Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)

1928-12-02 / nr. 13790

■ Verificările vor începe azi Azi se vor prezenta la primăria municipiului (Galben) şi la cele trei primării de sectoare, delegaţii mini­sterului de interne, împreună cu d. Chitriţă Vasilescu, reclamant, şi pa­tru Inspectori financiari. Aceştia din urmă vor face la serviciile respec­tive de contabilitate verificările din punct de vedere gestionar împreu­nă cu şefii serviciilor. Verificarea va relua chestiunea gestiunii fostei comisiuni interimare de sub presidentia d-lui dr. I. Costi­­nescu, deşi consiliul comunal gene­ral, sub presidentia d-lul primar Anibal Teodorescu a dat un vot prin care se recunoaşte gestiunea fostei comisiuni interimare ca fiind dri dimineaţă, d Achile Şaraga, membru In comisiunea interimară a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti s’a prezentat d-lu­i dr. Gh. Gheorghian, locţiitor de primar al municipiului, înmânându-i adresa prin care Camera de comerţ deleagă In consiliul comunal al Ca­pitalei pe d-nii Achille Ş­ara­ga, N. Madgiaru, Al. Niculescu-Duvăz şi S. M. Blumenfeld în locul d-lor M. D. DR. I. COSTINESCU Georgescu, Ştefan Filipescu, Al. Ma­­tae şi Vasile Dumitrescu-Militari. Delegaţiunea acestor consilieri de drept a încetat odată cu disolvarea consiliului de administraţie al Ca­merei de comerţ-Trei din aceşti consilieri de drept şi anume d-nii Al. Matale, Mihail Georgescu şi Ştefan Filipescu fă­ceau parte din delegaţiunea perma­nentă a primăriei municipiului An­terior, ministerul muncii restrânse­se delegaţiunea de consilier de drept şi d-lui ing. I. Săbăreanu, deasemenii ales în delegaţiunea permanentă. dEscomplectarea delega­ţiei PERMANENTE Cum prin încetarea mandatului acestor consilieri, delagaţiunea per­manentă se găseşte descomplectată, d. dr Gh­. Gheorghian, locţiitor d­e primar general a dispus amânarea şedinţei de azi dimineaţă a delega­­ţiunei permanente urmând ca după amiază să sre­cină şedinţa consiliului general când se va proceda la de­în conformitate cu prevederile con­tabiliceşti. Demisia d-lui dr. Costinescu Suntem informaţi că pentru a nu impieta asu­pra anchetei ce se face , d. dr. I. Costinescu, pri­marul municipiului, şi-ar fi înaintat aseară demi­sia. De altfel, d-sa de două zile era în concediu, locţi­itor fiind d. dr. Gh. Gheor­­­ghian, fost primar şi membru ales al delegaţi­ Unei permanente, semnarea unui­­alt consilier ca mem­bru în delegaţiune permanentă în locul d-lui I. Săbăreanu. Deasemenea celorlalţi trei membri în delegaţiunea permanentă se va face de către consiliul general în şe­dinţa specială de Luni 3 Decembrie. Cele mai multe şanse le au d-nul colonel Marin Seinescu, Achille Şa­­raga şi Chefher. Va rămâne ca plenul delegatitii­nei permanente,­ astfel formată, să Delta Camera de comerţ a numit noui delegaţi in consiliul comunal In ajunul dizolvării consiliului general ? ADEVERUL Ancheta administrativă la primăriile Capitalei Un dosar comunicat ministerului de interne Ancheta va fi făcută de patru inspectori financiari Acum câteva zile, ministerului de interne i s-a comunicat un do­sar semnat de câţiva consilieri fă­când parte din consiliul general al municipiului Bucureşti, împreună cu un memoriu în care se cerea instituirea unei anchete adminis­trative la primăria Capitalei. Memoriul, cuprinzând o serie de acuzaţiuni, între care nerespectarea legii contabilităţii publice în admi­nistrarea avutului public, a fost su­pus, în prealabil, cunoştituiţii d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliu­lui de miniştri. D. Iul­iu Maniu şi d. Al. Vaida- Voevod, ministrul de interne, au fost de acord asupra instituirii an­chetei cerute. OBIECTIVELE ANCHETEI După câte suntem informaţi, ne­­respectarea legii contabilităţii pu­blice s'ar fi produs cu prilejul unor furnituri pentru primărie, a unor închirieri de compartimente din pieţele oraşului, a unor vânzări de terenuri, a unor furnituri de auto­mobile etc. In toate aceste cazuri, nu s’ar fi ţinut licitaţiile formal prescrise de lege şi s’ar fi recurs la sistemul bu­nei invoeri pentru a se favoriza a­­numite persoane din felurite consi­­deratiuni si pentru a se apăra anu­mite interese. In toate aceste cazuri, nu se pu­tea invoca urgenta cum prescrie le­gea pentru renunţarea la licitaţiile obligatorii. Ca puncte precizate, în memoriu se vorbeste despre o furnitură de fin nelegal acordată, despre cum­părări de automobile dela una si a­­ceiasi casă in al cărei consiliu de administraţie fac parte membri din delegatiunea permanentă a pri­măriei. Memoriul se mai ocupă de neva­­labilitatea unor acte încheiate de unii membri ai delegatiinii perma­nente alcătuită in majoritate din consilieri de drept prin greșita tâl­­cuire a legii de unificare admini­strativă si legii speciale a munici­piului București. Ca reclamant figurează în memo­riu d. Chirită Vasilescu, consider comunal ales, stabilească atribuţiunile fiecărui membru. NOUL OFICER DE STARE CIVILĂ LA GALBEN Deocamdată delegaţiunea d-lui Ştefan Filipescu de oficer al stării civile al sectorului I (Galben) a fost retrasă, odată cu încetarea manda­tului său. D. Mihail Berceanu, dea­­semeni membru în delegaţiunea per­manentă, a fost delegat cu oficie­rea căsătoriilor în locul d-lui Ştefan Filipescu, care şi-a lu­at rămas bun de la funcţionarii oficiului de stare civilă. DEMISIILE PRIMARILOR DE SEC­­TOARE Probabil că, în şedinţa de azi du­pă amiază a consiliului general să va anunţa demisia d-lui dr. I. Costi­nescu din demnitatea de primar ge­neral şi a d-lor prof. Barbu Dumi­­trescu, prof. dr. N. Minovici şi A. D. Minen din primariatele sectoarelor II (negru), III (albastru), IV (verde). SE DIZOLVĂ CONSILIUL GENE­RAL ? In legătură cu situaţia ce se cre­­iază la primărie prin modificarea componenţii consiliului general o­­dată cu instituirea anchetei admi­nistrative despre care vorbim in altă parte, se pune din nou chestiu­nea oportunităţii dizolvării consiliu­lui comunal si instituirea unei co­misiuni interimare până la nouile a­­legeri comunale. Bine­înțeles — după infomnațiu­­nile ce avem — dizolvarea depinde hotărâtor de rezultatul anchetei ad­ministrative. REP. «.I Cazul din judeţul Alba Cine este şi cine nu este obiectiv „Viitorul“ vrea cu orice preţ sa arate că noi n'am fi obiectivi. Ca ultimă dovadă aduce cazul a­­dresei fostului prefect de Alba, prin care se stânjenea libertatea propa­gandei electorale în acel judeţ. Care a fost atitudinea noastră îrn această chestie? Am desaprobat, după merit, a­­dresa d-lui Ion Pop. Mai mult încă. Reproducând explicaţiile oficiali­tăţii, am spus că ele nu ne satisfac. Ce rezultă de aci? După „Viito­rul“, o dovadă că noi n'am fi... o­­biectivi. „Căci dacă nici „Dimi­neaţa“ n­ni-i mulţumită de explicaţii, se întreabă anumitul oficios, cum să fie mulţumită opinia publică?“. Recunoaştem bucuroşi că ce lui ne mulţumeşte pe noi, nu mulţu­meşte nici opinia publică şi, din contra, ce mulţumeşte opinia pu­blică, ne mulţumeşte şi pe noi. Dar vorba e, asta se chiamă lipsă de o­­biectivitate. Şi ce am putea face mai mul decât să ne exprimăm ne­­mu­lţum­irea de faptele car­ nu ne plac ale guvernului. In schimb Viitorul ne dă el do­vadă de obiectivitate. Mai întâi re­cunoaşte că pentru gafa comisă, fos­tul prefect a f­ost demisionat, apoi adaogă: „Opinia publică, un curent cu tot ceea ce se petrece in ţară, ştie ce fel de alegeri „libere" va face gu­vernul“. Asta-i obiectivitate, o recunoaş­tem. Dar pentru că noi nu suntem obiectivi, ne vine în minte o compa­raţie. Actualul guvern a demis un pre­fect pentru că a luat o dispoziţie ilegală, deşi nu ştia încă în Ce fel ea va fi aplicată. S'ar fi putut foarte bine ca fostul prefect să dea un ade­văr autorizaţie pentru toate întruni­rile şi pentru toţi oratorii ce i s'ar fi indicat, aşa în­cât, în fapt, adresa n'ar fi avut nici o importanţă. Dar pentru că, în teorie, ea însemna o ilegalitate, prefectul a fost demis. Cum a procedat însă fostul gu­vern în astfel de ocazii? Când „Dreptatea" a publicat o circulară de alegeri, pe care o atribuia d-lui Duca, cenzura a suprimat din toate ziarele orice aluzie la aerea circu­lară. Ni s'a trimis chiar vorbă de la cenzură, că în chestia circulării electorale să nu scriem nimic, căci se va suprima. Ne abţinem de a comenta cele două atitudini, căci te pomeneşti că iar cădem în păcatul lipsei de o­­biectivitate. * REP. In 28 pagini tipărite în culori LEALITATEA Mustra­ri piihiica , No. 46 Soarta noastră este scrisă în stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cu "Zeppelinul in America (Impresii de călătorie) Femeea în Rusia de pasi SFATURI PENTRU FRUMUSEŢE Femeea si blănurile moderne «se laur­a LUNATECA de VICTOR EFTIMIU Povestea mânii tăiate de w hauf Oameni, fapte şi idei. —Lucrări mici despre oameni mari—Sport.~ Cinematograf.— Jocuri distractive, etc. TOO ilustraţiuni ----- 8 lei exemplarul candidatori la cluj D. dr. MIHAIL ŞERBAN Candidat la Cameră pe lista naţio­­nal-ţărănistă. ————————■ ■ Ghebtwelile bugetare ale Angliei pe anul 1929 LONDRA, 29 (Rador).—Sir Kings­ley Dood, secretarul parlamentar al ministerului higienei, a declarat azi in Camera Comunelor, cu ocazia prezentării rezoluției financiare re­lativă la proectul de lege prin care se tinde la reformarea sistemului contributiunilor locale, că in confor­mitate cu planul guvernului, chel­tuielile pentru primul an, sunt e­­valuate la 31.330 001 Ure sterline. Raidul aviatorului Popescu STRASBOURG, 29 (Rador). — A­­viatorul Popescu a aterisat azi cu avionul său de vânătoare la Stras­bourg la ora 9 și 30 minute, venind din Luneville. ------------------------------------------­ c­ u min­istrului de Gu­tern ungar la Varşovia BUDAPESTA, 29. (Rador). — D. Walko, ministrul de externe, a ple­cat azi împreună cu d. Matuszew­­ski, ministrul Poloniei la Budapesta, la Varşovia, spre a semna tratatul de amiciţie şi arbitraj, încheiat în­tre Polonia şi Ungaria. LA SINAIA ŞI BRAŞOV CONTINUĂ SĂ NINGĂ SINAIA, 29.— De câteva zile nin­ge încontinuu la Sinaia şi întreaga regiune a Prahovei. Munţii Bucegi sunt acoperiţi cu zăpadă. * BRAŞOV, 29.—La Braşov a nins astăzi ca intermitente. Seara a în­ceput să fulguiască mai tare. Regiunea deluroasă şi muntoasă este acoperită cu zăpadă. ......• -46—I. ii liga Naţiunilor se va n­­truni la Lugano GENEVA. 29. (Rador).­­ Ca o urmare a dorinţei exprimată de d. Stresemann, ca sesiunea din 10 De­cembrie a consiliului Ligii Naţiuni­lor să se ţină într’o localitate cu o climă mai dulce, pare sigur ca lu­crările acestei sesiuni nu vor mai avea loc la Geneva. Se crede că consiliul se va întruni la Lugano. Autobuz ciocnit de tren — 17 PERSOANE RANITE — MADRID, 29 (Rador). — La Valencia un tren a ciocnit un autobuz. Şeaptesprezece per­soane au fost rănite. Starea a patru răniţi e foarte gravă. Stabilizarea la Bulgarie SOFIA, 29 (Rador). — Consiliul superior naţional bulgar, care a fost reorganizat în virtutea legei specia­le, in conformitate cu principiile stabilite de Comitetul financiar de la Geneva, a ţinut azi prima sa şedin­ţă, la care a participat şi d. Cha­­rron, comisarul Ligii Naţiunilor. Consiliul a decis reducerea spon­­tului, cu incepere dela 15 Decembrie înainte, dela 10 la sută, lă 9 la sută. Dobânda va fi dela 1 Ian­uarie 1929, de 10 la sută. BULGARIA A ŞI PRIMIT UN A­­COMPT DIN ÎMPRUMUT SOFIA. 29 (Radoi). — Azi s’a pre­dat Băncei Naţionale, primul ac compt de 5 milioane lire sterline, din suma subscrisă pentru împru­mutul bulgar. Conflictul industrial din Ruhr BERLIN, 29 (Rador). — Ziarele ar­llfi că guvernul Reichului va Inter­veni in conflictul industrial din Ruhr spre a pune capăt unei situa­ţii ce incepe a deveni ingrijoratoare. Se crede că o personalitate de mare autoritate va fi desemnată spre a conduce tratativele pentru aplana­rea conflictului şi pentru această misiune s­e vorbeşte de d. Strese­mann. * BERLIN, 29. (Rador).— Ministrul muncii german a pronunţat sentinţa de arbitraj în conflictul din indus­tria metalurgică din Renania, sen­tinţă care este obligatorie pentru ambele părţi. D. Poincare pentru întrunirea apropiată a conferinţei experţilor PARIS, 29. (Rador).­­ D. Poin­caré a declarat, in comisia prea ex­ternă a Senatului, că nu vede nici o piedică de natură să mai întârzie întrunirea apropiată a conferinţei de experţi pentru regularea defini­tivă a problemei reparaţiilor. MEMORIUL GERMAN REMIS GU­­VERNULUI FRANCEZ PARIS, 29 (Rador). — Ambasado­rul Germaniei a remis guvernului memoriul guvernului german, asu­­pra reparațiunilor de război și. ■---- ■ »■ 4—an - ——«­ Reducerea serviciului militar in Franţa PARIS, 29 (Rador). — D. Paluleve a declarat azi la Cameră, că recru­ţii cari vor fi încorporaţi la Noem­­brie 1929, vor face numai un an serviciu militar. Oraşul Liege oferă un volum omagial d-lui Clemenceau PARIS, 29. (Rador). — Cu ocaziu­­nea aniversării de 10 ani de la în­cheierea armistiţiului, o delegaţie belgiană a oraşului Liege, a oferit d-lui Clemenceau, un volum oma­gial. D. Clemenceau, mişcat de acest omagiu, a mulţumit delegaţiei, spu­nând că pentru istoria viitorului, Belgia, care a dat lumii Întregi spec­tacolul măreţiei morale, va rămâne ..bulevardul Pm­nhr­'* ~ ■ —­ Despăgubiri pentru amânarea unor alegeri in Polonia VARŞOVIA (Ceps). — La Lodz au fost anunţate nouile alegeri pen­tru comitetul casei de boală jude­ţene şi toate organizaţiile s'au­* pre­gătit în vederea acestor alegeri! în ultimul moment preşedintei casei de boală a hotârit să amâne alege­rile. Grupurile electorale intersate în uram acestei hotariri, s'au înțeles să ceară despăgubiri pentru dau­nele suferite cu pregătirile electo­rale. Grupurile au făcut în ar°st sens o notific­­a tribuna] Atacul banditesc de lângă Caraomer — —H» ■ motor - ■- ' — Lupta dintre bandiţi şi urmăritori.­Bandiţii au arme militare bulgăreşti CONSTANŢA, 29. — In legătură cu ultimele atacuri banditeşti din judeţul nostru, am putut culege ur­mătoarele amănunte dela faţa locu­lui : Marţi seara la 5 jumătate d. Al. Gruber, fabricant de pielărie din o­­raşul nostru, a plecat împreună cu soţia sa din Caraomer, cu automobi­lul 554, proprietatea d-lui George Georgescu, condus de şoferul Gh. Cristea. Automobilul se îndrepta spre Bazargic. In maşina comerciantului se afla şi marfă în valoare de peste 200.000 lei. ATACUL In dreptul veche! frontiere ro­­mâno-bulgare, la punctul numit Va­ma Veche, călătorii observară o că­ruţă care­ se afla aşezată deacurme­­zişul şoselei. Când automobilul a ajuns la 20 paşi de căruţă, dintr’un tufiş apărură cinci bandiţi Înarmaţi cari somară pe şofer să oprească. Automobilul oprindu-se, bandiţii au tras o salvă de focuri asupra maşi­­nei. ÎMPUŞCAREA ŞOFERULUI Un glonte care a trecut prin gen­mul automobilului, a lovit în piept pe şofer perforându-i plământul drept. Comerciantul Gruber dându-şi sea­ma de pericol deschise uşa automo­bilului şi o rupe la fugă pe câmp. Doi dintre aceştia fugiră în urmări­rea lui Gruber. Văzându-se aproape ajuns, fabri­cantul a scos revolverul şi a tras a­­supra unuia din bandiţi care căzu rănit. O ALTA MAŞINA AMENINŢATA In acelnş m­oment a apărut pe şo­sea camioneta nr. 151 proprietatea moşierului Ivan Ogneanov. Cei doi bandiţi lăsară pe fugar şi ieşiră în întâmpinarea camionetei. Ei au tras câteva gloanţe asupra şoferului fără să-l lovească.­­Graţie prezenţei de spirit a şoferului, care a întors camioneta şi a pornit tou toată vi­teza inapţii spre Caraomer, bandiţii au fost, derutaţi. Ei au descărcat mai multe, gloanţe asupra maşin­ei fără a lovi pe conducător deoarece camioneta era încărcată cu saci de făină. TORTURAREA D-NEI GRUBER Intre timp ceilalţi bandiţi au dat jos din maşină pe d-na Gruber, i-au luat îmbrăcămintea, lăsând-o a­­proape desbrăcată şi a fost nevoie de rugăminţi din partea femeei pen­tru ca bandiţii să nu-i fae degetele spre a-i scoate inelele. In cele din urmă bandiţii au în­cărcat căruţa cu marfa din auto­mobil şi cu hainele jefuite şi în goana cailor au pornit-o spre satul Ciufulhuii. Femeia leşinată şi şoferul grav rănit au rămas în mijlocul şoselei. Totuşi şoferul Gheorghe Cristea a reuşit să-şi ducă maşina până la Caraomer. In drum­ui a întâlnit trei auto­mobile încărcate cu călători şi i-a prevenit de pericol astfel că toate vehiculele de pe şosea s’au înapoiat la Caraomer. ORGANIZAREA POTERELOR Au fost apoi anunţate autorităţile iar plutonierul Mircea dela reg. 13 artilerie, împreună cu pretorul plă­­şii Stroescu au organizat potere cari au pornit in urmărirea bandi­ţilor. La aceste potere s’au alăturat şi numeroşi călăreţi din reg. 13 a1-Fiind indicii că bandiţii s’au în­dreptat spre comuna Pasova, urmă­ritorii au pornit călări şi cu auto­mobilele spre această comună. ALTE TÂLHARII Tâlharii după ce au plecat dela locul atacului au urmat linia vechii frontiere şi ajungând în dreptul sa­tului Darabani au jefuit târlele mo­căneşti, luând ciobanilor suma de 40000 lei şi diferite lucruri. Ei s-au îndreptat apoi spre satul Băjenari. Unu­l dintre ciobanii, jefuiţi împre­ună cu locuitorul G. Mencov au por­nit în urmărirea bandiţilor împreu­nă cu un argat şi au observat că­ruţa acestora oprindu-se în satul Băjenari. LUPTA INTRE BANDIŢI ŞI UR­MĂRITORI Cum au ajuns în acest sat ban­diţii au tras în casa locuitorului Sandi Mihalac­le, adăpostind căru­ţa în dosul unei şire de paie. Atunci cei trei urmăritori s’au apropiat de casa în care bandiţii chefuiau şi i-au somat să se predea. Aceştia au răspuns cu o ploae de gloanţe răs­­pândindu-se apoi pe câmp. Gheorghe Mencov a ajuns însă din urmă pe banditul Mitache, originar din Ghiaur Şuiuciuc şi s-a încins o lup­tă corp la corp. Tâlharul spre a scăpa din mâi­nile urmăritorilor a muşcat nasul lui Mencov şi i-a produs grave lezi­uni pe corp şi obraz. In acel moment sosind şi alţi locuitori dîn sat cari au fost atraşi de zgomotele detunăturilor, au do­borât la pământ pe bandit. Tâlharii s-au ascuns în plantaţiile vecine. BANDIŢII AVEAU ARME MILI­TARE BULGĂREŞTI Mitache, împreună cu gazda sa Sandi Mihalache, au fost luaţi în primire de potera care tocmai a o­­sit în acea comună. Ei au fost a­­duşi legaţi la postul de jandarmi din Caraomer. In căruţa lor s’au gă­sit aproape­­toate lucrurile furate, precum şi şase carabine sistem Mauter care sunt­ azi în serviciu în armata bulgară. Asupra tâlharilor s’au mai găsit şi trei revolvere şi o baionetă. Bandiţii arestaţi au făcut mărtu­risiri complecte arătând împreju­rările în care au comis atacul dela Comorova şi din celelalte localităţi. CINE SUNT TÂLHARII Banda e alcătuită din următorii indivizi: Ianl Ceahla din comuna Calab­idere, Aneze Selcan din Ghiaur Sm­uciuc, Sava Stavro care e rănit de comerciantul Gruber, Ianl Apos­tol, colonist macedonean din Sabla şi Tudor Mihalache din comuna Caramela. Cu toţi sunt găgăuţi, du­pă cum am relatat noi din capul locului. In momentul de faţă cercetării­ continuă. S-au dat instrucţiuni tu­turor posturilor de jandarmi pen­tru urmărirea bandiţilor. De remar­cat e faptul că aceşti tâlhari au să­vârşit atacurile la o depărtare de 50 kilometri de punctul unde ope­rează de obicei. Sunt unele indicii că aceşti ban­diţi au fost înarmaţi ca şi alţii de societatea Iredentistă „Dobrogea”. Şoferul Gheorghe Cristea care a fost Internat în spitalul Sion se află în agonie. AL. DOINARU Ajutorarea populaţiei basarabene Construcţii şi reparaţii de şosele mi­­■ . II ș­I III m­mnt In urm­a conferinţei ce­ a avut loc zilele trecute între d. Pan. Halippa, ministrul lucrărilor publice, d. Gh. Nicolou, secretarul general al a­ce­­luiaşi departament, şi inginerii ins­pectori generali, d-nii Hoisescu, di­rectorul general al drumurilor şi construcţiilor, Profiri şi Mihalache, s-a făcut următoarea repartiţie a fondului destinat ajutorării popu­laţiei din ţinuturile basarabene bân­tuite de secetă. Judeţului Gahul -1 milioane lei, din care: L709.000 lei pentru terasa­­mente şi îm­pietruiri pe şoseaua Bolgrad-Cubei prin Bulganca; 1 milion lei pentru furnizarea a 1000 m. c. piatră de granit în depozit pe malul Prutului şi 1 milion lei pentru transportarea acestui depozit la lu­crări; 300.000 lei pentru terasam­en­­­te pe şoseaua Cahul-Vadul Isac. Judeţului Ismail 4 milioane lei,Reşti-Prut, pentru şoseaua Ismail - Bolgrad- Traian Val. Judeţului Cetatea­ Albă 4 milioa­ne Iei; pentru şoseaua Cetatea Al­­bă-Seimeni-Căuşani 2 milioane lei şi pentru Şoseaua Tătărăşti-Sărata restul de 2 milioane lei. Judeţului Tighina 4 milioane lei, din care: 1.500.000 Iei pentru şo­seaua Tighina - Bulboca - Ch­işinău­; 1.500.000 lei pentru şoseaua Tighi­­na-Căuşani şi 1 milion lei pentru şo­seaua Căuşani - Seimeni - Cetatea Albă. Judeţului Lăpuşna 3 milioane lei; 1.600.000 lei pentru şoseaua Chişi­­nău-Străşeni-Călăraşi-Ungheni; 700 mii lei pentru şoseaua gara Buco­­văţ-Doina-Nisiporeni; 200.000 lei pentru podul de pe şoseaua gara Bucovăţ-Doina-Nisiporeni şi 500.000 lei pentru­ şoseaua ChişinăuHăn- O­vi im I imun»—■imun iii i ii —i ——————— ii....ii i­i D. Clemenceau în momentul incheerii armistiţiului , amintire impresionantă povestită de generalul Mordacq PARIS. — Mordacq, fostul cola­borator al d-lui Clemenceau, a a­­cordat lui „United Press" amintirile sale asupra incheerii armistiţiului în 1916. După ce a povestit că in ziua de 8 Noembrie, la ora 9 şi ju­mătate dimineaţa, el a telefonat ge­neralului Weygand, spre a-i face cunoscută că Italia reclama in chip stăruitor retragerea trupelor bava­reze din Tyrol, şi că la orele 9 şi 45, i Se semnala din Rethondes, că ger­manii căutau să facă să devieze Convorbirea asupra condiţiilor de pace, ceea ce a provocat la orele 10 şi 5 un răspuns hotărât din partea d-lui Clemenceau, confirmat la 11 şi 20 printr’un ordin telefonic cate­goric al preşedintelui consiliului, care semnala că nici o suspensiune de arme nu va fi acordată înainte de semnarea artistiţiului,—genera­lul Mordacq face un viu tablou al zilelor ce au urmat, atunci când ni­meni nu ştia­­ce rezultat vor avea conferinţele de la Rethondes. El ter­mină astfel povestirea sa: „Generalul Weygand sau genera­lul Desticker mă ţineau necontenit în curent, prin telefon, despre mer­sul negocierilor. „In ziua de 10, către am­iazi, pri­mii o ştire telefonică, ce mă anunţa că „totul mergea bine’* şi că o şta­fetă avea să plece imediat spre ministerul de război, aducând un plic urgent al mareşalului Foch. Ştafeta sosi către orele 15, des­chid plicul şi mă urc imediat la d. Clemenceau, al cărui biurou era la primul etaj, spre a t l înmâna. L-am găsit în conferinţă cu d. Pichon, mi­­nistru al afacerilor străine, şi cu d. René Renault, preşedinte al co­­misiunii armatei la Camera Depu­taţilor. „Deschizând uşa, strigai: „Ştire bună, domnule preşedinte“. Era în­tr’adevăr o dare de seamă, anun­­ţând că delegaţii germani accep­taseră, un principiu, Condiţiile ar­mistiţiului. Ei îşi rezervau, totuşi, să prezinte unele observaţii şi nu tot cazul, înainte de a semna, să refere guvernului lor. „De abia d. Clemenceau sfârşise re­citit darea de seamă, şi-l văzu­i că mă priveşte fix, lung, că ochii i se umezesc şi, apucându-şi apoi ca­­pul cu amândouă mâinile, începu să plângă în tăcere. Niciodată, fie înainte, fie în cursul războiului, nu-l văzusem în prada unei aseme­nea emoţii. După o clipă, şi chiar foarte repede, el se reculese şi ex­clamă: „E absurd, nu mai sunt stă­pân pe nervii mei. Am fost covârşit, dar deodată am revăzut anul 1870, înfrângerea, ruşinea, pierderea Alsa­ciei şi Lorenei, şi acum toate aces­tea şterse. Nu e un vis?“ „M’am­ repezit spre dânsul, de a­­semenea în prada unei profunde e­­moţii, i-am luat mâinile şi, fixăn­­du-l, i-am zis: „Da domnule preşe­dinte, timp de câteva clipe îrntr’a­­devăr n’aţi mai fost stăpân pe ner­vii dv., dar emoţiuni ca acestea nu sunt ele para sacre şi deci mai mult decât fireşti?" „Am ţinut să raportez acest in­cident, care arată mai bine decât orice digresiune în ce stare sufle­tească eram cu toţii, începând cu cel mai mare dintre noi. Apoi el dă la iveală sufletul acestui om care, sub aspecte aspre şi cu o re­putaţie de duritate care i-a atras faimosul supra­nume de „Tigrul“, are totuşi o inimă admirabilă şi în fond, pentru acei cari îl cunosc bine, este mai curând un sensibil. De câte ori, personal, n’am fost mar­tor al unora din aceste „isbucniri de inimă” ca aceea pe care am rapor­tat-o acum !“ ROMANIA PITOREASCĂ Pe maSus Du­rabi­ei: îi.Lse Oî­syrifa si Bash­as (cazan­e!«3'

Next