Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)

1929-01-01 / nr. 13814

Pac­ra 2 a Fricţiuni externe cu soluţie de Spirosul deS§ •5/ câteva tablete ilspirină fac să dispară repede durerile reumatice. Se găsesc în toate farmaciile şi drogheriile. vsS­ iIfc 0,5.. FRIGUL NU ARE PUTERE ASUPRA LUI IJ 'Acest viguros atlet poate sa braveze fără frică iarna cu intem­periile căci bronchii şi plămânii lui sunt puşi sub o puternică protecţiune oare ? Vă întrebaţi văzând că pieptul lui este corp plect gol. Această protecţiune nu se exercită asupra exterio­rului d­­in interior, căci ea este asigurată de un produs foarte eficace, extras direct din Fin maritim de Norvegia. GUDRONUL GUYOT Tntr- adânc tn bronchii gi plămâni pentru a calma iritatia lor, care provoacă tusea, degajezi gi facilita respirata, maregt« ca paritatea respiratoare, usucă şi cicatrizează mucoasele suprimând astfel expectoratia. Guturaiul şi tusea dispar, cei slabi sau în­tâmplător bolnavi de piept sunt puși în stare de rezistentă pen­tru a putea lupta victorios contra invaziei microbilor sau contra ravagiilor lor. A se observa adevăratul Gudron Guyot (lichid, ostile, pastă pectorală). Toate aceste progine­ cu etichete in trei — culori: violet, verde, roşii şi adresa Casei f­râte 19 Rue Jacob. Faris (8-a) A nu se confunda cu alte produse similare de vânzare la toate farma­ciile­tabor din E Vaillant & C-ie Bucu­reşti Birourile str. Romană nr 203 colt cu Precupeţii Vechi nr. 1. Telef. 213/37. -Păstraţi-vă sănătatea şi viata,Beţi m«mi’ PIVNIŢELE BMGADIRU latelor» 309]4» - 300­ 79 VINURI DE MASA: Via alb de masa 1 litru ..... i l ei 28 „ „ superior l litru ..... „ 32 Ba va o (reclami casei) ..... »30 VINURI DE DESERT: VIŢA DE m % Lei 34 Muscat Othonel % Lai 42 emnailir ,, 00 1W 06 % „ 44 superithi % „ 36 Bragh nă­­spec casat] % „ 38 „ Champagne % „ 42 Boiueaux 34 „ 38 Comenzi e se primesc prin carte poştală sau telefon şi se trimite de la 5 sticle in sus, la domiciliu. Se va retine pentru fiecare sticlă Lei 8 la garanţie, sumă ce se va restitui la Înapoierea sticlei, în compoziţia sa de azi, are şi va avea totdeauna printre problemele sale de stat de prima importanţă, problema şcolilor confesionale ale mi­norităţilor etnice din ţara aceasta- Şcoala, pare a fi expusă in viitor, după toate semnele, la continui e­­voluţii. Adaptat­,­­ şcoalei le cerinţe­le timpurilor, cari se succed, este în sine o chestie foarte grea. Când se mai ivesc şi alta considerat om­ la mijloc, chestiunea se complică şi mai mult. Neamul romînesc ar putea să fie pus in viitor, fie prin cerin­ţele timpurilor, fie prin priceperea sau nepriceperea miniştrilor săi de la instrucţiunea publică, în faţa unor probleme foarte dificile din cauza şcol­­or confesionale din ţară. Pentru aceea e bine ca opinia publică ro­mânească să fie pusă la curent cu principiile fundamentale ale acestei chestiuni-principii, cam­ sau crista­lizat în luptele îndelungate şi grele, ce Ie-a dat poporul român din fostul regat ungar pe terenul învăţământu­lui confesional Din cele ce urmează se va vedea cum a ştiut poporul nos­tru să se ridice în chestiunile de u­­rpanitate până la cele mai înalte gra­de ale civilizaţiei. Vom începe seria acestor docu­mente semnalând că cei loviţi direct de proectul contelui Apponyi, învăţă­torii noştri de la sate, au făcut un gest, care prin măreţia lui nu mai are nevoi de nici o subliniere Când aceşti învăţători, p­ăţiţi mizerabil, au auzit că statul vrea să le dea salarii frumoase cu condiţia ca să introdu­că în şcoala lor limba magiară au declarat că niciodipă nu vor primi ajutor de stat cu astfel de condiţiuni fiindcă banii aceştia n'ar avea altă menire decât au avut argintii lui Iuda. Curentul acesta luase propor­ţii atât de Incalculabile în eventual­­ele lui urmări. Încât copsistoriul arhidiecezan din Sibiu se văzu ne­voit a clarifica pe învăţători asupra adevăratei situaţii şi a-i opri astfel de la un pas, care în acele vremuri ar fi putut deveni foarte uşor fatal pentru întreaga tagmă învăţătoreas­­că, încă înainte de a se lua profidul toi discuţia camerei apăru în ,,Tele­graful Român'­ un articol, din care se vede şi spiritul satanic al proec­­tului. In părţile sale esenţiale arti­colul are următorul conţinut: „Oricât de cu drag să primim so­lia, care vedem că şi-a făcut intrare şi în coloanele altor foi române, tre­­bue să lămurim chestia şi să le spu­nem, celor cari nu au studiat cu des­tulă băgare de seamă proiectul de lege al contelui Apponyi, că scopul nici pe calea aceasta nu va putea fi ajuns. E comn­us adică cu multă mă­­astrie acust proiect de lege, şi ori primim ori nu primim ajutor de un stat pentru salarizarea invăţătorilor noştri, dreptul de control şi de inge­rinţă în trebile noastre şcolare e a­­sigurat pe seama guvernului. Vom arăta cum. In paragraful 19 al proiectului de lege se spune, că la scoalele confesio­nale, cari nu primesc ajutor de stat, învăţătorul e dator să propună lm­­ba maghiară in aşa numei;ro, ca şi copilul de limbă nem­aghiarft să-şi poată exprima la înţeleg gândirile in limba ungurească.. Atâta şi nimic mai mult E lăsat deci In grija şcoa­lei confesionale, că ce plan de învă­ţământ, ce manuale şi ce mijloace de învăţământ să întrebuinţeze pen­tru ca elevii să facă în limba ungu­riască progresul cerut de lege, fi­reşte, întrucât acesta poate fi alint. De la învăţătorii şcoalelor confesio­­nale ajutorate de Stat se cera însă mai mult. In paragraful 20 se spune, ca limba maghiară, aritmetica, geo­grafia, istoria, drepturile şi datoria­­tele cetăţeneşti, au să fie propuse elevilor de limbă maghiară după pla­nul de învăţământ al ministrului, nu orele stabilite de el şi cu folosirea exclusivă a manualelor şi a mijloa­­celor de învăţământ încuviinţate de ministru. Dar deosebirea e numai aparentă, pentru că vine paragraful 24 din pro­iect şi o şterge cu desăvârşire. Pa­ragraful acesta ne spune, că minis­trul poate ordona cercetare discipli­nară, efectuată de comisiunea admi­nistrativă (nu de autoritatea biseri­cească­, cu urmările precizata in lege, in contra învăţătorului aplicat la şcoala confesională fără conside­rare la faptul dacă primeşte ori nu primeşte ajutor de stat, — totdeauna când limba maghiară nu se propune cu succes corespunzător scopului expus in paragrafui 13, 19 şi 20 ai legii şi respective nu conform dis­poziţiilor cuprinse în aceştia, pre­cum şi în celelalte cazuri înşirate in lege, in cari se găseşte vinovăţie pe seama Învăţătorului. Va să zică şi în şcoalele confesio­nale, cari nu se împărtăşesc de aju­tor de stat, propunerea limbei b­a­­,­ghiare are să se facă conform dis­poziţiilor din paragraful 20, iar în­văţătorul e expus aceloraşi şicanări, pe care are să le îndure învăţătorul ajutorat din banii statului“. Numai în urma acestei înţelepte intervenţii, a putut fi potolită la tim­p mişcarea învăţătorimei, ceea ce dovedeşte că conducătorii poporului român n’au încercat să profite pieie­­a dată de greutăţile guvernului ungar Ispre a face agitaţii în popor . I Ion Băilă In ziua a treia de Crăciun, festi­­vitate mondenă în saloanele d lui Ştefan X-ulescu, mare proprietar şi om politic... Se serbează ziua onoma­stică a amfitrionului, om de lume şi gazdă excelentă, întreg Bucureştiul e reprezentat la serbare: doamne, domnişoare, domni cheli şi tineri monid­aţi, militari, politiciani din toate partidele, scriitori pictori, ar­tişti, gazetari, negustori, bancheri, de gusturile, toate vârstele, toate glasurile, toate Se petrece bine şi liber la­d K­ ulescu: muzică, dans, cărţi, vin şi şampanie, flirt, cleveteală fără nici o cenzură F­i**şte, subiectul discuţiei: Leo­nard- Lumea prezentă mai tontă, a fost la gară şi la biserica Tabacu. — Bietul Leonard, l-ai văzut ce slăbit e ? — Ua, u la ebere, repede l’a con­sumat boala. E de nerecunoscut. Dar tot frumos a rămas... Şi lacrimi recente de sinceritate, se sublimează sub ploape. Un violoncel vibrează ca o mânie ită pâpita. Vorbele au amuţit!.... Să­rutând strunele, arcuşul înalţă trep­tat o elig pe jerbă de tristeţe în aer, apoi coboară ca o rachetă sfârşită Pauză... Un oftat prelung, ca pră­buşirea unui suflet şi o exclamaţie anonimă, expresie a colectivităţii : Bietul Leonard ! Parc’a fost viaţa lui, cântecul acesta !... * Gazda e om vesel. Nu poate suferi ca'n încărarm­ie casei sale să fluture aripa morţii şi musafirii să-i fie trişti... Jazzul zbucneşte din alămuri, co­­ropitor, sălbatec Se înfiripă dansul. Perechi potrivite ori ba­­sa avântă pe parchetul lustruit... Priveşi, cu­­rândul aiurea, la dansatorii ce se frământă spasmodic şi grotesc.­ O căniţă brună, ten alb-roz, ochi fier­binţi pentru etatea ei de 35 de ani 1 se apropie de mine. Işi îndreaptă privirile paralele cu ale mele şi mi spune : „B­etui Leonard ! Ce frumos dansa­ci ! Câtă graţie punea în­­tr'un vals, în'r un tango, ori un shimmy !,„ Avea linie, ţinută, far­­nec„ Dama toni de acum schiţa­’ irosesc dansul... Nu-l pot suferi.. . * ! La bufet e înghesuială. Găsiţi de toate şi vinul e la dispoziţia tutu­rora. Se glumeşte, se gustă, ba chiar se mănâncă, se critie şi şi fireşte, se bea... Lipit de perete, sorb dintr’un pahar de cristal un Nectar aromat, culoarea chilimbarului. Pe drumu­rile parfumate ale vinului rătăcesc departe când ..cunoscutul’’. ..popu­larul", „răsfățatul" artist de opere­tă, cere sg­rie aerul cu vocea lui, mă atinge pe umăr și-mi strigă'n ureche: pe zid­, bietul Leonard, se duse !. Păcat, era tânăr incă și­­ avea o inimă bună !.. Fiindcă n’nin replicat ,răsfăţatul artist" îşi dădu singur replica, cu­­o intonaţie me­­­lancolică in glas, dar răspicată : ,,Ei ! ce vrei ! Aşa i viaţa" Moare up Leo-­ nard, ne ivim alti Leonarzi... Scena nu­ are voie să rămâie goală !... Si, intorcân­du mi spatele, „răsfăţatul artist* gr depărtfi cu capul înălțat spre tavanul către care trimetea ro­­togoale de fum de ţigară­., * In salonul din fund se juca po­rker Nu știu cum m'am pomenit pe un ocovm, ohlWttnd... MW rtrllrfl­sem să p'-cc. când domnul Y, cunos­cutul bancher și „mecena al arti­știlor* — fiindcă le împrumută su­me mici cu dobânzi mari şi ama­nete sigure — mă reţinu porunci­tor : „Stai să-ţi povestesc ceva. E cu bietul Leonard ! In 1912 mă aflam vara la Piatra Neamţ. In turneu cine crezi ? Maximilian, Leonard, Tănase, Carussy, Ciucurette... Intr'o după masă ne întâlnim pe la 2 la cafeneaua Regal... Şi, hai să facem un picker. Jucam eu cu Maximilian. Tănase şi Leonard. Ciucurette, — deşi avea parale mai multe decât ceilalţi şi­­ plăcea jocul, — temân­­du-se să nu piardă. — îi plăcea ba­nul, — chibiţa. Am avut o carte te­ribilă Bietul Leonard, care era ar­tist mare dar juca pocker prost, s’a curățat cel dintâi. Ciucurette n'a vr­ut să­­ împrumute bani ca să joa­ce mai departe. Mi s'a făcut mdă și Tani împrumutat eu... Mi-a pus un gaj venitul luî din seara aceia- a piardut și ce-î împrumutasem eu firește... Dar seara, mi-a dat până 'a ultimul franc din ce încasase la spectacol. Bietul Leonard, parcă-1 văd şî acum cum înghiţea râzând cad­almaua bun băiat era... ■Vreau să mă refugiez din vălmă­şagul amestecat şi acru al saloa­nelor „iluminate a giorno“. Ies în coridorul de sticlă, îl parcurg în tot lungul îţji şi deschid la întâmplare o uşă. — A. pardon ! — Vă rog intraţi. Domnişoara FU­se, fiica gazdei, m­ă invită cu un zâmbet care nu e ace’ a] politeţii în camera d-î’Şi EHse, tpobi’a româ­nească covoare, perne moi azvârlite capricios, picturi, fotografii şi fiori, multe flori­ Complectând armonia da culori şi frumos, d­ra­­asa şi două prietene ale ei s'au adunat aci. E oricum altă lume, altă sensibili­tate în această odăiţă, mult deose­bită de cea de dincolo din saloa­nele populate... Subiectul discuţiei însă, acelaşi : Leonard. Pe un tam­burin, răsfirate în evantaiu, foto­grafii de ale lui Leonard, în contele Danilo, in contele de Luxemburg, in rolul din ,„Silvia“, in „Mazurca albastră", in „Bayadera"... . — Bietul Leonard, ce rău fmi nare!... Avea talent, cânta atât de dulce, era atât de iubit, și era așa de frumos!.. — L’aţi cunoscut personal ? întreb eu­— Nu, se pleacă in jos trei perechi de bene tufnase... dar l-am iubit... Se spune că era bun, avea o inimă de aur și romantică... — E adevărat... — Și cânta așa de frumos!... Acul unui gramofon aleargă, pe o placă neagră ca un decor de doliu. O melodie dulce, clară din ce în ce mai puternică și mai avântată, apoi din ce în ce mai potolită şi mai fermecătoare, răsună din ne­văzut... E vocea lui Leonard, frântu i’ă zmulsă din sufletul lui de artist.. Răzmeriţa de nemurire pluteşte in odaie şi ne prinde în braţe... Fetele plâng, încetişor ca să nu turbure parcă tăcerea ce cântă mai departe... Lacrimi îmi înrourează și mie ochii... Bietul Leonard ! A. MUNTE ... ... ————----------­Palatul Justiţiei Patronul magazinului dir.* strada Academiei, anume M’şu Edelstein împotr­va căruia s’a deschis acţiu­ne publică pentru punere de foc, a fost supus nterogatorului, în continuare. El a fost confruntat cu Manole Constan­tinescu, autorul material al incendiului, adus ares­tat de’a Ga’a'i Constantinescu tăg­ă­­r­ueşte orice amestec în această afa­cere, ba ţine ch­ar să afirme cu sârge rece că n’a fost în Bucureşti de vreo 17 an­i Mărturisirile lui E­­delsie­p, ale soţ­ei acestuia, servi­toare şi negustorulu de la care Ma­noie a cumpărat benzina, arată în­treaga lui vinovăţie în acest incep­­diu Lur,i vor cont­iua cercetările. — Ion Albu, autorul fraudelor să­vârşite la societatea de asigurare „Generala** care se află arestat, pen­­tru a scăpa de prevenţie s’a decis să facă pe urbur­u). O comis­e de me­dici spec­alişti exam nându-i insă l-a găsit perfect sănătos. — S’a dat ori ordonanţă definiti­vă de ur­­ăr re împotriva fraţilor Rubin s Janeu Weiss, în­vinuiţi de falsificarea unui certificat mil tar. Bietul Leonard! 9 ăia. Intâmplarea i se părea fir­ească. Şi aşa, de câte ori putea, o va razna spre mănăstirea de maici trofina, în căutarea iubitei. O dată ,a îi apăru pe neaşteptate. Tremit­­ând ca de friguri amândoi,­ pe câmp, sub cerul liber, în iarbă, se avură din nou. Ea aproape pier­­dută, iar el asigurând-o că aşa a uut Dumnezeu, care ştie mai bine decât noi ceea ce face... Escapadele tânărului călugăr continuară multă vreme, deşi foar­­e rar putea da ochi cu măicuţa. Cu venirea iernii întâlnirile se sta­­torniciră în casa unei ţigănci din sat, care era şi moaşă, dar intern­­seriile nu le făceau decât rar cu putinţă. Şi atunci, închis în chilia ei, Damian bolta pe picioare de iar şi mii de gânduri îi frământau a ideia că Magdalina va naşte, că se va face de râs în mănăstire. Şi apoi ce să facă cu copilul? cu ce să i întreţină? O întâmplare­­făcu ca uşurarea năicuţei să treacă nebăgată în sea­­nă. O bandă de tâlhari, care jefui­­se pe călugării din mănăstirea Bâl­­rogui, se abătu şi pe la mănăstirea de maici. Aici, ei se mulţumiră să tragă un chef straşnic cu nrei fripţi h­aiduceşte în văzul maicilor în­grozite, fără a face alt rău şi pe când cheful era în toiu, în chicuţa ei, măicuţa Magdalina, ajutată de moaşa ţigancă, aducea la viaţă fructul păcatului ei. O altă întâmplare, şi mai ne­aşteptată, puse pe Damian stăpân pe o avere respectabilă. Un călu­găr bătrân, Onufrie, de meserie lu­­mânărar, ascunsese înaintea morţii sale suma de nouă mii de iei în firida vetrei din coliba lui, sumă ce strânsese din greu o viaţă întrea­gă. Călugărul Damian, care îl a­­juta la fabricatul lumânărilor şi la ...uzarea lor, ţi moşteni coliba. Şi într’o zi, văruind-o din nou, dete şi peste comoară. De când era pe lu­me nu mai văzuse el atâta bănet... De acum înainte viaţa lui, a Magdalinei şi a lui Dănel, erau a­­sigurate. Va cumpăra o prisacă, va da o desvoltare mare fabricării lu­mânărilor, va da o creștere orășe­nească lui Danel. Vederea banilor o înlemni pe Magdalina. Nu fu d­e loc curioasă ca să afle de unde o avea Damian. E] o luă în braţe, cu şiroaie de lacrămi pe obraz. Şi ea, cucerită, nu putu decât să murmu­re: „închide uşa“... Şi el o închise. Iarna veni din nou. O ninsoare groasă acoperise tot pământul. Er a l­ui postul Crăciunului. De 4 săptă-­ mâni Damian nu mai văzuse pe ■Magdalina. Ce-i foloseai banii,^da­că era departe de ea? Se hotărî să plece. Ştia că păcătueşte în faţa lui Dumnezeu, dar dorul lui puternic învinse conştiinţa. Plecă, şi ajunse pe înoptat la casa ţigăncii. Petrecu toată noaptea cu Magdalina, po­­­vestindu-şi unul altuia trista lor soartă şi făcând planuri pentru vii­tor. Şi dimineaţa, fără a fi dormit,­­ o luă la drum spre Bârlogul... Nenorocitul! Bârlogul nu avea să-l mai revadă! O haită de lupi flămânzi, întâlnită în cale, îi scurtă drumul pentru totdeauna. N’avu timp nici să se închine măcar, şi fu sfâşiat de dihănii... * Ceea ce este de admirat în acest roman, mai întâiu, este talentul autorului, care dintr’o simplă a­­ventură amoroasă, a isbutit să­ ne dea un studiu delicat al suferinţii omeneşti care frământă sufletele a două fiinţe sănătoase, tinere, crea­te pentru iubire, dar cari n’au drep­tul să iubească din pricina veş­mântului ce au îmbrăcat. Asistăm, capitol după capitol, la chinurile sufleteşti ale tânărului monah, nu­anţate cu multă dibăcie, şi urmărim cu atenţie şi melancolie, căderile, sforţările, descurajările sale, lup­tele dureroase cu sine însuş, cari culminează în sfârşitul tragic şi fatal, ce i-a dat autorul eroulu­i său, sfârşit normal aşa de bine în raport cu situaţia acestuia şi cU răspunderea sa morală. De altă parte, autorul, pentru a varia fragila ţesătură a acestei idi­le amoroase, a situat-o în peisaje frumoase ale naturii, creaţiuni ale firii sale poetice, şi a încon­jurat-o cu o sumă de episoade foarte reu­şite, ca ultimele momente si înmor­ ADCVin Ut mântarea părintelui Onufrie, ata­cul mănăstirilor Bârlogul şi Tro­­fina de către tâlhari, scene din via­ţa călugărească şi din­ slujba reli­gioasă, şi în sfârşit scena emoţio­nantă a rătăcirii călugărului Da­mian şi a luptei sale cu lupii, sce­nă vrednică de V. Hugo, maestru în asemenea descrieri mişcătoare. E inutil, cred, să adaog că stilul acestui roman este de o rară fru­museţe literară. Regret că spaţiul nu-mi îngădue a da două-trei ci­tate. E un stil elegant, cumpănit, aproape clasic, aşa cum se cuvine unui poet delicat şi fin. Prin noutatea temei sale, ca şi prin toate însuşirile sus arătate, . Monahul Damian a! d-lui Denie- I trius este un roman care se va im-­­ pune. Cokist. Săineanu De sigur! Chiar d-ta, vei câştiga! 15 aparate de radio oferite in mort gratuit de ziarul „Radio*4 ceti­torilor şi abona­ţilor săi. Ziarul­­,Radio“ costă numai 6 le exemplarul, apare In fiece Sâm­băta și publică restulat bonuri de participare la tragere. Pentru statuia lui Eminescu LIST­A DE SUBSCRIPŢIE A ZIA­RELOR „ADEVERUL“ ŞI „DIMI-­­ NEAŢA“ Suma din urme, Lei 568.70. 50 Colecta gimnaziului „Ing. G. Duca", Medgidia (lis­ta n’a sosit) 102.— Soc. „Titu Maiorescu“ a e­­levilor liceului de băieţi din Olteniţa 300.— A. A. Luca ’.00*— Adolf Artbergher, meseriaş, Botoşani 40.— Margareta Croitoru, Elena Popescu şi Maria Stein, eleve 7.50 Total Lei 509.555. Propuneri . D. Ariel Ton, de origine rus, locuind în Oradia, ne scrie în­tr’o românească destul de bu­nă, că este admiratorul lui E­­minescu, graţie căruia a făcut cunoştinţă cu literatura ro­mână. D-sa propune întemeierea u­­nui cămin pentru scriitorii să­raci, care să poarte numele lui Eminescu. Poşta Redacţiei D-lui V. N. Nicolescu, Giurgiu — Propunerea dv. poate fi bună pentru viitor. Subscripţia de faţă e numai pentru E­minescu Răspundeţi dacă înţelegeţi să daţi la acast scop banii ;e ne-aţi trimes. D-nei Pretorian, profesoară, Med î'idio. m» N'am primit lista­­I •—I — ga»- • t»' Crima unei santinele Iţî comuna Acadânlar, judeţul Du­­rostor, se află un post de santine­lă cu consemnul să oprească orice maşină ar trece pe acolo şi să ra­porteze cine a trecut. In seara zilei de 29 soldatul Pisică Ion a somat un şofer să se oprească. Acesta, dând însă viteză maşinei, santinela a tras un foc de armă rănind mor­tal pe pasagerul Tair Ahmed din co­muna Carafar. A APĂRUTl Adevărul Literar şi A­tistic No. 421 DE ANUL NOU cu următorul sumar: INTRE PĂPUŞI de Otilia Cazimir VIOARA SFÂNTULUI VASILE de T. Arghezi Mihail Sadoveanu: Documente vechi: Demostene Botez: Un vis; Alexis Nour: Filc­­orul Revelionului C­uli­nar; AL A. Philippide: Literatura sensaţi­zată* Tudor Teodorescu-Bra­­nişte; Poeţii m­in­ernişti şi poşetele damelor Jean Racine: încoronarea Copilului Rege (trad. de D. Nanul: Jules Moinaux: tuns to chip de leu (trad de G. Topîrceanu); Giovani Papiul: lemnarul trad de Alex Marco); Artur Stavri: Suzane Marti­non: Un­ oraş fermecat: Creola poe­tului: O licitaţie artistică- Anecdote literare; Recenzii: Revista Reviste­lor; însemnări- Cortica şahului, Curioz"*" Caricaturi BUCUREŞTI, 29 Decembrie Fiind fine de an, şedinţa oficia­lă a Bursei, a fost ocupată, cu co­tarea tuturor valorilor înscrise la cota oficială. In emise au fost ce­­r­te multe valori la cursuri supe- frescelor precedente. Mi încheiat la : BURSA OFICIALĂ B-ca Franco Română 400 B-ca Carpatilor 420 Credit Minier opt 1115, 20 S. T. B. 1160 100 lei 3,<2 tr.ev. laZOrid 190 lel 15,30 ír. ír. la Pens FRANCUL FRANCEZ o calm la 23,29 la Zuerich La Paris, Lira Ster­lină e negoelată la 124.05. LIRA ITALIANA e scăzută la 27.13 la Zuerich. LIRA STERLINA e slabă la 25.16. La noi devizele ca­ fest complact devise cursul Ultimele cotat­uri ale leului 3.12 frs. elv. — 100 lei la Zuerich 6/ cents 7x 100 lei la New-York %3.35 leve — 100 lei la Sofia 800 lei — o liră sterlină la I­ondra 3.45 pengő = ton lei la Budapesta 20. 35 cor. a­v. = 100 lei la Braga 4.26.37 s Ungi - 100 lei la Viena 2.53 % mărci germ. = 100 lei la Berlin. Cursul monedelor străine dii dimineaţa s’a pe bi­­roul Camerei, procesul de tree pentru ratificarea acordului cu Ger­mania, prin care, In schimbul reva­lorizării rentelor române aglavigre în republica germană, ni se recu­noaşte o creanţă de 75 milioane mărci. O femeia tfbnără s’a sinucis şi a­­lături de cadavrul ei stă soţul, care se sileşte să descopere înţeleşii în­tâmplării. Umblă prin casă ca năuc şi vorbeşte cu glas tare. Aci se so­­coate nevinovat, aci se acuză, Işi face in acelaş timp şi pledoaria şi rechizitoriul. Apoi, puţin câte pu­ţin, înţelege înşiruirea amintirilor pe cari le evocă il conduce spre a­devăr. S’au intâmplat oare acestea cu a­­devărat ? Cu siguranţă că s’au In­tămplat fiindcă altminteri nici Dos­­’oiewski n’ar fi putut să le descrie in chip aşa de impresionant, în po­vestirea intitulată Cine i vinovat­­ care a apărut in No. 104 al Bibliot­iacei DIMINEAŢA, tradusă de A­lice Gabrelescu. D­ I. Alecu a fost numit pe ziua de 1 ianuarie director la şcoala nor­molft­ele băeţi (Jiu Bacău. Restaurantul - Variété MAJESTIC (Pasajul Compedia) Oferă Onor Public sărbătorirea celui mai frumos B V­ali IO­N Menu fis şi a 1& Carte PREŢURI SPECIAL REDUSE Program artistic şi de prim ordin □OF'UNIC JAZZZ-BAND UNIC-»C Surprize — Dans. — Distracţii REŢINERI DE MESE „CONTENCIOSUL“ birou de informaţiuni juridice şi ad­ministrative. Directori Cezar Si­­mionescu şi M. Graur, avocaţi. Se­diul: Bucureşti, str. Sărindar 11, (Palatul „Adevărul“). D. colonel Urziceanu, directorul de cabinet al d-lui general Cihoschi mi­nistrul de război, s'a înapoiat în­ Ca­pitală. In numărat de Anul Nou al „Ade­vărului Literar“, d-ra Otilia Casimir publică o foarte frumoasă şi spiri­tuală schiţă, intitulată „Intre pă­puşi“. Scli­mbi­l in strănătata ZURICH (închiderea) 29 Decembrie 1928 Berlin 123.5? Amsterdam 208 55 Geta cerealelor LIVERPOOL, 29 (Rador) 1 Deschiderea Grâu. Decamb. 11334; Martie 07H, Grău. Tendinţa calmă. Decembrie necotat. Martie 9,1%; Mai 9,2%, închiderea Grâu. Tendinta grea. Decembr­ie 8,1014; Martie 9,10; Mai 9,2Vs. Porumb necotat. CHICAGO, 29 (Radar) Deschiderea Grâu. Tendinţa Decembrie 113%­ Martie 0714; Mai 121% Porumb. Tendinţa uşoară. Decem­brie 85; Martie 8714; Mai 90­4. Ovăz. Tendinţa sust. Decembrie necotat. Martie 471-­ Mai 48%. Secară. Tendinţa ap. sust Decem­brie 10214; Martie 104%; Mai 10754. WINNIPEG, 29 (Rador) Grâu. Tendinţa sust. Decemb. 116­­A; Mai 122­4; Iulie 124% Ovăz Decembrie necotat. Mai 5654, NEW-YORK, 29 (Rador) Cafea Rio. Decembrie 16,25; Ianua-­­rie 15,55; Martie 14,80; Mai 14,33; Iu­lie 13,90; Septembrie 13,81. Tendinţa ap. susţinută. Cafea Sai­tos. Decembrie necotat Ianuarie 2124; Martie 20.51; Mai 20.38, Iulie şi Sept. 1915, Tendinţa ap. susţinută. Pats cerealelor I Brăila In obor s’au vândut 10 care po­rumb cu 6 90­­, 22 orz cu 5.30 5 35, 4 ovăz­­cu 6­5.5, 8 care grâu cu 8.20 8.30. Prin bursă s’a vândut grâu cu 36.500 vagonul E­x Ipo 7Tţ 77 Vernisagiul expoziţiei de picturi a maestrului N. Vermont va avea loc în ziua de 30 Decembrie c. în sala Ateneului Român. * In luna de 1 Ianuarie se va­­îns­­chide în sala Căminul Artelor Re­­crina Maria“ ex pozi’ia de metirfi a cunoscutului nictar Remus Trofeanu, împreună cu sculptorul berlinez R. Boetie,­­ — Regenta si d. general Cihoschi, ministrul de război — vor lansa că­tre trupe — cu ocazia Anului Nou un ordin de zi pe armată conţinând urări. lăţirile ce se fec la PÎCUkdilly” pentru Revelion tfor întrece toata asteptAril* La 31 Decembrie, expirând ter­menul pentru depunerea buletinelor cu privire la recensământul chiria­şilor, chiriaşii cari au întârziat să se grăbească, pentru a nu fi căzuţi la aplicarea sancţiunilor legii.­ ­ Doamna Sofia Nădejde, îţipreu­­nă cu copiii şi întreaga familie, au durerea a aduce la cunoştiinţa tu­turor celor cari l-au cunoscut pier­­derea scumpului lor IOAN NĂDEJDE B­URSA Ultima zi a anului a inactivă, la tftrgul de normal. Cor. cehoslovace Dinari Drahme Leve Fiorini Dolari olandezi 65.00- 67.00 166.50-167.00 INFORMAŢIUNI 99 încetat din viaţă în noaptea de 28 spre 29 Decembrie 1928. Ceremonia funebră va avea JOS Duminică 30 Decembrie ora 3 du­pă amiază in capela Cimitirului Bellu, unde sunt depuse rămăşiţe­le lui pământeşti. Invitaţiuni deosebite nu s’au tri­mis. „Folclorul Revelionului Culînar’’ o Hrlul moţesc al schijei d lui Alexis Nour, apărut in Nou de Anul Nou al ..Adevărului Literar si Artistic” şi plină de umor din tem­a ..Aminti­rilor din anii de student”, din care face parte si Folclorul Crăciunului Culinar“ publicat in numărul pre­cedent al revisteiTM Zdrobiţi ţie durere şi în veci ne­mângâiaţi Josef Baruch şi zecile părinţi, Ella soră, Hiba Herman (Gol­­denberg bunică, Vica şi Adolf Stor­­fer, Rebeca şi Lazăr Storfer, Sofie şi Marcu Hapapoft, Olga şi Zieg­­mund Kern, doctorii Mia şi Simion Goldenberg Bayler. Aureliu Herman Goldenberg unchi şi mătuşe, Ni­nette, Joji, Simonei, Angela, F­dithe şi Hermv­gen şi verişoare au ne­mărginita durere a anunţa înceta­rea din viaţă a mult adoratei lor »THE STORTER în foarea vârstei de 15 arţi şi vă roagă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră care va avea loc Duminică 30 Decembrie a. c. ora 2 iuni. p. m. în str. Carol 108 (fost 126) de unde cortegiul va porni spre cimitirul israelit Filantropia. 4 franci francezi 6.50-6.53 Franci elveției 32.07-32.17 3e­gas 23.15—23.25 Lire sterline 807.00-807.50 Lire italiene 8.72— 8.75 Lire otomane 86.00-86.50 Mărci germane 39.70—39 80 Zloți polonezi 18.75—19.00 Shilingi austriaci 23.40—23.50 Pengft 29.05—29.15 C or. ceho-slovace 4.94— 4.95 Dinari 2.90— 2.95 Drahme 2.20— 2.25­­eve1.20— 1.25 Miorini olandezi 66.50—66.75 Dolari 166.00—166.70 ranci francezi Franci elvețieni ranci belgieni Lire sterline Lire italiene Lire otomane Vlărci germane Zloți polonezi Shilingi austriaci engo 6 60- 6.65 32.00- 32.50 465- 4­75 510.00—SI 5.00 8.00— 8.85 84 00- 39.75-19.00- 2375- 29.40-4.90— 2.93— 2.10— L20-85 00 40.25 20.00 24.25 29.80 4.96 2.97 2.20 1.25 New-York 5.18 Londra 25.18% Paris 20.30 Milano 27.14% Praga 15.37 Budapesta 90.47 Belgrad 9.12 % Bucureşti 3.11 % Varşovia 58.17 60 Viena 73.05

Next