Adevěrul, aprilie 1946 (Anul 59, nr. 16540-16550)
1946-04-13 / nr. 16540
Pagina 2-a 1 $7 . .......... j Primăvara a sort Plosrsifeile sau heft Sâfrâmfl „PLOTOft" a atârnat și Pîofnifdf sfa;i evaporat...! Reprezentarata esenței cSeparazittante .,Proioxs* COMPTOAR EUROPEAN 4( Biaaurctttiy str. Lipscani Mg*. 26. TeSeioa 5.58.56 și So^^bGO AUTOBUZE TURISME CAMIOANE VECHIUL ATELIER DE BIJUTERII fraţi Leon şi Adolf Leibovici din Str. Brâncovanu 4 şi Str. Carol 30 anunţă "Strămutarea aferentul sub emblema. „LUXOR” în Stf. Edgard? Girinet S3. Magazinul No. 7, (în spatele Universităţii): Telefon 5.92.78 in Prima si de Paşte la Matineu, are loc pretiniera celebrei operete a lui Paul Abraham VIKTORIA -cm Mia Renta, Elena Suratoz, M. Gingulescu, Florin Scăa*rătescu Şi Ambibi Macntesnu la Teatrul Giocoada (Lipscani) VirtjfSnfoa Popescu şi Masrice! Angroelescu apar mâine ,seară la ALHAMBRA in cel mai senzaţional spfectaic©!! al stagiunei 3 GSrsan^zar® msasäoaää de Piqfu M^ai^lian, Jack Fsaiba și N. C2jis««r!es®u, *3uă cțelsfewssS' roman al lui . frSeiswioti Msrț&u * * un nou raw mznm * ■paŞjîpzssaSffîi 1 ‘ * * ^ OV ■ f a «aseas^. — T5*»'Riftl ARîi nu» 4 **■.***.-«■69»**'** * » COPIII *1 oamenii mari aplaudă revista „copi, mugurii pachet la Teatrul icni Guliver Direcţia 1 Teatrul MODERN Tel. 5.95.55 AUREL ION MAICAN 6 VIMET-3 5 1? APRILIE ora 7 precis PREMIERA Trei acte Ca Tudor Muşatescu ţi Ştefan Flofescu Ca ION IANCOVESCU, ION MANU, IRINA RACHITEANU, AL GIUCARU, IONESCU GION, TAMARA VASILACHE, GH. DAMIAN, G. MAZILU, ELENA ARAMĂ si DOINA MISSIR Immgmmmmmmammmmmmmmmmammmmummm iffl SCARA OR A G21 - MATIMSU OPA 13 TEATRUL © M ED I A I Dir» Sâaâ Alexandrescu [GUAMQIOSGl SUCCES SA CU Do UA E E * eie f/ircerj Sie?esrcescu it âitie ora 6,3© 10 0 O FEMEIE Spectacole RĂPITĂ Z O D I A C pusi ‘ia., la politeţă) OAMENII 'IDE TOAlfcNĂ CUMPĂNA sau .BALANGA C23 »«MS— 23 ost.). ’5» câte de aur. Ulărbaţîi vor fi artiffort. îl- T indulgenţi PeI»!:^e sunt sfătuite să profite-SCORPIONUL (23 Ort—M NoeicS..). Zodia de apă- Bărbaţii vori reuşi ( în nouîle întreprinderi, Femeilevor fi pitrivite sub daruri ARCAŞUL său SĂGETĂTORUL (21 Nov.—23 Dec). Zone de foc Bărbaţii vor avea un mare succes moral şi material. Femeile vor petrece, vai — în familie-OAMEiE DE MÂNĂ ŢAPUL sau CAPRICORNUL (23 Dec—20 Ian.), zodie de pământ- Zi bonă pentru viticultori, comercianţi şi sportivî. Femeile vor cftsttffa remname prin muncă-VĂRSĂTORUL (21 Ian.—13 Feb ) Zo. DESTIN- Vanus, luceafăr de seara, vai Irecă bărbaţii in această zî sunt predîsavaa Influenţi bună asupra copiilor născuţi ari. IatS a «arta pvirtrn 24 «r, n elfîiorlter noştri cîa*H› t.\» zi.-ia si ,u o t %.*[*» rt To iî cei născuți eupî eîîitt rechts vor afiăog.i 13 zile la data naşterii lor- OAMENII DE PRIMĂVARĂ BERBECUL (31 Mrtie_70 Aprilie). Cei nă-pnd Jn aceastS zodie de foc au ari o Ei b ,:nît. în deosebi femeile, TAURUL (21 Apr—20 HSSai). Zodia de pă mânt Plugarii să are adânc. Pentru urî!, indispoziţii trecătoare, zi buni pentru medic»- Fesnsito vor avea succes la Cumpărgiurî GEMENII m Mni-Sl iunie). O St mulţumitoaro. OAMENII DE VARĂ RAOULA B3 ianier,22 luniey Zodie de apă- Bărbaţii vor avea succese financiare. Sîijâardand Rockefeller o’u născut în zodia lacului- Focurile vor primi veşti, idie de aer- Persoanele născute în această (nu întrebaţi. dela cine?) ! zodie vor avea rezultate bune- Zi doi LEUL (23 iunie—23 Aug.)- Zodie de ciştig pentru zugravi Inmeri, şoferi şi foc. Bărbaţii vor iavîEire nn obstMoii actori. ........... PESTH (20 Feb. Femeile vor avea o surpriză plăcută. FECIOARA (24 A«g—28 S(»i), Zodie da pămănt. Zi bună pentru bărbaţi- Femeile vor găsi locuri tu bunv..I (pen. să nu între ca de., la JonetoHU, CRONICA LITERARA de SERBAâl CIOCULESCU IW A |M A IlfeITSS !în domeniul literar. Ar fi supri'»y v I ar mat-o, desigur, mai târziu, dacă zer dia favorabilă le-ar fi asigurat permanentizarea („mileniul” _ legionari). Aceasta nu înseamnă însă că regimurile fondate totalitar, în țara noastră, n’au încercat intimidarea, coruperea şi infendarea judecăţii literare independente. Operaţia le-a reuşit acolo unde „conştiinţele” erau de vânzare. Cititorii noştri de altădată, rămaşi credincioşi „Adevărului”, să ne treacă aceste considerente ! La rubrica aceasta, nu s’a făcut niciodată politică. Ne am îngăduit o “derogare ocazională, ca să afumăm odată pentru totdeauna, că judecata niţică neînfluenţabilă nu este cu putinţă decât într’un sincer climat democratic. Constatarea este de ordiniea evidenţei, ca o axiomă. Printre alte semnificaţii, reapariţia jMOTaSTTWC?r»irţ.?W«BSg3MRKaiiM>«««a^.»^ Vineri 12 Aprilie 1340 TEATRE OPERA: „D-na Butterfly". NATIONAL (Sf. Sava): „Macbbeth". STUDIO: „utima oră". MUNICIPAL: „Sărutul in fata r;lxizi!". G05E3DIAI „Caaa cu 2 fete’'. MODERN: „Mităniile” (15,30). „Al 8-lea păcat". VICTORIEI: „Femela și paiața". NOSTRU: „M'.chaeî și Anna". ALHAMBRA: ,,îngerul albastru" Cp remiera Sâmbătă). COLORADO, domnul dela ora 5". GIOCONDA: „Gioccr.&a 184S". M. FILOTTI: „Dama cu camelii". R. PIATENTINI: „Athénie Palace”. AT. ROMAN: „Mon amt Gaston” (19). Studio 2 D" (IT)MIC: „Oameni de afaceri”. MUNCITOT! C: „întâmplă« vesele”. NOU (sala ix. Basarab): „Gaițele”. LIBER (sala Barsecum): „Titanic Vals", circul KRATEN» (Pal«Aum). Program esoeeptiOfiÂÎ. T. MICUL GtR.XVER (Bar?c um): „Copii mugurii păcii”. C 8 taKMlTHBRAFE »r.ivlIiU ARO: Vinoţi fără vină. SCALAr m umbra gloriei. CAlîipL: Poarta de aur. fcXCaSLSIOR: Marina isl înd«®lln£şte mlelunea. Mărturisim fără înconjur că ne reluăm cu emoţie locul deţinut aproape zece ani încheiaţi, până la suprimarea arbitrară a ziarului nostru. Nu doar că am fi aşteptat fără speranţă ziua aceasta. Dimpotrivă ! Am crezut totdeauna în victoria democraţiei, trădată numai de cei pripiţi, Agamiţii de toate vârstele, ahtotnici de figuraţie în conducerile oculte, cu participarea,vanităţii, puţintel consolidată bugetar. Am aşteptat în linişte prăbuşiriiecelor trei-patru dictaturi internaalăturate „realist”, puterilor cu acţiunile în creştere. Preocupate să-şi asigure poziţiile precare, aceste dictaturi ridicole nu şi-au luat toate măsurile, „planmässig”, ca aiurez, pentru înăbuşirea judecăţii critice, I:â ’iMtL VÍÖTOR8 El Uitsessete 15 zile Itt f lecare seară ora 7 grandiosul spectacol in EIA AIA T A cu Tontaî Cosea» SU Da» eneîm, Dino Mă (ne Sâmbătă și Duminică Matineuri ora 4wlînft îi îj* 'i , Mat, M A*. '• .. ■■&&■ A < *- CHhRIXS sovcr * .Tf. y\Vsfi\ 'ÎUVIA deUAVaiMt) jJ'4 |,T ri'i ^ 3f - > * # i Matineu deja 9 dinu în continuare epă Persoanele născute sub acest semn vor lua hotărîri reiteri. Atenţie însă, c». LUXOR: Program de complactări muzicale şi desen »stimat TRIANON: Dansul morţii. SELECT: In ochii tăi citesc minciuna. FEMINA: Tu vel îl soţul meu. REGAL: „Volga.Volga”. TIVOLI: La răscruce. FANTASIO: Festivalul dansurilor populare. CENTRAL: „ melodie pentru doamne.”« ARPA: Tarzan, stăpânul Junglei. ED. Palas : Documentul secret CASANDRA: Mândrie şi prejudecată CORSO: Chemat ca tinereţii. FRANKLIN: O fetiţă cântă. VICTORIA: Duelul mortal. NISSA: 7 păcate. (OMNIA: Pygmalion. TINERETUITi: Pat și Pa*'’.clica recruți, Femeia, — assăxl... ZIARUL «ADEVERUD LEASAHUL COPILĂRIEI MELE tic OINĂ COCEA AIDA: Femeia invizibilă. ■ÉMLÍtlCAN: Zorro (s. Ha). fT. c*tv STORIA: Crima din linia Maginot. ALIANȚA: T:ganic. BARCELONA: Drumul spre glotie. CĂRĂMIDARI: Circul. CRANGASI: Crinul din Mexic. CARMEN SYLVA: Puterea desinului. DIANA: CâpiUiv’Ul Fracasse. DACIA: fete feldrăgostite. ELDORADO: Condamnata. FLORIDA: Crimă și pedeapsă. GLORIA: In Zori de zi. ILEANA: Femeia Invizibilă. IZBÂNDA: Tainagheţarilor. LIA: Romania în trei". MARCONI: „Viva Villa". MILANO: ..Femeiuri lanţuri". MARNA: „Ei şi Ea". MODEL: „Air force". MIORIŢA: „victoria din Tunis“. NEr.O: „Parada femeilor". ODEON: „Sandufil şi femela". PACHE: „Apărarea are cuvântul’. RAHOVA: „piratul .negru". ROMA: „Don Juan.“. Rr ir ,.? păcate". •V.COt.ETTO: „Cortele ide Monte Cristo“ (Seria H-a). SPLENDID: „Un avion lipsă". TOMIS: „Un muschotar ,la mănăstire" UNIC: „Ora 6 după război". VOLTA BUZESTI: „A Besta din Bertin"*. VOLGA: „Regele Ciriului". VERGII: „Pygmalion' VENUS: „Dragoste de ţigan". ATENEUL ROMAN: It. Ştiubei, Kimon Itbabi, Ionescu-Sin (pictură). CĂMINUL ARTEI: Al. Chieurencu (pictură); P. Negrulea (sculptură). UNIVERSUL: I. Manobru; I. Andrei (pictură); G. Popa (sculptură). PRIETENII CĂRŢII: Aurel Cojan (pictură şi desen). UNIVERSUL: I. Mândru, X. Andrei (pîcvendal (pictură reprezentând ţărani şi muncitori). DALLES: Prietenia popoarelor sovietice (fotografii). SPLAIUL INDEPENDENŢEI 54 bis: Gr. Manea (pictură). La această rubrică vor colabora d-nele: Ticu Arhip, Anna Cararhe, Michaela Catargî, Lisate Daniel, Lucia Demetrius, Sîdonia Drăguşanu, Alice Gabr Liben, B. Madeleine, E. Marghetta, Sanda Moviţă, Margareta Miller Vergin, Hortensia Papadat Bengeseu, Profira Sadovenu, Madeleine Scarlat, Cella Serghie. „Adevărului”îşi revendică în deosebi aceea a continuităţii, pe o linie istorică neşovăitoare. Rubrica noastră nu va constitui o excepţie de la crezul comun, exprimat prin consensul tacit . Continuăm ! Exerciţiul criticei, în vremurile normale, este o magistratură surgetieris, necodificată, dar cu totul imparţială, dezinteresată şi senină, împătimită numai de Frumos. In împrejurări nestatornice ea îşi asumă fără voe un caracter militant, pentru apărarea poziţiilor ameninţate. Aci, la „Adevărul”, am înfruntat fulgerele obscurantiste, manevrate de câte un om de geniu ca N. Iorga, sau de niscaiva academicieni cu oarericare platformă, ca Octavian Goga, Nichifor Crainic, I. A.i Brătescu-Voineşti, D. Caracostea şi alţii. Bărbaţii conitruanţi au pus în mişcare braţul secular, în sectorul literaturii pure, arestamdu-se scriitori şi înălţându-se ruguri pentru cartea frumoasă. Cum puteam rămâne neutrali înaintea unor asemenea atentate împotriva libertăţii beletristice ? Un foarte mare poet, Tudor Arghezi, a fo®* învinuit de „pornografie”. AminCoana Aneta a tăiat ziarul din mână, apoi n vorbit turburată. — Năică, vai de zilele noastre. — Deci Anota? — Citii chiar acum declaraţiile unui ofiţer american... Zice că în cinând, pentru a fi puşi la adăpost de bombete atomice, se vor face oraş, sub pământ şi sub oceane... — Şi unda vezi hx, răul. — Cam adică? N o să stan destul sub pământ când oi muri? Să trăiesc şi viaţa lor sub brazdă sau «ab apa? Să mă interferăSTco da via, ca vtomnii, cm cârti«!« îl ca algo!»? — Dai bin» Anefa, nici nu-ţi dpi eaama câte folaaBS vor t'aga oamenii când viaţa lor si va desfăşura sub pământ şi în apă... Tot ceiace nu am învăţat aici, la 'amină, pe rocaita terestră, vom asimila acolo, în adâncuri. — Cum asta. Năică? *— Xată, Anito, dragă, întâin, vom învăța deja sololi arta d*»-a ne ridica blocuri solide, nu da-astea de-aie noastre pe care cutremurele de zrco grad© și chiar mai modeste !e dau peste caP— A- poi, odată criza locuinţei rezolvată, vom căuta să fragem toate avantagiile pe care noul mediu ni le pune la dispoziţie. Vom «reprim» paltoanele, pălăriile, blănurile, fiindcă sub pământ temperatura este potrivită; vom asista la cursuri la gospodărie şi economie pe care savantele furnici ni ie vor ţină in muşţtroaeî© lor transformate adhoc in Academii, nu vom (Urmare din pag. la) Jaigne, Rabelais, Pascal... Foarte prost. Bănuiaţi că aceste mediocrităţi ştiu să scrie- Habar n’aveau. Dece n’aţi venit la maeştrii noştri, dela Cenzură? Ţine minte. Propoziţia cea bună e propoziţia simplă: două cuvinte, subiect şi predicat — şi punct. Cel mult se permite un atribut cu verbul estepersoana a treia). Persoana Întâia s’a desfiinţat, ca prea afirmativă şi personală. Să nu scrii niciodată sunt; trebuie să te îndoieşti că eşti. Propoziţia mai lungă se va scurta. E de dorit să înceapă de la jumătate, mai just, de la sfert. Cea mai bună propoziţie e totuşi aceea pe care nu o scrii şi o faci. Vezi că, altfel, ne bagi în încurcătură, nu se mai înţelege şi devii ,suspect. Din senin, poţi ofensa pe cineva sensibil la stil. Lumea e plină de stilişti. Du-ţi condeiul pe liniatură şi nu apuca pieziş. Şi să scrii mai mult despre pisici şi probleme alimentare. Fiecare capitol va fi încheiat cu vorbele: Ce bine ei Câtu-s de fericit! Mă sufoc de plăcere. „Se vor diminua problemele bolnăvicioase: sufletul, conştiinţa, corectitudinea, credinţa, inteligenţa. Sună urât. Nu lăsa să se facă deducţia că ai memorie bună. Zi totdeauna: nu ştiu, n’am văzut. Ai dreptul la trei calificative: admirabil, extraordinar şi genial, pro-, porţional cu rangul, cu leafa şi şpaga. Şi nu cerceta, nu te lăsa ispitit de diavolul curiozităţii, că te arziConsiliul politic al judeţului Ilfov format din reprezentanţi ai tuturor partidelor politice din cuprinsul judeţului, ab ţinut ieri, şedinţă sub preşedinţia d-lui prefect Eugen Gibescu. S’au discutat chestiuni de interes general privind nevoile gospodăriei judeţului. Dr< Zahasrta Midielsohn BOLI ALE CĂILOR URINARE SEXUALE Consult 35 dla. Bd. Ferdinand 41 (Staţia Foişor) Tel- 11674 In cadrul acţiunii pentru intensificarea lucrărilor de insământare, a avut loc,eri, la prefectura judeţului Ilfov, o conferinţă cu pretorii şi organele, agricole din judeţ, sub preşedinţia d-lui prefect Eugen Gibescu. Au fost examinate situaţia insămânţărilor efectuate până la prezent, precum şi măsurile ce urmează a se lua, pentru accelerarea lor. Ia altă ordine de idei, au fost luate in discuţie, chestiunile privind bugetele comunale, programul pentru campania de electrificare a comunelor şi lucrările de reformă agrară. Da*. S 3 MCALSEEL Dela Facultatea de Medicină din Paris Fost medic asistent de spital. Mamot. Boli de femei — Chirurgicale B-dul I. C- Brătianu, 7 Cons. 467- Telefon 358.60 D. Ion David, secretar general al Ministerului de Justiţie, a primit in audientă o delegaţie a organizaţiunilor evreeşti compusă din d-nii: av. A. Schweidberg, reprezentând Congresul mondial evreesc, secţia România; I. Tumarchin reprezentând partidul evreesc şi Emil Focşăneanu, reprezentând Uniunea Evreilor Români de sub preşedinţia d-lui dr. W. Filderman. Delegaţia a predat d-lui secretar general un memoriu privind legea pentru dobândirea şi pierderea cetăţeniei române. D. secretar general a promis întreaga solicitudine in rezolvarea memoriului prezentat. Dr. N. Vătămanu BOALE DE PIELE, PĂR, SIFILIS Calea Victoriei 61 (prin str. Pîct- Grigorescu Nr. 2) Cons. 37- Telef. 6-38.17 tervenit să spulberăm infamia. Nu ne fălim cu ele, dar nici nu ne ruşinăm de cele câteva zeci de coloane ale „Neamului Românesc”, in care eram desfiinţaţi, mai zilnic, luni de-a rândul, in versuri incontinente şi în proză. Riscurile meseriei ! N’am fi fost miraţi de alte procedee, mai contondente. In pragul unei activităţi noi, asigurăm pe cititorii noştri că nu vom fi mai simţitori la falsele lozinci literare de azi, decât faţă de cele din trecut. Inflaţiile scrisului frumos ne unt tot atât de nesuferite ca şi tarapanaua monetară. Unde bântue normativele, nu există artă. Caragiale a avut dreptate , în polemica de mai acum cincizeci de ani, dintre partizanii celor două poziţii adversative, artă pentru artă şi artă cu tendinţă, marele scriitor s’a pronunţat în favoarea unei a treia formule : tendinţa cu artă. Dacă tendinţa cea nouă, a literaturii de comandă, „pe linie”, vafi vreodată servită cu talent, o vom saluta cum se cuvine; dar vom atrage luarea aminte, în cazurile contrare, spec a feri literatura de lucrul confecţionat, din oportunism. Cu reapariţia „Adevărului”, o ahrăni cu rădăcinile ,d’aii ior, şi vom fi jîn câştig, fiindcă se ştie că tot ceiace au ,pai bun legumele şi plantele... se află ipb pământ ! Uirindu-se alimente în ajundenţă, nu vom mai avra nevoe ic paj analizări, de biocaiuri, de cartele... iarorganismul neshu, hrănit numai cu vitaminele din rădăcini se va fortifica şi vom atinpa şi noi vârite.’e celle, despre para aa vorbeşte Biblia şi pe care mariaj ap.ahoreţii din pustiurile africană le-au avut cândva... — Vai, Naică... iar dacă vom fi i» apă? — Şi atunci va fi bine Aneta. Vom avea lumina vietăţilor fosforescente şi eu vom mai avea teamă la liceana sfârşit de lună că vine „pentru cititul contorului"’ şi nici nu vom fi ameninţaţi din săptămână in săptămână cu sporuri şi recalculări la electricitate; apoi, voi femeile vfi huzuri, împodobite, fără să no urai co.îie pe noi bărbaţii, o avere— — Cum asta Năică? — Trăind sub apă, vom întinde deal mâna şi vom prinde stridine care ascund in pântece perlele... şi vom lua mărgeanele de p© fendul ocsanalor, cât ai numera până la znce... In acest fel, Anetu io dragă, vei avea și tu colierele de perle și Şiragurile de mărgeane... și nu vei mai tindui după eie, ca acum... — Ah, năică! Ca minunet are să faii... tinde o fi trăind americanul ăla... să-l pup? TaffSdM*SsiinsFU „Parcă spuneai şi ceva de idei şi principii. E necesar să ai idei? Nu poţi trăi foarte bine fără? Dacă fii, totul, afară din cale la atari superfluităţi, iată şi 0 listă de idei: ia-o în buzunar şi studiaz’o. „încă ceva. De câte ori ai mai vrea să scrii, ne dai un telefon şi-ţi trimitem un bilet de voie". Toate acestea s'au petrecut, bineînţeles, cu mulţi ani Înapoi, dar am fost vindecat. M’am încredinţat că sunt mai culpabil decât un lăptar, mai condamnabil decât un negustor de Bursă neagră, saboteur al limbii româneşti. Şi m’am lăsat de meserie, jurând să nu mai pui, câte zile voi mai avea, piciorul în nicio redacţie de ziar. Am fost îmbiat cu surâsuri, cu gropiţe in obraz, cu gologani. Am răspuns: „Am jurat“. Jurământ de beţiv şi de fumător. L-am uitat. Tocmai făceam exerciţii de saxofon pentru o nouă meserie — şi am auzit că reapare AdeTchil, ziarul la care am profesat pe timpuri destrăbălările şi strâmbătăţile de judecată, de care m’am lepădat. Regăsesc atmosfera detestabilă de libertate, compromisă de Reichman, da Miile, de Graur şi de toţi foştii mai bătrâni sau camarazi de odinioară, din epocile mânjite de un ideal caraghios. Şi o iau de-a capul. Sunt un nenorocit. Uite unde am ajuns. T. Aatgroesî M. S. Regele a semnat decret din legi Privitoare la înfiinţarea Operei Române din Timişoara şi a orchestrei filarmonica „Ardealul“ din Cluj. Dr. I. RAMNICEANUU BOLI interne, venerice, sifilis Strada Vasil© Lascar 12, Parter Statuia Roseti Consult 10—1 şi 4—7. TeL 55210 Juriul instituit (la ministerul artelor, pentru examinarea proectelor de reconstrucţie a Teatrului Naţional din Bucureşti, şi-a început lucrările, azi, sub preşedinţia d-lui Octav Livezeanu, secretar general al ministerului. Proectele de reconstrcţie — în număr de 17 — prezentate de arhitecţii concurenţi, sunt expuse în sala muzeului „Regele Carol I“ de la şosea. După decernarea premiilor şi a menţiunilor, expoziţia proectelor va rămâne deschisă, pentru public, timp de Î0 zile. Avocat Ml FRISCHQp STRISVOR 63. Tel. 368.14 Corespondentul lui Sebastian Frischof, avocat în Baroul New York Consultaţii 57 „Liga Sinistraţilor“, va ţine Duminică 14 Aprilie orele 9,30 din. o consfătuire publică li sala de festivităţi a C. A. M-ului din B-dul Regiei. La ministerul cultelor s-a întrunit,eri după amiază, in şedinţă plenară, consiliul uniunii preoţilor democraţi, sub preşedinţia păr. Vaşca, secretar general al acestui departament. Dr. Frederic Watts Grande cu secreţie internă IMPOTENŢA, sexuale TURBURARS OVAREENE RAZE — B-DUL BRĂTIANU 9 (Riviera) Tel. 4^61.87- Consult 11—1 Şi 4—7 jum. şi ore reţinute D. Mihail Ralea, ministrul Artelor, a instituit o comisie restrânsă pentru redactarea definitivă a proectelor de lege ale Teatrelor Naţionale, Operelor Române şi spectacolelor, diete de sinceritate va străbate prin toate compartimentele vieţii publice. Cronica noastră literară nu se va putea sustrage de la această acţiune. Ea se va arăta, ca şi în trecut, receptivă faţă de talentele tinere, sfioase şi nesusţinute publicistic. Nici o „exclusivă” nu va funcţiona la rubrica noastră. Operele literare vrednice de acest nume, vor fi examinate au simpatie, sub semnul libertării totale de judecată. Vom recenza cărţi cu caracter literar, fără să năzuim a întreprinde recensământul tuturor veleităţilor botarice. Critica e o disciplină severă, de selectare a valorilor. înaintea unei autentice opere de artă, entuziasmul nu este însă numai îngăduit, ci de-a dreptul obligator. In şirul egal şi monoton al săptămânilor, singurele festivităţi ale criticului sunt momentele excepţionale când profesionistul indoelii metodice ce descopere înaintea unei cărţi bune, substanţiale, nutritive. Cu un gând încrezător în destinele literaturii noastre, continuăm aşa cum am început, în, primăvara anului 1928. E mult de-atunci ? Nu ni se pare. D-na Dina Cocea, actriţa strălucită 20 Martie). Zodie de la fiica d-lui D. Cocea şi noata lui Const. Miile ne tremite următoarele rânduri străbătute de o delicată emoţie: Primele amintiri, primul contact cu toiata... Tata şi Mama locuiau la „Adeverul". Disdedimineaţă mă trezeau ţigănuşii cu ţipetele lor şi săream repede din pătucul meu, drept la geam. Ce forfoteală, ce murdărie, dar câtă viaţă! Sărindarul! Pentru mine, nu exista altă stradă. Câind mă ducea guvernanta la plimbare în alt cartier, plângeam, convinsă că mi-am pierdut pardesiul. Sărindarul” Era tirada zarvei, a poznelor, a copiilor işitengari... Chiar şi oamenii mari, îmi păreau mai puţin cuminţi şi mai puţin serioşi ca în altă parte. Doar sulurile albe, impunătoare, aşteptau cuminţi pe marginea trotuarului, să ia drumul tipografiei. Contrast izbitor cu strada, în bi- 4 râul bunicului meu Const. Miile, era o lnişte care te îngheţa. Bunicul îşi scria întotdeauna articolul de a doua zi, dirpinctiţa d'ila 8 la 10 şi când scria ■~',ibea nimeni voie să-l turbure. Intram sfioasă şi mă strecuram în patru labe sub biroul lui. Când mă găsea, ca să stau cuminte, îmi dădea corectura ziarului, să mă joc cu ea. Era pasiunea mea să-mi mânjesc mâinile cu cerneala proaspătă... Ce frumos era „Adevărul” și cu ce ochi de îndrăgostit se uita Const. Mie la paginile proaspăt ieșite de sub tipar! El a închis ochii, la timp, ca să nu trăiască să vadă ziua când „Adevărului” i s a hiat glasul. Mi-aduc aminte că m’am dus atunci să depun câteva flori pe mormântul lui. Era o zi tristă, ce prevestea zilele negre care aveau să vină. O rază de soare timidă, lumina făclia din mâna tânărului flăcău ce străjueşte la mormântul lui Const. Miile. Şi am înţeles atunci că este un semnn trimis de dincolo de moarte de către marele iubitor de adevăr, un semn care voia să spună, că adevărului nu i se poate sugruma glasul şi că va ieşi totdeauna biruitor după epocile de asuprire. Astăzi s-a împlinit minunea pe care am aşteptat-o atâţia ani dearândul. „Adeverul” a reapărut! Glasul lui să fia, ca şi atunci când a apărut, pentru întâia oară, glasul celor năpăstuiţi, celor nedreptăţiţi. „Adeverul” să fie apărătorul cauzelor drepte, al libertăţii şi al adevăratei democraţii, iar cei ce vor scrie în paginile sale să-şi îndrepte gândul spre acel care astăzi nu mai este, acel care a luptat pentru libertatea gândirii şi a pisat un viitor mai bun pentru oameni. CARTIER EXPORTIA ■ 179 ■ -h rezententa generală şi exclusiv a fabricilor Fabrica pentrt articolede oţel S.A. „Corvinus” Cluj Maşini pt. ind. textilă, maşini, unelte, pompe, inst. ventilare, etc. Fabrica BRawag" S. A. Cluj şi „Fermsîa” S. A. Art. technice-sanitare: vane, schiebere, canale şi rezervoare fontă, etc. NIAGARA“ S. C. N. C L. BERCEA & A. GRAINICH Bucureşti, Str. Regală Nr. 8, et. V, Ap. 13. Tel. 58131 ZUGRĂVELI, PARCHETE, TÂMPLARIE, TINICHIGERIE, ACOPERIŞURI, JALUZELE Orice lucrări noulo reparaţiuni execută . „ÎNTREPRINDERILE GONZA-CLUJ“ CENTRALA BUCUREȘTI 1 STR. BANUL MĂRĂCINE 53 Telefon: 4-64-21 wwtpiwwBmnffif PE DOUĂ TĂIŞURI O VESTE BUNĂ ivmtAswzsz AMINTIRI DIN TIMPUL DICTATURII INFORMAȚIUNI ^■'»SSKKan '‘SEBBBBPBBasB* abcv&tmkt wa«wa^%WflMMa ? nvBmmsr.^^j*^tezream^imr rsit’ae^sr ~\rr!*rs*irv*mmaimvrTM. ?... •