Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)

1929-01-07 / nr. 13818

Ce măsuri va lua guvernul pentru combaterea şomajului Decîaraţîiie d-lui !. Răducanu ministru! muncii ■*■■■- 1 ——9 .­ D. I. Răducanu, ministrul muncii a tin­ut să cerceteze personal care este situaţia­­muncitorilor dela in­treprinderile miniere de pe Valea Jiului. 5 \ D. ION RĂDUCANU In acest scop, d-sa ineptit de ministru Aurel Vlad, a vizitat zi­lele trecute întreaga această re­uniune. Reîntors la Bucureşti, d. ministru Răducanu a făcut ori dimineaţă zia­riştilor următoarele declaraţiuni cu privire la cele constatate : PROBLEMA ŞOMAJULUI „Am fost­­pe Valea Jiului pentru cerceta personal problema şomaju­lui care, acolo, prezintă aspecte mai grave din cauza numărului insem­nat al celor lipsite de lucru. . Şomajul nu este decât o urmare firească a crizei economice genera­­i­e. Reducerea producţiei aduce cu­­ea reducerea salariaţilor intrebuin­ţaţi in industrie.­­ Guvernul, încă dela venirea sa la­­cârmă, s’a ocupat de chestiunea­­combaterii şomaj­ului.­­ Datorită iniţiativei d-Int preşedin­te al consiliului de miniştri, s’a tri­mis ca ajutor grabnic înainte de săr­bători. făină pentru a fi distribuită şomerilor (10 vagoane).­ ­ INTENŢIILE GUVERNULUI Politica guvernului in chestiunea şomajului urmăreşte ajutorarea lu­crătorilor prin procurarea de mun­­­că ceea ce este de preferat din toate punctele de vedere sistemului unei asistente care ar coborî pe lucrători la rolul unui obiect al asistentei pu­blice. " . . . Ministerul muncii, conform cu a­­ceastă normă studiază și va propune pentru Valea Jiului, executarea unor lucrări publice la care şomerii vor găsi ocupatiune.­­ In colaborare cu administrația si cu întreprinderile miniere interesa­­te, sper că in foarte scurt timp pro­gramul să­ fie realizat.­­ NU EXISTĂ TURBURĂRI Am constatat că svonurile despre turburările­ din Valea Jiului sunt născociri ale agenţilor provocatori.­­Ar­ făcut în această direcţie o an­chetă personală. Câteva incidente fără însemnătate au avut un subs­trat de ură personală.­­ In decursul vizitei mele In Valea­­Jiului, m'am convins că problema alcoolismului trebue să ne preocupe de aproape. Fără exagerare, o trei­me din salariile muncitorilor trec în buzunarele cârciumarilor, foarte numeroşi in această regiune şi cari se îmbogăţesc otrăvind şi sără­cind populaţia. E nevie de o întreagă campanie pentru reducerea numărului cârciu­­melor şi înlocuir­ea lor prin ceai­nării. Ministerul muncii va­ face tot ce-i va sta în putinţă in această direc­ţiune. MUNCITORIMEA ESTE LINIŞ­TITA Am părăsit Valea Jiului cu convin­gerea că muncitorimea, di­­­suportă lipsuri mari şi grele, înțelege totuşi situaţia şi este doritoare să păstreze liniştea dându-ne tot concursul. Atmosfera grea lăsată de vechiul regim al unei dictaturi neresponsa­bile va fi cu siguranţă înlăturată prin colaborarea conştientă a autori­tăţilor — cari se bucură de o largă încredere — cu salariaţii şi Intre­prinderile miniere. Am constatat in sfârşit, că’şi fi pe deplin datoria institutive cari depind de ministerul muncii, in acest centru industrial. Casa cercua­­lă din Petroşani cu expoziturile ei, are o activitate intensă şi rodnică pe terenul asigurărilor muncitoreşti, in­­spitalele din Petroşani, Lonia şi Vul­can simt organizate şi conduse in chip occidental”. Cu aceasta, declaraţiile d-lui mi­nistru Vlăducanu au luat sfârşit. MIRA Perspectivele eolione româneşti Conferinţa d-lui prof. Rădulesc­u Motu la Uniunea intelectuală C­iclul de conferinţe organizat de „Uniunea Intelectuală Română“ cu privire la „civilizaţia românească“, şi-a găsit Incheerea în conferinţa d-lui prof. Rădulescu-Motru. D-sa a Început prin a arăta difi­cultăţile subiectului, definind terme­nii de cultură şi, civilizaţie. Civili­zaţia este organizarea bunurilor materiale ale unui popor, rezultată din adaptarea sufletească a acestuia, la mediul geografic in care trăeşte. Civilizaţia este determinată în chip automat şi poate fi înlocuită cu e­­lemente de împrumut. Pe când cultură însemnează urmărirea cu conştiinţă a unui plan de organi­zare voită a bunurilor morale, adică de o cultură românească ar trebui să fie constatată dinainte existenţa unei civilizaţii româneşti, acelui au­tomatism organizator al bunurilor materiale care ridică popoarele de­asupra animalelor. Conferenţiarii precedenţi, spune d. prof. Rădulescu-Motru, au făcut cred dovada deplină a acestei civilizaţii: d. Mehedinţi, In ceea ce priveşte in­strumentele de muncă ale poporului nostru; d. Tzigara-Samurcaş, cu pri­vire la arta noastră continuată şi păstrată pe pământ românesc; d. Fotino, în ceea ce priveşte unele for­me proprii ale vieţii juridice străve­chi şi d. Riegier-Dinu asupra muzi­cii populare în care se pot recu­noaşte motive pastorale, primitive, toţi aceştia au adus dovada că nu ne putem îndoi de existenţa unei civili­zaţii proprii. Corespondentul acestei civilizaţii din punctul de vedere su­perficial al statisticei este o mână populară trăind pe platoul Carpaţilor, care prezintă, abstracţie făcând de mici insule de streini, o unitate de popor, o unitate de limbă şi la care Se poate constata o unitate de reli­­gie şi o unitate de morală şi artă Din punct de vedere istoric şi etno­grafic nu se poate Încă explica ori­gina­ şi continuitatea acestei civili­­saţii păstrată In ciuda tuturor pre­siunilor venite de peste a graniţei. Pă­rerea mea este că acest popo­r dintre care câte s'au perindat pe aici a fost adaptat locului ca nici un altul în aşa fel în cât localitatea a format cu timpul o parte inerentă din viaţa materială şi morală a masselor populare dacice. Poporul dac s’a for­mat una cu pământul acesta al ma­sivului Carpaţilor, de acela a fost singurul in stare să dea o civilizaţie proprie. Personalitatea a­celuia care a creat doina românească este o personali­tate natură-om a unui om identifi­cat cu natura în mijlocul căreia trăeşte, a unui om legat tot timpul vieţii lui prin păstorit de pământul pe care trăeşte. Există deci o civilizaţie româ­nească. Dar o cultură românească există? Deocamdată discuţia este pe terenul şcoalelor. Părerea mea este că o cultură adevărată trebue îndru­mată spre rădăcinile civilizaţiei sale, să se ridice dela automatism la voinţă, dela organizarea materială incon­ştientă la o structură conştientă co­respunzătoare. La noi până acum s'a făcut tocmai contrariul. Mişca­rea dela 1848 şi întreg spiritul „pa­şoptist“ a pornit dela credinţa c­ x nnţ D. RADULESCU-MOTRU trecutul României e putred şi greşit, neviabil şi deci trebue înlăturat şi Înlocuit cu prunci­ noi de viaţă. . Din conferinţa ţinută de păr. Po­­pescu­ în acest ciclu a­supun bisericei Ortodoxe Române, eu am­ înţeles şi am simţit că sufletul civilizator ro­mânesc dobândit prin Biserica orto­doxă este: iubirea pentru cuvântul dintâi al Domnului nostru Isus Civi­­tos, iubirea pentru adevărata tradi­ţie, repunerea în starea creştinului primitiv, retrăirea curăţeniei sufie­teşti primitive. Şi dacă limba româ­nească s’a păstrat curată atâtea veacuri e pentrucă odată traduse din slavoneşte nu greceşte, cărţile sfinte au trebuit să rămână neschimbate căci cuvântul Mântuitorului odată împlinit trebue să rămână pentru deapururi acelaş. Adevărat este însă că creştinismul nostru a păstrat multe elemente na­turaliste, mai ales în folclor din vre­murile când templul lui Dumnezeu era în mijlocul naturii, deasemenea nu trebue uitat faptul că civilizaţia românească este mai mult o civili­zaţie de sat decât de oraş. Şi este o întrebare fundamentală pentru pers­pectivele culturii româneşti acela dacă in viitor elementele săteşti sau cele orăşeneşti vor fi cele menite să dea adevărata noastră cultură. Vom avea o cultură rurală, sau o cultură burgheză, de oraş? Cei de la 48 nu vedeau decât posibilitatea unei cul­turi orăşeneşti după imitaţia apu­seană Eu nu mă încumet să rezolv aici chestiunea, mă mulţumesc să dau câteva date. Noi în vechime n’am avut oraşe adevărate. Castrele române ambulante aveau mai mult o viaţă de sat, iar elementele străine care se adunau nu rămâneau fixate ca in oraşele moderne. Părerea mea este că rolul oraşelor în ţara noas­tră e mult mai mic decât acela pe care 11 au în Apus, încercarea de industrializare făcută la noi e me­nită să dea faliment ca toată direc­ţia spre care a fost îndrumată de 50 de ani ţara noastră neglijând cel mai mare isvor de bogăţie româ­nească: pământul, agricultura. Pentru a încheia, avem deci o ci­vilizaţie românească, originală, stră­veche începând de la Deci şi Go­l Ea ne-a dat existenţa, ne-a dat unitatea limbei, unitatea de religie, artă şi morală. Pe aceste unităţi noi am clădit unitatea politică Rămâne ca acum în viitor să clădim unitatea de voinţă, adică unitatea de organi­zare a activităţii noastre conştiente. Putem atunci să spunem: răzimate pe un trecut aşa de puternic sun­tem în stăpânirea celor mai frumoa­se perspective pentru cultura româ­nească. D-na ALEXANDRINA CANTACIU­­ZINO a mulţumit conferenţiarilor şi mblicului pentru sprijinul pe care l-au adus iniţiativei „Uniunei Inte­lectuale Române" Ciclul celor 10 conferinţe asupra temei „Civilizaţia Română faţă de Orient şi Occident” urmează să se tipărească în primă­vară pentru a fi la îndemâna celor care n’au putut asista la conferinţe şi care vor duce discuţiile începute mai departe. Ceaţă neobişnuită pe Marea Neagră ~ CONSTANŢA, 4. — începând de astă noapte , a lăsat pe Marea Nea­­gră o ceaţă neobişnuit de deasă. Mai multe vapoare aşteaptă la Constan­ţa momentul prielnic plecării. Cele­lalte vase cari urmau să, sosească azi dimineaţă , au sosit încă. Vaporul „Principesa Maria“* al serviciului maritim, a sosit in por­tul nostm azi după amiază cu o în­­firziere c­e zece ore, în care timp a rătăcit de alungul litoralului Mării Negre, în regiunea dintre capul Ca­­liacra şi Constanţa,­­neputându se o­rienta. Din spusele echipajului rezultă că acest vas era pe punctul să eşueze în dreptul capului Caliacra. Numai graţie sondajelor care au stabilit a­dâncimea fundului mării, pericolul a fost evitat. Vasul a întâlnit la ora 1 jumătate noaptea, vaporul­­Dacia în cursă spre Constantinopole, care mergea deasemenea paralel cu ţăr­mul. Marele duce Nicolae Nicolae­­vici însănătoșit PARIS, 4. — Marele duce Nico­lae Nicolaevici, care fusese s­prav bolnav la Cannes s'a însănătoșit pe deplin. Autorul spargerii din Ploeşti arestat la Odorhei Păgubaşul instrus un premiu de 2o.ooo lei PLOEŞTI. 4. O îndrăzneaţă spargere săvârşită în cursul nop­ţii de Miercuri spre Joi la locuin­ţa zarafului Avram Pascal din str. Anastasie Panu 7, continuă să pre­ocupe autorităţile poliţieneşti. Toate investigaţiile făcute de d-nii prefect Bărzescu şi director Al. Popescu,­ şeful siguranţei pen­tru găsirea vre­unui indiciu care să ducă la descoperirea autorilor marelui furt comis în lipsa zarafu­lui de acasă, n’au dus la nici un re­zultat. In cursul zilei de astăzi au mai fost ascultaţi câţiva vecini care însă nu au putut să dea nici un indi­ciu sigur care să ajute la identi­ficarea răufăcătorilor. La noapte se va organiza o în­tinsă razie în cuprinsul oraşului. Victima, d. Avram Pascal, a insti­tuit un premiu de 20 mii lei care se va acorda celor ce­ vor desco­peri pe spărgători sau vor putea da un indiciu care să ducă la prin­derea lor. TÂLHARUL A FOST PRINS LA ODAF.EEI PLOEŞTI, i. — Cercetările făcute in localitate de politic, pentru prin­derea autorului furtului săvârşit la locuinţa zarafului Avram Pascal, din str. Anastasie Pana 7, n’au dus la nici un rezultat. Astă seară la ora 10, victima a primit o telegramă din partea companiei de jandarmi din Odorhei prin care anunţai că in acea localitate a fost arestat un individ care a mărturisit că el este autorul furtului săvârşit la Ploeşti in noap­tea de Miercuri spre Joi. Asupra lui s-au găsit toate bila­teri­ls­­arate, poliţele şi o parte din bani. D. comisar Sebastian Stanciu şi victima spargerii au plecat astă noapte la Odorhei. Cea mai plăcută lectură r­ealitatea 24 (mâini mari 100 clişee fotografice, romane, novele, modă, cinema, sport, curiozităţi, jocuri distractive, e.G. etc. 8 lei exemplarul 1­ 0 dramă amoroasă IAȘI. 4. — Flăcăul ..Nicolae Iile din comuna Bârnova, județul nos­tru, s’a răzbunat pe tânăra Catinca Mateescu, descărcând asupra ei un glonte de revolver. Grav rănită­ rata a fost transportată la spital. Muncitori daţi ju­decăţii la Chişinău CHIŞINĂU. 4.­­ Autorităţile lo­­cale urmăresc de aproape pe con­ducătorii mişcărilor muncitoreşti In urma­ unui raport poliţienesc în care se arată că aceşti condu­cători duc o acţiune împotriva si­guranţei statului, toţi membrii ca­­mitetului au fost aduşi la parchet Înaintea d-lui prim procuror Dár­dan. Cei 1­ fruntaşi ai muncitorilor, au fost interogaţi de A­d. Dardan care a hotărât apoi darea lor în judecată pe baza art. 181 din legea Mârzescu. Dosarul a fost înaintat tribunalului. 0 tragedia famili­ară la Iaşi IAȘI, 4.­­ D. Leon Rosenbau­m, domiciliat În str. Palatului 23, fost comerciant în Bucureşti, a introdus la poliţia locală o impresionantă reclamaţie. Dânsul arată că acum câtva timp sofia lui, care se afla pe punctul de a deveni mamă, a părăsit cămi­nul conjugal. Motivul nu-1 cunoaşte. Ceea ce ştie Insă e că femeia care suferea de nervi a fost arestată in Capitală, ca vagabondă. In noaptea arestării ea a dat naş­tere unui prunc şi a fost internată la spitalul Filantropia. Feste câteva zip mama şi pruncul a părăsit spi­talul şi au luat o direcţie necunos­cută. D. Rosenbaum sosit la Bucureşti nu a putut da urmele soţiei sale. Pactul Kello­g şi programul naval al Statelor-K­uitu WASHINGTON, 4 (Rador). — Con­­troversa asupra faptului dacă Se­natul va trebui să discute mai în­tâia programul nouilor construcţii navale sau pactul Kellog a fost re­zolvată. S’a decis ori că indată după vacanţă Senatul va examina pactul Kellog şi numai după aceea va Începe discuţia programului na­val susţinut de guvern. ----,----- -■ lapi » ............ Crimă sau moarte naturala il-lui Us'er Polack cadavrul unui bă­trân care putea să aibă 60-65 ani. Cada­vrul nu prezintă nici o leziune şi filei o urmă de violenţă. Partea cu­rioasă este faptul că asupra cada­vrului nu s'a găsit nici un act nici cel mai mic indiciu care să arate identitatea sa. Din ordinul parche­tului şi medicului primar al oraşu­lui, cadavrul a fost transportat la morgă. Sergentul şi locuitorii din veci­nătate declară căn timpul nopţii n’au auzit nici un zgomot. Să fim oare în faţa linei crime sau a unei morţi naturale? Poliţia va lumina cu siguranţă acest misterios caz. Serviciul maritim este nevoit să închirieze vapoare străine!... Din lipsă de vase rassăm pierderea pieţelor Orientului Am anunţat că de la 1 Ianuarie serviciul nostru maritim după un acord făcut cu administraţia căilor ferate şi pe baza unor importante sacriffoii tarifare, a pus în aplicare un nou regim combinat de trans­port pentru produsele de export ale ţării, destinate pieţelor Orien­­tului. O măsură bună, se va spune, care ar fi trebuit luată desigur de mult, dar oare nu ştim pentru ce, a întârziat atăţi ani de la război încoace. Nu despre această însă poate fi vorba, acum. Este vorba de un fapt cu mult mai grav, asupra căruia insistăm, şi peste care gu­vernul care se arată atât de preo­cupat de tot ce în legătură cu via­ţa economică, nu va putea trece fără a-l soluţiona, faptul că ser­viciul nostru maritim, pentru a putea susţine un eventual export mai intens în Orient, va trebui să închirieze două sau trei vapoare!... Este destul să arătăm că după aproape 12 ani dela război, statul nu s’a învrednicit nici măcar până acum, cu toate bugetele noastre a BACAU. ... . Paşnicii locuitori ai oraşului nostru au fost neplăcut im­presionaţi de lugubra descoperire făcută de sergentul de stradă Mun­­teanu care face serviciul In stradal a* . Bacău Piatra. Făcând obişnuita re­­­nuile de milarde, de a înzestra a­­vizie în timpul nopţei, pe la vreo a­cest serviciu cu câteva vapoare,­­noaptea a găsit în faţa măcelăriei ! Pentru ca faptul să nu mai mira nevoe de alte comentarii... In orice caz, chiar dacă se va recurge pentru moment la solu­tiunea preconizată a unui împru­mut de câteva vapoare, serviciul maritim reclamă insă o neîntâr­ziată reorganizare. Ea trebueşte făcută şi pentru demnitatea tării, şi pentru putinţa de a mări capacitatea de export a produselor României. EXISTĂ CÂTEVA OFERTE INTE­­RESANTE Pentru aceasta, nu este nevoe, dacă bine­înţeles statul voeşte să dea acestui serviciu putinţa de a —-------- , se reorganiza, în sensul de a-şi mări capacitatea de transport­­­ de fonduri. Este nevoe doar să fie dezgro­pate toate ofertele venite în ulti­mul timp din Anglia, Franţa şi Germania oferte cari, în condi­­ţiuni destul de favorabile, ne-ar da posibilitatea de a mări numărul vaselor maritime, fără a fi nevoiţi nici să avansăm sume mari şi nici să fim constrânşi la plata unor anuităţi oneroase. Informaţi­unile noastre, care sunt bazate pe date oficiale, ne dau dreptul de a spune că, fără o reorganizare a serviciului maritim şi aceasta cât mai neîntârziat pen­tru a putea oferi exportului­­ un navlu convenabil, riscăm să pier­dem pentru produsele ţării, şi pu­ţinele pieţe din Orient, pe care le-am putut păstra încă­ cu des­tule lupte şi cu mari sacrificii. In schimb, făcând reorganiza­rea acestui serviciu în sensul in­dicat, am avea toate posibilităţile nu numai de a păstra aceste pieţe, dar şi toate şansele de a deschide debuşeuri noui produselor manu­facturiere, agricole, forestiere, etc. ale ţării, în Syria, în Palestina în­treagă, Egipt şi pe coasta tur­cească. A. SANDU Sovietele gata să încheie un acord cu Marea Britanie­ ­. Stalin declară ca Rusia are nevoie de bancnote si nu de note diplomatice... PARIS. — „Le Malin" anunţă din Riga. Vorbind in ziua de 30 De­cembrie la o întrunire a comitetului executiv central al Sovietelor, Sta­lin a declarat că dacă opoziţia de dreapta ca si cea de stânga ar vrea să nană capăt obstrucţiei lor, pro­priile sale sforţări pentru a raţiona­liza comunismul ar fi asigurate de un succes mult mai complect. Cu toată această opoziţie, regi­mul sovietic continuă cu tenacitate noaarea sa de ridicare economică dând din ce în ce mai puţină aten­ţie manevrelor politice. — „U. R. S. S.‘‘, a adăugat Sta­lin, are într’adevăr nevoie de banc­note şi nu de note diplomatice. In ce priveşte politica externă, Stalin a spus: — Guvernul Sovietelor, ţinând seamă de această nevoie, a grăbit un acord cu Germania, și sântem gata să încheiem un aranjament tot atât de satisfăcător cu Anglia, ai cărei delegați vor fi bine pri­­miți la Moscova. —" ■ ■— « —tffgm .. Arbitrajul intre Bolivia și Paraguay " WASHINGTON 4 (Rador). — Ministrul Boliviei și însărcinatul de afaceri al Paraguayului au semnat protocolul de arbitraj prin conferința pan-americană. Conflictul din organizaţia liberală din Cluj CLUJ, 4. — Conflictul iscat în ul­timul timp în sânul organizaţiei li­berale din Cluj, continuă să ia propor­ţii. Se ştie că acest conflict există între d-nii Lapedatu, fost ministru şi preşedinte al organizaţiei şi Ni­colae Bâlcescu, fost deputat şi fost director general al teatrului şi ope­rei din localitate. Cauza conflictului consistă în fap­tul că d. Alex. Lapedatu se crede că a fost lucrat de către d- Bănescu cu ocazia alegerei de la colegiul univer­sitar, unde d-sa fiind candidat libe­ral, a rămas în minoritate cu 5 vo­turi faţă de candidatul naţional-ţă­rănesc dr. Iacobovici. D. profesor Gane luând rolul de intermediar pentru împăcarea celor doi adversari a plecat la Bucureşti spre a înştiinţa centrul partidului despre cele petrecute. In cursul zi­lei de eri d-sa s’a înapoiat la Cluj cu un ordin expres ca să se facă o împăcare a celor doi adversari. Faptul acesta a nemulţumit şi mai mult pe d. Lapedatu, care în ulti­mul timp, prin ajutorul său, fost subprefect liberal, dr. Dan, a inter­venit la Bucureşti pentru exclude­rea din partid atât a d-lui Bănescu cât şi a d-lor Bogdan Duică Ştefă­­nescu Goangă şi Panaitescu profe­sor universitar. Acest conflict este viu comentat în toate cercurile poli­tice din Ardeal unde se crede mai mult decât sigură debarcarea d­lui Lapedatu de la scaunul preşidenţial al organizaţiei liberale din Cluj. 1 Naufragiul unui vapor francez o 1 % x-­?V:v A­ rs* • **1 ' • , *v'-«î f ■\.d: -V-;; aN­ ARUNCATI cu BANUL D-voflSTRA DESTUL AŢI CUMPĂRAT TIMP DE DOI ANI CU PREȚUL DE CARTEL EVITDTI DECI MfGSZiNELE CARTELATE CĂCI AZI PUTEŢI CUMPĂRĂ NUMAI LA M­ARELE MAGAZIN DE MUZICA - DAN = Bucure®«, Calea Victoriei SO, CPASftJIUL IMOBILIARA) NE FIIND CARTELAT CU PREŢURI EXCEPŢIONAL DE REDUSE TOATE PRODUSELE UZINELOR ORIGINALE îiHIS MASTER'S VOICE" ANGLIA (HaVifcS)­LONYAA­­­Mm CEHOSLOVACIA iPRAGA) înainte de a cumpăra vie­tăţi Magazinul nostru NECARTELAT Pagina­­ 5-a Şedinţa Consiliului cominal­ general al primăriei Capitalei Discuţi­­e urmate in jurul votării bugetului primăriei Membrii consiliului general co­munal al primăriei Capitalei, s’au întrunit ori d. a. în şedinţă publi­că sub preşidenţia d-lui dr. Gheor­­ghian, asistat fiind de d. Ion Ro­han, secretarul general al primă­riei. După deschiderea şedinţei d. dr. D. Coslinescu fostul primar al Ca­pitalei, a cerut cuvântul, spunând că doreşte să dea unele lămuriri In legătură cu ancheta administra­tivă ce s’a făcut de ministerul de interne pe baza unei reclamaţii primite. D-sa spune că nici una din acu­zaţiile formulate in contra sa nu este serioasă şi că vede în actul de anchetă mai de­grabă o acţiu­ne politică. Or o asemenea acţiune nu mă poate atinge nici pe mine, nici pe d. prof. Anibal Teodorescu şi nici pe colegii mei din consiliu D. dr. Gheorghian propune con­siliului să se intervertească ordi­nea de zi a şedinţei şi să se discute numai proectul din buget. D. Grozdea e contra propunerii d-lui dr. Gheorghian şi cere ca mai întâiu să se procedeze la com­­­plectarea vacanţelor din delegaţia permanentă a municipiului. In jurul acestei propuneri se naşte o discuţie violentă în urma căreia d. dr. Gheorghian suspen­dă şedinţa. După suspendarea şedinţei a a­­vut loc o scurtă întrevedere între d. dr. Gostinescu şi d. dr. Gheor­ghian, în urma căreia s’a hotărât reluarea şedinţei. # După deschiderea şedinţei, d. dr. Gostinescu face o declaraţie în ca­re spune că este pentru interver­­tirea ordinei de zi şi pentru luarea in discuţie a bugetului care nu mai poate aştepta, în timp ce com­­plectarea delegaţiei permanente a municipiului este un act politic. U­nii *4. Teodorescu şi D. Groz­­dea spun că sunt contra interver­­tirei ordinei de zi. " :&! D. dr. Gheorghian mulţumeşte d-lui dr. Costinescu şi dă cuvân­tul d-lui col. M. Şeinescu, rapor­torul proectului de buget. D. col. Şeinescu spune că proec­tul de buget este hotărât la veni­­turi şi chelueli la suma de lei 1.782.723.816. D-sa spune că în noul­ buget are unele greutăţi şi anume o serie de servicii independente de primărie şi totuşi finanţate pe cale de bu­get de către primărie. Se referă la: Casa Grădinilor căreia primă­ria îi dă peste 40 milioane lei a­­nu­al. Uzinele comunale cărora le dă 509 milioane lei şi Lăptăriei comunale. Asupra funcţionărei instituţiilor semnalate de d. col. Şeinescu fac observaţiuni şi dau lămuriri d-nii: dr. Costinescu, prof. dr. Mezinnes­­cu, D. P. Niculescu-Ritz, Anibal Teodorescu şi dr. Topa. D. col. Şeinescu comunică con­siliului că a primit din partea ministerului de finanţe o adresă prin care i se cere achitarea su­mei de 33 milioane lei plata remi­zei pentru încasările făcute pentru comună. Consiliul refuză înscrierea în bivet a sumei de 33 milioane ce­rută de ministerul de finanţe şi deleagă pe d. colonel Seinescu să o discute cu d. ministru de fi­nanţe. D. col. Şeinescu mai comunică consiliului că şi ministerul de in­terne i-a cerut să înscrie în buget suma de 9 m­ilioan­e lei­, pentru plata personalului biroului de ser­vitori şi birourile de populaţie. Consiliul refuză să înscrie şi a­­ceastă sumă, numitele servicii ne­­fiind comunale.­­Consiliul aprobă însă înscrierea în buget a sumei de 4 milioane lei cerută de ministerul de răzooi pentru serviciile corpului de pom­pieri, după cum a aprobat și îns­crierea sumei de 27 000 000 lei pentru construirea viitorului pa­lat municipal. Consiliul luând apoi în consi­derare întregul buget, pe capitole, 1 -a votat in unanimitate, după care d. dr. Gheorghian a ridicat şedin­ţa la orele 8 jum. seara. U. DR. (la Vvitenia) Agresorii deSaSuzăo In faţa justiţiei PARIS, 4 (Rador). — Va­porul francez Maiak­off, & rpaufraijiai ÎEtre localita­­tea Cap Bah­ruin-Saria Galbana< Câţiva m­smbri ifira echipai];tu rcumai ati putiît să îl salvaţi, restaj cfispărâird im valurile G­­ceănuluL AuSsrităţiSe con sicE­sră wassiS complect , , piSTfiliv precum Şi restuli fiind găsit vinovat, S fost pus In li-, echipaţii uluia ....... I­bertate. Tatăl său, Ion Dimache, la BUZĂU, 4. — Din cauza vacanţei judecătoreşti, cei patru indivizi a­­restaţi cu ocaziunea scandalului de Miercuri seara şi anume Mihail Ne­­gulescu zis Mache, Gheorghe Drago­mir, Virgil Niculescu şi Petre Bălă­­nescu vor apărea în faţa tribunalu­lui abia Marţi 8 Ianuarie. Ei rămân până atunci în arestul preventiv. D. avocat G. Maxen, preşedintele Ligii apărării naţionale creştine din localitate a fost dat judecăţii ca a­­gent provocator la crimă, dar nu a fost arestat. Nicolae Dimache ajutor de secre­­­­tar al liceului „Gh. Lazăr“ din Bucu, care s-a găsit cu prilejul arestării tânărului, un revolver, a fost dat ju­decăţii pentru port ilegal de armă. Starea lui Damian Fotache e mai bună şi medicii dau asigurări că el va scăpa cu vi­tă. incendiul din Tim­şoara TIMIŞOARA.­­4. — Un mare in­cendiu a distrus o parte din maga­zinul de articole optice al d-lui Frantz Terior din piaţa Traian. Focul a izbucnit la ora 9 seara a fost stins la 12 noaptea. Pagubele sunt mari.

Next