Adevěrul, decembrie 1928 (Anul 41, nr. 13789-13813)
1928-12-02 / nr. 13790
■ Verificările vor începe azi Azi se vor prezenta la primăria municipiului (Galben) şi la cele trei primării de sectoare, delegaţii ministerului de interne, împreună cu d. Chitriţă Vasilescu, reclamant, şi patru Inspectori financiari. Aceştia din urmă vor face la serviciile respective de contabilitate verificările din punct de vedere gestionar împreună cu şefii serviciilor. Verificarea va relua chestiunea gestiunii fostei comisiuni interimare de sub presidentia d-lui dr. I. Costinescu, deşi consiliul comunal general, sub presidentia d-lul primar Anibal Teodorescu a dat un vot prin care se recunoaşte gestiunea fostei comisiuni interimare ca fiind dri dimineaţă, d Achile Şaraga, membru In comisiunea interimară a Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti s’a prezentat d-lui dr. Gh. Gheorghian, locţiitor de primar al municipiului, înmânându-i adresa prin care Camera de comerţ deleagă In consiliul comunal al Capitalei pe d-nii Achille Şaraga, N. Madgiaru, Al. Niculescu-Duvăz şi S. M. Blumenfeld în locul d-lor M. D. DR. I. COSTINESCU Georgescu, Ştefan Filipescu, Al. Matae şi Vasile Dumitrescu-Militari. Delegaţiunea acestor consilieri de drept a încetat odată cu disolvarea consiliului de administraţie al Camerei de comerţ-Trei din aceşti consilieri de drept şi anume d-nii Al. Matale, Mihail Georgescu şi Ştefan Filipescu făceau parte din delegaţiunea permanentă a primăriei municipiului Anterior, ministerul muncii restrânsese delegaţiunea de consilier de drept şi d-lui ing. I. Săbăreanu, deasemenii ales în delegaţiunea permanentă. dEscomplectarea delegaţiei PERMANENTE Cum prin încetarea mandatului acestor consilieri, delagaţiunea permanentă se găseşte descomplectată, d. dr Gh. Gheorghian, locţiitor de primar general a dispus amânarea şedinţei de azi dimineaţă a delegaţiunei permanente urmând ca după amiază să srecină şedinţa consiliului general când se va proceda la deîn conformitate cu prevederile contabiliceşti. Demisia d-lui dr. Costinescu Suntem informaţi că pentru a nu impieta asupra anchetei ce se face , d. dr. I. Costinescu, primarul municipiului, şi-ar fi înaintat aseară demisia. De altfel, d-sa de două zile era în concediu, locţiitor fiind d. dr. Gh. Gheorghian, fost primar şi membru ales al delegaţi Unei permanente, semnarea unuialt consilier ca membru în delegaţiune permanentă în locul d-lui I. Săbăreanu. Deasemenea celorlalţi trei membri în delegaţiunea permanentă se va face de către consiliul general în şedinţa specială de Luni 3 Decembrie. Cele mai multe şanse le au d-nul colonel Marin Seinescu, Achille Şaraga şi Chefher. Va rămâne ca plenul delegatitiinei permanente, astfel formată, să Delta Camera de comerţ a numit noui delegaţi in consiliul comunal In ajunul dizolvării consiliului general ? ADEVERUL Ancheta administrativă la primăriile Capitalei Un dosar comunicat ministerului de interne Ancheta va fi făcută de patru inspectori financiari Acum câteva zile, ministerului de interne i s-a comunicat un dosar semnat de câţiva consilieri făcând parte din consiliul general al municipiului Bucureşti, împreună cu un memoriu în care se cerea instituirea unei anchete administrative la primăria Capitalei. Memoriul, cuprinzând o serie de acuzaţiuni, între care nerespectarea legii contabilităţii publice în administrarea avutului public, a fost supus, în prealabil, cunoştituiţii d-lui Iuliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri. D. Iuliu Maniu şi d. Al. Vaida- Voevod, ministrul de interne, au fost de acord asupra instituirii anchetei cerute. OBIECTIVELE ANCHETEI După câte suntem informaţi, nerespectarea legii contabilităţii publice s'ar fi produs cu prilejul unor furnituri pentru primărie, a unor închirieri de compartimente din pieţele oraşului, a unor vânzări de terenuri, a unor furnituri de automobile etc. In toate aceste cazuri, nu s’ar fi ţinut licitaţiile formal prescrise de lege şi s’ar fi recurs la sistemul bunei invoeri pentru a se favoriza anumite persoane din felurite consideratiuni si pentru a se apăra anumite interese. In toate aceste cazuri, nu se putea invoca urgenta cum prescrie legea pentru renunţarea la licitaţiile obligatorii. Ca puncte precizate, în memoriu se vorbeste despre o furnitură de fin nelegal acordată, despre cumpărări de automobile dela una si aceiasi casă in al cărei consiliu de administraţie fac parte membri din delegatiunea permanentă a primăriei. Memoriul se mai ocupă de nevalabilitatea unor acte încheiate de unii membri ai delegatiinii permanente alcătuită in majoritate din consilieri de drept prin greșita tâlcuire a legii de unificare administrativă si legii speciale a municipiului București. Ca reclamant figurează în memoriu d. Chirită Vasilescu, consider comunal ales, stabilească atribuţiunile fiecărui membru. NOUL OFICER DE STARE CIVILĂ LA GALBEN Deocamdată delegaţiunea d-lui Ştefan Filipescu de oficer al stării civile al sectorului I (Galben) a fost retrasă, odată cu încetarea mandatului său. D. Mihail Berceanu, deasemeni membru în delegaţiunea permanentă, a fost delegat cu oficierea căsătoriilor în locul d-lui Ştefan Filipescu, care şi-a luat rămas bun de la funcţionarii oficiului de stare civilă. DEMISIILE PRIMARILOR DE SECTOARE Probabil că, în şedinţa de azi după amiază a consiliului general să va anunţa demisia d-lui dr. I. Costinescu din demnitatea de primar general şi a d-lor prof. Barbu Dumitrescu, prof. dr. N. Minovici şi A. D. Minen din primariatele sectoarelor II (negru), III (albastru), IV (verde). SE DIZOLVĂ CONSILIUL GENERAL ? In legătură cu situaţia ce se creiază la primărie prin modificarea componenţii consiliului general odată cu instituirea anchetei administrative despre care vorbim in altă parte, se pune din nou chestiunea oportunităţii dizolvării consiliului comunal si instituirea unei comisiuni interimare până la nouile alegeri comunale. Bineînțeles — după infomnațiunile ce avem — dizolvarea depinde hotărâtor de rezultatul anchetei administrative. REP. «.I Cazul din judeţul Alba Cine este şi cine nu este obiectiv „Viitorul“ vrea cu orice preţ sa arate că noi n'am fi obiectivi. Ca ultimă dovadă aduce cazul adresei fostului prefect de Alba, prin care se stânjenea libertatea propagandei electorale în acel judeţ. Care a fost atitudinea noastră îrn această chestie? Am desaprobat, după merit, adresa d-lui Ion Pop. Mai mult încă. Reproducând explicaţiile oficialităţii, am spus că ele nu ne satisfac. Ce rezultă de aci? După „Viitorul“, o dovadă că noi n'am fi... obiectivi. „Căci dacă nici „Dimineaţa“ nni-i mulţumită de explicaţii, se întreabă anumitul oficios, cum să fie mulţumită opinia publică?“. Recunoaştem bucuroşi că ce lui ne mulţumeşte pe noi, nu mulţumeşte nici opinia publică şi, din contra, ce mulţumeşte opinia publică, ne mulţumeşte şi pe noi. Dar vorba e, asta se chiamă lipsă de obiectivitate. Şi ce am putea face mai mul decât să ne exprimăm nemulţumirea de faptele car nu ne plac ale guvernului. In schimb Viitorul ne dă el dovadă de obiectivitate. Mai întâi recunoaşte că pentru gafa comisă, fostul prefect a fost demisionat, apoi adaogă: „Opinia publică, un curent cu tot ceea ce se petrece in ţară, ştie ce fel de alegeri „libere" va face guvernul“. Asta-i obiectivitate, o recunoaştem. Dar pentru că noi nu suntem obiectivi, ne vine în minte o comparaţie. Actualul guvern a demis un prefect pentru că a luat o dispoziţie ilegală, deşi nu ştia încă în Ce fel ea va fi aplicată. S'ar fi putut foarte bine ca fostul prefect să dea un adevăr autorizaţie pentru toate întrunirile şi pentru toţi oratorii ce i s'ar fi indicat, aşa încât, în fapt, adresa n'ar fi avut nici o importanţă. Dar pentru că, în teorie, ea însemna o ilegalitate, prefectul a fost demis. Cum a procedat însă fostul guvern în astfel de ocazii? Când „Dreptatea" a publicat o circulară de alegeri, pe care o atribuia d-lui Duca, cenzura a suprimat din toate ziarele orice aluzie la aerea circulară. Ni s'a trimis chiar vorbă de la cenzură, că în chestia circulării electorale să nu scriem nimic, căci se va suprima. Ne abţinem de a comenta cele două atitudini, căci te pomeneşti că iar cădem în păcatul lipsei de obiectivitate. * REP. In 28 pagini tipărite în culori LEALITATEA Mustrari piihiica , No. 46 Soarta noastră este scrisă în stele ACTUALITATEA IN ILUSTRATIUNI Cu "Zeppelinul in America (Impresii de călătorie) Femeea în Rusia de pasi SFATURI PENTRU FRUMUSEŢE Femeea si blănurile moderne «se laura LUNATECA de VICTOR EFTIMIU Povestea mânii tăiate de w hauf Oameni, fapte şi idei. —Lucrări mici despre oameni mari—Sport.~ Cinematograf.— Jocuri distractive, etc. TOO ilustraţiuni ----- 8 lei exemplarul candidatori la cluj D. dr. MIHAIL ŞERBAN Candidat la Cameră pe lista naţional-ţărănistă. ————————■ ■ Ghebtwelile bugetare ale Angliei pe anul 1929 LONDRA, 29 (Rador).—Sir Kingsley Dood, secretarul parlamentar al ministerului higienei, a declarat azi in Camera Comunelor, cu ocazia prezentării rezoluției financiare relativă la proectul de lege prin care se tinde la reformarea sistemului contributiunilor locale, că in conformitate cu planul guvernului, cheltuielile pentru primul an, sunt evaluate la 31.330 001 Ure sterline. Raidul aviatorului Popescu STRASBOURG, 29 (Rador). — Aviatorul Popescu a aterisat azi cu avionul său de vânătoare la Strasbourg la ora 9 și 30 minute, venind din Luneville. ------------------------------------------ c u ministrului de Gutern ungar la Varşovia BUDAPESTA, 29. (Rador). — D. Walko, ministrul de externe, a plecat azi împreună cu d. Matuszewski, ministrul Poloniei la Budapesta, la Varşovia, spre a semna tratatul de amiciţie şi arbitraj, încheiat între Polonia şi Ungaria. LA SINAIA ŞI BRAŞOV CONTINUĂ SĂ NINGĂ SINAIA, 29.— De câteva zile ninge încontinuu la Sinaia şi întreaga regiune a Prahovei. Munţii Bucegi sunt acoperiţi cu zăpadă. * BRAŞOV, 29.—La Braşov a nins astăzi ca intermitente. Seara a început să fulguiască mai tare. Regiunea deluroasă şi muntoasă este acoperită cu zăpadă. ......• -46—I. ii liga Naţiunilor se va ntruni la Lugano GENEVA. 29. (Rador). Ca o urmare a dorinţei exprimată de d. Stresemann, ca sesiunea din 10 Decembrie a consiliului Ligii Naţiunilor să se ţină într’o localitate cu o climă mai dulce, pare sigur ca lucrările acestei sesiuni nu vor mai avea loc la Geneva. Se crede că consiliul se va întruni la Lugano. Autobuz ciocnit de tren — 17 PERSOANE RANITE — MADRID, 29 (Rador). — La Valencia un tren a ciocnit un autobuz. Şeaptesprezece persoane au fost rănite. Starea a patru răniţi e foarte gravă. Stabilizarea la Bulgarie SOFIA, 29 (Rador). — Consiliul superior naţional bulgar, care a fost reorganizat în virtutea legei speciale, in conformitate cu principiile stabilite de Comitetul financiar de la Geneva, a ţinut azi prima sa şedinţă, la care a participat şi d. Charron, comisarul Ligii Naţiunilor. Consiliul a decis reducerea spontului, cu incepere dela 15 Decembrie înainte, dela 10 la sută, lă 9 la sută. Dobânda va fi dela 1 Ianuarie 1929, de 10 la sută. BULGARIA A ŞI PRIMIT UN ACOMPT DIN ÎMPRUMUT SOFIA. 29 (Radoi). — Azi s’a predat Băncei Naţionale, primul ac compt de 5 milioane lire sterline, din suma subscrisă pentru împrumutul bulgar. Conflictul industrial din Ruhr BERLIN, 29 (Rador). — Ziarele arllfi că guvernul Reichului va Interveni in conflictul industrial din Ruhr spre a pune capăt unei situaţii ce incepe a deveni ingrijoratoare. Se crede că o personalitate de mare autoritate va fi desemnată spre a conduce tratativele pentru aplanarea conflictului şi pentru această misiune se vorbeşte de d. Stresemann. * BERLIN, 29. (Rador).— Ministrul muncii german a pronunţat sentinţa de arbitraj în conflictul din industria metalurgică din Renania, sentinţă care este obligatorie pentru ambele părţi. D. Poincare pentru întrunirea apropiată a conferinţei experţilor PARIS, 29. (Rador). D. Poincaré a declarat, in comisia prea externă a Senatului, că nu vede nici o piedică de natură să mai întârzie întrunirea apropiată a conferinţei de experţi pentru regularea definitivă a problemei reparaţiilor. MEMORIUL GERMAN REMIS GUVERNULUI FRANCEZ PARIS, 29 (Rador). — Ambasadorul Germaniei a remis guvernului memoriul guvernului german, asupra reparațiunilor de război și. ■---- ■ »■ 4—an - ——« Reducerea serviciului militar in Franţa PARIS, 29 (Rador). — D. Paluleve a declarat azi la Cameră, că recruţii cari vor fi încorporaţi la Noembrie 1929, vor face numai un an serviciu militar. Oraşul Liege oferă un volum omagial d-lui Clemenceau PARIS, 29. (Rador). — Cu ocaziunea aniversării de 10 ani de la încheierea armistiţiului, o delegaţie belgiană a oraşului Liege, a oferit d-lui Clemenceau, un volum omagial. D. Clemenceau, mişcat de acest omagiu, a mulţumit delegaţiei, spunând că pentru istoria viitorului, Belgia, care a dat lumii Întregi spectacolul măreţiei morale, va rămâne ..bulevardul Pmnhr'* ~ ■ — Despăgubiri pentru amânarea unor alegeri in Polonia VARŞOVIA (Ceps). — La Lodz au fost anunţate nouile alegeri pentru comitetul casei de boală judeţene şi toate organizaţiile s'au* pregătit în vederea acestor alegeri! în ultimul moment preşedintei casei de boală a hotârit să amâne alegerile. Grupurile electorale intersate în uram acestei hotariri, s'au înțeles să ceară despăgubiri pentru daunele suferite cu pregătirile electorale. Grupurile au făcut în ar°st sens o notifica tribuna] Atacul banditesc de lângă Caraomer — —H» ■ motor - ■- ' — Lupta dintre bandiţi şi urmăritori.Bandiţii au arme militare bulgăreşti CONSTANŢA, 29. — In legătură cu ultimele atacuri banditeşti din judeţul nostru, am putut culege următoarele amănunte dela faţa locului : Marţi seara la 5 jumătate d. Al. Gruber, fabricant de pielărie din oraşul nostru, a plecat împreună cu soţia sa din Caraomer, cu automobilul 554, proprietatea d-lui George Georgescu, condus de şoferul Gh. Cristea. Automobilul se îndrepta spre Bazargic. In maşina comerciantului se afla şi marfă în valoare de peste 200.000 lei. ATACUL In dreptul veche! frontiere româno-bulgare, la punctul numit Vama Veche, călătorii observară o căruţă care se afla aşezată deacurmezişul şoselei. Când automobilul a ajuns la 20 paşi de căruţă, dintr’un tufiş apărură cinci bandiţi Înarmaţi cari somară pe şofer să oprească. Automobilul oprindu-se, bandiţii au tras o salvă de focuri asupra maşinei. ÎMPUŞCAREA ŞOFERULUI Un glonte care a trecut prin genmul automobilului, a lovit în piept pe şofer perforându-i plământul drept. Comerciantul Gruber dându-şi seama de pericol deschise uşa automobilului şi o rupe la fugă pe câmp. Doi dintre aceştia fugiră în urmărirea lui Gruber. Văzându-se aproape ajuns, fabricantul a scos revolverul şi a tras asupra unuia din bandiţi care căzu rănit. O ALTA MAŞINA AMENINŢATA In acelnş moment a apărut pe şosea camioneta nr. 151 proprietatea moşierului Ivan Ogneanov. Cei doi bandiţi lăsară pe fugar şi ieşiră în întâmpinarea camionetei. Ei au tras câteva gloanţe asupra şoferului fără să-l lovească.Graţie prezenţei de spirit a şoferului, care a întors camioneta şi a pornit tou toată viteza inapţii spre Caraomer, bandiţii au fost, derutaţi. Ei au descărcat mai multe, gloanţe asupra maşinei fără a lovi pe conducător deoarece camioneta era încărcată cu saci de făină. TORTURAREA D-NEI GRUBER Intre timp ceilalţi bandiţi au dat jos din maşină pe d-na Gruber, i-au luat îmbrăcămintea, lăsând-o aproape desbrăcată şi a fost nevoie de rugăminţi din partea femeei pentru ca bandiţii să nu-i fae degetele spre a-i scoate inelele. In cele din urmă bandiţii au încărcat căruţa cu marfa din automobil şi cu hainele jefuite şi în goana cailor au pornit-o spre satul Ciufulhuii. Femeia leşinată şi şoferul grav rănit au rămas în mijlocul şoselei. Totuşi şoferul Gheorghe Cristea a reuşit să-şi ducă maşina până la Caraomer. In drumui a întâlnit trei automobile încărcate cu călători şi i-a prevenit de pericol astfel că toate vehiculele de pe şosea s’au înapoiat la Caraomer. ORGANIZAREA POTERELOR Au fost apoi anunţate autorităţile iar plutonierul Mircea dela reg. 13 artilerie, împreună cu pretorul plăşii Stroescu au organizat potere cari au pornit in urmărirea bandiţilor. La aceste potere s’au alăturat şi numeroşi călăreţi din reg. 13 a1-Fiind indicii că bandiţii s’au îndreptat spre comuna Pasova, urmăritorii au pornit călări şi cu automobilele spre această comună. ALTE TÂLHARII Tâlharii după ce au plecat dela locul atacului au urmat linia vechii frontiere şi ajungând în dreptul satului Darabani au jefuit târlele mocăneşti, luând ciobanilor suma de 40000 lei şi diferite lucruri. Ei s-au îndreptat apoi spre satul Băjenari. Unul dintre ciobanii, jefuiţi împreună cu locuitorul G. Mencov au pornit în urmărirea bandiţilor împreună cu un argat şi au observat căruţa acestora oprindu-se în satul Băjenari. LUPTA INTRE BANDIŢI ŞI URMĂRITORI Cum au ajuns în acest sat bandiţii au tras în casa locuitorului Sandi Mihalacle, adăpostind căruţa în dosul unei şire de paie. Atunci cei trei urmăritori s’au apropiat de casa în care bandiţii chefuiau şi i-au somat să se predea. Aceştia au răspuns cu o ploae de gloanţe răspândindu-se apoi pe câmp. Gheorghe Mencov a ajuns însă din urmă pe banditul Mitache, originar din Ghiaur Şuiuciuc şi s-a încins o luptă corp la corp. Tâlharul spre a scăpa din mâinile urmăritorilor a muşcat nasul lui Mencov şi i-a produs grave leziuni pe corp şi obraz. In acel moment sosind şi alţi locuitori dîn sat cari au fost atraşi de zgomotele detunăturilor, au doborât la pământ pe bandit. Tâlharii s-au ascuns în plantaţiile vecine. BANDIŢII AVEAU ARME MILITARE BULGĂREŞTI Mitache, împreună cu gazda sa Sandi Mihalache, au fost luaţi în primire de potera care tocmai a osit în acea comună. Ei au fost aduşi legaţi la postul de jandarmi din Caraomer. In căruţa lor s’au găsit aproapetoate lucrurile furate, precum şi şase carabine sistem Mauter care sunt azi în serviciu în armata bulgară. Asupra tâlharilor s’au mai găsit şi trei revolvere şi o baionetă. Bandiţii arestaţi au făcut mărturisiri complecte arătând împrejurările în care au comis atacul dela Comorova şi din celelalte localităţi. CINE SUNT TÂLHARII Banda e alcătuită din următorii indivizi: Ianl Ceahla din comuna Calabidere, Aneze Selcan din Ghiaur Smuciuc, Sava Stavro care e rănit de comerciantul Gruber, Ianl Apostol, colonist macedonean din Sabla şi Tudor Mihalache din comuna Caramela. Cu toţi sunt găgăuţi, după cum am relatat noi din capul locului. In momentul de faţă cercetării continuă. S-au dat instrucţiuni tuturor posturilor de jandarmi pentru urmărirea bandiţilor. De remarcat e faptul că aceşti tâlhari au săvârşit atacurile la o depărtare de 50 kilometri de punctul unde operează de obicei. Sunt unele indicii că aceşti bandiţi au fost înarmaţi ca şi alţii de societatea Iredentistă „Dobrogea”. Şoferul Gheorghe Cristea care a fost Internat în spitalul Sion se află în agonie. AL. DOINARU Ajutorarea populaţiei basarabene Construcţii şi reparaţii de şosele mi■ . II șI III mmnt In urma conferinţei ce a avut loc zilele trecute între d. Pan. Halippa, ministrul lucrărilor publice, d. Gh. Nicolou, secretarul general al aceluiaşi departament, şi inginerii inspectori generali, d-nii Hoisescu, directorul general al drumurilor şi construcţiilor, Profiri şi Mihalache, s-a făcut următoarea repartiţie a fondului destinat ajutorării populaţiei din ţinuturile basarabene bântuite de secetă. Judeţului Gahul -1 milioane lei, din care: L709.000 lei pentru terasamente şi împietruiri pe şoseaua Bolgrad-Cubei prin Bulganca; 1 milion lei pentru furnizarea a 1000 m. c. piatră de granit în depozit pe malul Prutului şi 1 milion lei pentru transportarea acestui depozit la lucrări; 300.000 lei pentru terasamente pe şoseaua Cahul-Vadul Isac. Judeţului Ismail 4 milioane lei,Reşti-Prut, pentru şoseaua Ismail - Bolgrad- Traian Val. Judeţului Cetatea Albă 4 milioane Iei; pentru şoseaua Cetatea Albă-Seimeni-Căuşani 2 milioane lei şi pentru Şoseaua Tătărăşti-Sărata restul de 2 milioane lei. Judeţului Tighina 4 milioane lei, din care: 1.500.000 Iei pentru şoseaua Tighina - Bulboca - Chişinău; 1.500.000 lei pentru şoseaua Tighina-Căuşani şi 1 milion lei pentru şoseaua Căuşani - Seimeni - Cetatea Albă. Judeţului Lăpuşna 3 milioane lei; 1.600.000 lei pentru şoseaua Chişinău-Străşeni-Călăraşi-Ungheni; 700 mii lei pentru şoseaua gara Bucovăţ-Doina-Nisiporeni; 200.000 lei pentru podul de pe şoseaua gara Bucovăţ-Doina-Nisiporeni şi 500.000 lei pentru şoseaua ChişinăuHăn- Ovi im I imun»—■imun iii i ii —i ——————— ii....ii ii D. Clemenceau în momentul incheerii armistiţiului , amintire impresionantă povestită de generalul Mordacq PARIS. — Mordacq, fostul colaborator al d-lui Clemenceau, a acordat lui „United Press" amintirile sale asupra incheerii armistiţiului în 1916. După ce a povestit că in ziua de 8 Noembrie, la ora 9 şi jumătate dimineaţa, el a telefonat generalului Weygand, spre a-i face cunoscută că Italia reclama in chip stăruitor retragerea trupelor bavareze din Tyrol, şi că la orele 9 şi 45, i Se semnala din Rethondes, că germanii căutau să facă să devieze Convorbirea asupra condiţiilor de pace, ceea ce a provocat la orele 10 şi 5 un răspuns hotărât din partea d-lui Clemenceau, confirmat la 11 şi 20 printr’un ordin telefonic categoric al preşedintelui consiliului, care semnala că nici o suspensiune de arme nu va fi acordată înainte de semnarea artistiţiului,—generalul Mordacq face un viu tablou al zilelor ce au urmat, atunci când nimeni nu ştiace rezultat vor avea conferinţele de la Rethondes. El termină astfel povestirea sa: „Generalul Weygand sau generalul Desticker mă ţineau necontenit în curent, prin telefon, despre mersul negocierilor. „In ziua de 10, către amiazi, primii o ştire telefonică, ce mă anunţa că „totul mergea bine’* şi că o ştafetă avea să plece imediat spre ministerul de război, aducând un plic urgent al mareşalului Foch. Ştafeta sosi către orele 15, deschid plicul şi mă urc imediat la d. Clemenceau, al cărui biurou era la primul etaj, spre a t l înmâna. L-am găsit în conferinţă cu d. Pichon, ministru al afacerilor străine, şi cu d. René Renault, preşedinte al comisiunii armatei la Camera Deputaţilor. „Deschizând uşa, strigai: „Ştire bună, domnule preşedinte“. Era într’adevăr o dare de seamă, anunţând că delegaţii germani acceptaseră, un principiu, Condiţiile armistiţiului. Ei îşi rezervau, totuşi, să prezinte unele observaţii şi nu tot cazul, înainte de a semna, să refere guvernului lor. „De abia d. Clemenceau sfârşise recitit darea de seamă, şi-l văzui că mă priveşte fix, lung, că ochii i se umezesc şi, apucându-şi apoi capul cu amândouă mâinile, începu să plângă în tăcere. Niciodată, fie înainte, fie în cursul războiului, nu-l văzusem în prada unei asemenea emoţii. După o clipă, şi chiar foarte repede, el se reculese şi exclamă: „E absurd, nu mai sunt stăpân pe nervii mei. Am fost covârşit, dar deodată am revăzut anul 1870, înfrângerea, ruşinea, pierderea Alsaciei şi Lorenei, şi acum toate acestea şterse. Nu e un vis?“ „M’am repezit spre dânsul, de asemenea în prada unei profunde emoţii, i-am luat mâinile şi, fixăndu-l, i-am zis: „Da domnule preşedinte, timp de câteva clipe îrntr’adevăr n’aţi mai fost stăpân pe nervii dv., dar emoţiuni ca acestea nu sunt ele para sacre şi deci mai mult decât fireşti?" „Am ţinut să raportez acest incident, care arată mai bine decât orice digresiune în ce stare sufletească eram cu toţii, începând cu cel mai mare dintre noi. Apoi el dă la iveală sufletul acestui om care, sub aspecte aspre şi cu o reputaţie de duritate care i-a atras faimosul supranume de „Tigrul“, are totuşi o inimă admirabilă şi în fond, pentru acei cari îl cunosc bine, este mai curând un sensibil. De câte ori, personal, n’am fost martor al unora din aceste „isbucniri de inimă” ca aceea pe care am raportat-o acum !“ ROMANIA PITOREASCĂ Pe maSus Durabiei: îi.Lse Oîsyrifa si Bashas (cazane!«3'