Adevěrul, martie 1930 (Anul 43, nr. 14166-14192)

1930-03-01 / nr. 14166

Pag. 2-a Aspirina este unică in lume ^V:'v ‘ty’ 1 — . I. ; I îi'' :f I ■ / jör- ..ftAtw. Acesta este ambalajul original »fâa/y/tfb* al renumitelor tablete de Cumpăraţi numai ambalajul ori­ginal „3%*” (conținând 6 sau 20 tablete) cu peceta albâ-verde-roşie. Doctorul H. MARTIN reîncepe consultaţiile exact la 1 Martie a lucrat ca asistent şi cola­borator al Prof. Borillon la clinica de Psihoterapia şi Hypnologie (Paris) Vicosea IMPOTENŢA Neurastenia, Historia Melancolia, Timiditatea, Fobia Paralîsia, nevralgia, contracturi, tremurături, reumatism, insomnie, somnolenţă, dureri de cap, NEVRO­­SA INIMEI ŞI A STOMACULUI, palpitaţie, sughiţuri, noduri, vărsă­turi, aerofagie. Tratamentul copiilor întârziaţi impulsivi, ONAM­A, IN­CONTINENŢA DE URINA — Meto­de Fizico-Electrice şi Psihice, HIP­NOTISM, persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 33 fost 47, Etaj II, Casa Frascati. — Consultaţiuni 9—11 ■şi 2—7, Intrarea pe la Cinematograf. La cabinetul medical „SALVATOR” vechii specialişti din 1906 vindecă, cu instalaţii moderne radical fără durere Blenoragia şi complicaţiile: prostatite, metrite, ovarîte, prin curenţi electrici de diatermie (metoda dr. Roucayrol). Boale de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Meinleke ULTRAMICROSCOPIE Consult. 11—1 şi 6—9. Telefon 333/81 PASAJUL ROMAN No. 9 —Bucureşti (aproape de Palatul Regal) Inginer antreprenor francez posedând 4.000.000 de lei căută să plaseze în ipoteca sau în afacere interesantă. Oferte la Com­­tant, No. 247.053 Rue Vivienne 17, Paris, ministerul justiţiei Direcţiunea judiciară —- ■- ■ . D. Eduard­ A. Murg­escu născut la 22 August 1907 în com. București, domiciliat în Buc. Splaiul Bolinti­­neanu 29 a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să scrimbe numele său patrimonic de Murgescu în acela de Sapatino, spre a se numi Eduard Sapatino. Ministerul publică aceasta, con­form art 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de alienatul II al zisului ar­ticol.­­ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Aron Cisle­­­ a Perlei, născut la 9 Aprilie 1883 în com. Herţa, jud. Dorohoi, domiciliat în Iaşi, str. Ale­xandri No. 9, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de a Perlei în acela de Gutman, spre a se numi Aron Oisie Gutman. Ministerul publică aceasta­, con­form an. 9 din legea asupra nume­lui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului ar­ticol i­dustriaşilor tot nu ar fi exactă. Pentru că industriile, cu produc­tivitatea maximă, variază de la o ţară la alta. Chiar după cifrele date de d. Manoilescu, teoreticianul protec­­ţionismului vamal, pe când în ţă­rile industriale, productivitatea maximă o au industriile chimice, la noi o au industriile alimen­tare. Intr’adevăr, la noi, productivi­tatea ar fi: 525 la industriile ali­mentare; 422 la cele chimice; 375 la tăbăcărie şi doar 290 la meta­lurgie ! Indicaţiunile bunului simţ sânt întărite de concluziile con­fruntării cifrelor: industriile de mare productivitate, sânt în Ro­mânia, cele cari găsesc condiţii naturale propice, adică cele ali­mentare, iar nu fabricile de loco­motive, aeroplane, ceasornice... Nimic nu ne opreşte, ca indus­triile în legătură cu agricultura, sa le dezvoltăm şi mecanizăm cât mai mult, dăm astfel un debuşeum­m produselor agricole, iar plasarea­­ mărfurilor industriilor agricole în străinătate e mai uşoară decât a cerealelor şi a produselor meta­­­lurgice, chimice, etc.­­ Dar industriaşii noştri găsesc­­mult mai comod, să se asigure­­ de un contract de furnituri către­­stat, pentru­ locomotive, vagoa­ne sau aeroplane, toate cu pre­ţuri exagerate şi apoi să constru­iască uzina respectivă... * ' TW|*jll Dar nu, numai industriile agri­cole au la noi o productivitate su­perioară celorlalte industrii încu­rajate de tariful vamal. Agricul­tura însăşi, ar putea să-şi mă­rească productivitatea, pentru că acum şi în agricultură se poate înlocui aproape complect omul, prin maşină. Se poate ara, semă­na, prăşi, secera, treera, etc. cu maşinile. Aşa că, dacă avem bani de învestit în maşini agricole şi dacă avem ce face cu ţărănimea, putem uşor să reuşim ca şi agri­cultura să aibă un mare coefi­cient de productivitate — argu­mentul cel mai nou al protecţio­­niştilor tuturor industriilor! De altfel, în alte ţări, acest lu­cru s-a şi realizat. Pe când la noi productivitatea medie a industriei este, după d. Manoilescu, de vreo 20 ori mai mare ca a agricultu­rii, în America e doar de 2 ori mai mare, iar în Anglia doar de 1,5 ori mai mare. * De aceea, cred că armistiţiul vamal şi chiar eventuala scădere a nivelului taxelor vamale in Eu­ropa, nu vor avea ca efect men­ţinerea poporului român in sără­cia în care se zbate azi, deşi e binecuvântat cu un tarif vamal foarte protector. Dacă vom reuşi ca prin acest armistiţiu, să consumăm o serie de articole importate, cu un preţ inferior celui cu care ni le oferă „industria naţională“, iar în schimbul acestui import, să a­­sigurăm debuşeuri convenabile produselor fireşti ţării noastre: cereale, vite, produsele industrii­lor agricole, a celei petrolifere, etc. cred că vom începe o eră de prosperitate sănătoasă şi sigură, în o Europă a cărei pace va fi mai durabilă, ca fiind bazată pe o prod­ucţiune orientată raţional. Ingr. Ştefan IV Mihăescu ră să priceapă şi să iubească Franţa, se numeşte adevărat franţuzesc nu ceea ce se poate naşte în Franţa, ci ceea ce nu se poate naşte decât în Franţa. Un exemplu tipic în felul acesta e secolul al 18-lea. Numai Franţa a avut un secol al 18-lea, epocă absolut unică, care nu face dou­­ble-emploi cu nimic, care nu gă­seşte în alte ţări veacuri-surori, cum se întâmplă cu toate secole­tică. De aceea nu se poticneşte în admiraţia ieftinelor perfecţii verbale ale lui France. Se căsă­toreşte cu secolul al 18-lea direct. Găsim în tot stilul gândirei sale acea luciditate ascuţită, răceala pasionată, lirismul tot în formu­le, cultul ideii, şi acel veşnic par­­ti-pris de enciclopedie al oame­nilor marelui veac francez. Dar alături de acest accent de vetustare găsim la Marta Bibescu,­le de clasicism, de misticism, de­­ pe de altă parte un exces de ma­­renaştere, de romantism. Secolul de unitate. Imaginile ei au îndrăs­at 18-lea — cel mai franţuzesc din toată istoria universală — este naturalmente destinat să im­presioneze pe străinii cari îşi pun spiritul şi talentul în slujba dra­gostei pentru cultura franceză. neli foarte contemporane. Ş’apoi viteza cu care le expediază până la graniţele lor înşile, graba cu­­ire sunt exploatate şi pe urmă lăsate, tot acest ritm rapid o în­rudeşte pe Marta Bibescu — cum Secolul al 18-lea, sau chiar dacă a fost remarcat adesea, — cu vreţi, tot ce seamănă cu secolul I Paul Morand, Giraudoux, loc­ul 18-lea, adică stilul în formule lapidare, caracterizări de situaţii in două cuvinte. Există, în deo­sebi, un fel de contrafacere de ca­litatea I-a a mentalităţii veacului al 18-lea. Se numeşte Anatole France. De aci enormul său succes pe lângă românii cu pretenţie de intelectualitate, pe lângă toţi a­teau, etc. Se simte că sunt din a­­ceeaş generaţie ,aproape din a­­ceeaş şcoală. Iată însă în ce se deosibeşte ea de toţi aceşti scriitori. Morand şi mai ales Giraudoux întrebuinţea­ză comparaţiile îndrăzneţe şi for­mulele filozofice ca un fel de or­nament supranumerar. Pe de cei rafinaţi şi cultivaţi avocaţi,, altă parte ei sunt — Giraudoux _• _____f_______. ... - t... i: ii * —„«nX Aovaanm tnnTîmp medici, profesori sau magistraţi I mai cu seamă — oarecum victime români carp. nână mai dăunăzi, ale propriei lor imaginaţii. Plă­cerea pentru comparaţii duce uşor români care, până mai dăunăzi, ne făceau să pierdem un timp infinit reproducându-ne pe dina­fară pasagii din France, în spe­cial caracterizările lui asupra lui Napoleon, asupra femeii, asupra lui Luther, asupra artei sau re­voluţiei de la 1789, Marta Bibescu e şi ea român­­­ă. Dar este o intelectuală auten­ta abuz de metafore, la exces de pitoresc filozofic. Aceşti scriitori sunt adesea invadaţi, inundaţi de idei, alunecând cam fără voie pe ceea ce Thibaudet numia „pan­ta facilităţii“. La Marta Bibescu întrebuinţa­rea formulelor şi definiţiilor nu provine dintr’un prea plin de i­­magini care se revarsă. Imagi­nile filozofice la dânsa nu-s sim­ple ornamente. Sunt pâinea co­tidiană a operilor ei. Sunt aproa­pe unicul ei material. Nu vedeţi că această *• scriitoare, aproape desfiinţează dialogul şi parcă ar vrea să evite conversaţiile? Dar chiar descripţiile la dreptul vor­bind nu există. Sunt înlocuite printr’un fel de rezumate, prin fraze grele de sensuri, adevărate teoreme morale şi firme reca­pitulative. Cele mai subtile com­plicaţii sentimentale sunt expri­mate printr’un cuvânt-revolver, prin cugetare directă, aproape is­călită. Marta Bibescu face artă cu proverbe şi cu maxime tele­grafice. Aceasta e reţeta bucătă­riei sale literare. Vorbele de spi­rit la ea nu-s un lux şi o agre­­mentare a operii; sunt materia primă exclusivă. Aceasta-i origi­nalitatea d-nei Bibescu. .Cetiţi Ca­­therine-Paris, cea mai caracteris­tică dintre cărţile sale. Veţi avea impresia că cetiţi o tablă de ma­terii cu titlurile capitolelor unui lung roman, şi veţi avea impre­sia curioasă că după cetirea aces­tei table de materii este absolut de prisos să mai cetiţi şi lungul roman care n’a fost niciodată scris. Maniera literară a d-nei Bibes­cu e desigur foarte dificilă pen­tru autor şi adesea obositoare pentru cetitor. Dar este, fără con­test, o metodă profund originală . Iată de ce mi treime să ne mi- Dizidenţa naţional-ţărănistă din Capitală Se cunosc împrejurările în care grupul d-lor dr. Gh. Gheorghian şi col. Marin Seinescu s-a hotărât să depuie listă separată pentru alege­rile municipale. „Dizidenţii” vor candida numai la sectorul 1 Galben,­­ prezentându-se în alegeri cu mai mulţi guvernamentali nemulţumiţi, ca d. Achille Şaraga şi alţii. Organizaţia partidului naţional-ţa­­rănesc din Capitală întocmind şi de­­punănd liste cari nu cuprindeau pe amicii politici a­i d-lui dr. Gheor­ghian,­­ aceştia au­­decis să­ dea lupta împotriva candidaţilor oficiali ai partidului de la guvern. Intr’adevăr, ori la orele 2 d. a. a fost depusă, la trib. Ilfov, lista dizi­dentă national-tărănistă,­­ alcătui­tă din d-nii: dr. Gheorghian, col. Marin Seinescu, Filip Chelner, Eu­gen Ionescu, Gr. Dumitrescu, Achille Şaraga, d-na general Praporgescu, general Boboc, Iosef Wechsler, pre­otul Lahovary Popescu, George Be­­chi, Costică Vasilescu, I. Slomneanu, C. Vasilescu, C. Stănciulescu, D. I­­liescu, Ion Georgescu, Mişu Predes­­cu, Ion Trach­e şi Gr. Voicu. Semnul ales, este „Ochiul lui Dum­nezeu”. După depunerea listei, candidaţii in frunte cu d-nii senator M. Seines­­cu şi avocat Eugen Ionescu, împreu­nă cu un mic grup de prieteni poli­tici, au manifestat pe străzile din centrul Capitalei.­­ In urma depunerii acestei liste,­­ fruntaşii organizaţiei naţional-ţără­­niste din Capitală s’au întrunit sub prezidenţia d-lui C. Angelescu. S’a examinat situaţiunea „dizi­dentilor" şi s’a decis a se supune delegaţiei permanente a organizaţiei chestiunea excluderii lor. Conduce­rea organizaţiei socoteşte fapta celor ce au depus listă separată drept un joc al adversarilor partidului. Ceva mai mult, ea îi socoteşte în reci­divă... Azi la orele 6 şi luni, delegaţia per­manentă a organizaţiei se va întruni la clubul central al partidului. Ea se va ocupa de situaţia d-lor col. Ma­rin Seinescu şi Eugen Ionescu, — şi, în cazul că se va fi depus la tri­bunal cu adeziunea d-lui dr. Gh. Gheorghian — se va pronunţa şi ex­cluderea acestuia. Dizidenţii contează pe captarea voturilor atât ale liberalilor nemul­ţumiţi, cât şi ale naţional-ţărănişti­­lor nemulţumiţi, aşa în­cât ei spe­ră să obţie cincimea pentru a putea pătrunde in consiliul comunal. Con­ducerea oficială a partidului naţio­­nal-ţârănesc crede însă că disidenţa n'are nici o şansă de reuşită. Procesul teroriştilor din sudul Basarabiei CHIŞINĂU. 26. — Curtea de apel secţia Xl-a s’a pronunţat astăzi în procesul teroriştilor din sudul Basa­rabiei în frunte cu C. Sârbu. Apelul a fost respins. A APĂRUT: »«»Bill BIBLIOTECA DÜMtNEHTR VALÉRY LARSAUr FERMINA MAHQUE/ «OM AN «Tamwre UNA CANARACHE No.­122-123 PREȚUL IS UCI ADEVER tfrnfc Nenorocirea din str. Cobâlcescu Aseară, la aprinsul luminilor, fe­meia Alexandrina Teognosti, din str. Cobâlcescu No. 4, a suferit un grav accident, de pe urma căruia s’a ales cu tot corpul plin de arsuri. Femeia aprinsese de cu seara o lampă de petrol, fără să bage de seamă că rezervorul cu gaz era plesnit. La un moment dat, din cauza căl­­durei, gazul evaporat prin spărtură s’a aprins și toată lampa s’a tran­sformat într’o făclie. Alexandrina a încercat s’o arun­ce pe fereastră. Vântul însă a în­dreptat flăcările in­spre f­emee și hainele i-au luat foc. La strigătele ei a sărit bărbatu­său, Nicolae Teognosti, care în gra­bă, n’a luat seama la petrolul vărsat pe jos şi şi-a aprins el însuşi hai­nele. Cuprinşi amândoi de­ flacări, nenorociţii au eşit în stradă, stri­gând după ajutor. Până să sară ve­cinii cu căldările de apă, femeia nu era de sus până jos decât o flacără V16*Bărbatul, care a putut să-și arun­ce hainele, a putut să stingă singur focul de pe el. Nevastă-sa insă, s-a ales cu tot trupul plin de arsuri. A fost chemată „Salvarea“, care prin d. intern Gheorghiu a dat ce­lor doi primele îngrijiri, apoi i-a transportat la spitalul Brâncove­­nesc. INFORMAŢIUNI Asociaţia învăţătorilor din jude­ţul Ciuc a înaintat ministrului in­strucţiunii un memoriu prin care cer să li se aplice sporul cultural prevăzut pentru zona de frontieră şi cer ca judeţul Ciuc să fie trecut în categoria de scumpete, deoarece aprovizionarea cu hrană a învăţăto­rilor este grea şi costisitoare. Hemoroizii Zbuciumul şi suferinţele atâta de teribile cauzate de câtre hemoroizi, pot fi alinate şi vindecate repede, întrebuinţând Pomada Cadum. Cău­taţi să va procuraţi imediat p­eun­s. Comercianţii şi meseriaşii din Făgăraş, au ţinut două întruniri, în care au protestat împotriva impu­nerilor excesive. Atât comercianţii, cât şi meseria­şii, au predat câte un memoriu pre­fectului judeţului , Făgăraş, oterân­­du-i sprijinul său. In urma asigurărilor primite de la prefect, comercianţii şi meseriaşii au renunţat la greva demonstrativă, pe care o plănuiseră. Cultivatorii de tutun din regiu­nea Aradului s’au întrunit la Came­ra de agricultură din Arad şi au protestat împotriva vexaţiunilor la cari sunt supuşi de către organele R. M. S.-ului. S’a întocmit un memoriu, care a fost înaintat celor in drept. In rândurile demobilizaţilor brăi­­leni neîmproprietăriţi, domneşte o vie agitaţie. O delegaţie de demobilizaţi s’a prezentat la primăria Brăilei, ce­rând ajutorului de primar să inter­vină pentru împroprietărirea demo­bilizaţilor pe terenurile disponibile ale comunei. D. dr. Coteanu, prefect de Orhei, cumnatul d-lui Pelivan şi acel care a lucrat din răsputeri pentru ca liberalii să aibă succes in alegerile comunale din acel judeţ, a fost in­vitat să-şi prezinte demisia. „CONTENCIOSUL”, birou de in­­formaţiuni judiciare şi administra­tive, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, în­­palatul zia­relor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. Comitetul executiv al Băncii Mar­­morosch, Black & Co. în şedinţa sa de eri, a însărcinat pe distinsul sculptor I. Jalea, cu executarea unui bust în marmoră al regretatului fon­dator al Băncii, Mauriciu Blank, pentru a fi aşezat în incinta Casie­riei, şi a unui basso­relief pentru sala de şedinţe a Consiliului de Ad­ministraţie. Aflăm că D-l DR. H. MARTIN, specialist in boli nervoase se reîn­toarce la 1 Martie din străinătate pentru a reîncepe consultaţiile. In lipsa sa din Capitală a lucrat la cli­nica şi şcoala de Psihoterapie şi Hypnologie unde arătând îndemâna­re specială in aplicarea acestor tra­tamente a fost numit asistent şi cola­borator al Profesorului Berillon. REGELE FERDINAND răm că scrierile ei sunt relativ puţine. Lista nu e lungă. Prima bucată este „Les huit Paradis“— carte premiată de Academia franceză. Apoi vin, în ordinea cronologică: Alexandre Asiatique, Introduction aux mémoires de la Princesse de Chimay, Le Perro­­quet Vert, Isvor, pays des saules, Catherine­ Paris, Le Roi Ferdinand de Roumanie, Noblesse de robe, Au bal avec Marcel Proust, Les Transylvains și Jour d’Egypte. Spuneam că cea mai caracte­ristică e Catherine Paris. Intr’a­­devăr nicăieri ca acolo nu e mai vizibilă întrebuinţarea formulei în loc de formă şi culoare, între­buinţarea ideii şi definiţiunii lo­gice ca alfabet de semnale pla­stice. Dar Catherine-Paris mai trebue remarcată şi pentru conţinutul ei documentar. Avem într’însa cea mai veridică frescă a „Internaţio­nalei negre“, adică a clasei aris­tocratice. Această curioasă grupa­re omenească a fost fotografiată de Marta Bibescu poate mai bine Situaţia la alegerile comunale di­feră de la oraş la oraş. Astfel, la Timişoara, s-a alcătuit o listă pe care figurează reprezen­tanţi ai partidelor naţional-ţărănesc, german, maghiar şi social-democrat. La Tg.-Mureş însă, naţional-ţără­­niştii au făcut listă comună mimai cu maghiarii, iar socialiştii candi­dează singuri. In judeţul Timiş-Torontal, la ale­gerile făcute până acum, naţional­­ţărăniştii au luat 138 de locuri, lis­tele cetăţeneşti 50 de locuri, germa­nii 29 de locuri, socialiştii 15 locuri, sârbii 8 locuri şi liberalii 7 locuri. In curând se va pune în vânzare la toate debitele o ţigaretă superi­oară, fabricată numai din tutun de Macedonia. Noua ţigaretă va purta numele de „Regele Mihaiu“. Ministrul de externe german bemnar BERLIN, 26. — Ministrul de ex­terne Curtius este grav răcit şi din această cauză e nevoit să stea câte­va zile în pat. De aceea ministrul de externe nu asistă la discuţiile Reichstagului, care discută proectul de ratificare al planului Young. Pentru ziua de 10 Martie a fost fixată ziua istorică, in care parla­mentul german va vota ratificarea planului Young. Conferinţa şefilor partidelor politice a hotărât ca Rei­chstagul să fie convocat pentru ziua de 6 Martie spre a discuta proectul de ratificare pe articole, astfel incât votarea să poată avea loc in ziua de 10, chiar decât de Proust. Căci Proust a studiat aristocraţia franceză, care e foarte specială, plină de prejudecăţi industriale, de înde­letniciri bancare, de snobism li­terar şi vanităţi de autor. Marta Bibescu a descris adevărata pură aristocraţie, aceea împărţită între Rusia, Germania şi Austro-Unga­­ria, aristocraţia frustă, şi riguros încuiată în ea însăşi, realizând clanul totemist reconstituit, cla­nul primitiv, unde toată lumea este văr. Graţie instantaneelor filozofice ale d-nei Bibescu îi vedem pe toţi aceşti oameni trăind, vorbind, gândind, vânând, iubind. Este grandios şi instructiv. Şi mai cu deosebire ingenioasă e ideea de a pune, alături de această mare frescă, ca un fel de reposoir, pe o franţuzoaică, pe Catherine-Pa­­ris, o fată născută din părinţi ro­mâni şi prinţi (ceea ce îi dă acces în Internaţională), dar crescută la Paris în amorul mediocrităţii materiale, al istoriei Franţei şi al splendorii republicane. Este amu­zant că această Catherine are în fond prejudecăţi tot atât de me­canizate cât şi membrii „Interna­ţionalei negre“. Dar Catherine în mijlocul tuturor membrilor aces­tei Internaţionale e una singură. Prejudecăţile ei izolate apar a­­tunci, faţă de prejudecăţile ma­joritare, ca ultimul cuvânt al spontaneităţii şi al liberului ar­bitru. Şi ea e, în fond, un mane­chin. Aparţine doar altui model. Dar între marionete de altă fac­tură, ea samănă cu o fiinţă vie.­lie 79 Vecinicul miraj al lucrurilor so­ciale. Şi cartea sfârşeşte cu un discurs al Catherinei-Paris care, declară că fiul ei va fi cu a­­devărat francez, că va spune „nos ancêtres les Gaulois“, că va iubi Istoria Regilor şi Democraţia gu­vernelor Contemporane. Este aci — cu toate accentele înlăcrăma­­te ale Catherinei-Paris — doar repetarea maşinală a formulelor sacramentale prescrise la ceremo­nia botezului de rit republican. îmi pare rău că nu mai îmi rămâne vreme să vorbesc şi des­pre altele din cărţile acestei scrii­toare. Cu atât mai mult că volu­mele ei, amplu comentate în critica apusană, au trecut aproa­pe neobservate în România. Sunt, dacă nu mă înşel singurul care m-am­ ocupat de proza acestei scriitoare, în şase esseuri publi­cate, în ultimii cinci ani, în zia­rul „Adevărul“ şi în revista „A­­devărul literar“. Sper să reunesc odată un volum aceste şase studii. Până atunci literatura critică a României nu va cuprinde nici o lucrare consacrată acestei distin­se şi nedreptăţite a noastră com­patrioată. Dar să revenim la cele „Două portrete“. Cartea e tradusă din franţuzeşte. Şi asta nu pentru că a fost publicată întâi în franţu­zeşte, dar pentru că a fost conce­pută şi scrisă întâi în franţuzeşte. Şi eu, dacă aş scrie o carte întâi în limba franceză, ediţia romă-­ nească, chiar tradusă de mine, tot traducere este. Aşa­dar, a­cum este tradus în româneşte volumul „Două por­trete“? Vă aduceţi aminte de poeziile­ lui Topârceanu în care scria ter­ţine ca Dante, hexametre ca Ho­mer şi stihuri ca Scarron? Aveam absoluta impresie că-i cetim pe aceştia în original. Traducerea celor „Două por­trete“ ne dă impresia că cetim textul francez al principesa Bi­bescu. Și este, fără îndoială, cel mai bun elogiu. O. I. SufJiiwm ,j i: _______ WMi ANATOLE FRANCE i Avocaţii la primul mi­nistru D. D. Dobrescu, preşedintele „U­­niunei generale a avocaţilor din Ro­mânia“ şi d. Pompiliu Ioniţescu, vice­preşedinte al Camerei au fost primiţi­eri în audienţă de d. Iuliu Maniu, preşedintele consiliului. D-nii D. Dobrescu şi­ Pompiliu Io­­niţescu au arătat primului ministru şi ad-interim la finanţe că s’a dat ministerului de finanţe un tablou — ca venind din partea baroului de Ilfov — de numele tuturor avocaţilor din Bucureşti cu veniturile ce au.­­Ministerul de finanţe procedea­ză acum la stabilirea impunerilor pe baza acestui tablou, care­­ au spus d-nii D. Dobrescu şi Pompiliu Io­­niţescu este apocrif. D. Iuliu Maniu, a promis că va da dispoziţia ca acest tablou să fie în­lăturat şi ca­­impunerile să se facă după normele prevăzute de lege. —....... __ Bolnavii manifestează pentru J-rul“ dela Gallspach VIENA, 26. — Im Gallspach, unde se află sanatoriul celebrului „dr. Zeileiss, s’a ţinut astăzi o întrunire interesantă. Cei 2000 de bolnavi, cari se găsesc actualmente în căuta­rea „d-rului“, s’au întrunit împre­ună cu sutele de bolnavi, care au fost însănătoşiţi de Zeileiss, protestând împotriva campaniei de presă ce se duce împotriva lui şi a părerilor nefavorabile emise de că­tre unii medici. La această întru­nire au venit persoane vindecate de Zeileiss, din U­ngaria, Iugoslavia şi Germania. Sute de automobile şi de autobuze au circulat pe şoseaua de la Gallspach. A sosit şi un foarte mare număr de ziarişti precum şi mulţi operatori de cinematograf. BURSA BUCUREŞTI, 26 Febr. 1930 Au încheiat la: BURSA OFICIALĂ Banca Naţională ex. cap. 7350, 300 Banca Blank 985, 80, 70, 75, 80, 85 Banca Românească 795 Banca Românească pui 760, 65 B­ca Comerc. Italiană 675, 75, 700 Navigaţia Română Carpatina Agricola Asig. Reşiţa Cartea Românească Electrica Locuinţe Eftine Mica Letea lui Astra Română Steaua Română Concordia Credit Minier I. R. D. P. România Petroliferă Subsolul împrumutul Refacerii Renta Improprier. Scrisuri Rurale Scrisuri Urbane Buc. 100 lei 15,20 fr.fr. la Paris 100lei3,08frr­.la Zurich La noi devizele sunt negociate la cursuri medii Cursul monedelor străine Schimbul in străinătate 26 FEBRUARIE 1930 Londra 124.27 New-York 1­25.57 Germani. 519 Belgia­­ 356.25 Italia 133.80 Praga 75.70 România ne cotat Elveţia­ 493 Olanda 1025 ZURICH (închiderea) Berlin 123.71 Amsterdam­ 207.82 New-Yor­k 5.18.30 Londra 25.19% Paris 20.28% Milano 27.14% Praga 15.35% Budapesta 90.60 Belgrad 9.12% Bucureşti 3.07% Varşovia 68-07% Viena 72.97% Cota cerealelor LIVERPOOL 26 (Radorj închiderea Grâu. Tendinţa susţ. Mai 7.8 %, Iulie 8.0%. Sept. 8.3%. Porumb. Tendinţa calmă. Mai ne­cotat. Iulie 4.3. Sept. necotat CHICAGO 26 (Rador) Deschiderea Grâu. Martie 105%, Mai 110%, Iu­lie 111%, Sept. 115%. Porumb. Martie 84%, Mai 88%, Iulie 89%, Sept. 88%, Ovăz. Martie 41, Mai 42%, Iulie 42%, Sept. necotat. Secară. Martie 79%, Mai 76%, In­WINNIPEG 20 (Rador) Deschiderea Grâu. Mad 113%, Iulie 114%, Sep. 117. .1 Palatul Justiţiei După cum s’a scris d. M. Milozi a fost condamnat de tribunalul Ilfov secţia II numai la 5000 de lei amen­dă pentru bătae simplă iar comisa­rul I. Panova a fost achitat de orice penalitate. Parchetul de Ilfov prin d. procu­ror Alevra a declarat apel împotriva acestei hotărâri cerând Curţii de a­­pel să o reformeze întrucât faţă de gravitatea faptelor imputate incul­pa­ţi­lor şi a dovezilor aduse, inculpa­tul principal trebuia condamnat şi pentru schingiuire iar complicele nu tre­buia să fie achitat. — Camera de agricultură din Vaslui fusese disolvată printr’un decret emis la 22 Martie 1929. Mem­brii disolvaţi s’au adresat contencio­sului administrativ cerând anularea decretului. Afacerea s’a judecat de către secţia I-a a Curţii de Apel din Bucureşti iar după desbateri largi s’a dat ori pronunţarea, respingând acţiunea şi menţinând ca legal de­cretul de disolvare. Reclamanţii au făcut recurs la înalta Curte de Ca­saţie.­­ Parchetul a făcut apel la Ca­mera de punere sub acuzare împo­triva infirmării mandatului de ares­tare a lucrătorului Dumitru O­neţ de la uzinele Lemaitre, care a înjun­­ghiat pe tovarăşul său grevist Petra Ionescu. FUNCŢIONAR DE BANCĂ DELAPIDATOR SOFIA 26.­­ Funcţionarul Ivanoff de la Interbank a delapidat astăzi suma de 3 milioane 700 de mii de leva, cu intenţia de a fugi în Franţa. El a fost însă arestat la frontieră și readus La Sofia. Cum se cucereste in Grecia dreptul de vot ATENA. 26 (Bador). — Aseară pe culoarele Camerei s’a produs un in­cident penibil. O doamnă s’a apro­piat de d. Zavitziano, fostul ministru de interne și l-a lovit, crezând că au de-a face cu actualul ministru de in­terne. Arestată imediat, doamna a decla­rat că voia să se răzbune pe mini­strul internelor, căruia îi imputa că refuză să acorde femeilor dreptul da vot.­ ­ Kety şi Ludovic Dauş aduc la cu­noştinţa rudelor, prietenilor şi cu­noscuţilor moartea prea iubitei lor mame Maria A. Dauş născută NEGRI încetată dur viaţă, în vârstă de 83 de a.n. Luni 24 Februarie a. c. Serviciul religios a avut loc Mier­curi 26 Februarie, la orele 4 p. m. în capela Cimitirului „Reînvierea“, unde rămăşiţele au fost depuse. Aceasta în loc de orice altă înşti­inţare. Bucureşti, B-dul Domniţei 7 Zdrobiţi de durere Anîşoara şi Protopop Ştefan Popescu cu fiul lor Eugeniu, anunţă rudele şi cunoscu­ţii că Dunanică la 2 dimineaţa a încetat din viaţă îngeraşul lor scump SYLVICA în vârstă de 8 anişori înmormântarea a avut loc Lunî 24 Februarie in cimitirul din Ale­xandria 775 925 985 460 280 715 260, 55 360, 50 515 1375, 50­­30, 25, 10, 790 790 415, 10 135 185 50 58% 50%, 51 47% 47%, 47% 6.6,3— 6.6, 650.00— 655.00 Oferite Cerute Franci francezi Lire sterline Dolari Belgas ’ Lire italiene Franci elvețieni Cor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi 6.59 168.05 23.45 8.81% 32.48 4.98% 23.71 40.18 29.42 67.55 817.50 Franci francezi Lire sterline Dolari Belgas Lire italiene Franci elveţieni Gor. cehoslovace Shilingi austriaci Mărci germane Pengoe Fiorini olandezi Drahme Dinari Lire turcești Leve Napoleon aur 817.00— 820.00 167.00— 167.50 23.20— 23.40 8.82­ 8.87 32.50— 32.80 4.93— 4.98 23.65— 23.85 40.10— 40.40 29.40— 29.60 66.00— 67.00 2.20— 2.22 2.95— 2.98 78.00— 80.00 1.19— 1.21

Next