Adevěrul, octombrie 1928 (Anul 41, nr. 13737-13762)
1928-10-08 / nr. 13743
Nilangba gândim la eventuala intervenţie a marilor puteri, îndeosebi a Japoniei. Actualul guvern chinez, în care elementele moderate sunt în preponderenţă, şi-ar consolida negreşit poziţia, dacă marile puteri ar renunţa la privilegiile avute în China, aşa cum cere poporul chinez. Dar, vor face-o? Până acum nu s-au produs manifestări în acest sens. Dimpotrivă, Japonia nu-şi mai ascunde intenţiile în ce priveşte Mandoiuria, pe care o consideră drept o colonie a sa. Poate faptul că Statele Unite au recunoscut de jure guvernul chinez, să determine şi pe celelalte puteri la o atitudine mai conciliantă. Sau, cum centrul de greutate al politicei mondiale se deplasează spre Pacific, e posibil ca tocmai în jurul chestiei chineze ,să se declare conflictul dintre forţele antagoniste. Anul acesta ne poate servi încă multe surprize. I. Cristea Mişcare in magistratură S’a preschimbat in „disponibilitate" pedeapsa „destituire" ce fusese aplicata d-lui Theodor Inculeţ ca preşedinte de secţie la tribunalul Chişinău prin decretul regal No. 1SOi din 1924. D. Gheorghe M. Ionescu, prim procuror la tribunalul Dolj, a fost înaintat procuror de secţie la Curtea da apel din Craiova, în locul d-lui Teodor Pătraşcu, trecut în alt post; D. Emil A. Radian, procuror cu aradul de preşedinte de tribunal, la tribunalul Caransebeş, a fost numit prim procuror la tribunalul Dolj, in locul d-lui Gheorghe M. Ionescu, înaintat. .. . . . D. Constantin I. Sasu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucureşti, fost magistrat, a fost numit procuror cu titlu provizoriu la tribunalul Caransebeş, în locul d-lui Emil A. Radian; D. Mihail M. Rădulescu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucureşti, fst magistrat, fost numit judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Cubei din Judeţul Cahul, în locul d-lui Mihail Buruiană, permutatD. Nicolae Drăguţescu, supleant la tribunalul Romanaţi, a fost numit în aceiaşi calitate la tribunalul Satu-Mare, în locul d-lui Ioan Nagy, considerat demisionat. D. Grigore L Stănescu, licenţiat în drept de la facultatea din Bucureşti, a fost numit supleant la tribunalul Romanaţi, în locul d-lui Nicolae Drăguţescu. La examenele de bacalaureat la liceul M. Eminescu s'au înscris 261 candidaţi şi s’au prezentat 247. Dintre aceştia au reuşit la înscris 103. Restul de 144 au căzut. Unul dintre membrii comisiunei ne-a declarat că elevii sunt foarte slab pregătiţi şi că este posibil ca la oral să mai cadă încă 30 la sută dintre candidați. Precum se vede un adevărat dezastru. Dr. H. MARTIN «“•»IMPOTENŢA Neurastenia, Misteria MELANCOLIA, TIMIDITATEA, FOBIA Saracena, nevralgia, contracturi,tremurători, reumatism, insomnie, somnelenţi, dureri de cap NEVROSA MNMUT ŞI A STOMACULUI (palpitaţie, bugeţuri, noduri, vărsături, aerofagie). Tratamentul copiilor întârziaţi, impulsivi, ONAMA, INCONTENENŢA DE URINA. — Metode Fizico-Electrice şi Psihice. Hipnotism, persuasiune, autoeugestie, procedeele Prof. Bernheim Coué Berillon, Dubois, etc. — Calea Victoriei 33 fost 47 Etaj II. Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 ani. Intrarea pe la Cinemata și 2—7 agraf. De închiriat Strada Batistei 30 Apartament 6 camere și halls dependințe, confort modern. . . Chirie 270.000 lei cu garaj , fără garaj 250.000. Doritorii se vor adresa: telefon 77/64. Dl INSIilRlAT Casa singură in curte, 5 camare, hali, vestibul, 3 camere subsol, 2 camere de serviciu, bac, confort modern, garaj, Str. Plantelor II A, ______ SO PEPINIERE DE POMI SI Vire AITOITE S A. AMBROSI,FISCHER A CO AIUDJUD.ALBA Coitxlog grafts H* ft .1 i* I Caleidoscopul vieţii intelectuale ulii oHtli MâfB LITERE, ŞTIINŢE, ARTE Statua lui Eminescu Antonin Sova „Ce! mai mai*6 poet al peisagiului jceh~, poetul fără egal în poesia ce- t, hă... rapsodul liric al unei epoci..“— Un ecou ce ne parvine dela laşi, (cuvine — e singura mărturie cd au tn ace?ti termeni anunţa „Pragei In vechea capitală a Moldovei, I existat. Ce nevoie de o statue lui I presse" moartea poetului Antonin Eminescu? Opera lui nu este, oare, cel mai formidabil monument ? $i, totuş, bunul simt va trebui să învingă. Nu e vorba de preatrecut prin gând că imortalizarea in piatră a recunoştinţa ce o merită cel mai filosof şi mai subtil dintre poeţii neamului, românesc s’ar putea reduce la o urăcioasâ chestie pecuniară? E drept, faptele ar fi îndreptăţit scepticismul. Nu-i, oare, curios că în ţara, in care atâţia pigmei de altădată vorbesc de pe bronzurile lor reci generaţiilor actuale pentru simplul cuvânt că au purtat nume vechi, aduse de departe. — Eminescu nu are decât 3-4 anodine busturi pripăşite undeva, în colţuri întunecate? Pigmeilor li se mărirea celui care s'a mărit prin geniul lui, ci de înălţarea noastră prin manifestarea, sentimentelor de admiraţie ce-i datorăm. EM, SOCOR Sova, Dragostea de pământ, nostalgia, tandreţea profundă dă poemelor sale un accent intim şi intens. In descrierea peisagiului ceh, el e poetul realismului ce nu se mulţumeşte cu adevărul extern al lucrurilor şi fiinţelor, ci merge până la semnificarea esenţială să desprindă IS. T. B. puterea şi frumuseţea lor. In tabla-1 Reşiţa indic operilor sale inima e mângâiată de întristarea sfîşietoare. Peisagii văzute cu tot sufletul — asta arată Sova. Extragem dintr’o pagină a lui Kate! Capek o ideie justă despre talentul său tuneze pe nimeni cu durerea sa. n'a acuzat lumea fiindcă ea l-a părăsit. N'a încercat să împărtășească nimănui supliciul la care era condamnat. Noi trăiam in vreme ce el era inchis într’un mormânt, dar de acolo ieșea un glas care celebra primăvara, toamna, dragostea şi frumuseţea lumii. In vreme ce noi eram ocupaţi să luptăm pentru fericirea şi viaţa noastră, acest om împovărat cânta mereu... Căci sufletul e mai puternic decât corpul..." Diferite ştiri . In ziua de 3 Oct., Bulgaria a sărbătorit aniversarea proclamării independenţei şi suirea regelui pe tron. (1878 şi 1918). * — E vorba ca în noul local al universităţii din Bucureşti să se amenajeze o capelă pentru studenţii teo- logi— Pictorul Octav Băncilă prepa- I ră o expoziţie pentru Paris. uşi, s'a dovedit că era o alarmă fall _ „Astra” va ţine trei conferinţă: plesnise o ţeavă de calorifer şi I ţen Dobrogea cu ocazia semicentenarului. i n.__. 7 Oct. C. Brătescu : Populaţia Binari Dobrogei. Drachme li Oct.: I. Roman: Drepturi asupra Leve Dobrogei. 21 Oct... Georgescu: Şcoala în Dobrogea. MIHAIL EMINESCU Alegerea comunală dela Beiuş unde Eminescu, a trăit o bună parte din sbuciumata si modesta lui viaţă şi unde este considerat, printr’un sentiment de mândrie lesne de înţeles, ca ieşan, un, comitet de literaţi şi admiratori ai marelui poet se străduieşte de mici ,c . , ,tă vreme să strângă fondul nece-BElUij, 4. ’ EriI a avut loc ale-1 scr pentru ridicarea unei statui gei’ea comunală din acest oraş al fruntaşului poesiei româneşti. românesc dela poalele vestice ale S’a publicat și concursul; s’a auna*Hberalo-maghiară, Înfrunte cu\p*mâ^îmrru Schmidt' preAte^af comTsid'toterf&H* Totuş opera nud încă asiguradă. A doua listă, cetăţenească, inIEtima na fost încă strânsă tn infrante cu d. George Cosma, care I (regime şi comitelui de iniţiativă voia realegerea fostului consiliu co-155 sbate în greutăţi de tot soiul, numai disolvat. I E de necrezut. Cine şi-ar fi pu-Liberaliî au făcut numeroase ingelut închipui că înălţarea unei starinţe, nelăsând la vot pe alegătorii I lui lui Eminescu ar întâmpina pronunţaţi opoziţionîştî.dificultâţi materiale chiar pe a-Astfel au fost îndepărtaţi dela ur ceasta vreme de criză? Cui i-ar fi nă 150 de alegători opozanți. . . Rezultatul alegereî, publicat era, este următorul: înscriși 707 alegători. Votanți 557. Lista liberalo-maghîarit a întrunit 333 voturi. Lista vechiului consiliu disolvat 210 voturi. 11 voturi au fost anulate. Lista aleasă e următoarea : Narva Traien Cosma liberal. loan Mocian, liberal. Iosif Kristof, maghiar. Vaier Vaidi, liberal. Vaier Ardelean, liberal. Adolf Weiss, evreu-maghiar. Vasile Matica, liberal. Prank Quai, maghiar. Eugen Buchwald, evreu- maghiar. Nicolae Cristea, liberal. loan Budai, maghiar. Vasile Gudin, liberal. Supleanţi: Petru Oraş, maghiar-liberal. loan Roman, liberal. Francisc Voinovsky, maghiar. Petru Hăndălău, liberal. Candidaţii listei opoziţiei eu fă-CORESP. Din Cluj ministrativ Fărcășanu,, cu condiz, ceraa prefecture! de Odorhei, îin locul fostului prefect Andreas care a demisionat. * In împrejurări cu totul misterioase a încetat din viată intr'o magazie din strada Căii Ferate No. 6 Desfiinţarea vizei paşapoartelor intre Spania şi Germania BERLIN, 5 (Bador). — Un acord încheiat intre Spania şi Germania ii revede desfiinţarea vizei paşapoartelor. Noua dispoziţie va intra în vicoere o© ziua de 15 octombrie. A APĂRUT Adevĕrul Literar şi Artistic No. 409 cu următorul sumar : Ancheta Adevărului literar : OH. BRAESCU : CUM AM PETRECUT VACANŢA M. Sadoveanu: Pescuitul racilor şi altele; Liviu Rebreanu: Berlin (cel dintâi German; Aspecte berlineze; Este, dar s’a isprăvit; T. Arghezi: Manual de morală practică; N. Davidescu: Leagăn de cântece; Tudor Vianu: Antecedentele şi difuziunea cinematografică; H. Blazian: Expoziţia artei franceze (cu numeroase reproduceri); D. V. Barnoschi: Radu Rosetti; Isabela Sadoveanu : Alice Gabrielescu („Necunoscuta”); M. Sevastos: Cronica teatrală; Sergiu Ionescu: Cronica muzicală; Dr. Cabanos: Nebuniile carnavalului ; V. Corolenco: Domnul Câtrian, socialistul. . Aventura, sculptorului Carpeaux Teatrul basc; imaginaţia în faţa tribunalelor; Amorul şi religia. ..Tolstoi” pe scenă; Transilvania Teatrul in Statele Unite. Recenzii. Revista Revistelor. _ Insemnări. Cronica șahului. Curiozități. Caricaturi. Curios!... goliciunea fetei se reflectă burgului... și cu gândul la D-ta în ceva asemănător cu o oglindă.. . Aleargă la ei numai de cât.. .prietenul d-tale se aruncă asupra Plecai din fa 11 oginzii cu un cuțit. ..,Oglinda aceia se sparge, dar răbdările sticlei nu cad pe jos, ci rămân suspendate... ca nişte cârpe scrobite... Iată prietenul îşi pune pe cap o pălărie şi pleacă din cameră... Copila se îmbracă... şi acum plânge cu faţă în mâini... El scoboară multe scări şi păşeşte în stradă... Traversează un bulevard... Trece pe lângă un om de fier urcat pe o stâncă... şi omul de fier e cu mâna pe spadă, ameninţător.... Prietenul se opreşte nehotărlt în poarta unei grădini mari. ...Acuma.. intră... Se aşeaza pe o bancă... E abătut— e aşa de abătut./ „ , , ... Doamna Sin-Lo-Tama priv, fix, cu ochii halucinaţi. îmi luă apoi mână şi şopti, extenuată. . . — .jDomnule— pictor,... prietenul pierdut se află in grădina LuxamN, N. TONITZA cabinetul doamnei Sin-Lo-Ta, deconcertat și umilit... Peste o jumătate de oră eram In Luxemburg. Kin-Kin se afla în adevSr acolo, pe bancă, la umbra unei statui albe între boschete ruginii. Când mă zări în fundul ariei avântă către mine, îmi căzu la piept — și începu să plângă — Vrei să dejunăm împreună? zise el, într’un târziu. — Bucuros. Dar unde? -I. Rue Huyghens, în atelierul meu. Fericirea reîntâlnirii îmi era sporită acum de o perspectivă, la care râvnisem fără speranţă. Voi avea, în sfârşit satisfacţia de a fi singurul dintre prietenii lui Kin- Kin, cinstit cu excepţionala favoare de a pătrunde în misteriosul cămin al celui mai ciudat clinice Iova «DEVRITO! Panica în teatru Prefectul poliţiei din Paris a primit, dăunăzi, o curioasă scrisoare. Un consilier municipal îi cere să se informeze despre cauzele incendiului care a distrus teatrul din Madrid şi care a făcut 300 de victime. Consilierul vrea să ştie de ce s-a desfăşurat contestaţie contra alegerii, arătat catastrofa cu atât repeziciune şi când abuzurile săvârşite, în ce condiţiuni s’a produs panica. Cauzele incendiului şi propagarea lui rapidă sunt chestiuni card pot şi trebue să, intereseze un consiliu municipal. Cu totul altă chestiune e panica. Ea nu mai depinde nici de __ _ _ _ . . . . . , prevederile, nici de măsurile primă-CLJ, o. — Azi a avut loc o jm- riel. E o chestie de psihologie a masportantă consfătuire cmiducato- setor diferă, după temperamente, rilor organizaţiei naţional-ţărăniste dela un popor la altul, din Cluj. A prezidat d. dr.Iuliu Ma-1 Fireşte, primejdia provoacă acenîu, care a sosit astăzi de la Bucu-1ea şi emoţii la toate neamurile, sub veştî. La, această consfătuire apar-1 toate latitudinile globului. Sunt însă ticipat şi„d. dr. Alex. Vaida VS8X9“, I nuanţe de mare importanţă, venit anume dela moşia sa Olpret. I js-a exiSt& spectacol mai îngrozitor, judeţul Someş. _ _ j decât panica într’o sală de teatru. w !* . |Dar intensitatea panicei şi, în deo-Ministerul de interne a. însărcinat I sebi, consecinţele ei dezastruoase, astăzi pe d. inspector general ad-1 depind, mai cu seamă de spectatori Am avut prilejul — sunt mulţi ani de atunci — să fiu martor la o panică isbucnită într’un teatru românesc. La Iaşi, pe timpul unei reprezentaţii la Teatrul Naţional,un ofiţer părăsi, întâmplător sala. Pe _____ ___ culoar intră într*’o ceaţă de fum sau fata Maria Dulca în vârstă de 18 de aburi, aude ţâşnitori şi pârâi ani, originară din comuna Someşeni. turi... Revine repede în sală, strigă Cadavrul prezintă urme de violenţă. In clipa când a fost descoperită de către stăpâna sa Bertha Feingold, fata era încă în viaţă dar nu mai putea, articula nici un cuvânt. Autorităţile au deschis o anchetă. Faci şi se salvează! Cât ai clipi din ochi, spectatorii au sărit de pe scaune ca de pe o plită încinsă. Toţi şi-au pierdut simţul mentării; nimeni nu mai ştia incotro trebue să apuce ca să scape mai repede. Actorii au amuţit şi au Înţepenit pe scenă, — figuri de ceară dintr’un panopticum. Noroc că nu prea erau mulţi spectatori ! înainte însă, de a ajunge până la ofiţerul crezuse că arde teatrul Până ce lumea s’a liniştit — a mai durat... Altă dată — câţiva ani mai târziu mi-a fost dat să asist iarăşi la o panică, produsă în teatrul din Berna. Sala era tixită. Deodată, culisele și întregul decor au început să fâl si întregul secoi a început sa tâie pe scenă ca pânzele sfâşiate de Q 3uUD3r6 SBÎlBfBlS BXu30r** furtună ale unei corăbii. Candela- „ ® ... lorul greu zuruia şi se clătina, zmuncind lanțul de care era atârnat. Un freamăt, o tresărire trecu prin sală ca o bătae de aripi. Deodată răsunară câteva strigăte de comandă : Rubig! — Și liniște s'a făcut... Trecusem prin zguduitura unui puternic cutremur de pământ. Ţinând seamă de temperamentul spaniol, ne putem închipui intensitatea panicei de la Novedades. Amănuntele sunt îngrozitoare. Spaniolii au obiceiul să vină cu întreaga familie la teatru; nici pruncii nu sunt lăsaţi acasă!... Se ştie ce motiv de panică sunt copiii pentru părinţii lor, când intervine cel mai mic accident Aşa se explică de ce sunt atâţia copii printre victime. S’a relevat, in legătură cu incendiul din Madrid, că în toate teatrele spaniole, fumatul nu-i oprit. Şi nu toţi spectatorii sting chibriturile şi mucurile de ţigară înainte de a le arunca. Se afirmă chiar că incendiul teatrului Novedades se datoreste neglijenţei unui fumător. Este insă infinit, probabil că n’ar fi fost atâtea victime dacă nu intervenea acea panică excesivă de care e capabilă fierbinţeala sângelui meridional... F. DIMA Expoziţia jubilară a soc. „Tinerimea Artistică" Soc. „Tinerimea Artistică“ va deschide Duminică 21 Octombrie c., in pavilionul de la Şoseaua Kiseleff, expoziţia sa jubilară. Toţi membrii societari şi foştii membri societari, cari doresc a expune, urmează să trimită de urgenţă pe adresa dH pr Ip. Strâmbu, str. Delavrancea 7 (fostă Avedic) sau M. H. Georgescu, str. Zebrului titlurile lucrărilor ce vor fi expuse precum şi 2 fotografii după acele lucrări, pentru a putea fi reproduse în catalog. Aceasta până cel mai târziu 8 oct. c. Lucrările membrilor societari seor trimite direct în localul expoziţiei în zilele de joi şi 17 Oct. de la ora 9 a. m, până seara. Membrii asociaţi, cari doresc a expune pot trimite cel mult 3 lurări, din care juriul va alege una. Lucrările vor fi trimise d-lui Fr. Stork, str. Alexandri 16, până cel mai târziu in seara zilei de 10 Oct. Activitatea filarmonicei din Zagreb De curând a fost creată la 2agreb societate filarmonică. Zilele acestea, ea și-a întocmit, programul pentru Stagiunea de iarnă. In repertoriul bogat, al Filarmonicei din Zagreb se află in cea, mai mare parte opere ală compozitorilor iugoslavi. Muzica străină este reprezentată in special prin compozitorii cehi şi ruşi. Repertoriul mai cuprinde şi bucăţ din muzica clasică germană, franceză şi italiană. Se va organiza de asemenea şi un concert de muzică bulgară. Ca oaspeţi vor conduce orchestra şi cunoscuţii compozitori străini, ca Celansky, Ostrod, Nedbal din Praga, prof. Weingartner, violonistul maghiar Dohnanyi şi alţii. Propagandă muzicala românească Din Copenhaga se anunţă că festivalul românesc dat de orchestra Filarmonică locală, dirijată de d. Schnoder-Petersen şi care a avut loc acum câtva timp acolo, s’a bucurat de un foarte frumos succes. D. Penescu, ministrul nostru în Danemarca, a asistat al această manifestaţie muzicală. încă odată muzica românească a demonstrat utilitatea ei în străinătate, dovedind a fi cea mai bună şi cea mai simpatică propagandă pentru ţara noastră. Programul a fost următorul: Uvertura la Ecuba de C. Nottara, Rapsodia concertantă pentru vioară de Stan Golestan, Privelişti moldoveneşti, suită de N. Java şi Rapsodia română de George Enescu. Două aniversări Gazetele străine de literatură ne aduc vestea şi se pregătesc să celebreze aniversarea, celui al cincizecilea an împlinit de Upton Sinclair şi de C. F. Ramuz. Pentru cei dintâi elogiile se cuprind în chiar numele lui, toată lumea literară cunoscând şi iubind pe marele scriitor american. Ramuz, celebru în Fiinţa şi Elveţia, cunoscut şi apreciat de restul lumii literare, a avut o carieră scriitoricească foarte rapidă şi fecundă în succes şi opere, după război. Cercetările din Polonia in legătură cu crima din Cernăuţi Din Cernăuţi ni se comunică ştirea că anchetarea tânărului Paul Cirenke de către poliţia din Lodz bănuit a fi asasinul Bronislavei_ Lopuszanska, s’a terminat Comisarul Amster din poliţia cernăuţeană a fost la Lodz şi a dat lămuririle necesare pentru a încerca sa stabilească unde se afla Paul Grenkc în noaptea crimei. Judecătorul de instrucţie de acolo a comunicat ca rezultatul anchetei se va trimite în mod oficial poliţiei din Cernăuţi. PALATUL JUSTIŢIEI In chestiunea agronomului Stroescu, care după cum se ştie, e învinovăţit că a primit bani dela plugarii din Vlaşca pentru a-i uni, proprietari, s’a judecat ori la Camera de punere sub acuzare, apelul făcut de agronom pentru punerea lui în libertate In schimbul trei cauţiuni de 20 de mii lei. Apelul a fost admis. Iri tribunalul Ilfov secţia I-a a judecat în fond procesul fraudelor de 2.500.000 lei, săvârşit la ministerul de externe acum 5 ani de către St. Popescu, directorul general al contabilităţii şi şeful de birou Russe Constantinescu. Procesul a fost amânat pentru Miercuri 10 Octombrie. — In virtutea unei opţiuni de vânzare de material lemnos ce se dăduse de către composesoratul de păduri din Băleni, d-lui Desideriu arta, d-sa intentase acţiune la tribunalul Sf. Gheorghe prin care cerea composesoratului să-i plătească 800 de mii lei, daune pentru nerespectarea opţiunei. Cum tribunalul a respins acţiunea, reclamantul a făcut apel la Curtea din Braşov care a obligat composesoratul să plătească reclamantului suma de 260 de mii lei. Ambele părţi au făcut recursuri la Curtea de casaţie. Casaţia le-a respins azi recursurile confirmând deriziunea curţii de fond. Mai mulţi asiguraţi ai societăţii de asigurare „Belgo-Română" văzând că nu li se achită poliţele, au chemat societatea în declarare de faliment. Procesul s’a desbătut ori în faţa tribunalului Ilfov. Cu toată opunerea reprezentantului societăţii, tribunalul a Încuviinţat chemarea la interogator a directorilor ei S’a fixat termen de judecată la Noembrie. ■— Titularul cabinetului H instrucţie a trimis în judecată în stare de arest, pe şoferul V. Ciurea care in luna de 4 August a omorât cu mașina pe locuitorul Sf. Brânză din R.Sărat. Pentru că șoferul n’avea permis, a fost dat in judecată și proprietarul mașinei. Fraudele petrolifere In chestiunea fraudelor petrolifere, înalta Curte de Casaţie, a amânat judecata recursului făcut de cei 7 arestaţi din lotul al II-lea, pentru ziua de 10 octombrie. Camera de punere sub acuzare a judecat ori apelurile făcute de arestaţii lotului I, prin care apelanţii ceruseră infirmarea mandatelor. Au fost respinse 4 din cele 5 cereri. Pretorul Georgescu care făcea parte din acest lot a fost pus in libertate. El e primul care a reuşit dintre toţi arestaţii acestei afaceri să-şi dobândească libertatea. D. consilier Eugen Enescu a luat ori suplimente de interogatorii deputatului Tolea şi lui M. Zăgănescu, apoi după ce a mai audiat pe martorul dr. Frei şi pe informatorii Constantinescu din Viforâta şi Dinescu din Târgovişte, magistratul instructor a plecat in regiunea Ochiuri, Gorgota şi Glodeni spre proceda la identificarea terenurilor care au fost încălcate, căci după datele adunate mai sunt încă 100 de pogoane, concesionate prin sistemul complicităţii. Cei care au operat în aceste regiuni vor forma ultimul lot de implicaţi. Desminţirea ciocnirei de la graniţa albano-iugoslavă BURSA BUCUREȘTI, 1 Octombrie Au încheiat următoarele valori la: BURSA OFICIALĂ B-ca Blank 1540 B-ca Naţională 13.400, 425, 400. 50. 400 Bank of Romania duplicat 2200 B-ca Scont 420 Petrol Govora 750 Petrollul Românesc 890 Astra Română 3225 Credit Minier 1220, 50, 30 România Petrolifera 530 Steaua Română 1700, 675, 80, 50,70 I. R. D. P. opt. 420, 30 1180 920, 15, 10 950, 5 740, 50 58.55 Ultimele cotaţiuni ale leulu 9.12% 3.14% 5S 25 73.12% Petroliferele Române la Paris PARIS 5 (Raderi. Astra Română 541. Steaua Română 283. Concordia necotat, Petrol-Block 71. Redevenţa, necotat. Cota cerealelor Clăd. Românească Mica împroprietărirea 100 lei 15,55 fr. fr. la Paris „Act poet „te ciute, te *»P°g||QQ |gj | « f[_ |gjjj[j j|| La noi devizele susţinute Lipsa de afaceri continuă să se menţină pe piaţa noastră de devize. Transacţiuni rare, cursurile | Insă sunt în urcare. In târgul liber au cotat. Franci francezi Franci elveţieni Belgas Lire sterline Lire italiene Lire otomane Mărci germane Zloţi polonezi Schilling austriaci Pengő Cor. cehoslovace FRANCUL FRANCEZ e calm la 20.31 jum. la Zuerich; la Paris lira sterlină e negociată la 124. LIRA ITALIANA e calmă la 27.18 la Zuerich. LIRA STERLINA e staţionară la 23.19,10. 5 Octombrie 1928 LIVERPOOL 3 (Hadot). Deschiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octombrie 9,4%, Decembrie 9,5%, Martie necotat. închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Octombrie 9,5%, Decembrie 9,5%, Martie 9,6. Porumb. Tendinţa fermă. Octombrie 8,4%, Decembrie 8,5%, Noembrie 8,6. CHICAGO 5 (Rador) Grâu. Tendinţa Decemb. necotat. Martie 123%, Mai 126. Porumb. Tendinţa fermă. Decemb 82%, Martie 84%, Mai 87%. Ovăz. Susţ. Decemb. 43%, Martie 43%, Martie 43%, Mai 46. Secară. Tendinţa susţ. Decemb. necotat Martie 106%, Mai 109% WINNIPEG 3 (Rador). Grâu. Tendinţa fermă. Octomb. 120%, Decembrie 119%, Mai 124%Ovaz. Octombrie 50%. Decembrie necotat. NEW-YORK 3 (Rador). Cafea Rio Decembrie 1630. Ianuarie necotat. Martie 1574. Mai 15.44. Iulie 14.95. Tendinţa susţinută. 20.59.50 cor. cehe = 100 lei la Pra- NEW-YORK 5 (Rador). Calea Santos Decembrie 21.90. ianuarie necotat. Martie 21.30. Mai 21. Iulie 20.70 Tendinţa susţinută. 2.54% mărci germ. = 100 lei la Berlin 15.50 frs, ir. = 100 lei, la Paris 3.15 frs, elv. — 100 lei la Zuerich.800 lei — o liră sterlină la Londra3.47 pengő — 100 lei la Budapesta Schimbul in străinătate 5 Octombrie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124.03 New-York 25.58% Fiorini olandezi Dolari 6.47— 6.49 31.85— 31.95 22.98— 23.05 802.00— 804.00 8.65%— 8.68 85 K— 86.00 39.40— 39.50 18.50- 19.00 23.30— 23-36 28.85— 28.95 4.90%— 4.92 2.90— 2.95 2.15— 2.20 1.20- 1.22 66.35— 66.50 165.00— 165 % Germania 609.25 Belgia 355.50 Italia 133.85 Praga 75.90 România 15.45 Elveţia 492.50 Olanda 1026,— ZUERICH (închiderea) Berlin 123.75 Amsterdam 208.35 New-York 5.19.60 Paris 20.31 Londra 25.19 Milano 27.20 Praga 15.40 Budapesta 90.64 Belgia Bucureşti Varşovia Viena Piaţa cerealelor la Brăila In obor s’au vândut 240 care orz cu 5.40—5.60 ; 40 care grâu cu 7.80—8.60; 2 care porumb cu 7.40- 8.50; 2 care răpită cu 6 și 2 care cu 7.20. La Bursă grâul a cotat 78—81 mii 500 vagonul, fasolea 2902 şi fasolea de rând 194.000 vagonul. INFORMAŢII Primim următoarele: Funcţionarii Academiei Române vor face, Duminică 7 octombrie curent, un parastas pentru pomenirea de doi ani a regretatului lor coleg, fostului bibliotecar şef al bibliotecii Academiei, AL Ionescu-Sadi. Parastasul se va oficia la ora 11 a. m., la biserica Sf. Nicolae Tabacu, Calea Victoriei, vis-a-vis de Academie. Domnul Docent Dr. I. DANIEL şi-a reluat consultaţiunile pentru maladii de nutriţie şi interne. Orele 5—7. Piaţa Sf. Ştefan, 6. Telefon 76/02. Ministerul sănătăţii a fost informat că la Santiago del Estern (Argentina) bantuc cu furie ciuma bubonică. Duminică la orele 10 dimineaţa precis va avea loc la TEATRUL MIC, şezătoarea culturală şi artistică organizată de revista „DIMINEAŢA COPIILOR”. In program: Conferinţa d-lui N. Batzaria, declamaţii, dansuri, comedia într’un act „O păţanie a lui Haplea“, muzică instrumentală, numere comice şi de acrobaţie, etc. Fabrica de ciocolată „Suchard“ va distribui gratuit prin tragere la sorţi, un mare număr de pachete şi cutii din delicioasele sale produse. Biletele de intrare se găsesc la sediul revistei, str. Sărindar 7 (parter). Din Constanţa ni se comunică ştirea că ori noapte s-a împotmolit la gurile Dunării, vaporul grecesc Cassos, plecat cu o încărcătură din Galaţi. Vaporul a suferit uşoare avarii. La faţa locului au plecat in ajutor două remorchere ale comisiei europene. DeseActerocr Teatrului CHAT- NOIR Aseară, in faţa unei salî arhipline s’a deschis teatrul de varietăţi CHAT-NOIR, unde s’a desfăşurat un program extrem de bogat, interesant. Publicul a gustat cu plăcere desfăşurarea şi hohotele de râs nu conteneau în faţa flariantului comic vienez I. Fleischman. Cuplete pline de spirit, şansonete, mimică redate cu o vervă îndrăcită. Drama vedetă franceză, cu un timbru vocal agreabil, a cucerit aplauze. Zetly comic francez irezistibil. Timagra maestrul dansului spaniol plină de graţie. Tyldău- Lee de la Folies-Bergere din Paris. Zlina Jaic & Maurelis, dansuri acrobate, _ Unicul dansator care lucrează aceste dansuri clasice cu o partenera de 70 kgr. Intr’un cuvânt, un spectacol care va atrage desigur multă lume, acum la începerea sezonului teatral de iarnă, mai ales pentru familii. Serviciul informaţiilor, din ministerul de interne, ne aduce la cunoştinţă că, in conformitate cu dispoziţiunile conutriţiunei şi regulamentului radiotelegrafic internaţional, nici o staţiune radiotelegraafica nu se va stabili sau exploata fărata licenţă eliberată de guvernul ţării de care depinde vrea staţiune. Astfel fiind, societăţile de transportări fluviale şi maritime cum şi particularii cari posedă sau neiese să instaleze staţiuni radiotelegrafice, au obligaţia să ceară administraţiei P. T. T. eliberarea unei autorizaţiuni şi a achita taxele de verificare şi abonament anual cuprinsa in legea şi tariful pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi postărilor radioelectrice, lege publicată in ,Monitorul oficial" ,No. 157, luna Martie 1923. Doctorul G. ZAMFIRESCU fost intern al spitalelor din Paris, fost, medic al Eforiei. Spitalelor civile, Docent Universitar" Reîntorcându-se în Capitală şi-a reluat consultaţiunile pentru BOLI INTERNE în fiecare zi de la 4-7, strada Polonă No. 11. Din Iaşi aflăm că s-au dat rezultatele la două din cele patru comisiuni de examinare la bacalaureat La comisiunea a IV dela liceul Naţional din 138 candidaţi, au reuşit numai 36, iar la comisiunea dela liceul de fete Oltea Doamna din 160 de candidate au reuşit Si. Mâine se vor da rezultatele dela, .zetelnice comisiuni. „CONTENCIOSUL“ Birou de Informaţiuni judiciare şî administrative Directori : CEZAR SIMIONESCU M. GRAUR, avocaţi. Sărindar 7-11 (Palatul Adevărul" Citiţi toţi azi in „LECTURA” No. 191; „SUB PĂMÂNT” — un cutremurător roman din traiul infernal al fraţilor noştri umiliţi şi obidiţi — de NEMIROVICI • DANCENKO, directorul noului teatru de artă din Moscova, Scrierea complectă — numai lei 5, Le chioşcari in librari ATENŢIUNE ! Cumpărând tablete de Aspirină, cereţi in mod insistent ambalajul original „Bayer" (a 6 sau 20 tablete). Aceasta vă garantează marca originală şi calitatea ei, D0ef0rSI&MA MBERA , docent universitar pentru boale şi operaţiuni de URECHI, NAS şi GAT , şi-a reluat consultaţiunile. Calea Victoriei 28. ______ TIRANA, 5 (Rador). — Ştirea pu.f In comuna Mavrodin jud. Teleoreiicată de ziarul „Politika” din Becman s’a ivit un al doilea caz de pa grad, din sursă greacă, relativă la o ralizie infantila, la copilul Gheorghe fia Telegrafiei albaneză, ea fiind Bivolaru. S’au luat mașini .*« îzocomnleet Urnita de erfec adevăr, ilara. dinara a Sindicatului Ziariştilor Comitetul Sindicatului Ziariştilor Iga din Bucureşti demisionând, in unani 13.30 % Shilingi — 100 lei la Viena unitate, in şedinţa de la 4 Octombrie 1928 urmând să gireze lucrările curente, a decis, conform statutelor, convocarea adunării generale extraordinare in termen legal pentru alegerea unui nou comitet. Conform prevederilor statutare, adunarea generală se va ţine prin urmare Duminecă 2/ Octombrie 1928 la orele 10 dimineaţa in Palatul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, cu următoarea ORDINE DE ZI 1) Descărcarea comitetului de gestiunea sa pe timpul de la 1 Ianuarie 1928 până la 21 Octombrie 1928. 2) Alegerea a nouă membri in co- mitet. Adunarea va putea lua decisiuni I legale cu majoritatea membrilor înscriși, — și la a doua convocare cu o treime din acelaș număr. Candidaturile se primesc, conform procedurei statutare până in seara de Joi 18 Octombrie 1928, orele 11 d. a., la secretariatul Sindicatului Zi-triștilor din București.