Adevěrul, ianuarie 1929 (Anul 42, nr. 13814-13836)
1929-01-07 / nr. 13818
Ce măsuri va lua guvernul pentru combaterea şomajului Decîaraţîiie d-lui !. Răducanu ministru! muncii ■*■■■- 1 ——9 . D. I. Răducanu, ministrul muncii a tinut să cerceteze personal care este situaţiamuncitorilor dela intreprinderile miniere de pe Valea Jiului. 5 \ D. ION RĂDUCANU In acest scop, d-sa ineptit de ministru Aurel Vlad, a vizitat zilele trecute întreaga această reuniune. Reîntors la Bucureşti, d. ministru Răducanu a făcut ori dimineaţă ziariştilor următoarele declaraţiuni cu privire la cele constatate : PROBLEMA ŞOMAJULUI „Am fostpe Valea Jiului pentru cerceta personal problema şomajului care, acolo, prezintă aspecte mai grave din cauza numărului insemnat al celor lipsite de lucru. . Şomajul nu este decât o urmare firească a crizei economice generaie. Reducerea producţiei aduce cuea reducerea salariaţilor intrebuinţaţi in industrie. Guvernul, încă dela venirea sa lacârmă, s’a ocupat de chestiuneacombaterii şomajului. Datorită iniţiativei d-Int preşedinte al consiliului de miniştri, s’a trimis ca ajutor grabnic înainte de sărbători. făină pentru a fi distribuită şomerilor (10 vagoane). INTENŢIILE GUVERNULUI Politica guvernului in chestiunea şomajului urmăreşte ajutorarea lucrătorilor prin procurarea de muncă ceea ce este de preferat din toate punctele de vedere sistemului unei asistente care ar coborî pe lucrători la rolul unui obiect al asistentei publice. " . . . Ministerul muncii, conform cu această normă studiază și va propune pentru Valea Jiului, executarea unor lucrări publice la care şomerii vor găsi ocupatiune. In colaborare cu administrația si cu întreprinderile miniere interesate, sper că in foarte scurt timp programul să fie realizat. NU EXISTĂ TURBURĂRI Am constatat că svonurile despre turburările din Valea Jiului sunt născociri ale agenţilor provocatori.Ar făcut în această direcţie o anchetă personală. Câteva incidente fără însemnătate au avut un substrat de ură personală. In decursul vizitei mele In ValeaJiului, m'am convins că problema alcoolismului trebue să ne preocupe de aproape. Fără exagerare, o treime din salariile muncitorilor trec în buzunarele cârciumarilor, foarte numeroşi in această regiune şi cari se îmbogăţesc otrăvind şi sărăcind populaţia. E nevie de o întreagă campanie pentru reducerea numărului cârciumelor şi înlocuirea lor prin ceainării. Ministerul muncii va face tot ce-i va sta în putinţă in această direcţiune. MUNCITORIMEA ESTE LINIŞTITA Am părăsit Valea Jiului cu convingerea că muncitorimea, disuportă lipsuri mari şi grele, înțelege totuşi situaţia şi este doritoare să păstreze liniştea dându-ne tot concursul. Atmosfera grea lăsată de vechiul regim al unei dictaturi neresponsabile va fi cu siguranţă înlăturată prin colaborarea conştientă a autorităţilor — cari se bucură de o largă încredere — cu salariaţii şi Intreprinderile miniere. Am constatat in sfârşit, că’şi fi pe deplin datoria institutive cari depind de ministerul muncii, in acest centru industrial. Casa cercuală din Petroşani cu expoziturile ei, are o activitate intensă şi rodnică pe terenul asigurărilor muncitoreşti, inspitalele din Petroşani, Lonia şi Vulcan simt organizate şi conduse in chip occidental”. Cu aceasta, declaraţiile d-lui ministru Vlăducanu au luat sfârşit. MIRA Perspectivele eolione româneşti Conferinţa d-lui prof. Rădulescu Motu la Uniunea intelectuală Ciclul de conferinţe organizat de „Uniunea Intelectuală Română“ cu privire la „civilizaţia românească“, şi-a găsit Incheerea în conferinţa d-lui prof. Rădulescu-Motru. D-sa a Început prin a arăta dificultăţile subiectului, definind termenii de cultură şi, civilizaţie. Civilizaţia este organizarea bunurilor materiale ale unui popor, rezultată din adaptarea sufletească a acestuia, la mediul geografic in care trăeşte. Civilizaţia este determinată în chip automat şi poate fi înlocuită cu elemente de împrumut. Pe când cultură însemnează urmărirea cu conştiinţă a unui plan de organizare voită a bunurilor morale, adică de o cultură românească ar trebui să fie constatată dinainte existenţa unei civilizaţii româneşti, acelui automatism organizator al bunurilor materiale care ridică popoarele deasupra animalelor. Conferenţiarii precedenţi, spune d. prof. Rădulescu-Motru, au făcut cred dovada deplină a acestei civilizaţii: d. Mehedinţi, In ceea ce priveşte instrumentele de muncă ale poporului nostru; d. Tzigara-Samurcaş, cu privire la arta noastră continuată şi păstrată pe pământ românesc; d. Fotino, în ceea ce priveşte unele forme proprii ale vieţii juridice străvechi şi d. Riegier-Dinu asupra muzicii populare în care se pot recunoaşte motive pastorale, primitive, toţi aceştia au adus dovada că nu ne putem îndoi de existenţa unei civilizaţii proprii. Corespondentul acestei civilizaţii din punctul de vedere superficial al statisticei este o mână populară trăind pe platoul Carpaţilor, care prezintă, abstracţie făcând de mici insule de streini, o unitate de popor, o unitate de limbă şi la care Se poate constata o unitate de religie şi o unitate de morală şi artă Din punct de vedere istoric şi etnografic nu se poate Încă explica origina şi continuitatea acestei civilisaţii păstrată In ciuda tuturor presiunilor venite de peste a graniţei. Părerea mea este că acest popor dintre care câte s'au perindat pe aici a fost adaptat locului ca nici un altul în aşa fel în cât localitatea a format cu timpul o parte inerentă din viaţa materială şi morală a masselor populare dacice. Poporul dac s’a format una cu pământul acesta al masivului Carpaţilor, de acela a fost singurul in stare să dea o civilizaţie proprie. Personalitatea aceluia care a creat doina românească este o personalitate natură-om a unui om identificat cu natura în mijlocul căreia trăeşte, a unui om legat tot timpul vieţii lui prin păstorit de pământul pe care trăeşte. Există deci o civilizaţie românească. Dar o cultură românească există? Deocamdată discuţia este pe terenul şcoalelor. Părerea mea este că o cultură adevărată trebue îndrumată spre rădăcinile civilizaţiei sale, să se ridice dela automatism la voinţă, dela organizarea materială inconştientă la o structură conştientă corespunzătoare. La noi până acum s'a făcut tocmai contrariul. Mişcarea dela 1848 şi întreg spiritul „paşoptist“ a pornit dela credinţa c x nnţ D. RADULESCU-MOTRU trecutul României e putred şi greşit, neviabil şi deci trebue înlăturat şi Înlocuit cu prunci noi de viaţă. . Din conferinţa ţinută de păr. Popescu în acest ciclu asupun bisericei Ortodoxe Române, eu am înţeles şi am simţit că sufletul civilizator românesc dobândit prin Biserica ortodoxă este: iubirea pentru cuvântul dintâi al Domnului nostru Isus Civitos, iubirea pentru adevărata tradiţie, repunerea în starea creştinului primitiv, retrăirea curăţeniei sufieteşti primitive. Şi dacă limba românească s’a păstrat curată atâtea veacuri e pentrucă odată traduse din slavoneşte nu greceşte, cărţile sfinte au trebuit să rămână neschimbate căci cuvântul Mântuitorului odată împlinit trebue să rămână pentru deapururi acelaş. Adevărat este însă că creştinismul nostru a păstrat multe elemente naturaliste, mai ales în folclor din vremurile când templul lui Dumnezeu era în mijlocul naturii, deasemenea nu trebue uitat faptul că civilizaţia românească este mai mult o civilizaţie de sat decât de oraş. Şi este o întrebare fundamentală pentru perspectivele culturii româneşti acela dacă in viitor elementele săteşti sau cele orăşeneşti vor fi cele menite să dea adevărata noastră cultură. Vom avea o cultură rurală, sau o cultură burgheză, de oraş? Cei de la 48 nu vedeau decât posibilitatea unei culturi orăşeneşti după imitaţia apuseană Eu nu mă încumet să rezolv aici chestiunea, mă mulţumesc să dau câteva date. Noi în vechime n’am avut oraşe adevărate. Castrele române ambulante aveau mai mult o viaţă de sat, iar elementele străine care se adunau nu rămâneau fixate ca in oraşele moderne. Părerea mea este că rolul oraşelor în ţara noastră e mult mai mic decât acela pe care 11 au în Apus, încercarea de industrializare făcută la noi e menită să dea faliment ca toată direcţia spre care a fost îndrumată de 50 de ani ţara noastră neglijând cel mai mare isvor de bogăţie românească: pământul, agricultura. Pentru a încheia, avem deci o civilizaţie românească, originală, străveche începând de la Deci şi Gol Ea ne-a dat existenţa, ne-a dat unitatea limbei, unitatea de religie, artă şi morală. Pe aceste unităţi noi am clădit unitatea politică Rămâne ca acum în viitor să clădim unitatea de voinţă, adică unitatea de organizare a activităţii noastre conştiente. Putem atunci să spunem: răzimate pe un trecut aşa de puternic suntem în stăpânirea celor mai frumoase perspective pentru cultura românească. D-na ALEXANDRINA CANTACIUZINO a mulţumit conferenţiarilor şi mblicului pentru sprijinul pe care l-au adus iniţiativei „Uniunei Intelectuale Române" Ciclul celor 10 conferinţe asupra temei „Civilizaţia Română faţă de Orient şi Occident” urmează să se tipărească în primăvară pentru a fi la îndemâna celor care n’au putut asista la conferinţe şi care vor duce discuţiile începute mai departe. Ceaţă neobişnuită pe Marea Neagră ~ CONSTANŢA, 4. — începând de astă noapte , a lăsat pe Marea Neagră o ceaţă neobişnuit de deasă. Mai multe vapoare aşteaptă la Constanţa momentul prielnic plecării. Celelalte vase cari urmau să, sosească azi dimineaţă , au sosit încă. Vaporul „Principesa Maria“* al serviciului maritim, a sosit in portul nostm azi după amiază cu o înfirziere ce zece ore, în care timp a rătăcit de alungul litoralului Mării Negre, în regiunea dintre capul Caliacra şi Constanţa,neputându se orienta. Din spusele echipajului rezultă că acest vas era pe punctul să eşueze în dreptul capului Caliacra. Numai graţie sondajelor care au stabilit adâncimea fundului mării, pericolul a fost evitat. Vasul a întâlnit la ora 1 jumătate noaptea, vaporulDacia în cursă spre Constantinopole, care mergea deasemenea paralel cu ţărmul. Marele duce Nicolae Nicolaevici însănătoșit PARIS, 4. — Marele duce Nicolae Nicolaevici, care fusese sprav bolnav la Cannes s'a însănătoșit pe deplin. Autorul spargerii din Ploeşti arestat la Odorhei Păgubaşul instrus un premiu de 2o.ooo lei PLOEŞTI. 4. O îndrăzneaţă spargere săvârşită în cursul nopţii de Miercuri spre Joi la locuinţa zarafului Avram Pascal din str. Anastasie Panu 7, continuă să preocupe autorităţile poliţieneşti. Toate investigaţiile făcute de d-nii prefect Bărzescu şi director Al. Popescu, şeful siguranţei pentru găsirea vreunui indiciu care să ducă la descoperirea autorilor marelui furt comis în lipsa zarafului de acasă, n’au dus la nici un rezultat. In cursul zilei de astăzi au mai fost ascultaţi câţiva vecini care însă nu au putut să dea nici un indiciu sigur care să ajute la identificarea răufăcătorilor. La noapte se va organiza o întinsă razie în cuprinsul oraşului. Victima, d. Avram Pascal, a instituit un premiu de 20 mii lei care se va acorda celor ce vor descoperi pe spărgători sau vor putea da un indiciu care să ducă la prinderea lor. TÂLHARUL A FOST PRINS LA ODAF.EEI PLOEŞTI, i. — Cercetările făcute in localitate de politic, pentru prinderea autorului furtului săvârşit la locuinţa zarafului Avram Pascal, din str. Anastasie Pana 7, n’au dus la nici un rezultat. Astă seară la ora 10, victima a primit o telegramă din partea companiei de jandarmi din Odorhei prin care anunţai că in acea localitate a fost arestat un individ care a mărturisit că el este autorul furtului săvârşit la Ploeşti in noaptea de Miercuri spre Joi. Asupra lui s-au găsit toate bilaterilsarate, poliţele şi o parte din bani. D. comisar Sebastian Stanciu şi victima spargerii au plecat astă noapte la Odorhei. Cea mai plăcută lectură realitatea 24 (mâini mari 100 clişee fotografice, romane, novele, modă, cinema, sport, curiozităţi, jocuri distractive, e.G. etc. 8 lei exemplarul 1 0 dramă amoroasă IAȘI. 4. — Flăcăul ..Nicolae Iile din comuna Bârnova, județul nostru, s’a răzbunat pe tânăra Catinca Mateescu, descărcând asupra ei un glonte de revolver. Grav rănită rata a fost transportată la spital. Muncitori daţi judecăţii la Chişinău CHIŞINĂU. 4. Autorităţile locale urmăresc de aproape pe conducătorii mişcărilor muncitoreşti In urma unui raport poliţienesc în care se arată că aceşti conducători duc o acţiune împotriva siguranţei statului, toţi membrii camitetului au fost aduşi la parchet Înaintea d-lui prim procuror Dárdan. Cei 1 fruntaşi ai muncitorilor, au fost interogaţi de Ad. Dardan care a hotărât apoi darea lor în judecată pe baza art. 181 din legea Mârzescu. Dosarul a fost înaintat tribunalului. 0 tragedia familiară la Iaşi IAȘI, 4. D. Leon Rosenbaum, domiciliat În str. Palatului 23, fost comerciant în Bucureşti, a introdus la poliţia locală o impresionantă reclamaţie. Dânsul arată că acum câtva timp sofia lui, care se afla pe punctul de a deveni mamă, a părăsit căminul conjugal. Motivul nu-1 cunoaşte. Ceea ce ştie Insă e că femeia care suferea de nervi a fost arestată in Capitală, ca vagabondă. In noaptea arestării ea a dat naştere unui prunc şi a fost internată la spitalul Filantropia. Feste câteva zip mama şi pruncul a părăsit spitalul şi au luat o direcţie necunoscută. D. Rosenbaum sosit la Bucureşti nu a putut da urmele soţiei sale. Pactul Kellog şi programul naval al Statelor-Kuitu WASHINGTON, 4 (Rador). — Controversa asupra faptului dacă Senatul va trebui să discute mai întâia programul nouilor construcţii navale sau pactul Kellog a fost rezolvată. S’a decis ori că indată după vacanţă Senatul va examina pactul Kellog şi numai după aceea va Începe discuţia programului naval susţinut de guvern. ----,----- -■ lapi » ............ Crimă sau moarte naturala il-lui Us'er Polack cadavrul unui bătrân care putea să aibă 60-65 ani. Cadavrul nu prezintă nici o leziune şi filei o urmă de violenţă. Partea curioasă este faptul că asupra cadavrului nu s'a găsit nici un act nici cel mai mic indiciu care să arate identitatea sa. Din ordinul parchetului şi medicului primar al oraşului, cadavrul a fost transportat la morgă. Sergentul şi locuitorii din vecinătate declară căn timpul nopţii n’au auzit nici un zgomot. Să fim oare în faţa linei crime sau a unei morţi naturale? Poliţia va lumina cu siguranţă acest misterios caz. Serviciul maritim este nevoit să închirieze vapoare străine!... Din lipsă de vase rassăm pierderea pieţelor Orientului Am anunţat că de la 1 Ianuarie serviciul nostru maritim după un acord făcut cu administraţia căilor ferate şi pe baza unor importante sacriffoii tarifare, a pus în aplicare un nou regim combinat de transport pentru produsele de export ale ţării, destinate pieţelor Orientului. O măsură bună, se va spune, care ar fi trebuit luată desigur de mult, dar oare nu ştim pentru ce, a întârziat atăţi ani de la război încoace. Nu despre această însă poate fi vorba, acum. Este vorba de un fapt cu mult mai grav, asupra căruia insistăm, şi peste care guvernul care se arată atât de preocupat de tot ce în legătură cu viaţa economică, nu va putea trece fără a-l soluţiona, faptul că serviciul nostru maritim, pentru a putea susţine un eventual export mai intens în Orient, va trebui să închirieze două sau trei vapoare!... Este destul să arătăm că după aproape 12 ani dela război, statul nu s’a învrednicit nici măcar până acum, cu toate bugetele noastre a BACAU. ... . Paşnicii locuitori ai oraşului nostru au fost neplăcut impresionaţi de lugubra descoperire făcută de sergentul de stradă Munteanu care face serviciul In stradal a* . Bacău Piatra. Făcând obişnuita renuile de milarde, de a înzestra avizie în timpul nopţei, pe la vreo acest serviciu cu câteva vapoare,noaptea a găsit în faţa măcelăriei ! Pentru ca faptul să nu mai mira nevoe de alte comentarii... In orice caz, chiar dacă se va recurge pentru moment la solutiunea preconizată a unui împrumut de câteva vapoare, serviciul maritim reclamă insă o neîntârziată reorganizare. Ea trebueşte făcută şi pentru demnitatea tării, şi pentru putinţa de a mări capacitatea de export a produselor României. EXISTĂ CÂTEVA OFERTE INTERESANTE Pentru aceasta, nu este nevoe, dacă bineînţeles statul voeşte să dea acestui serviciu putinţa de a —-------- , se reorganiza, în sensul de a-şi mări capacitatea de transport de fonduri. Este nevoe doar să fie dezgropate toate ofertele venite în ultimul timp din Anglia, Franţa şi Germania oferte cari, în condiţiuni destul de favorabile, ne-ar da posibilitatea de a mări numărul vaselor maritime, fără a fi nevoiţi nici să avansăm sume mari şi nici să fim constrânşi la plata unor anuităţi oneroase. Informaţiunile noastre, care sunt bazate pe date oficiale, ne dau dreptul de a spune că, fără o reorganizare a serviciului maritim şi aceasta cât mai neîntârziat pentru a putea oferi exportului un navlu convenabil, riscăm să pierdem pentru produsele ţării, şi puţinele pieţe din Orient, pe care le-am putut păstra încă cu destule lupte şi cu mari sacrificii. In schimb, făcând reorganizarea acestui serviciu în sensul indicat, am avea toate posibilităţile nu numai de a păstra aceste pieţe, dar şi toate şansele de a deschide debuşeuri noui produselor manufacturiere, agricole, forestiere, etc. ale ţării, în Syria, în Palestina întreagă, Egipt şi pe coasta turcească. A. SANDU Sovietele gata să încheie un acord cu Marea Britanie . Stalin declară ca Rusia are nevoie de bancnote si nu de note diplomatice... PARIS. — „Le Malin" anunţă din Riga. Vorbind in ziua de 30 Decembrie la o întrunire a comitetului executiv central al Sovietelor, Stalin a declarat că dacă opoziţia de dreapta ca si cea de stânga ar vrea să nană capăt obstrucţiei lor, propriile sale sforţări pentru a raţionaliza comunismul ar fi asigurate de un succes mult mai complect. Cu toată această opoziţie, regimul sovietic continuă cu tenacitate noaarea sa de ridicare economică dând din ce în ce mai puţină atenţie manevrelor politice. — „U. R. S. S.‘‘, a adăugat Stalin, are într’adevăr nevoie de bancnote şi nu de note diplomatice. In ce priveşte politica externă, Stalin a spus: — Guvernul Sovietelor, ţinând seamă de această nevoie, a grăbit un acord cu Germania, și sântem gata să încheiem un aranjament tot atât de satisfăcător cu Anglia, ai cărei delegați vor fi bine primiți la Moscova. —" ■ ■— « —tffgm .. Arbitrajul intre Bolivia și Paraguay " WASHINGTON 4 (Rador). — Ministrul Boliviei și însărcinatul de afaceri al Paraguayului au semnat protocolul de arbitraj prin conferința pan-americană. Conflictul din organizaţia liberală din Cluj CLUJ, 4. — Conflictul iscat în ultimul timp în sânul organizaţiei liberale din Cluj, continuă să ia proporţii. Se ştie că acest conflict există între d-nii Lapedatu, fost ministru şi preşedinte al organizaţiei şi Nicolae Bâlcescu, fost deputat şi fost director general al teatrului şi operei din localitate. Cauza conflictului consistă în faptul că d. Alex. Lapedatu se crede că a fost lucrat de către d- Bănescu cu ocazia alegerei de la colegiul universitar, unde d-sa fiind candidat liberal, a rămas în minoritate cu 5 voturi faţă de candidatul naţional-ţărănesc dr. Iacobovici. D. profesor Gane luând rolul de intermediar pentru împăcarea celor doi adversari a plecat la Bucureşti spre a înştiinţa centrul partidului despre cele petrecute. In cursul zilei de eri d-sa s’a înapoiat la Cluj cu un ordin expres ca să se facă o împăcare a celor doi adversari. Faptul acesta a nemulţumit şi mai mult pe d. Lapedatu, care în ultimul timp, prin ajutorul său, fost subprefect liberal, dr. Dan, a intervenit la Bucureşti pentru excluderea din partid atât a d-lui Bănescu cât şi a d-lor Bogdan Duică Ştefănescu Goangă şi Panaitescu profesor universitar. Acest conflict este viu comentat în toate cercurile politice din Ardeal unde se crede mai mult decât sigură debarcarea dlui Lapedatu de la scaunul preşidenţial al organizaţiei liberale din Cluj. 1 Naufragiul unui vapor francez o 1 % x-?V:v A rs* • **1 ' • , *v'-«î f ■\.d: -V-;; aN ARUNCATI cu BANUL D-voflSTRA DESTUL AŢI CUMPĂRAT TIMP DE DOI ANI CU PREȚUL DE CARTEL EVITDTI DECI MfGSZiNELE CARTELATE CĂCI AZI PUTEŢI CUMPĂRĂ NUMAI LA MARELE MAGAZIN DE MUZICA - DAN = Bucure®«, Calea Victoriei SO, CPASftJIUL IMOBILIARA) NE FIIND CARTELAT CU PREŢURI EXCEPŢIONAL DE REDUSE TOATE PRODUSELE UZINELOR ORIGINALE îiHIS MASTER'S VOICE" ANGLIA (HaVifcS)LONYAAMm CEHOSLOVACIA iPRAGA) înainte de a cumpăra vietăţi Magazinul nostru NECARTELAT Pagina 5-a Şedinţa Consiliului cominal general al primăriei Capitalei Discuţie urmate in jurul votării bugetului primăriei Membrii consiliului general comunal al primăriei Capitalei, s’au întrunit ori d. a. în şedinţă publică sub preşidenţia d-lui dr. Gheorghian, asistat fiind de d. Ion Rohan, secretarul general al primăriei. După deschiderea şedinţei d. dr. D. Coslinescu fostul primar al Capitalei, a cerut cuvântul, spunând că doreşte să dea unele lămuriri In legătură cu ancheta administrativă ce s’a făcut de ministerul de interne pe baza unei reclamaţii primite. D-sa spune că nici una din acuzaţiile formulate in contra sa nu este serioasă şi că vede în actul de anchetă mai degrabă o acţiune politică. Or o asemenea acţiune nu mă poate atinge nici pe mine, nici pe d. prof. Anibal Teodorescu şi nici pe colegii mei din consiliu D. dr. Gheorghian propune consiliului să se intervertească ordinea de zi a şedinţei şi să se discute numai proectul din buget. D. Grozdea e contra propunerii d-lui dr. Gheorghian şi cere ca mai întâiu să se procedeze la complectarea vacanţelor din delegaţia permanentă a municipiului. In jurul acestei propuneri se naşte o discuţie violentă în urma căreia d. dr. Gheorghian suspendă şedinţa. După suspendarea şedinţei a avut loc o scurtă întrevedere între d. dr. Gostinescu şi d. dr. Gheorghian, în urma căreia s’a hotărât reluarea şedinţei. # După deschiderea şedinţei, d. dr. Gostinescu face o declaraţie în care spune că este pentru intervertirea ordinei de zi şi pentru luarea in discuţie a bugetului care nu mai poate aştepta, în timp ce complectarea delegaţiei permanente a municipiului este un act politic. Unii *4. Teodorescu şi D. Grozdea spun că sunt contra intervertirei ordinei de zi. " :&! D. dr. Gheorghian mulţumeşte d-lui dr. Costinescu şi dă cuvântul d-lui col. M. Şeinescu, raportorul proectului de buget. D. col. Şeinescu spune că proectul de buget este hotărât la venituri şi chelueli la suma de lei 1.782.723.816. D-sa spune că în noul buget are unele greutăţi şi anume o serie de servicii independente de primărie şi totuşi finanţate pe cale de buget de către primărie. Se referă la: Casa Grădinilor căreia primăria îi dă peste 40 milioane lei anual. Uzinele comunale cărora le dă 509 milioane lei şi Lăptăriei comunale. Asupra funcţionărei instituţiilor semnalate de d. col. Şeinescu fac observaţiuni şi dau lămuriri d-nii: dr. Costinescu, prof. dr. Mezinnescu, D. P. Niculescu-Ritz, Anibal Teodorescu şi dr. Topa. D. col. Şeinescu comunică consiliului că a primit din partea ministerului de finanţe o adresă prin care i se cere achitarea sumei de 33 milioane lei plata remizei pentru încasările făcute pentru comună. Consiliul refuză înscrierea în bivet a sumei de 33 milioane cerută de ministerul de finanţe şi deleagă pe d. colonel Seinescu să o discute cu d. ministru de finanţe. D. col. Şeinescu mai comunică consiliului că şi ministerul de interne i-a cerut să înscrie în buget suma de 9 milioane lei, pentru plata personalului biroului de servitori şi birourile de populaţie. Consiliul refuză să înscrie şi această sumă, numitele servicii nefiind comunale.Consiliul aprobă însă înscrierea în buget a sumei de 4 milioane lei cerută de ministerul de răzooi pentru serviciile corpului de pompieri, după cum a aprobat și înscrierea sumei de 27 000 000 lei pentru construirea viitorului palat municipal. Consiliul luând apoi în considerare întregul buget, pe capitole, 1 -a votat in unanimitate, după care d. dr. Gheorghian a ridicat şedinţa la orele 8 jum. seara. U. DR. (la Vvitenia) Agresorii deSaSuzăo In faţa justiţiei PARIS, 4 (Rador). — Vaporul francez Maiakoff, & rpaufraijiai ÎEtre localitatea Cap Bahruin-Saria Galbana< Câţiva msmbri ifira echipai];tu rcumai ati putiît să îl salvaţi, restaj cfispărâird im valurile GceănuluL AuSsrităţiSe con sicEsră wassiS complect , , piSTfiliv precum Şi restuli fiind găsit vinovat, S fost pus In li-, echipaţii uluia ....... Ibertate. Tatăl său, Ion Dimache, la BUZĂU, 4. — Din cauza vacanţei judecătoreşti, cei patru indivizi arestaţi cu ocaziunea scandalului de Miercuri seara şi anume Mihail Negulescu zis Mache, Gheorghe Dragomir, Virgil Niculescu şi Petre Bălănescu vor apărea în faţa tribunalului abia Marţi 8 Ianuarie. Ei rămân până atunci în arestul preventiv. D. avocat G. Maxen, preşedintele Ligii apărării naţionale creştine din localitate a fost dat judecăţii ca agent provocator la crimă, dar nu a fost arestat. Nicolae Dimache ajutor de secretar al liceului „Gh. Lazăr“ din Bucu, care s-a găsit cu prilejul arestării tânărului, un revolver, a fost dat judecăţii pentru port ilegal de armă. Starea lui Damian Fotache e mai bună şi medicii dau asigurări că el va scăpa cu vită. incendiul din Timşoara TIMIŞOARA.4. — Un mare incendiu a distrus o parte din magazinul de articole optice al d-lui Frantz Terior din piaţa Traian. Focul a izbucnit la ora 9 seara a fost stins la 12 noaptea. Pagubele sunt mari.