da apel din Craiova, în locul d-lui Teodor Pătraşcu, trecut în alt post; D. Emil A. Radian, procuror cu aradul de preşedinte de tribunal, la tribunalul Caransebeş, a fost numit prim procuror la tribunalul Dolj, in locul d-lui Gheorghe M. Ionescu, înaintat. .. . . . D. Constantin I. Sasu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit procu­ror cu titlu provizoriu la tribunalul Caransebeş, în locul d-lui Emil A. Radian; D. Mihail M. Rădulescu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucu­reşti, fst magistrat, fost numit ju­d­ecător cu titlu provizoriu la jude­cătoria Cubei din Judeţul Cahul, în locul d-lui Mihail Buruiană, permu­tatD. Nicolae Drăguţescu, supleant la tribunalul Romanaţi, a fost nu­mit în aceiaşi calitate la tribunalul Satu-Mare, în locul d-lui Ioan Nagy, considerat demisionat. D. Grigore L Stănescu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucu­reşti, a fost numit supleant la tri­bunalul Romanaţi, în locul d-lui Nicolae Drăguţescu. La examenele de bacalaureat la li­­ceul M. Eminescu s'au înscris 261 candidaţi şi s’au prezentat 247. Dintre aceştia au reuşit la înscris 103. Restul de 144 au căzut. Unul dintre membrii comisiunei ne-a declarat că elevii sunt foarte slab pregătiţi şi că este posibil ca la oral să mai cadă încă 30 la sută dintre candidați. Precum se vede un adevărat dezastru. Dr. H. MARTIN «“•»IMPOTENŢA Neurastenia, Mister­ia MELANCOLIA, TIMIDITATEA­­, FOBIA Saracena, nevralgia, contracturi,­­tre­murători, reumatism, insomnie, som­­nelenţi, dureri de cap NEVROSA MN­­­MUT ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, bugeţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, im­pulsivi, ONAM­A, INCONTENENŢA DE URINA. — Metode Fizico-Electri­­ce şi Psihice. Hipnotism, persuasiune, autoeugestie, procedeele Prof. Bern­heim Coué Berillon, Dubois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II. Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 a­­ni. Intrarea pe la Cinemata­ și 2—7 a­graf. De închiriat Strada Batistei 30 Apartament 6 camere și halls dependințe, confort modern. . . Chirie 270.000 lei cu ga­raj , fără garaj 250.000. Doritorii se vor adresa: telefon 77/64. Dl INSIilRlAT Casa singură in curte, 5 ca­mare, hali, vestibul, 3 camere subsol, 2 camere de serviciu, bac, confort modern, garaj, Str. Plantelor II A, ______ SO­ PEPINIERE DE POMI SI Vire AITOITE S A. AMBROSI,FISCHER A CO AIUDJUD.ALBA Coitxlog grafts H* ft .1 i* I Caleidoscopul vieţii intelectuale ulii oHtli MâfB LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Statua lui Eminescu Antonin So­va „Ce! mai m­ai*6 poet al peisagiului jceh~, poetul fără egal în­ poesia ce- t, hă... rapsodul liric al unei epoci..“— Un ecou ce ne parvine dela laşi, (cuvine — e singura mărturie cd au tn ace?ti termeni anunţa „Pragei In vechea capitală a Moldovei, I existat. Ce nevoie de o statue lui I presse" moartea poetului Antonin Eminescu? Opera lui nu este, oare, cel mai formidabil monument ? $i, totuş, bunul simt va trebui să învingă. Nu e vorba de prea­trecut prin gând că imortalizarea in piatră a recunoştinţa ce o me­rită cel mai filosof şi mai subtil dintre poeţii neamului, românesc s’ar putea reduce la o urăcioasâ chestie pecuniară? E drept, faptele ar fi îndreptăţit scepticismul. Nu-i, oare, curios că în ţara, in care atâţia pigmei de altădată vorbesc de pe bronzurile lor reci generaţiilor actuale pentru simplul cuvânt că au purtat nume vechi, aduse de departe. — Emi­nescu nu are decât 3-4 anodine busturi pripăşite undeva, în col­­ţuri întunecate? Pigmeilor li se mărirea celui care s'a mărit prin geniul lui, ci de înălţarea noastră prin manifestarea, sentimentelor de admiraţie ce-i datorăm. EM, SOCOR Sova, Dragostea de pământ, nostalgia, tandreţea profundă dă poemelor sale un accent intim şi intens. In descrierea peisagiului ceh, el e poetul realismului ce nu se mulţu­meşte cu adevărul extern al lucruri­lor şi fiinţelor, ci merge până la semnificarea esenţială să desprindă IS. T. B. puterea şi frumuseţea lor. In tabla-1 Reşiţa indic operilor sale inima e mângâ­iată de întristarea sfîşietoare. Peisa­gii văzute cu tot sufletul — asta a­­rată Sova. Extragem dintr’o pagină a lui Kate! Capek o ideie justă despre ta­lentul său tuneze pe nimeni cu durerea sa. n'a acuzat lumea fiindcă ea l-a pă­răsit. N'a încercat să împărtășească nimănui supliciul la care era con­damnat. Noi trăiam in vreme ce el era inchis într’un mormânt, dar de acolo ieșea un glas care celebra pri­măvara, toamna, dragostea şi fru­museţea lumii. In vreme ce noi e­­ram ocupaţi să luptăm pentru feri­cirea şi viaţa noastră, acest om îm­povărat cânta mereu... Căci sufletul e mai puternic decât corpul..." Diferite ştiri . In ziua de 3 Oct., Bulgaria a sărbătorit aniversarea proclamării independenţei şi suirea regelui pe tron. (1878 şi 1918). * — E vorba ca în noul local al u­­niversităţii din Bucureşti să se ame­najeze o capelă pentru studenţii teo-­ logi­— Pictorul Octav Băncilă prepa- I ră o expoziţie pentru Paris. uşi, s'a dovedit că era o alarmă fal­l _ „Astra” va ţine trei conferin­­ţă: plesnise o ţeavă de calorifer şi I ţe­­n Dobrogea cu ocazia semicente­narului. i n.__. 7 Oct. C. Brătescu : Populaţia Binari Dobrogei. Drachme li Oct.: I. Roman: Drepturi asupra­­ Leve Dobrogei. 21 Oct... Georgescu: Şcoala în Do­brogea. MIHAIL EMINESCU Alegerea comunală dela Beiuş unde Eminescu, a trăit o bună parte din sbuciumata si modesta lui viaţă şi unde este considerat, printr’un sentiment de mândrie lesne de înţeles, ca ieşan, un, comitet de literaţi şi admiratori ai marelui poet se străduieşte de mici­ ,c . , ,­tă vreme să strângă fondul nece-BElUij, 4. ’ EriI a avut loc ale-1 scr pentru ridicarea unei statui gei’ea comunală din acest oraş a­l fruntaşului poesiei româneşti. românesc dela poalele vestice ale S’a publicat și concursul; s’a a­una*Hberalo-maghiară, Înfrunte cu\p*mâ^îmrru Schmidt' preAte^af comTsid'toterf&H* Totuş opera nud încă asiguradă. A doua listă, cetăţenească, inIEtima na fost încă strânsă tn in­­frante cu d. George Cosma, care I (regime şi comitelui de iniţiativă voia realegerea fostului consiliu co-155 sbate în greutăţi de tot soiul, numai disolvat. I E de necrezut. Cine şi-ar fi pu-Liberaliî au făcut numeroase inge­­lut închipui că înălţarea unei sta­­rinţe, nelăsând la vot pe alegătorii I lui lui Eminescu ar întâmpina pronunţaţi opoziţionîştî.­­dificultâţi materiale chiar pe a-Astfel au fost îndepărtaţi dela ur­ ceasta vreme de criză? Cui i-ar fi nă 150 de alegători opozanți. .­­ . Rezultatul alegereî, publicat era, este următorul: înscriși 707 alegători. Votanți 557. Lista liberalo-maghîarit a întru­nit 333 voturi. Lista vechiului consiliu disolvat 210 voturi. 11 voturi au fost anulate. Lista aleasă e următoarea : Narva Traien Cosma liberal. loan Mocian, liberal. Iosif Kristof, maghiar. Vaier Vaidi, liberal. Vaier Ardelean, liberal. Adolf Weiss, evreu-maghiar. Vasile Matica, liberal. Prank Quai, maghiar. Eugen Buchwald, evreu- magh­iar. Nicolae Cristea, liberal. loan Budai, maghiar. Vasile Gudin, liberal. Supleanţi: Petru Oraş, maghiar-liberal. loan Roman, liberal. Francisc Voinovsky, maghiar. Petru Hăndălău, liberal. Candidaţii listei opoziţiei eu fă-CORESP. Din Cluj ministrativ Fărcășanu,­, cu condiz­,­­ ceraa prefecture! de Odorhei, îin lo­cul fostului prefect Andreas care a­­ demisionat. * In îm­prej­urări cu totul miste­rioase a încetat din viată intr'o ma­gazie din strada Căii Ferate No. 6 Desfiinţarea­ vizei paşapoar­telor intre Spania şi Germania BERLIN, 5 (Bador). — Un acord încheiat intre Spania şi Germania ii revede desfiinţarea vizei paşapoar­­telor. Noua dispoziţie va intra în vicoere o© ziua de 15 octombrie. A APĂRUT Adevĕrul Literar şi Artistic No. 409 cu următorul sumar : Ancheta Adevărului literar : OH. BRAESCU : CUM AM PE­TRECUT VACANŢA M. Sadoveanu: Pescuitul racilor şi altele; Liviu Rebreanu: Berlin (cel dintâi German; Aspecte berlineze; Este, dar s’a isprăvit; T. Arghezi: Manual de morală practică; N. Da­­videscu: Leagăn de cântece; Tudor Vianu: Antecedentele şi difuziunea cinematografică; H. Blazian: Expo­ziţia artei franceze (cu numeroase reproduceri); D. V. Barnoschi: Radu Rosetti; Isabela Sadoveanu : Alice Gabrielescu („Necunoscuta”); M. Se­­vastos: Cronica teatrală; Sergiu Io­nescu: Cronica muzicală; Dr. Caba­nos: Nebuniile carnavalului ; V. Corolenco: Domnul Câtrian, socia­listul. . Aventura, sculptorului Carpeaux Teatrul basc; imaginaţia în faţa tribunalelor; Amorul şi religia. ..Tolstoi” pe scenă; Transilvania Teatrul in Statele­ Unite. Recenzii. Revista Revistelor. _ In­semnări. Cronica șahului. Curiozi­tăți. Caricaturi. Curios!... goliciunea fetei se reflectă­­ burgului... și­­ cu gândul la D-ta în ceva asemănător cu o oglindă­.. . Aleargă la ei numai de cât.. .prietenul d-tale se aruncă asupra Plecai din f­a 11 oginzii cu un cuțit. ..,Oglinda aceia se sparge, dar răb­­­dările sticlei nu cad pe jos, ci ră­mân suspendate... ca nişte cârpe scro­bite... Iată­ prietenul îşi pune pe cap o pălărie şi pleacă din cameră... Co­pila se îmbracă... şi acum plânge cu faţă în mâini... El scoboară multe scări şi păşeşte în stradă... Traver­sează un bulevard... Trece pe lângă un om de fier urcat pe o stâncă... şi omul de fier e cu mâna pe spadă, ameninţător.... Prietenul se opreşte nehotărlt în poarta unei grădini mari.­ ...Acuma­.. intră... Se aşeaza pe o bancă... E abătut— e aşa de abătut./ „ , , ... Doamna Sin-Lo-Ta­ma priv, fix, cu ochii halucinaţi. îmi luă­ apoi mână şi şopti, exte­­nuată. . . — .jDomnule— pictor,... prietenul pierdut se află in grădina Luxam­N, N. TONITZA cabinetul doamnei Sin-Lo-Ta, deconcertat și umilit... Peste o jumătate de oră eram In Luxemburg. Kin-Kin se afla în adevSr acolo, pe bancă, la umbra unei statui a­lbe între boschete ruginii. Când mă zări în fundul ariei avântă către mine, îmi căzu la piept — și începu să plângă — Vrei să dejunăm împreună? zise el, într’un târziu. — Bucuros. Dar unde? -I. Rue Huyghens, în atelierul meu. Fericirea reîntâlnirii îm­i era spo­rită acum de o perspectivă, la care râvnisem fără speranţă. Voi avea, în sfârşit satisfacţia­ de a fi singurul dintre prietenii lui Kin- Kin, cinstit cu excepţionala favoare de a pătrunde în misteriosul cămin al celui mai ciudat clinice Iova «DEVRITO! Panica în teatru Prefectul poliţiei din Paris a pri­mit, dăunăzi, o curioasă scrisoare. Un consilier municipal îi cere să se informeze despre cauzele incendiului care a distrus teatrul din Madrid şi care a făcut 300 de victime. Consili­erul vrea să ştie­ de ce s-a desfăşu­rat contestaţie contra alegerii, ară­­tat catastrofa cu atât repeziciune şi când abuzurile săvârşite, în ce condiţiuni s’a produs panica. Cauzele incendiului şi propagarea lui rapidă sunt chestiuni card pot şi trebue să, intereseze un consiliu mu­nicipal. Cu totul altă chestiune e­­ panica. Ea nu mai depinde nici de __ _ _ _ . . . . . , prevederile, nici de măsurile primă-CLJ, o. — Azi a avut loc o jm-­ riel. E o chestie de psihologie a mas­­portantă consfătuire cmiducato-­ setor diferă, după temperamente, rilor organizaţiei naţional-ţărăniste dela un popor la altul, din Cluj. A prezidat d. dr.Iuliu Ma-1 Fir­eşte, primejdia provoacă ace­­nîu, care a sosit astăzi de la Bucu-1­­ea şi emoţii la toate neamurile, sub veştî. La, această consfătuire a­par-1 toate latitudinile globului. Sunt însă ticipat şi„d. dr. Alex. Vaida VS8X9“, I nuanţe de mare importanţă, venit anume dela moşia sa Olpret. I js-a exiSt& spectacol mai îngrozitor, judeţul Someş. _ _ j decât panica într’o sală de teatru. w !* . |Dar intensitatea panicei şi, în deo-Ministerul de interne a. însărcinat I sebi, consecinţele ei dezastruoase, astăzi pe d. inspector general ad-1 depind, mai cu seamă de spectatori Am avut prilejul — sunt mulţi ani de atunci — să fiu martor la o panică isbucnită într’un teatru ro­mânesc. La Iaşi, pe timpul unei re­prezentaţii la Teatrul Naţional,un o­­fiţer părăsi, întâmplător sala. Pe _____ ___ culoar intră într*’o ceaţă de fum sau fata Maria Dulca în vârstă de 18 de aburi, aude ţâşnitori şi pârâi ani, originară din comuna Someşeni. turi... Revine repede în sală, strigă Cadavrul prezintă urme de violen­ţă. In clipa când a fost descoperită de către stăpâna sa Bertha Fein­­gold, fata era încă în viaţă dar nu mai putea, articula nici un cuvânt. Autorităţile au deschis o anchetă. Faci şi se salvează! Cât ai clipi din ochi, spectatorii au sărit de pe scaune ca de pe o plită încinsă. Toţi şi-au pierdut simţul m­entării; nimeni nu mai ştia inco­tro trebue să apuce ca­ să­ scape mai repede. Actorii au amuţit şi au Înţepenit pe scenă, — figuri de cea­ră dintr’un panopticum. Noroc că nu prea erau mulţi spec­tatori ! înainte însă, de a ajunge până la ofiţerul crezuse că arde teatrul Până ce lumea s’a liniştit — a mai durat... Altă dată — câţiva ani mai târziu mi-a fost dat să asist iarăşi la o panică, produsă în teatrul din Ber­na. Sala era tixită. Deodată, culisele și întregul decor au început să fâl si întregul secoi a început sa tâie pe scenă ca pânzele sfâşiate de Q 3uUD3r6 SBÎlBfBlS BXu30r** furtună ale unei corăbii. Candela- „ ® ... lorul greu zuruia şi se clătina, zmun­­cind lanțul de care era atârnat. Un freamăt, o tresărire trecu prin sală ca o bătae de aripi. Deodată răsunară câteva strigăte de comandă : Rubig! — Și liniște s'a făcut... Trecusem prin zguduitura unui puternic cutremur de pământ. Ţinând seamă de temperamentul spaniol, ne putem închipui intensi­tatea panicei de la Novedades. Amă­nuntele sunt îngrozitoare. Spaniolii au obiceiul să vină cu întreaga fami­lie la teatru; nici pruncii nu sunt lăsaţi acasă!... Se ştie ce motiv de panică sunt copiii pentru părinţii lor, când in­tervine cel mai mic accident Aşa se explică de ce sunt atâţia copii prin­tre victime. S’a relevat, in legătură cu incen­diul­ din Madrid, că în toate teatrele spaniole, fumatul nu-i oprit. Şi nu toţi spectatorii sting chibriturile şi mucurile de ţigară înainte de a le arunca. Se afirmă chiar că incen­diul teatrului Novedades se dato­­reste neglijenţei unui fumător. Este insă infinit, probabil că n’ar fi fost atâtea victime dacă nu intervenea acea panică excesivă de care e capa­bilă fierbinţeala sângelui meridio­nal... F. DIMA Expoziţia jubilară a soc. „Tinerimea Artistică" Soc. „Tinerimea Artistică“ va deschide Duminică 21 Octombrie c., in pavilionul de la Şoseaua Kise­­leff, expoziţia sa jubilară. Toţi membrii societari şi foştii membri societari, cari doresc a ex­pune, urmează să trimită de ur­genţă pe adresa dH pr Ip. Strâmbu, str. Delavrancea 7 (fostă Avedic) sau M. H. Georgescu, str. Zebrului titlurile lucrărilor ce vor fi ex­puse precum şi 2 fotografii după acele lucrări, pentru a putea fi re­produse în catalog. Aceasta până cel mai târziu 8 oct. c. Lucrările membrilor societari se­or trimite direct în localul expo­ziţiei în zilele de joi şi 17 Oct. de la ora 9 a. m­, până seara. Membrii asociaţi, cari doresc a expune pot trimite cel mult 3 lu­­rări, d­in care juriul va alege una. Lucrările vor fi trimise d-lui Fr. Stork, str. Alexandri 16, până cel mai târziu in seara zilei de 10 Oct. Activitatea filar­monicei din Zagreb De curând a fost creată la 2­agreb societate fila­rmonică. Zilele aces­tea, ea și-a­ întocmit, programul pen­tru Stagiunea de iarnă. In reperto­riul bogat, al Filarmonicei din Za­greb se află in cea, mai mare parte opere ală compozitorilor iugoslavi. Muzica străină este reprezentată in special prin compozitorii cehi şi ruşi. Repertoriul mai cuprinde şi bucăţ din muzica clasică germană, fran­ceză şi italiană. Se va organiza de asemenea şi un concert de muzică bulgară. Ca oaspeţi vor conduce orchestra şi cunoscuţii compozitori străini, ca Celansky, Ostrod­, Nedbal din Praga, prof. Weingartner, violonistul ma­ghiar Dohnanyi şi alţii. Propagandă muzi­cala românească Din Copenhaga­ se anunţă că festi­valul românesc dat de orchestra Fi­larmonică locală, dirijată de d. Schnod­er-Petersen şi care a avut loc acum câtva timp acolo, s’a bu­curat­ de un foarte frumos succes. D. Penescu, ministrul nostru în Danemarca, a asistat al această ma­nifestaţie muzicală. încă odată mu­zica românească a demonstrat utili­tatea ei în străinătate, dovedind a fi cea mai bună şi cea mai simpati­că propagandă pentru ţara noastră. Programul a fost următorul: U­­vertura la Ecuba de C. Nottara, Rap­sodia concertantă pentru vioară de Stan Golestan, Privelişti moldove­neşti, suită de N. Java şi Rapsodia română de George Enescu. Două aniversări Gazetele străine de literatură ne aduc vestea şi se pregătesc să ce­lebreze aniversarea, celui al cincize­­cilea an împlinit de Upton Sinclair şi de C. F. Ramuz. Pentru cei dintâi elogiile se cu­prind în chiar numele lui, toată lu­mea literară cunoscând şi iubind pe marele scriitor american. Ramuz, celebru în Fiinţa şi El­veţia, cunoscut şi apreciat de restul lumii literare, a avut o carieră scrii­toricească foarte rapidă şi fecundă în succes şi opere, după război. Cercetările din Polonia in legătură cu crima din Cernăuţi Din Cernăuţi ni se comunică ştirea­­ că anchetarea tânărului Paul Cirenke de către poliţia din Lodz bănuit a­ fi asasinul Bronis­­lavei_ Lopuszanska, s’a terminat Comisarul Amster din poliţia cer­­năuţeană a fost la Lodz şi a dat lă­muririle necesare pentru a încerca sa stabilească unde se afla­­ Paul Grenkc în noaptea crimei. Judecătorul de instrucţie de a­­colo a comunicat ca rezultatul anchetei se va trimite în mod ofi­cial poliţiei din Cernăuţi. PALATUL JUSTIŢIEI In chestiunea agronomului Stroescu, care după cum se ştie, e învinovăţit că a primit bani dela plugarii din Vlaşca pentru a-i uni­, proprietari, s’a judecat ori la Came­ra de punere sub acuzare, apelul făcut de agronom pentru punerea lui în libertate In schimbul trei cauţiuni de 20 de mii lei. Apelul a fost admis. I­­ri tribunalul Ilfov secţia I-a a judecat în fond procesul fraude­lor de 2.500.000 lei, săvârşit la mi­nisterul de externe acum 5 ani de către St. Popescu, directorul gene­ral al contabilităţii şi şeful de bi­rou Russe Constantinescu. Procesul a fost amânat pentru Miercuri 10 Octombrie. — In virtutea unei opţiuni de vânzare de material lemnos ce se dăduse de către composesoratul de p­ăduri din Băleni, d-lui Desideriu arta, d-sa intentase acţiune la tri­bunalul Sf. Gheorghe prin care ce­rea composesoratului să-i plătească 800 de mii lei, daune pentru neres­­pectarea opţiunei. Cum tribunalul a respins acţiunea, reclamantul a fă­cut apel la Curtea din Braşov care a obligat composesoratul să plă­tească reclamantului suma de 260 de mii lei. Ambele părţi au făcut recursuri la Curtea de casaţie. Ca­saţia le-a respins azi recursurile confirmând deriziunea curţii de fond.­­ Mai mulţi asiguraţi ai societăţii de asigurare „Belgo-Română" vă­zând că nu li se achită poliţele, au chemat societatea în declarare de faliment. Procesul s’a desbătut ori în faţa tribunalului Ilfov. Cu toată opunerea reprezentantului societă­ţii, tribunalul a Încuviinţat chema­rea la interogator a directorilor ei S’a fixat termen de judecată la Noembrie. ■— Titularul cabinetului H in­strucţie a trimis în judecată în sta­re de arest, pe şoferul V. Ciurea­­ care in luna de 4 August a­ omorât cu mașina pe locuitorul Sf. Brânză din R.­Sărat. Pentru că șoferul n’a­­vea permis, a fost dat in judecată și proprietarul mașinei. Fraudele petrolifere In chestiunea fraudelor petrolife­re, înalta Curte de Casaţie, a amâ­nat judecata recursului făcut de cei 7 arestaţi din lotul al II-lea, pentru ziua de 10 octombrie. Camera de punere sub acuzare a judecat ori apelurile făcute de a­­restaţii lotului I, prin care apelanţii ceruseră infirmarea mandatelor. Au fost respinse 4 din cele 5 cereri. Pretorul Georgescu care făcea parte din acest lot a fost pus in libertate. El e primul care a reuşit dintre toţi arestaţii acestei afaceri să-şi dobân­dească libertatea. D. consilier Eugen Enescu a luat ori suplimente de interogatorii de­putatului Tolea şi lui M. Zăgănescu, apoi după ce a mai audiat pe mar­torul dr. Frei şi pe informatorii Constantinescu din Viforâta şi Di­­nescu din Târgovişte, magistratul instructor a plecat in regiunea O­­chiuri, Gorgota şi Glodeni spre proceda la identificarea terenurilor care au fost încălcate, căci după datele adunate mai sunt încă 100 de pogoane, concesionate prin siste­mul complicităţii. Cei care au ope­rat în aceste regiuni vor forma ulti­mul lot de implicaţi. Desminţirea ciocnirei de la graniţa albano-iugoslavă B­URSA BUCUREȘTI, 1 Octombrie Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ B-ca Blank 1540 B-ca Naţională 13.400, 425, 400. 50. 400 Bank of Romania duplicat 2200 B-ca Scont 420 Petrol Govora 750 Petrollul Românesc 890 Astra Română 3225 Credit Minier 1220, 50, 30 România Petrolifera 530 Steaua Română 1700, 675, 80, 50,70 I. R. D. P. opt. 420, 30 1180 920, 15, 10 950, 5 740, 50 58.55 Ultimele cotaţiuni ale leulu 9.12% 3.14% 5S­ 25 73.12% Petroliferele Române la Paris PARIS 5 (Raderi. Astra Română 541. Steaua Română 283. Concordia necotat, Petrol-Block 71. Redevenţa, necotat. Cota cerealelor Clăd. Românească Mica împroprietărirea 100 lei 15,55 fr. fr. la Paris „Act poet „te ciute, te *»P°g||QQ |gj | « f[_ |g­jjj[j­ j|| La noi devizele susţinute Lipsa de afaceri continuă să se menţină pe piaţa noastră de de­vize. Transacţiuni rare, cursurile | Insă sunt în urcare. In târgul liber au cotat. Franci francezi Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilling­ austriaci Pengő Cor. cehoslovace FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.31 jum. la Zuerich; la Paris lira sterlină e negociată la 124. LIRA ITALIANA e calmă la 27.18 la Zuerich. LIRA STERLINA e staţionară la 23.19,10. 5 Octombrie 1928 LIVERPOOL 3 (Hadot). Deschiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octombrie 9,4%, Decembrie 9,5%, Martie neco­tat. închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octombrie 9,5%, Decembrie 9,5%, Martie 9,6. Porumb. Tendinţa fermă. Octom­brie 8,4%, Decembrie 8,5­%, Noem­­brie 8,6. CHICAGO 5 (Rador) Grâu. Tendinţa Decemb. necotat. Martie 123%, Mai 126. Porumb. Tendinţa fermă. Decemb 82%, Martie 84%, Mai 87%. Ovăz. Susţ. Decemb. 43%, Martie 43%, Martie 43%, Mai 46. Secară. Tendinţa susţ. Decemb. necotat Martie 106%, Mai 109% WINNIPEG 3 (Rador). Grâu. Tendinţa fermă. Octomb. 120%, Decembrie 119%, Mai 124%­­Ovaz. Octombrie 50%. Decembrie necotat. NEW-YORK 3 (Rador). Cafea Rio Decembrie 1630. Ianuarie necotat. Martie 15­74. Mai 15.44. Iulie 14.95. Tendinţa susţinută. 20.59.50 cor. cehe = 100 lei la Pra- NEW-YORK 5 (Rador). Calea Santos Decembrie 21.90. ianuarie neco­tat. Martie 21.30. Mai 21. Iulie 20.70 Tendinţa susţinută. 2.54% mărci germ. = 100 lei la Berlin 15.50 frs, ir. = 100 lei, la Paris 3.15 frs, elv. — 100 lei la Zuerich.­­800 lei — o liră sterlină la Londra­­3.47 pengő — 100 lei la Budapesta Schimbul in străinătate 5 Octombrie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.03 New-York 25.58% Fiorini olandezi Dolari 6.47— 6.49 31.85— 31.95 22.98— 23.05 802.00— 804.00 8.65%— 8.68 85 K— 86.00 39.40— 39.50 18.50- 19.00 23.30— 23-36 28.85— 28.95 4.90%— 4.92 2.90— 2.95 2.15— 2.20 1.20- 1.22 66.35— 66.50 165.00— 165 % Germania 609.25 Belgia 355.50 Italia 133.85 Praga 75.90 România 15.45 Elveţia 492.50 Olanda 1026,— ZUERICH (închiderea) Berlin 123.75 Amsterdam 208.35 New-York 5.19.60 Paris 20.31 Londra 25.19 Milano 27.20 Praga 15.40 Budapesta 90.64 Belgia Bucureşti Varşovia Viena Piaţa cerealelor la Brăila In obor s’au vândut 240 care orz cu 5.40—5.60 ; 40 care grâu cu 7.80—8.60; 2 care porumb cu 7.40- 8.50; 2 care răpită cu 6 și 2 care cu 7.20. La Bursă grâul a cotat 78—81 mii 500 vagonul, fasolea 2902 şi fasolea de rând 194.000 vagonul. INFORMAŢII Primim următoarele: Funcţionarii Academiei Române vor face, Duminică 7 octombrie cu­rent, un parastas pentru pomenirea de doi ani a regretatului lor coleg, fostului bibliotecar şef al bibliotecii Academiei, AL Ionescu-Sadi. Parastasul se va oficia la ora 11 a. m., la biserica Sf. Nicolae­ Ta­­bacu, Calea Victoriei, vis-a-vis de Academie. Domnul Docent Dr. I. DANIEL şi-a reluat consultaţiunile pentru maladii de nutriţie şi interne. Orele 5—7. Piaţa Sf. Ştefan, 6. Telefon 76/02. Ministerul sănătăţii­ a fost infor­mat că la Santiago del Estern (Ar­gentina) bantuc cu furie ciuma bubonică. Duminică la orele 10 dimineaţa precis va avea loc la TEATRUL MIC, şezătoarea culturală şi artis­tică organizată de revista „DIMI­NEAŢA COPIILOR”. In program: Conferinţa d-lui N. Batzaria, declamaţii, dansuri, co­media într’un act „O păţanie a lui Haplea“, muzică instrumentală, nu­mere comice şi de acrobaţie, etc. Fabrica de ciocolată „Suchard“ va distribui gratuit prin tragere la sorţi, un mare număr de pachete şi cutii din delicioasele sale produse. Biletele de intrare se găsesc la sediul revistei, str. Sărindar 7 (par­ter). Din Constanţa ni se comunică ştirea că ori noapte s-a împotmolit la gurile Dunării, vaporul grecesc C­as­sos, plecat cu o încărcătură din Galaţi. Vaporul a suferit uşoare ava­rii. La faţa locului au plecat in aju­­tor două remorchere ale comisiei europene. DeseA­cterocr Teatrului C­HAT- N­O­I­R Aseară, in faţa unei salî arhi­pline s’a deschis teatrul de varie­tăţi CHAT-NOIR, unde s’a desfăşu­rat un program extrem de bogat, interesant. Publicul a gustat cu plăcere desfăşurarea şi hohotele de râs nu conteneau în faţa flariantu­lui comic vienez I. Fleischman. Cuplete pline de spirit, şansonete, mimică redate cu o vervă îndră­cită. Drama vedetă franceză, cu un timbru vocal agreabil, a cucerit a­­plauze. Zetly comic francez irezis­tibil. Timagra maestrul dansului spaniol plină de graţie. Tyldă­u­- Lee de la Folies-Bergere din Paris. Zli­na Jaic & Maurelis, dansuri acro­bate, _ Unicul dansator care lu­crează aceste dansuri clasice cu o partenera de 70 kgr. Intr’un cuvânt, un spectacol care va atrage de­si­gur multă lume, acum la începerea sezonului teatral de iarnă, mai ales pentru familii. Serviciul­­ informaţiilor, din mi­nisterul de interne, ne aduce la cu­noştinţă că, in conformitate cu dis­­poziţiunile conutriţiunei şi regula­mentului radiotelegrafic internaţio­nal, nici o staţiune radiotelegraafica nu se va stabili sau exploata f­ăra­ta licenţă eliberată de guvernul ţă­rii de care depinde vrea staţiune. Astfel fiind, societăţile de tran­sportări fluviale şi maritime cum şi particularii cari posedă sau ne­iese să instaleze staţiuni radiotele­­grafice, au obligaţia să ceară ad­ministraţiei P. T. T. eliberarea unei autorizaţiuni şi a achita taxele de verificare şi abonament anual cu­prinsa in legea şi tariful pentru in­stalarea şi folosinţa staţiunilor şi postărilor radioelectrice, lege pu­blicată in ,Monitorul oficial" ,No. 157, luna Martie 1923. Doctorul G. ZAMFIRESCU fost intern al spitalelor din Paris, fost, medic al Eforiei. Spitalelor ci­vile, Docent Universitar" Reîntorcându-se în Capitală şi-a reluat consultaţiunile pentru BOLI INTERNE în fiecare zi de la­ 4-7, strada Polonă No. 11. Din Iaşi aflăm că s-au dat rezul­tatele la două din cele patru comisi­­uni de examinare la bacalaureat La com­isiunea a IV dela liceul Naţional d­in 138 candidaţi, au reuşit numai 36, iar la comisiunea dela­ liceul de fete Oltea Doamna din 160 de candi­date au reuşit Si. Mâine se vor da rezultatele dela, .zetelnice comisiuni. „CONTENCIOSUL“ Birou de Informaţiuni judiciare şî administrative Directori : CEZAR SIMIONESCU M. GRAUR, avocaţi. Sărindar 7-11 (Palatul Adevărul" Citiţi toţi azi in „LECTURA” No. 191; „SUB PĂMÂNT” — un cutre­murător roman din traiul infernal al fraţilor noştri umiliţi şi obidiţi — de NEMIROVICI • DANCENKO, di­­rectorul noului teatru de artă din Moscova, Scrierea complectă — nu­mai lei 5, Le chioşcari in librari ATENŢIUNE ! Cumpărând tablete de Aspirină, cereţi in mod insistent ambalajul original „Bayer" (a 6 sau 20 tablete). Aceasta vă garantează marca originală şi calitatea ei, D0ef0rSI&MA M­B­ERA , docent universitar pentru boale şi­­ operaţiuni de URECHI, NAS şi GAT , şi-a reluat consultaţiunile. Calea Victoriei 28.­­ ______ TIRANA, 5 (Rador). — Ştirea pu.f In comuna Mavrodin jud. Teleor­eiicată de ziarul „Politika” din Bec­­man s’a ivit un al doilea caz de pa grad, din sursă greacă, relativă la o ralizie infantila, la copilul Gheorghe fia Telegrafiei albaneză, ea fiind Bivolaru. S’au luat mașini .*« îzo­­comnleet Urnita de erfec adevăr, ilara. ­­ dinara a Sindicatului Ziariştilor Comitetul Sindicatului Ziariştilor I­ga din Bucureşti demisionând, in unani 13.30 % Shilingi — 100 lei la Viena unitate, in şedinţa de la 4 Octombrie 1928 urmând să gireze lucrările cu­rente, a decis, conform statutelor, convocarea adunării generale extra­ordinare in termen legal pentru ale­gerea unui nou comitet. Conform prevederilor statutare, a­­dunarea generală se va ţine prin ur­mare Duminecă 2/ Octombrie 1928 la orele 10 dimineaţa in Palatul Sindi­catului Ziariştilor din Bucureşti, cu următoarea ORDINE DE ZI 1) Descărcarea comitetului de ges­tiunea sa pe timpul de la 1 Ianuarie­­ 1928 până la 21 Octombrie 1928. 2) Alegerea a nouă membri in co-­ mitet. Adunarea va putea lua decisiuni I legale cu majoritatea membrilor în­scriși, — și la a doua convocare cu­­ o treime din acelaș număr. Candidaturile se primesc, conform procedurei statutare până in seara­­ de Joi 18 Octombrie 1928, orele 11 d. a., la secretariatul Sindicatului Zi-­­­­triștilor din București.

Next