Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)
1929-01-01 / nr. 13814
Pacra 2 a Fricţiuni externe cu soluţie de Spirosul deS§ •5/ câteva tablete ilspirină fac să dispară repede durerile reumatice. Se găsesc în toate farmaciile şi drogheriile. vsS iIfc 0,5.. FRIGUL NU ARE PUTERE ASUPRA LUI IJ 'Acest viguros atlet poate sa braveze fără frică iarna cu intemperiile căci bronchii şi plămânii lui sunt puşi sub o puternică protecţiune oare ? Vă întrebaţi văzând că pieptul lui este corp plect gol. Această protecţiune nu se exercită asupra exteriorului din interior, căci ea este asigurată de un produs foarte eficace, extras direct din Fin maritim de Norvegia. GUDRONUL GUYOT Tntr- adânc tn bronchii gi plămâni pentru a calma iritatia lor, care provoacă tusea, degajezi gi facilita respirata, maregt« ca paritatea respiratoare, usucă şi cicatrizează mucoasele suprimând astfel expectoratia. Guturaiul şi tusea dispar, cei slabi sau întâmplător bolnavi de piept sunt puși în stare de rezistentă pentru a putea lupta victorios contra invaziei microbilor sau contra ravagiilor lor. A se observa adevăratul Gudron Guyot (lichid, ostile, pastă pectorală). Toate aceste progine cu etichete in trei — culori: violet, verde, roşii şi adresa Casei frâte 19 Rue Jacob. Faris (8-a) A nu se confunda cu alte produse similare de vânzare la toate farmaciiletabor din E Vaillant & C-ie Bucureşti Birourile str. Romană nr 203 colt cu Precupeţii Vechi nr. 1. Telef. 213/37. -Păstraţi-vă sănătatea şi viata,Beţi m«mi’ PIVNIŢELE BMGADIRU latelor» 309]4» - 300 79 VINURI DE MASA: Via alb de masa 1 litru ..... i l ei 28 „ „ superior l litru ..... „ 32 Ba va o (reclami casei) ..... »30 VINURI DE DESERT: VIŢA DE m % Lei 34 Muscat Othonel % Lai 42 emnailir ,, 00 1W 06 % „ 44 superithi % „ 36 Bragh năspec casat] % „ 38 „ Champagne % „ 42 Boiueaux 34 „ 38 Comenzi e se primesc prin carte poştală sau telefon şi se trimite de la 5 sticle in sus, la domiciliu. Se va retine pentru fiecare sticlă Lei 8 la garanţie, sumă ce se va restitui la Înapoierea sticlei, în compoziţia sa de azi, are şi va avea totdeauna printre problemele sale de stat de prima importanţă, problema şcolilor confesionale ale minorităţilor etnice din ţara aceasta- Şcoala, pare a fi expusă in viitor, după toate semnele, la continui evoluţii. Adaptat, şcoalei le cerinţele timpurilor, cari se succed, este în sine o chestie foarte grea. Când se mai ivesc şi alta considerat om la mijloc, chestiunea se complică şi mai mult. Neamul romînesc ar putea să fie pus in viitor, fie prin cerinţele timpurilor, fie prin priceperea sau nepriceperea miniştrilor săi de la instrucţiunea publică, în faţa unor probleme foarte dificile din cauza şcolor confesionale din ţară. Pentru aceea e bine ca opinia publică românească să fie pusă la curent cu principiile fundamentale ale acestei chestiuni-principii, cam sau cristalizat în luptele îndelungate şi grele, ce Ie-a dat poporul român din fostul regat ungar pe terenul învăţământului confesional Din cele ce urmează se va vedea cum a ştiut poporul nostru să se ridice în chestiunile de urpanitate până la cele mai înalte grade ale civilizaţiei. Vom începe seria acestor documente semnalând că cei loviţi direct de proectul contelui Apponyi, învăţătorii noştri de la sate, au făcut un gest, care prin măreţia lui nu mai are nevoi de nici o subliniere Când aceşti învăţători, păţiţi mizerabil, au auzit că statul vrea să le dea salarii frumoase cu condiţia ca să introducă în şcoala lor limba magiară au declarat că niciodipă nu vor primi ajutor de stat cu astfel de condiţiuni fiindcă banii aceştia n'ar avea altă menire decât au avut argintii lui Iuda. Curentul acesta luase proporţii atât de Incalculabile în eventualele lui urmări. Încât copsistoriul arhidiecezan din Sibiu se văzu nevoit a clarifica pe învăţători asupra adevăratei situaţii şi a-i opri astfel de la un pas, care în acele vremuri ar fi putut deveni foarte uşor fatal pentru întreaga tagmă învăţătorească, încă înainte de a se lua profidul toi discuţia camerei apăru în ,,Telegraful Român' un articol, din care se vede şi spiritul satanic al proectului. In părţile sale esenţiale articolul are următorul conţinut: „Oricât de cu drag să primim solia, care vedem că şi-a făcut intrare şi în coloanele altor foi române, trebue să lămurim chestia şi să le spunem, celor cari nu au studiat cu destulă băgare de seamă proiectul de lege al contelui Apponyi, că scopul nici pe calea aceasta nu va putea fi ajuns. E comnus adică cu multă măastrie acust proiect de lege, şi ori primim ori nu primim ajutor de un stat pentru salarizarea invăţătorilor noştri, dreptul de control şi de ingerinţă în trebile noastre şcolare e asigurat pe seama guvernului. Vom arăta cum. In paragraful 19 al proiectului de lege se spune, că la scoalele confesionale, cari nu primesc ajutor de stat, învăţătorul e dator să propună lmba maghiară in aşa numei;ro, ca şi copilul de limbă nemaghiarft să-şi poată exprima la înţeleg gândirile in limba ungurească.. Atâta şi nimic mai mult E lăsat deci In grija şcoalei confesionale, că ce plan de învăţământ, ce manuale şi ce mijloace de învăţământ să întrebuinţeze pentru ca elevii să facă în limba unguriască progresul cerut de lege, fireşte, întrucât acesta poate fi alint. De la învăţătorii şcoalelor confesionale ajutorate de Stat se cera însă mai mult. In paragraful 20 se spune, ca limba maghiară, aritmetica, geografia, istoria, drepturile şi datoriatele cetăţeneşti, au să fie propuse elevilor de limbă maghiară după planul de învăţământ al ministrului, nu orele stabilite de el şi cu folosirea exclusivă a manualelor şi a mijloacelor de învăţământ încuviinţate de ministru. Dar deosebirea e numai aparentă, pentru că vine paragraful 24 din proiect şi o şterge cu desăvârşire. Paragraful acesta ne spune, că ministrul poate ordona cercetare disciplinară, efectuată de comisiunea administrativă (nu de autoritatea bisericească, cu urmările precizata in lege, in contra învăţătorului aplicat la şcoala confesională fără considerare la faptul dacă primeşte ori nu primeşte ajutor de stat, — totdeauna când limba maghiară nu se propune cu succes corespunzător scopului expus in paragrafui 13, 19 şi 20 ai legii şi respective nu conform dispoziţiilor cuprinse în aceştia, precum şi în celelalte cazuri înşirate in lege, in cari se găseşte vinovăţie pe seama Învăţătorului. Va să zică şi în şcoalele confesionale, cari nu se împărtăşesc de ajutor de stat, propunerea limbei ba,ghiare are să se facă conform dispoziţiilor din paragraful 20, iar învăţătorul e expus aceloraşi şicanări, pe care are să le îndure învăţătorul ajutorat din banii statului“. Numai în urma acestei înţelepte intervenţii, a putut fi potolită la timp mişcarea învăţătorimei, ceea ce dovedeşte că conducătorii poporului român n’au încercat să profite pieiea dată de greutăţile guvernului ungar Ispre a face agitaţii în popor . I Ion Băilă In ziua a treia de Crăciun, festivitate mondenă în saloanele d lui Ştefan X-ulescu, mare proprietar şi om politic... Se serbează ziua onomastică a amfitrionului, om de lume şi gazdă excelentă, întreg Bucureştiul e reprezentat la serbare: doamne, domnişoare, domni cheli şi tineri monidaţi, militari, politiciani din toate partidele, scriitori pictori, artişti, gazetari, negustori, bancheri, de gusturile, toate vârstele, toate glasurile, toate Se petrece bine şi liber lad K ulescu: muzică, dans, cărţi, vin şi şampanie, flirt, cleveteală fără nici o cenzură Fi**şte, subiectul discuţiei: Leonard- Lumea prezentă mai tontă, a fost la gară şi la biserica Tabacu. — Bietul Leonard, l-ai văzut ce slăbit e ? — Ua, u la ebere, repede l’a consumat boala. E de nerecunoscut. Dar tot frumos a rămas... Şi lacrimi recente de sinceritate, se sublimează sub ploape. Un violoncel vibrează ca o mânie ită pâpita. Vorbele au amuţit!.... Sărutând strunele, arcuşul înalţă treptat o elig pe jerbă de tristeţe în aer, apoi coboară ca o rachetă sfârşită Pauză... Un oftat prelung, ca prăbuşirea unui suflet şi o exclamaţie anonimă, expresie a colectivităţii : Bietul Leonard ! Parc’a fost viaţa lui, cântecul acesta !... * Gazda e om vesel. Nu poate suferi ca'n încărarmie casei sale să fluture aripa morţii şi musafirii să-i fie trişti... Jazzul zbucneşte din alămuri, coropitor, sălbatec Se înfiripă dansul. Perechi potrivite ori basa avântă pe parchetul lustruit... Priveşi, curândul aiurea, la dansatorii ce se frământă spasmodic şi grotesc. O căniţă brună, ten alb-roz, ochi fierbinţi pentru etatea ei de 35 de ani 1 se apropie de mine. Işi îndreaptă privirile paralele cu ale mele şi mi spune : „Betui Leonard ! Ce frumos dansaci ! Câtă graţie punea într'un vals, în'r un tango, ori un shimmy !,„ Avea linie, ţinută, farnec„ Dama toni de acum schiţa’ irosesc dansul... Nu-l pot suferi.. . * ! La bufet e înghesuială. Găsiţi de toate şi vinul e la dispoziţia tuturora. Se glumeşte, se gustă, ba chiar se mănâncă, se critie şi şi fireşte, se bea... Lipit de perete, sorb dintr’un pahar de cristal un Nectar aromat, culoarea chilimbarului. Pe drumurile parfumate ale vinului rătăcesc departe când ..cunoscutul’’. ..popularul", „răsfățatul" artist de operetă, cere sgrie aerul cu vocea lui, mă atinge pe umăr și-mi strigă'n ureche: pe zid, bietul Leonard, se duse !. Păcat, era tânăr incă și avea o inimă bună !.. Fiindcă n’nin replicat ,răsfăţatul artist" îşi dădu singur replica, cuo intonaţie melancolică in glas, dar răspicată : ,,Ei ! ce vrei ! Aşa i viaţa" Moare up Leo- nard, ne ivim alti Leonarzi... Scena nu are voie să rămâie goală !... Si, intorcându mi spatele, „răsfăţatul artist* gr depărtfi cu capul înălțat spre tavanul către care trimetea rotogoale de fum de ţigară., * In salonul din fund se juca porker Nu știu cum m'am pomenit pe un ocovm, ohlWttnd... MW rtrllrflsem să p'-cc. când domnul Y, cunoscutul bancher și „mecena al artiștilor* — fiindcă le împrumută sume mici cu dobânzi mari şi amanete sigure — mă reţinu poruncitor : „Stai să-ţi povestesc ceva. E cu bietul Leonard ! In 1912 mă aflam vara la Piatra Neamţ. In turneu cine crezi ? Maximilian, Leonard, Tănase, Carussy, Ciucurette... Intr'o după masă ne întâlnim pe la 2 la cafeneaua Regal... Şi, hai să facem un picker. Jucam eu cu Maximilian. Tănase şi Leonard. Ciucurette, — deşi avea parale mai multe decât ceilalţi şi plăcea jocul, — temându-se să nu piardă. — îi plăcea banul, — chibiţa. Am avut o carte teribilă Bietul Leonard, care era artist mare dar juca pocker prost, s’a curățat cel dintâi. Ciucurette n'a vrut să împrumute bani ca să joace mai departe. Mi s'a făcut mdă și Tani împrumutat eu... Mi-a pus un gaj venitul luî din seara aceia- a piardut și ce-î împrumutasem eu firește... Dar seara, mi-a dat până 'a ultimul franc din ce încasase la spectacol. Bietul Leonard, parcă-1 văd şî acum cum înghiţea râzând cadalmaua bun băiat era... ■Vreau să mă refugiez din vălmăşagul amestecat şi acru al saloanelor „iluminate a giorno“. Ies în coridorul de sticlă, îl parcurg în tot lungul îţji şi deschid la întâmplare o uşă. — A. pardon ! — Vă rog intraţi. Domnişoara FUse, fiica gazdei, mă invită cu un zâmbet care nu e ace’ a] politeţii în camera d-î’Şi EHse, tpobi’a românească covoare, perne moi azvârlite capricios, picturi, fotografii şi fiori, multe flori Complectând armonia da culori şi frumos, draasa şi două prietene ale ei s'au adunat aci. E oricum altă lume, altă sensibilitate în această odăiţă, mult deosebită de cea de dincolo din saloanele populate... Subiectul discuţiei însă, acelaşi : Leonard. Pe un tamburin, răsfirate în evantaiu, fotografii de ale lui Leonard, în contele Danilo, in contele de Luxemburg, in rolul din ,„Silvia“, in „Mazurca albastră", in „Bayadera"... . — Bietul Leonard, ce rău fmi nare!... Avea talent, cânta atât de dulce, era atât de iubit, și era așa de frumos!.. — L’aţi cunoscut personal ? întreb eu— Nu, se pleacă in jos trei perechi de bene tufnase... dar l-am iubit... Se spune că era bun, avea o inimă de aur și romantică... — E adevărat... — Și cânta așa de frumos!... Acul unui gramofon aleargă, pe o placă neagră ca un decor de doliu. O melodie dulce, clară din ce în ce mai puternică și mai avântată, apoi din ce în ce mai potolită şi mai fermecătoare, răsună din nevăzut... E vocea lui Leonard, frântu i’ă zmulsă din sufletul lui de artist.. Răzmeriţa de nemurire pluteşte in odaie şi ne prinde în braţe... Fetele plâng, încetişor ca să nu turbure parcă tăcerea ce cântă mai departe... Lacrimi îmi înrourează și mie ochii... Bietul Leonard ! A. MUNTE ... ... ————----------Palatul Justiţiei Patronul magazinului dir.* strada Academiei, anume M’şu Edelstein împotrva căruia s’a deschis acţiune publică pentru punere de foc, a fost supus nterogatorului, în continuare. El a fost confruntat cu Manole Constantinescu, autorul material al incendiului, adus arestat de’a Ga’a'i Constantinescu tăgărueşte orice amestec în această afacere, ba ţine char să afirme cu sârge rece că n’a fost în Bucureşti de vreo 17 ani Mărturisirile lui Edelsiep, ale soţei acestuia, servitoare şi negustorulu de la care Manoie a cumpărat benzina, arată întreaga lui vinovăţie în acest incepdiu Lur,i vor contiua cercetările. — Ion Albu, autorul fraudelor săvârşite la societatea de asigurare „Generala** care se află arestat, pentru a scăpa de prevenţie s’a decis să facă pe urburu). O comise de medici specalişti exam nându-i insă l-a găsit perfect sănătos. — S’a dat ori ordonanţă definitivă de urăr re împotriva fraţilor Rubin s Janeu Weiss, învinuiţi de falsificarea unui certificat mil tar. Bietul Leonard! 9 ăia. Intâmplarea i se părea firească. Şi aşa, de câte ori putea, o va razna spre mănăstirea de maici trofina, în căutarea iubitei. O dată ,a îi apăru pe neaşteptate. Tremitând ca de friguri amândoi, pe câmp, sub cerul liber, în iarbă, se avură din nou. Ea aproape pierdută, iar el asigurând-o că aşa a uut Dumnezeu, care ştie mai bine decât noi ceea ce face... Escapadele tânărului călugăr continuară multă vreme, deşi foare rar putea da ochi cu măicuţa. Cu venirea iernii întâlnirile se statorniciră în casa unei ţigănci din sat, care era şi moaşă, dar internseriile nu le făceau decât rar cu putinţă. Şi atunci, închis în chilia ei, Damian bolta pe picioare de iar şi mii de gânduri îi frământau a ideia că Magdalina va naşte, că se va face de râs în mănăstire. Şi apoi ce să facă cu copilul? cu ce să i întreţină? O întâmplarefăcu ca uşurarea năicuţei să treacă nebăgată în seană. O bandă de tâlhari, care jefuise pe călugării din mănăstirea Bâlrogui, se abătu şi pe la mănăstirea de maici. Aici, ei se mulţumiră să tragă un chef straşnic cu nrei fripţi haiduceşte în văzul maicilor îngrozite, fără a face alt rău şi pe când cheful era în toiu, în chicuţa ei, măicuţa Magdalina, ajutată de moaşa ţigancă, aducea la viaţă fructul păcatului ei. O altă întâmplare, şi mai neaşteptată, puse pe Damian stăpân pe o avere respectabilă. Un călugăr bătrân, Onufrie, de meserie lumânărar, ascunsese înaintea morţii sale suma de nouă mii de iei în firida vetrei din coliba lui, sumă ce strânsese din greu o viaţă întreagă. Călugărul Damian, care îl ajuta la fabricatul lumânărilor şi la ...uzarea lor, ţi moşteni coliba. Şi într’o zi, văruind-o din nou, dete şi peste comoară. De când era pe lume nu mai văzuse el atâta bănet... De acum înainte viaţa lui, a Magdalinei şi a lui Dănel, erau asigurate. Va cumpăra o prisacă, va da o desvoltare mare fabricării lumânărilor, va da o creștere orășenească lui Danel. Vederea banilor o înlemni pe Magdalina. Nu fu de loc curioasă ca să afle de unde o avea Damian. E] o luă în braţe, cu şiroaie de lacrămi pe obraz. Şi ea, cucerită, nu putu decât să murmure: „închide uşa“... Şi el o închise. Iarna veni din nou. O ninsoare groasă acoperise tot pământul. Er a lui postul Crăciunului. De 4 săptă- mâni Damian nu mai văzuse pe ■Magdalina. Ce-i foloseai banii,^dacă era departe de ea? Se hotărî să plece. Ştia că păcătueşte în faţa lui Dumnezeu, dar dorul lui puternic învinse conştiinţa. Plecă, şi ajunse pe înoptat la casa ţigăncii. Petrecu toată noaptea cu Magdalina, povestindu-şi unul altuia trista lor soartă şi făcând planuri pentru viitor. Şi dimineaţa, fără a fi dormit, o luă la drum spre Bârlogul... Nenorocitul! Bârlogul nu avea să-l mai revadă! O haită de lupi flămânzi, întâlnită în cale, îi scurtă drumul pentru totdeauna. N’avu timp nici să se închine măcar, şi fu sfâşiat de dihănii... * Ceea ce este de admirat în acest roman, mai întâiu, este talentul autorului, care dintr’o simplă aventură amoroasă, a isbutit să ne dea un studiu delicat al suferinţii omeneşti care frământă sufletele a două fiinţe sănătoase, tinere, create pentru iubire, dar cari n’au dreptul să iubească din pricina veşmântului ce au îmbrăcat. Asistăm, capitol după capitol, la chinurile sufleteşti ale tânărului monah, nuanţate cu multă dibăcie, şi urmărim cu atenţie şi melancolie, căderile, sforţările, descurajările sale, luptele dureroase cu sine însuş, cari culminează în sfârşitul tragic şi fatal, ce i-a dat autorul eroului său, sfârşit normal aşa de bine în raport cu situaţia acestuia şi cU răspunderea sa morală. De altă parte, autorul, pentru a varia fragila ţesătură a acestei idile amoroase, a situat-o în peisaje frumoase ale naturii, creaţiuni ale firii sale poetice, şi a înconjurat-o cu o sumă de episoade foarte reuşite, ca ultimele momente si înmor ADCVin Ut mântarea părintelui Onufrie, atacul mănăstirilor Bârlogul şi Trofina de către tâlhari, scene din viaţa călugărească şi din slujba religioasă, şi în sfârşit scena emoţionantă a rătăcirii călugărului Damian şi a luptei sale cu lupii, scenă vrednică de V. Hugo, maestru în asemenea descrieri mişcătoare. E inutil, cred, să adaog că stilul acestui roman este de o rară frumuseţe literară. Regret că spaţiul nu-mi îngădue a da două-trei citate. E un stil elegant, cumpănit, aproape clasic, aşa cum se cuvine unui poet delicat şi fin. Prin noutatea temei sale, ca şi prin toate însuşirile sus arătate, . Monahul Damian a! d-lui Denie- I trius este un roman care se va im- pune. Cokist. Săineanu De sigur! Chiar d-ta, vei câştiga! 15 aparate de radio oferite in mort gratuit de ziarul „Radio*4 cetitorilor şi abonaţilor săi. Ziarul,Radio“ costă numai 6 le exemplarul, apare In fiece Sâmbăta și publică restulat bonuri de participare la tragere. Pentru statuia lui Eminescu LISTA DE SUBSCRIPŢIE A ZIARELOR „ADEVERUL“ ŞI „DIMI- NEAŢA“ Suma din urme, Lei 568.70. 50 Colecta gimnaziului „Ing. G. Duca", Medgidia (lista n’a sosit) 102.— Soc. „Titu Maiorescu“ a elevilor liceului de băieţi din Olteniţa 300.— A. A. Luca ’.00*— Adolf Artbergher, meseriaş, Botoşani 40.— Margareta Croitoru, Elena Popescu şi Maria Stein, eleve 7.50 Total Lei 509.555. Propuneri . D. Ariel Ton, de origine rus, locuind în Oradia, ne scrie într’o românească destul de bună, că este admiratorul lui Eminescu, graţie căruia a făcut cunoştinţă cu literatura română. D-sa propune întemeierea unui cămin pentru scriitorii săraci, care să poarte numele lui Eminescu. Poşta Redacţiei D-lui V. N. Nicolescu, Giurgiu — Propunerea dv. poate fi bună pentru viitor. Subscripţia de faţă e numai pentru Eminescu Răspundeţi dacă înţelegeţi să daţi la acast scop banii ;e ne-aţi trimes. D-nei Pretorian, profesoară, Med î'idio. m» N'am primit listaI •—I — ga»- • t»' Crima unei santinele Iţî comuna Acadânlar, judeţul Durostor, se află un post de santinelă cu consemnul să oprească orice maşină ar trece pe acolo şi să raporteze cine a trecut. In seara zilei de 29 soldatul Pisică Ion a somat un şofer să se oprească. Acesta, dând însă viteză maşinei, santinela a tras un foc de armă rănind mortal pe pasagerul Tair Ahmed din comuna Carafar. A APĂRUTl Adevărul Literar şi Atistic No. 421 DE ANUL NOU cu următorul sumar: INTRE PĂPUŞI de Otilia Cazimir VIOARA SFÂNTULUI VASILE de T. Arghezi Mihail Sadoveanu: Documente vechi: Demostene Botez: Un vis; Alexis Nour: Filcorul Revelionului Culinar; AL A. Philippide: Literatura sensaţizată* Tudor Teodorescu-Branişte; Poeţii minernişti şi poşetele damelor Jean Racine: încoronarea Copilului Rege (trad. de D. Nanul: Jules Moinaux: tuns to chip de leu (trad de G. Topîrceanu); Giovani Papiul: lemnarul trad de Alex Marco); Artur Stavri: Suzane Martinon: Un oraş fermecat: Creola poetului: O licitaţie artistică- Anecdote literare; Recenzii: Revista Revistelor; însemnări- Cortica şahului, Curioz"*" Caricaturi BUCUREŞTI, 29 Decembrie Fiind fine de an, şedinţa oficială a Bursei, a fost ocupată, cu cotarea tuturor valorilor înscrise la cota oficială. In emise au fost certe multe valori la cursuri supe- frescelor precedente. Mi încheiat la : BURSA OFICIALĂ B-ca Franco Română 400 B-ca Carpatilor 420 Credit Minier opt 1115, 20 S. T. B. 1160 100 lei 3,<2 tr.ev. laZOrid 190 lel 15,30 ír. ír. la Pens FRANCUL FRANCEZ o calm la 23,29 la Zuerich La Paris, Lira Sterlină e negoelată la 124.05. LIRA ITALIANA e scăzută la 27.13 la Zuerich. LIRA STERLINA e slabă la 25.16. La noi devizele ca fest complact devise cursul Ultimele cotaturi ale leului 3.12 frs. elv. — 100 lei la Zuerich 6/ cents 7x 100 lei la New-York %3.35 leve — 100 lei la Sofia 800 lei — o liră sterlină la Iondra 3.45 pengő = ton lei la Budapesta 20. 35 cor. av. = 100 lei la Braga 4.26.37 s Ungi - 100 lei la Viena 2.53 % mărci germ. = 100 lei la Berlin. Cursul monedelor străine dii dimineaţa s’a pe biroul Camerei, procesul de tree pentru ratificarea acordului cu Germania, prin care, In schimbul revalorizării rentelor române aglavigre în republica germană, ni se recunoaşte o creanţă de 75 milioane mărci. O femeia tfbnără s’a sinucis şi alături de cadavrul ei stă soţul, care se sileşte să descopere înţeleşii întâmplării. Umblă prin casă ca năuc şi vorbeşte cu glas tare. Aci se socoate nevinovat, aci se acuză, Işi face in acelaş timp şi pledoaria şi rechizitoriul. Apoi, puţin câte puţin, înţelege înşiruirea amintirilor pe cari le evocă il conduce spre adevăr. S’au intâmplat oare acestea cu adevărat ? Cu siguranţă că s’au Intămplat fiindcă altminteri nici Dos’oiewski n’ar fi putut să le descrie in chip aşa de impresionant, în povestirea intitulată Cine i vinovat care a apărut in No. 104 al Bibliotiacei DIMINEAŢA, tradusă de Alice Gabrelescu. D I. Alecu a fost numit pe ziua de 1 ianuarie director la şcoala normolftele băeţi (Jiu Bacău. Restaurantul - Variété MAJESTIC (Pasajul Compedia) Oferă Onor Public sărbătorirea celui mai frumos B Vali ION Menu fis şi a 1& Carte PREŢURI SPECIAL REDUSE Program artistic şi de prim ordin □OF'UNIC JAZZZ-BAND UNIC-»C Surprize — Dans. — Distracţii REŢINERI DE MESE „CONTENCIOSUL“ birou de informaţiuni juridice şi administrative. Directori Cezar Simionescu şi M. Graur, avocaţi. Sediul: Bucureşti, str. Sărindar 11, (Palatul „Adevărul“). D. colonel Urziceanu, directorul de cabinet al d-lui general Cihoschi ministrul de război, s'a înapoiat în Capitală. In numărat de Anul Nou al „Adevărului Literar“, d-ra Otilia Casimir publică o foarte frumoasă şi spirituală schiţă, intitulată „Intre păpuşi“. Sclimbil in strănătata ZURICH (închiderea) 29 Decembrie 1928 Berlin 123.5? Amsterdam 208 55 Geta cerealelor LIVERPOOL, 29 (Rador) 1 Deschiderea Grâu. Decamb. 11334; Martie 07H, Grău. Tendinţa calmă. Decembrie necotat. Martie 9,1%; Mai 9,2%, închiderea Grâu. Tendinta grea. Decembrie 8,1014; Martie 9,10; Mai 9,2Vs. Porumb necotat. CHICAGO, 29 (Radar) Deschiderea Grâu. Tendinţa Decembrie 113% Martie 0714; Mai 121% Porumb. Tendinţa uşoară. Decembrie 85; Martie 8714; Mai 904. Ovăz. Tendinţa sust. Decembrie necotat. Martie 471- Mai 48%. Secară. Tendinţa ap. sust Decembrie 10214; Martie 104%; Mai 10754. WINNIPEG, 29 (Rador) Grâu. Tendinţa sust. Decemb. 116A; Mai 1224; Iulie 124% Ovăz Decembrie necotat. Mai 5654, NEW-YORK, 29 (Rador) Cafea Rio. Decembrie 16,25; Ianua-rie 15,55; Martie 14,80; Mai 14,33; Iulie 13,90; Septembrie 13,81. Tendinţa ap. susţinută. Cafea Saitos. Decembrie necotat Ianuarie 2124; Martie 20.51; Mai 20.38, Iulie şi Sept. 1915, Tendinţa ap. susţinută. Pats cerealelor I Brăila In obor s’au vândut 10 care porumb cu 6 90, 22 orz cu 5.30 5 35, 4 ovăzcu 65.5, 8 care grâu cu 8.20 8.30. Prin bursă s’a vândut grâu cu 36.500 vagonul Ex Ipo 7Tţ 77 Vernisagiul expoziţiei de picturi a maestrului N. Vermont va avea loc în ziua de 30 Decembrie c. în sala Ateneului Român. * In luna de 1 Ianuarie se vaînschide în sala Căminul Artelor Recrina Maria“ ex pozi’ia de metirfi a cunoscutului nictar Remus Trofeanu, împreună cu sculptorul berlinez R. Boetie, — Regenta si d. general Cihoschi, ministrul de război — vor lansa către trupe — cu ocazia Anului Nou un ordin de zi pe armată conţinând urări. lăţirile ce se fec la PÎCUkdilly” pentru Revelion tfor întrece toata asteptAril* La 31 Decembrie, expirând termenul pentru depunerea buletinelor cu privire la recensământul chiriaşilor, chiriaşii cari au întârziat să se grăbească, pentru a nu fi căzuţi la aplicarea sancţiunilor legii. Doamna Sofia Nădejde, îţipreună cu copiii şi întreaga familie, au durerea a aduce la cunoştiinţa tuturor celor cari l-au cunoscut pierderea scumpului lor IOAN NĂDEJDE BURSA Ultima zi a anului a inactivă, la tftrgul de normal. Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini Dolari olandezi 65.00- 67.00 166.50-167.00 INFORMAŢIUNI 99 încetat din viaţă în noaptea de 28 spre 29 Decembrie 1928. Ceremonia funebră va avea JOS Duminică 30 Decembrie ora 3 după amiază in capela Cimitirului Bellu, unde sunt depuse rămăşiţele lui pământeşti. Invitaţiuni deosebite nu s’au trimis. „Folclorul Revelionului Culînar’’ o Hrlul moţesc al schijei d lui Alexis Nour, apărut in Nou de Anul Nou al ..Adevărului Literar si Artistic” şi plină de umor din tema ..Amintirilor din anii de student”, din care face parte si Folclorul Crăciunului Culinar“ publicat in numărul precedent al revisteiTM Zdrobiţi ţie durere şi în veci nemângâiaţi Josef Baruch şi zecile părinţi, Ella soră, Hiba Herman (Goldenberg bunică, Vica şi Adolf Storfer, Rebeca şi Lazăr Storfer, Sofie şi Marcu Hapapoft, Olga şi Ziegmund Kern, doctorii Mia şi Simion Goldenberg Bayler. Aureliu Herman Goldenberg unchi şi mătuşe, Ninette, Joji, Simonei, Angela, Fdithe şi Hermvgen şi verişoare au nemărginita durere a anunţa încetarea din viaţă a mult adoratei lor »THE STORTER în foarea vârstei de 15 arţi şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Duminică 30 Decembrie a. c. ora 2 iuni. p. m. în str. Carol 108 (fost 126) de unde cortegiul va porni spre cimitirul israelit Filantropia. 4 franci francezi 6.50-6.53 Franci elveției 32.07-32.17 3egas 23.15—23.25 Lire sterline 807.00-807.50 Lire italiene 8.72— 8.75 Lire otomane 86.00-86.50 Mărci germane 39.70—39 80 Zloți polonezi 18.75—19.00 Shilingi austriaci 23.40—23.50 Pengft 29.05—29.15 C or. ceho-slovace 4.94— 4.95 Dinari 2.90— 2.95 Drahme 2.20— 2.25eve1.20— 1.25 Miorini olandezi 66.50—66.75 Dolari 166.00—166.70 ranci francezi Franci elvețieni ranci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Vlărci germane Zloți polonezi Shilingi austriaci engo 6 60- 6.65 32.00- 32.50 465- 475 510.00—SI 5.00 8.00— 8.85 84 00- 39.75-19.00- 2375- 29.40-4.90— 2.93— 2.10— L20-85 00 40.25 20.00 24.25 29.80 4.96 2.97 2.20 1.25 New-York 5.18 Londra 25.18% Paris 20.30 Milano 27.14% Praga 15.37 Budapesta 90.47 Belgrad 9.12 % Bucureşti 3.11 % Varşovia 58.17 60 Viena 73.05