Adevěrul, aprilie 1946 (Anul 59, nr. 16540-16550)

1946-04-13 / nr. 16540

Pagina 2-a 1 $7 . ..........­ j Primăvara a sort Plosrsifeile s­au h­eft Sâfrâmfl „PLOTOft" a atârnat și Pîofnifdf sfa;i evaporat...! Reprezentarata esenței cSeparazittante .,Proioxs* COMPTOAR EUROPEAN 4(­ Biaaurctttiy str. Lipscani Mg*. 26. TeSeioa 5.58.56 și So^^bGO AUTOBUZE TURISME CAMIOANE VECHIUL ATELIER DE BIJUTERII fraţi Leon şi Adolf Leibovici din Str. Brâncovanu 4 şi Str. Carol 30 anunţă "Strămutarea aferentul sub emblema. „LUXOR” în Stf. Edgard? Girinet S3. Magazinul No. 7, (în spa­tele Universităţii): Telefon 5.92.78 in Pr­ima si de Paşte la Matineu, are loc p­retin­iera­­ celebrei operete a lui Paul Abraham VIKTORIA -cm Mia Renta, Elena S­uratoz, M. Gingulescu, Florin Scăa*rătescu Şi Ambibi Macntesnu la Teatrul Giocoada (Lipscani) VirtjfSnfoa Popescu şi Masri­ce! Angroelescu apar mâi­ne ,seară la ALHAMBRA in cel mai senzaţional spfectaic©!! al stagiunei 3 GSrsan^zar® msasäoaää de Pi­qfu M^ai^lian, Jack Fsaiba și N. C2jis««r!es®u, *3uă cțelsfewssS' roman al lui . frSeiswioti Msrț&u * * un nou raw mznm * ■paŞjîpzssaSffîi 1 ‘ * * ^ OV ■ f a «aseas^. — T5*»'Riftl ARîi nu» 4 **■.***.-«■69»**'** * » C­OPIII *1 oamenii mari aplaudă revista „copi, mugurii pachet la Teatrul icni Guliver Direcţia 1 Teatrul MODERN Tel. 5.95.55 AUREL ION MAICAN 6 VIMET-3 5 1? APRILIE ora 7 precis PREMIERA Trei acte Ca Tudor Muşatescu ţi Ştefan Flofescu Ca ION IANCOVESCU, ION MANU, IRINA RACHITEANU, AL GIU­­CARU, IONESCU GION, TAMARA VASIL­ACHE, GH. DAMIAN, G. MAZILU­, ELENA ARAMĂ si DOINA MISSIR Immgmmmmmmammmmmmmmmmammmmummm iffl SCARA OR A G21 - MATIMSU OPA 13 TEATRUL © M ED I A I Dir» Sâaâ Alexandrescu [GUAMQIOSGl SUCCES SA CU Do UA E E * eie f/ircerj Sie?esrcescu it âitie ora 6,3© 1­0 0 O FEMEIE Spectacole RĂPITĂ Z O D I A C pusi ‘ia­., la politeţă) OAMENII 'IDE TOAlfcNĂ CUMPĂNA sau .BALANGA C23 »«MS— 23 ost.). ’5» câte de aur. Ulărbaţîi vor fi artiffort. îl- T indulgenţi PeI»!­:^e sunt sfătuite să profite-SCORPIONUL (23 Ort—M NoeicS..). Zodia de apă- Bărbaţii vori reuşi ( în nouîle întreprinderi, Femeile­­vor fi pitri­­vite sub daruri ARCAŞUL său SĂGETĂTORUL (21 Nov.—23 Dec­). Zone de foc Bărb­aţii vor avea un mare succes moral şi ma­terial. Femeile vor petrece, vai — în fa­­milie-OAMEiE DE MÂNĂ ŢAPUL sau CAPRICORNUL (23 Dec­­—20 Ian.), zodie de pământ- Zi bonă pentru viticultori, comercianţi şi spor­­tivî. Femeile vor cftsttffa remname prin muncă-VĂRSĂTORUL (21 Ian.—13 Feb ) Zo. DESTIN- Vanus, luceafăr de seara, va­i Irecă bărbaţii in această zî sunt predîs­avaa Influenţi bună asup­ra copiilor născuţi ari. IatS a «arta pvirtrn 24 «r, n elfîiorlter noştri cîa*H› t.\» zi.-ia si ,u o t %.*[*» rt To­ iî cei născuți eupî eîîitt rechts vor afiăog­.i 13 zile la data naşterii lor- OAMENII DE PRIMĂVARĂ BERBECUL (31 Mrtie_70 Aprilie). Cei nă-pnd­ Jn aceastS zodie de foc au ari o Ei b ,:nît. în deosebi femeile, TAURUL (21 Apr—20 HSSai). Zodia de pă mânt Plugarii să are adânc. Pentru urî!, indispoziţii trecătoare, zi buni pentru medic»- Fesnsito vor avea succes la Cu­mpărgiurî GEMENII m Mni-Sl iunie). O St mulţumitoaro. OAMENII DE VARĂ RAOUL­A B3 ianier,22 luniey Zodie de apă- Bărbaţii vor avea succese finan­ciare. Sîijâardand­ Rockefeller o’u născut în zodia lacului- Focurile vor primi veşti, i­die de aer- Persoanele născute în această (nu întrebaţi­.­ dela cine?) ! zodie vor avea rezultate bune- Zi doi LEUL (23 iunie—23 Aug.)- Zodie de­ ciştig pentru zugravi In­m­eri, şoferi şi­ foc. Bărbaţii vor iavîEire nn obstMoi­­i actori. ........... PESTH (20 Feb. Femeile vor avea o surpriză plăcută. FECIOARA (24 A«g—28 S(»i­), Zodie da pămănt. Zi bună pentru bărbaţi- Fe­meile vor găsi locuri tu b­unv..I (pen. să nu între ca de., la Jon­etoHU, CRONICA LITERARA de SERBAâl CIOCULESCU IW A |M A IlfeITSS !în domeniul literar. Ar fi supri­'»y v I a­r mat-o, desigur, mai târziu, dacă zer dia favorabilă le-ar fi asigurat per­manentizarea („mileniul” _ legio­nari). Aceasta nu înseamnă însă că regimurile fondate totalitar, în țara noastră, n’au încercat intimidarea, coruperea şi infendarea judecăţii li­terare independente. Operaţia le-a reuşit acolo unde „conştiinţele” e­­rau de vânzare. Cititorii noştri de altădată, ră­maşi credincioşi „Adevărului”, să ne treacă aceste considerente ! La rubrica aceasta, nu s’a făcut nici­odată politică. Ne am îngăduit o “derogare ocazională, ca să afumăm odată pentru totdeauna, că judecata niţică neînfluenţabilă nu este cu putinţă decât într’un sincer climat democratic. Constatarea este de or­­diniea evidenţei, ca o axiomă. Prin­tre­ alte semnificaţii, reapariţia jMOTaSTTWC?r»irţ.?W«BSg3MRKaiiM>«««a^.»^ Vineri 12 Aprilie 1340 TEATRE OPERA: „D-na Butterfly". NATIONAL (Sf. Sava): „Macbbeth". STUDIO: „utima oră". MUNICIPAL: „Sărutul in fata r;l­xizi!". G05E3DIAI „Caaa cu 2 fete’'. MODERN: „Mităniile” (15,30). „Al 8-lea păcat". VICTORIEI: „Femela și paiața". NOSTRU: „M'.chaeî și Anna". ALHAMBRA: ,,îngerul albastru" Cp remi­era Sâmbătă). COLORADO­, domnul dela ora 5". GIOCONDA: „Gioccr.&a 184S". M. FILOTTI: „Dama cu camelii". R. PIA­TENTINI: „Athénie Palace”. AT. ROMAN: „Mon amt Gaston” (19). Studio 2 D" (IT)­­MIC: „Oameni de afaceri”. MUNCITOT! C: „întâmplă« vesele”. NOU (sala ix. Basarab): „Gaițele”. LIBER (sala Barsecum): „Titanic Vals", circul KR­ATEN­» (Pal«Aum). Program esoeeptiOfiÂÎ. T. MICUL GtR.XVER (Bar?c um): „Copii mugurii păcii”. C 8 taKMlTHBRAFE »r.­ivlIiU ARO: Vino­ţi fără vină. SCALAr m umbra gloriei. CAlîipL: Poarta de aur. fcXCaSLSIOR: Marina isl înd«®lln£şte ml­­elunea. Mărturisim fără înconjur că ne reluăm cu emoţie locul deţinut a­­proape zece ani încheiaţi, până la suprimarea arbitrară a ziarului nostru. Nu doar că am fi aşteptat fără speranţă ziua aceasta. Dimpo­trivă ! Am crezut totdeauna în vic­toria democraţiei, trădată numai de cei pripiţi, Agamiţii de toate vârs­tele, ahtotnici de figuraţie în condu­cerile oculte, cu participarea,­­vani­tăţii, puţintel consolidată bugetar. Am aşteptat în linişte p­răbuşiriie­­celor trei-patru dictaturi interna­­alăturate „realist”, puterilor cu ac­ţiunile în creştere. Preocupate să-şi asigure poziţiile precare, aceste dictaturi ridicole nu şi-au luat toate măsurile, „planmässig”, ca aiurez, pentru înăbuşirea judecăţii critice, I:â ’iMtL VÍÖTOR8 El Uitsessete 15 zile Itt f lecare seară ora 7 grandiosul spectacol in EIA AIA T A cu Tontaî Cosea» SU Da» eneîm, Dino Mă (ne Sâmbătă și Du­minică Matineuri ora 4­­wlînft îi îj* 'i , Mat, M A*. '• .. ■■&&■ A < *- CHhRIXS sovcr * .Tf. y\Vsfi\ 'ÎUVIA deUAVaiMt) jJ'4 |,T ri'i ^ 3f - > * # i Matineu deja 9 dinu în continuare epă Persoanele născute sub acest semn vor lua hotărîri reiteri. Atenţie însă, c». LUXOR: Program de complactări muzicale­­ şi desen »stimat TRIANON: Dansul morţii. SELECT: In ochii tăi citesc minciuna. FEMINA: Tu vel îl soţul meu. REGAL: „Volga.Volga”. TIVOLI: La răscruce. FANTASIO: Festivalul dansurilor popular­e. CENTRAL: „ melodie pentru doamne.”«­ ARPA: Tarzan, stăpânul Junglei. ED. Palas : Documentul secret CASANDRA: Mândrie şi prejudecată CORSO: Chemat ca tinereţii. FRANKLIN: O fetiţă cântă. VICTORIA: Duelul mortal. NISSA: 7 păcate. (­OMNIA: Pygmalion. TINERETUITi: Pat și Pa*'’.clica recruți­, Femeia, — assăxl... ZIARU­L «ADEVERUD LEASAHUL COPILĂRIEI MELE tic OINĂ COCEA AIDA: Femeia invizibilă. ■ÉMLÍtlCAN: Zorro (s. H­a). fT. c*tv STORIA: Crima din linia Maginot. ALIANȚA: T:ganic. BARCELONA: Drumul spre glotie. CĂRĂMIDARI: Circul. C­RANG­ASI: Crinul din Mexic. CARMEN SYLVA: Puterea des­inului. DIANA: CâpiUiv’Ul Fracasse. DACIA:­­ fete feldrăgostite. ELDORADO: Condamnata. FLORIDA: Crimă și pedeapsă. GLORIA: In­ Zori de zi. ILEANA:­ Femeia Invizibilă. IZBÂNDA: Taina­­gheţarilor. LIA: Romania în trei". MARCONI: „Viva Villa". MILANO: ..Femei­uri lanţuri". MARNA: „Ei şi Ea". MODEL: „Air force". MIORIŢA: „victoria din Tunis“. NEr­.O: „Parada femeilor". ODEON: „Sandu­fil şi femela". PACHE: „Apărarea are cuvântul’. RAHOVA: „piratul .negru". ROMA: „Don Juan.“. Rr ir ,.? păcate". •V.COt.ETTO: „Cortele ide Monte Cristo“ (Seria H-a). SPLENDID: „Un avion lipsă". TOMIS: „Un muschotar ,la mănăstire" UNIC: „Ora 6 după război". VOLTA BUZESTI: „A Besta din Bertin"*. VOLGA: „Regele Ciriului". VERGII: „Pygmalion'­ VENUS: „Dragoste de­ ţigan". ATENEUL ROMAN: It. Ştiubei, Kimon Itbabi, Ionescu-Sin (pictură). CĂMINUL ARTEI: Al. Ch­ieurencu (pic­tură); P. Negrul­ea (sculptură). UNIVERSUL: I. Manobru; I. Andrei (pic­tură); G. Popa (sculptură). PRIETENII CĂRŢII: Aurel Cojan (pictură şi desen). UNIVERSUL: I. Mândru, X. Andrei (pîc­­vendal (pictură reprezentând ţărani şi muncitori). DALLES: Prietenia popoarelor sovietice (fotografii). SPLAIUL INDEPENDENŢEI 54 bis: Gr. Manea (pictură). La această rubrică vor cola­bora d-nele: Ticu Arhip, An­­na Cararhe, Michaela Catar­­gî, Lisate Daniel, Lucia De­metrius, Sîdonia Drăguşanu, Al­ice Gabr­ Liben, B. Made­­leine, E. Marghetta, Sanda Mo­­viţă, Margareta Miller Ver­gin, Hortensia Papadat Ben­­geseu­, Profira Sadovenu, Ma­deleine Scarlat, Cella Serghie. „Adevărului”­­îşi revendică în deo­sebi aceea a continuităţii, pe o linie istorică neşovăitoare. Rubrica noas­tră nu va constitui o excepţie de la crezul comun, exprimat prin con­sensul tacit . Continuăm ! Exerciţiul criticei, în vremurile normale, este o magistratură sur­geti­er­is, necodificată, dar cu totul imparţială, dezinteresată şi senină, împătimită numai de Frumos. In împrejurări nestatornice ea îşi asu­mă fără voe un caracter militant, pentru apărarea poziţiilor amenin­ţate. Aci, la „Adevărul”, am în­fruntat fulgerele obscurantiste, ma­nevrate de câte un om de geniu ca N. Iorga, sau de niscaiva academi­cieni cu oarericare platformă, ca Octavian Goga, Nichifor Crainic, I. A.i Brătescu-Voineşti, D. Cara­­cos­tea şi alţii. Bărbaţii conitruanţi au pus în mişcare braţul secular, în sectorul literaturii pure, arestam­du-se scriitori şi înălţându-se ru­guri pentru cartea frumoasă. Cum puteam rămâne neutrali înaintea unor asemenea atentate împotriva libertăţii beletristice ? Un foarte mare poet, Tudor Arghezi, a fo®* învinuit de „pornografie”. Am­in­Coana Aneta a tăiat ziarul din mână, apoi n vorbit turburată. — Năică, vai de zilele noastre. — Deci Anota? — Citii chiar acum declaraţiile unui ofiţer american... Zice că în cinând, pen­­tru a fi puşi la adăpost de bombete ato­mice, se vor face oraş, sub pământ şi sub oceane... — Şi unda vezi hx, răul. — Cam adică? N o să stan destul sub pământ când oi muri? Să trăiesc şi viaţa lor sub brazdă sau «ab apa? Să mă interferăSTco da via, ca­ vtomnii, cm cârti­«!« îl ca algo!»? — Dai bin» Anefa, nici nu-ţi dpi eaa­­ma câte folaaBS vor t'aga oamenii când viaţa lor si va desfăşura sub pământ şi în apă... Tot ceiace nu am învăţat aici, la 'amină, pe rocaita terestră, vom asi­mila acolo, în adâncuri. — Cum asta. Năică? *— Xată, Anito, dragă, întâin, vom în­văța deja sololi arta d*»-a ne ridica blocuri solide, nu da-astea de-aie noastre pe care cutremurele de zrco grad© și chiar mai modeste !e dau peste caP— A- poi, odată criza locuinţei rezolvată, vom căuta să fragem toate avantagiile pe care noul mediu ni le pune la dis­poziţie. Vom «reprim» paltoanele, pălăriile, blănurile, fiindcă sub pământ temperatura este po­trivită; vom asista la cursuri l­a gospo­­dărie şi economie pe care savantele fur­nici ni ie vor ţină in muşţtroaeî© lor transformate adhoc in Academii, nu vom (Urmare din pag. l­a) Jaigne, Rabelais, Pascal... Foarte prost. Bă­nuiaţi că aceste mediocrităţi ştiu să scrie- Habar n’aveau. Dece n’aţi venit la maeştrii noştri, dela Cenzură? Ţine minte. Propoziţia cea bună e propoziţia simplă: două cuvinte, subiect şi predicat — şi punct. Cel mult se permite un atribut cu verbul este­­persoana a treia). Persoana Întâia s’a desfiinţat, ca prea afirmativă şi personală. Să nu scrii nici­odată sunt; trebuie să te îndoieşti că eşti. Propoziţia mai lungă se va scurta. E de do­rit să înceapă de la jumătate, mai just, de la sfert. Cea mai bună propoziţie e totuşi aceea pe care nu o scrii şi o faci. Vezi că, altfel, ne bagi în încurcătură, nu se mai înţelege şi devii ,suspect. Din senin, poţi ofensa pe cineva sensibil la stil. Lumea e plină de stilişti. Du-ţi condeiul pe liniatură şi nu a­­puca pieziş. Şi să scrii mai mult despre pi­sici şi probleme alimentare. Fiecare capitol va fi încheiat cu vorbele: Ce bine ei Câtu-s de fericit! Mă sufoc de plăcere. „Se vor diminua problemele bolnăvicioase: sufletul, conştiinţa, corectitudinea, credinţa, inteligenţa. Sună urât. Nu lăsa să se facă de­ducţia că ai memorie bună. Zi totdeauna: nu ştiu, n’am văzut. Ai dreptul la trei califica­tive: admirabil, extraordinar şi genial, pro-, porţional cu rangul, cu leafa şi şpaga. Şi nu cerceta, nu te lăsa ispitit de diavolul cu­riozităţii, că te arzi­Consiliul politic al judeţului Ilfov format din reprezentanţi ai tuturor partidelor politice din cuprinsul jude­ţului, ab ţinut i­eri, şedinţă sub preşe­dinţia d-lui prefect Eugen Gibescu. S’au discutat chestiuni de interes general privind nevoile gospodăriei judeţului. Dr< Zahasrta Midielsohn BOLI ALE CĂILOR URINARE SEXUALE Consult 3­5 dl­­a. Bd. Ferdinand 41 (Staţia Foişor) Tel- 11674 In cadrul acţiunii pentru intensificarea lu­crărilor de insământare, a avut loc,­eri, la prefectura judeţului Ilfov, o conferinţă cu pretorii şi organele, agricole din judeţ, sub preşedinţia d-lui prefect Eugen Gibescu. Au fost examinate situaţia insămânţărilor efectuate până la prezent, precum şi măsu­rile ce urmează a se lua, pentru accelerarea lor. Ia altă ordine de idei, au fost luate in discuţie, chestiunile privind bugetele comu­nale, programul pentru campania de electri­ficare a comunelor şi lucrările de reformă agrară. Da*. S 3 MCA­LSE­EL Dela Facultatea de Medicină din Paris Fost medic asistent de spital. Mamot. Boli de femei — Chirurgicale B-dul I. C- Brătianu, 7 Cons. 467- Telefon 3­58.60 D. Ion David, secretar general al Ministe­rului de Justiţie, a primit in audientă o de­legaţie a organizaţiunilor evreeşti compusă din d-nii: av. A. Schweid­berg, reprezentând Congresul mondial evreesc, secţia România; I. Tumarchin reprezentând partidul evreesc şi Emil Focşăneanu, reprezentând Uniunea E­­vreilor Români de sub preşedinţia d-lui dr. W. Filderman. Delegaţia a predat d-lui secretar general un­ memoriu privind legea pentru dobândirea şi pierderea cetăţeniei române. D. secretar general a promis întreaga so­licitudine in rezolvarea memoriului prezen­tat. Dr. N. Vătămanu BOALE DE PIELE, PĂR, SIFILIS Calea Victoriei 61 (prin str. Pîct- Grigo­­rescu Nr. 2) Cons. 3­7- Telef. 6-38.17 tervenit să spulberăm infamia. Nu ne fălim cu ele, dar nici nu ne ru­şinăm de cele câteva zeci de coloa­ne ale „Neamului Românesc”, in care eram desfiinţaţi, mai zilnic, luni de-a rândul, in versuri incon­tinente şi în proză. Riscurile mese­riei ! N’am fi fost miraţi de alte procedee, mai contondente. In pragul unei activităţi noi, asi­gurăm pe cititorii noştri că nu vom­ fi mai simţitori la falsele lozinci li­terare de azi, decât faţă de cele din trecut. Inflaţiile scrisului frumos ne unt tot atât de nesuferite ca şi ta­rapanaua monetară. Unde bântue normativele, nu există artă. Cara­­giale a avut dreptate , în polemica de mai acum cincizeci de ani, din­tre partizanii celor două poziţii ad­versative, artă pentru artă şi artă cu tendinţă, marele scriitor s’a pro­nunţat în favoarea unei a treia for­mule : tendinţa cu artă. Dacă ten­dinţa cea nouă, a literaturii de co­mandă, „pe linie”, va­­fi vreodată servită cu talent, o vom saluta cum se cuvine; dar vom atrage luarea aminte, în cazurile contrare, spec a feri literatura de lucrul confecţio­nat, din oportunism. Cu reapariţia „Adevărului”, o a­hrăni cu rădăcinile ,d’a­ii ior, şi vom fi jîn câştig, fiindcă se ştie că tot ceiace au ,pai bun legumele şi plantele... se află ipb pământ ! Uirind­u-se alimente în a­­j­undenţă, nu vom mai avra nevoe ic paj analizări, de biocaiuri, de cartele... iar­­organismul neshu, hrănit numai cu vita­minele din rădăcini se va fortifica şi vom atinpa şi noi vârite.’e celle,­ despre para aa vorbeşte Biblia şi pe care mariaj a­­p.ahoreţii din pustiurile africană le-au avut cândva... — Vai, Naică... iar dacă vom fi i» apă? — Şi atunci va fi bine Aneta. Vom avea lumina vietăţilor fosforescente şi eu vom mai avea teamă la liceana sfârşit de lună că vine „pentru cititul contoru­lui"’ şi nici n­u vom fi ameninţaţi din săptămână in săptămână cu sporuri şi recalculări la electricitate; apoi, voi fe­meile vfi huzuri, împodobite, fără să no urai co.îie pe noi bărbaţii, o avere— — Cum asta Năică? — Trăind sub apă, vom întinde deal mâna şi vom prinde stridin­e care ascund in pântece perlele... şi vom lua mărgea­nele de p© fendul ocsanalor, cât ai nu­mera până la znce... In acest fel, Ane­tu io dragă, vei avea și tu colierele de perle și Şiragurile de mărgeane... și nu vei mai tindui după eie, ca acum... — Ah, n­ăică! Ca minunet are să faii... tinde o fi trăind americanul ăla... să-l pup? TaffSdM*­SsiinsFU „Parcă spuneai şi ceva de idei şi principii. E necesar să ai idei? Nu poţi trăi foarte bine fără? Dacă fii, totul, afară din cale la atari superfluităţi, iată şi 0 listă de idei: ia-o în buzunar şi studiaz’o. „încă ceva. De câte ori ai mai vrea să scrii, ne dai un telefon şi-ţi trimitem un bi­let de voie". Toate acestea s'au petrecut, bine­înţeles, cu mulţi ani Înapoi, dar am fost vindecat. M’am încredinţat că sunt mai culpabil de­cât un lăptar, mai condamnabil decât un negustor de Bursă neagră, saboteur al limbii româneşti. Şi m’am lăsat de meserie, jurând să nu mai pui, câte zile voi mai avea, picio­rul în nicio redacţie de ziar. Am fost îmbiat cu surâsuri, cu gropiţe in obraz, cu gologani. Am răspuns: „Am jurat“. Jurământ de beţiv şi de fumător. L-am uitat. Tocmai făceam exerciţii de saxofon pentru o nouă meserie — şi am auzit că reapare AdeTch­il, ziarul la care am profesat pe tim­puri destrăbălările şi strâmbătăţile de jude­cată, de care m’am lepădat. Regăsesc atmos­fera detestabilă de libertate, compromisă de Reichman, da Miile, de Graur şi de toţi foştii mai bătrâni sau camarazi de odinioară, din epocile mânjite de un ideal caraghios. Şi o iau de-a capul. Sunt un nenorocit. Uite unde am ajuns. T. Aatgroesî M. S. Regele a semnat decret din legi Privitoare la înfiinţarea Operei Române din Timişoara şi a orchestrei filarmonica „Ardealul“ din­ Cluj. Dr. I. RAMNICEANUU BOLI interne, venerice, sifilis Strada Vasil© Lascar 12, Parter Statuia Roseti Consult 10—1 şi 4—7. TeL 55210 Juriul instituit (la ministerul artelor, pentru examinarea proectelor de recon­strucţie a Teatrului Naţional din Bu­cureşti, şi-a început­ lucrările, azi, sub preşedinţia d-lui Octav Livezeanu, secre­tar general al ministerului. Proectele de reconstrcţie — în număr de 17 — pre­zentate de arhitecţii concu­renţi, sunt expuse în sala muzeului „Re­gele Carol I“ de la şosea. După decernarea premiilor şi a men­ţiunilor, expoziţia proectelor va rămâne deschisă, pentru public, timp de Î0 zile. Avocat Ml FRISCHQp STR­­ISVOR 63. Tel. 3­68.14 Corespondentul lui Sebastian Frischof, avocat în Baroul New­ York Consultaţii 5­7 „Liga Sinistraţilor“, va ţine Duminică 14 Aprilie orele 9,30 din. o consfătuire publică li­ sala de festivităţi a C. A. M-ului din B-dul Regiei. La ministerul cultelor s-a întrunit,­eri după amiază, in şedinţă plenară, consi­liul uniunii preoţilor democraţi, sub pre­şedinţia păr. Vaşca, secretar general al a­­cestui departam­ent. Dr. Frederic Watts Grande cu secreţie internă IMPOTENŢA, sexuale TURBURARS OVAREENE RAZE — B-DUL BRĂTIANU 9 (Riviera) Tel. 4^61.87- Consult 11—1 Şi 4—7 jum. şi ore reţinute D. Mihail Ralea, ministrul Artelor, a instituit o comisie restrânsă pentru redactarea definitivă a proectelor de lege ale Teatrelor Naţionale, Opere­lor Române şi spectacolelor, diete de sinceritate va străbate prin toate compartimentele vieţii pu­blice. Cronica noastră literară nu se va putea sustrage de la această ac­ţiune. Ea se va arăta, ca şi în tre­cut, receptivă faţă de talentele ti­nere, sfioase şi nesusţinute publi­cistic. Nici o „exclusivă” nu va funcţiona la rubrica noastră. Ope­rele literare vrednice de acest nu­me, vor fi examinate au simpatie, sub semnul lib­ertării totale de jude­cată. Vom recenza cărţi cu caracter li­terar, fără să năzuim a întreprinde recensământul tuturor veleităţilor bo­ta­rice. Critica e o disciplină severă, de selectare a valorilor. înaintea unei autentice opere de artă, entuzias­mul nu este însă numai îngăduit, ci de-a dreptul obligator. In şirul egal şi monoton al săptămânilor, singurele festivităţi ale criticului sunt momentele excepţionale când profesionistul indoelii metodice ce desco­pere înaintea unei cărţi bune, substanţiale, nutritive. Cu un gând încrezător în­ destinele literaturii noastre, continuăm aşa cum am în­ceput, în, primăvara anului 1928. E mult de-atunci ? Nu ni se pare. D-na Dina Cocea, actriţa strălucită 20 Martie). Zodie de la fiica d-lui­­ D. Cocea şi n­oata lui Const. Miile ne tremite următoa­rele rânduri străbătute de o delicată emoţie: Primele amintiri, primul contact cu toiata... Tata şi Mama locuiau la „A­­deverul". Disdedimineaţă mă trezeau ţigănuşii cu ţipetele lor şi săream repede din pătucul meu, drept la geam. Ce forfoteală, ce murdărie, dar câtă viaţă! Sărindarul! Pentru mine, nu exista altă stradă. Câind mă du­cea guvernanta la plimbare în alt cartier, plângeam, convinsă că mi-am pierdut pardesiul. Sărindarul­” Era tirada zarvei, a poznelor, a copiilor i­şitengari... Chiar şi oamenii mari, îmi­­ păreau mai puţin cuminţi şi mai pu­ţin serioşi ca în altă parte. Doar su­lurile albe, impunătoare, aşteptau cu­minţi pe marginea trotuarului, să ia drumul tipografiei. Contrast izbitor cu strada, în bi- 4 râul bunicului meu Const. Miile, era o lnişte care te îngheţa. Bunicul îşi scria întotdeauna articolul de a doua zi, dirpinctiţa d'ila 8 la 10 şi când scria ■~',ibea nimeni voie să-l turbure. In­tram sfioasă şi mă strecuram în pa­tru labe sub biroul lui. Când mă gă­sea, ca să stau cuminte, îmi dădea co­rectura ziarului, să mă joc cu ea. Era pasiunea mea să-mi mânjesc mâinile cu cerneala proaspătă... Ce frumos era „Adevărul” și cu ce ochi de în­drăgostit se uita Const. Mi­e la pagi­nile proaspăt ieșite de sub tipar! El a închis ochii, la timp, ca să nu trăiască să vadă­ ziua când „Adevă­rului” i s a hiat glasul. Mi-aduc aminte că m’am dus a­­tunci să depun câteva flori pe mor­mântul lui. Era o zi tristă, ce pre­vestea zilele negre care aveau să vi­nă. O rază de soare timidă, lumina făclia din mâna tânărului flăcău ce străjueşte la mormântul lui Const. Miile. Şi am înţeles atunci că este un semnn trimis de dincolo de moarte de către marele iubitor de adevăr, un semn care voia să spună, că adevăru­lui nu i se poate sugruma glasul şi că va ieşi totdeauna biruitor după epo­cile de asuprire. Astăzi s-a împlinit minunea pe ca­re am aşteptat-o atâţia ani dearân­­dul. „Adeverul” a reapărut! Glasul lui să fia, ca şi atunci când­ a apărut, pentru întâia oară, glasul celor năpăstuiţi, celor nedreptăţiţi. „Adeverul” să fie apărătorul cauze­lor drepte, al libertăţii şi al adevăra­tei democraţii, iar cei ce vor scrie în paginile sale să-şi îndrepte gândul spre acel care astăzi nu mai este, acel care a luptat pentru libertatea gândi­rii şi a pisat un viitor mai bun pen­tru oameni. CARTIER EXPORTI­A ■ 17­9 ■ -h­ re­zententa generală şi exclusiv a fabricilor Fabrica pentrt­ articole­­de oţel S.A. „Corvinus” Cluj Maşini pt. ind. textilă, maşini, unelte, pompe, inst. ventilare, etc. Fabrica BRawag" S. A. Cluj şi „Fermsîa” S. A. Art. technice-sanitare: vane, schiebere, canale şi rezervoare fontă, etc. NIAGARA“ S. C. N. C L. BERCEA & A. GRAINICH Bucureşti, Str. Regală Nr. 8, et. V, Ap. 13. Tel. 58131 ZUGRĂVELI, PARCHETE, TÂMPLARIE, TINICHI­­GERIE, ACOPERIŞURI, JALUZELE Orice lucrări noul­o­ re­paraţiuni execută . „ÎNTREPRINDERILE GONZA-CLUJ“ CENTRALA BUCUREȘTI 1 STR. BANUL MĂRĂCINE 53 Telefon: 4-64-21 wwtpiwwBmnffif PE DOUĂ TĂIŞURI O VESTE BUNĂ ivmtAswzsz AMINTIRI DIN TIMPUL DICTATURII INFORM­AȚIUNI ^■'»SSKKan '‘SEBBBBPBBasB* abcv&tmkt wa«wa^%WflMMa ? nvBmmsr.^^j*^tezream^imr­ rsit’ae^sr ~\rr!*rs*irv*mmaimvrTM­. ?... •

Next