Adevěrul, iunie 1946 (Anul 59, nr. 16576-16600)
1946-06-01 / nr. 16576
Aifit sa. No. 18.53S 44 PăfiMH269 LSI /0 elf' Adevărul FONDATORI* lijr.. if.; . i«*; «*ft ÁL y. Beldiman Const. Miile Const. Graur Directori 0. branişteanu Sâmbătă 1 iunie ab40 1888—1897 1897—1920 1921—1936 VREMII Proprietar: „Sărindar” S. A. Registrul de publicaţii al Trib. Ilfov S. I. Com. Nr. 142/946 BIROURILE: București, Str. SVSatei Milie 11 P Ce prilejul ultimei razzii la Bursa Neagră, traSIcaaiţii au arusteat in stradă monezi de aur, dolari şi iar Banca Naţională va cere să i se cacesioneze măturatul acelor străinuin ® ©€$■.". fi ....-,-sitv.r*- -........ Redacția 5.38-56 TELEFOANE: Administraţîa 5.57.6SV Publicitatea 5.57.63-jjw»jBjBHaggMBBgMjiBjjeasBOTHjeKuxv.-:- ‘i-xz+t rz ii Romania Rusia de B. BRANIŞTEANU rele argumente temeinice, Har Heac, nu există în aceste momente conservatori până la socialişti, afeva noastră nici un om politic, ceştia sub oroarea ce aveau, sub Pe cât se poate vedea şi este şi care să merite acest puma, şi care sa nu admită că politica externă a României nu poate avea astăzi, şi de aci beolo, altă bază fundamentală decât o înțelegere, o prietenie, o alianţă cu Uniunea Sovietică şi cu aliaţii acesteia. 'Ih decursul istoriei noastre s'a întâmplat ca să fie uneori din partea noastră, neîncredere faţă de Rusia ţaristă. Dar ori de câte ori s'a produs un moment decisiv, asemenea simptome de teamă, de neîncredere s'au risipit ca norii în vânt şî România a păşit în momentele cele mai decisive ale istoriei sale, alături de Rusia. Până la dictatura antomesciană, nu există precedent, ca ţara noastră să fi pormnit la luptă contra Rusiei. Şi în alianţă cu aceasta, ea şi-a cucerit independenţa şi a realizat în1918 unirea rai mare. Intre aceste două date importante, România s-a alăturat triplei alianţe compusă din Germania, Austro-Ungaria şi Italia. Şi nu atâta nemulţumirile contra regimului ţarist în urma conciţiunilor tratatului de la Beriin din 1878? cât ca o consecinţă a politicei de echilibru a forţelor în care monarhia habsburgică şi Reichul bismarkian jucau rolul hotarîtor, România s’a pomenit legată de aceste mari puteri. Asupra necesităţii acestei direcţii a politicei noastre externe, domnia unanimitate între oamenii noştri politici şi bărbaţii noştri de stat. Ion C. Brătianu bătrânul, ca şi Petre Carp, ca şi toţi ceilalţi cari au jucat un rol, erau cu tripla alianţă, cât timp echilibrul european s'a menţinut. Un singur om susţinea pe atunci ca indispensabilă ţării noastre politica de amiciţie cu Rusia, cu .,Roşia”,, cum spunea eI Acest om a fost Grigre Sturdza, despre care s’a vorbit foarte mult acum de curând, când s'a dărâmat vechiul palat al ministerului nostru de externe, pe care el şi-l clădie ca domiciliu princiar. Discursurile pe care acesta, pe atunci unic rusofil român le rostia ca deputat în Cameră erau pine imperiul şi al refugiaţilor revoluţionari ruşi, de regimul ţarist, toţi oratorii şi toţi ziariştii, combateau pe Grigore Sturdza, Vasile G. Morţun, leader social-democrat pe atunci, într'o cuvântare de mare răsunet, îl luase chiar în bătaie de joc pe beizadea Grigore, care publica şi ziare în care susţinea tezele sale rusofile şi plătea bir acelor ironii ce se exercitau pe seama predilecţiilor sale matematice și tehnice, el pretinzând că a descoperit o (Continuare în pag. 3-a) GHIAŢA INUTILĂ Pentru întâia oară, vara, nu există ca în alte dăţi o problemă a gheţei. Fie eftină sau scumpă, multă sau puţină, ce întrebuinţare să.î dai, afără de tradiţionala anexă la o sudalmă? Pentru ca ghiaţa să-şi justifice rostul, ar trebui să şî.l justifice şi răpitorul domestic, unde în locul mezelurilor, smântânei, cămnei, vinului, stau lucruri de ala gospodăriei, cari nu riscă să se altereze. Adică peria de ghete, ziare vechi, cârpele de praf, cartea de bucate, căţeluşul (viu nu, comestibil) — şi dacă mai e spaţiu, sticlele goale de bere. De aceea nu mă miră că e ghiaţă berechet, ba te şî mai roagă s’o cumperi, deşi cum am spus, nu văd ca destinaţie i se poate da, afară de aceea medicală. Când observ dimineaţa vreo slujnică băgând în coşarcă o bucată, n'am altă explicaţie decât că ghiaţa, merge să astâmpere o criză acută de apendicită. Ergo, e inutilă. Atunci de ce să nu ne surprindă că Primăria a oft?. nit-o? De dragul cui? Nu cumva al fabricanților, caririscă să rămâie cu ea în depozit până ’n .iarnă, când deobicei sunt mari crahuri la acest articol? Chiar dacă mî-ar da-o degeaba, nu am ce face cu e®. încă e de preferat la migrenă, — fiindcă antinevralgicele sunt şi Scumpe şî proaste — compresa cu felii de barabule. Dar nu sufăr de durere de cap! Ghiaţă cu deagila, domnule Primar? O bredez bucuros onorabililor dela comisia preţurilor! Fox GLOSE POLITICE Ofetîslwa |©sBsrjor ál© ncrco Am disprețuit întotdeauna svonurUe lipsite de temei, socotindu-le scorniri răuvoitoare. Maiales când, svonul părea neverosimil, cum e cazul cu cel privitor la iminenta, extinderea privilegiilor cazinoului de la Sinaia, asupra unor întreprinderi similare din restul ţării. Din nefericire, proverbul popular după care, nu iese fum unde nu-i măcar o surcea aprinsă, se adevereşte- zvonurile nu erau atât de fanteziste cât credeam noi. Capitala ţării care privea, pare-se cu invidie, spre cazinoul din munţi, va fi repusă în drepturile ei, adică i se va, aloca măcar un club oficial şi recunoscut, pentru amatorii de chemin de fer, boceam, ruletă şi braziliană. Noua instituţie de cultură va funcţiona, ni se spune, într-un frumos palat din strada rosts Alecsandri. Ctitorii aşezămăntului au biruit toate obstacolele... Şi, ca frumoasele localităţi de pe litoralul Mării Negre, să nu rămână mai prejos, suntem in măsură să aducem vestea cea bună: la Carmen Syma şi înalte aglomeraţii balneare se vor deschide în curând cazinourile respective, utilate cu toate „atracţiile”. In branşa crupierilor nu vom avea şomaj! Canozele rasismului Vechea şi cunoscuta revistă „Viaţa Românească“ publică un articol editorial întitulat ,,Psihologia antisemitismului“. Articolul releva că din cei 6 milioane de evrei cari locuiau în Europa (în afară de U. R. S. S.) 5 milioane au fost masacraţi. Se credea că după răsboi antisemitismul va dispare. S'a spus că antisemitismul este religios, dar atitudinea clară antirassială a bisericilor creştine în cap cu Vaticanul în tot timpul persecuţiunilor rassiale arată cât de opusă este religia creştină oricărei forme de antisemism. Rămâne antisemitismul economic. Unii evrei sunt arătaţi ca oameni bine hrăniţi şi cu lanţ greu de aur pe abdomen; dar evreii mai sunt arătaţi ca elementele cele mai de stânga, revoluţionari neînduplecaţi. De aici formula de ,,iudeo-plutocrato, bolşevic“... Comoditatea, lenea de gândire, seepararea de orice răspundere nu numai la conducători, dar şi la populaţie, mai ales în ţările înapoiate, iată adevărata ■ cauză a rassismului, spune revista. NE3BAŢII CU MOTOR Cineva vrea să vândă prin ,mica publicitate” o maşină de tocat came şi încă... cu motor! Faţă de uriaşele cantităţi de came ce se oferă pe piaţă, maşina ar trebui să aibă un motor de zece mii... de «ai putere! 3 Citiţi în pag. îl~a: S O UEMBil T A Ti Î L E DE ERI In pag. 111 CE CUPRINDE LEGEA ELECTORALA fe, . a. cîiOr cn CapilaSăs Dela stânga spre dreapta, II Im mormântid Eroilor sovietici; 2) Delegaţia sovietică depune o coroană pe mormântul Eroului Necunoscut; 3) D-nul Gh. Tătărescu, general Nicolescu din partea M. S. Regelui, general Vinogradov şî reprezentanţii armatei americane asistă la sofeninitate. 4) Delegația engleză depune o coroană I« mamnântul Erot£nl JVeeuMO»«*«*. Legea electorala Publicarea proeetului de lege electorală înseamnă tin pas înainte în spre clarificarea vieţii politice pe care trabuc s’o aducă alegerile. :-----A—------------_ Id^pa fundamentală dela care a pornit autorul este că nu se putea face un singur decret lege, ci a fost nevoie şi de un decret (Ţară, adaosul „lege”) care să conţină principiile generale de ordin constituţional. Aceasta, întrucât noua lege electorală confme dispoziţii in contrazicere cu Constituţia i vigoare. După 23 August 1944, existau două posibilităţi: să fie reptună in vigoare Constituţia din 1923 sau să se declare ca in urma evenimentelor din ultimii ani ţara a rămas fără Constituţie şi va fi necesar să i se dea o nouă lege fundamentală, cum s’a procedat, de exemplu, în Franţa. La noi, s'a ales o cale de mijloc. S’a repus în vigoare Constituţia din 1923, dar numai parţial. Prin decretul din 31 August 1944, şi contrasemnat de toţi miniştrii, inclusiv d-nii Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu, s’a decis că puterile Statului rămân cele fixate de Constituţia din 1923, dar un decret special va organiza reprezentanţa naţională şî inamovibilitatea magistraturii. Prin urmare această organizare va putea devia dela principiile vechei Constituţii, căci altfel n’ar fi fost necesar să se releve în mod special aceste două, ramuri ale puterilor Statului. In fond, în afară de desfiinţarea Senatului şi de acordarea dreptului de vot pentru tinerii între 19 şi 21 de ani,ca şi pentru militari,modificările constituţionale nu sunt prea importante. Dreptul de vot pentru femei nu era interzis nici de vechea constituţie. In ce priveşte legea electorală, ea corespunde în linii generale cerinţelor democratice, întrucât prevede votul universal, egal, secret şi direct. Foarte multe din dispoziţiile vechei legi electorale, in special ,la capitolele despre secretul votului, şi despre procedura de votare au fost păstrate. In ultimul timp se spunea că noua lege va menţine prima majoritară pentru lista care întruneşte 40 la sută. Se vede acuma că svonul era neîntemeiat. Nici nu s’ar putea acorda o primă, deoarece repartizarea mandatelor nu se mai face pe baza numărului total , de voturi obţinut pe ţară, ci direct pe circumscripţii electorale. Acest mod de repartizare inseamnă totuşi indirect favorizarea partidelor mari sau a grupărilor mari de partide cari candidează pe liste comune, precum şi a partidelor cu caracter regional, cari în judeţele unde au mase mari de alegători vor obţine mandate mai multe. Nu este exclus ca un partid să obţină în ţara întreagă chiar 200.000 de voturi şi totuşi să nu i seatribuie nici un mandat, pentru că aceste voturi i-ar prede GR. GASAUR veni din foarte multe judeţe, în câte 3—4000 voturi, iar alt partid cu numai 50—60.000 de voturi obţinute în 3-4 judeţe să aibă 4 sau 5 sau chiar 10 deputaţi. Ar fi insa necesar ca d. ministru Pătrăşcanu să lămurească mai bine textul art. 53 care arată modul de repartiţie a mandatelor, un text nu destul de clar. Asupra acestui articol vom mai reveni. Există în proect o dispoziţie de mare importanţă cu care nu putem fi de acord. .Este vorba de art. 19 care spune că biroul electoral judeţean se compune din trei membri: un magistrat, aiunoit ,de ministrul de justiţie, că preşedinte, un delegat al prefectului judeţului şi unul al primarului oraşului de reşedinţa. Biroul decide, cu majoritate, fără arătarea opiniilor separate. Cum prefectul şi primarul, sunt membri ai partidelor din blocul guvernamental şi sunt numiţi de guvern, ei vor putea decide în chestiuni foarte importante — cum sunt fixate secţiunilor şi desemnarea localurilor de votare —, fără ca cetăţenii să ştie măcar dacă magistratul preşedinte, presupus imparţial, a fost de altă părere. Socotim că această componenţă a biroului electoral va trebui neapărat modificată. Dar proectul de lege electorală mai dă loc şi la alte comentarii pe care le vom expune în mai multe articole viitoare. Gr. Graur Chiar în aceiaşi zi, cineva cheamă la telefon pe Comandantul Suprem al Armatei, îşi dă un nume fictiv şi vrea să vorbească numai cu Generalul Cavaler von Fritsch. Aghiotanul ezită să dea străinului legătura cerută. Totuşi acesta insistă. Aghiotantul neştiind cum să facă mai bine, îl anunţă pe Fritsch. Acesta refuză să accepte convorfoirea. Când Căpitanul-aghiottant face cunoscut actast lucru domnului necunoscut, acesta devine necuviincios şi se răsteşte în aparat: — In asemenea caz, spune-i domnului general că Feldmareşalul von Blomiberg s’a însurat cu o cocotă. Anonimul închide telefonul. Aghijotantul rămâne stupefiat. Aleargă imediat la Fritsch. Acesta, la rândul său, se duce la Şeful Marelui Stat Major, Generalul Beck. Scenă mută. Tăcere şi meditaţie. întrebări fără răspuns. Nimeni nu o cunoaşte pe femeia aceia. În cabinet ari prefectului poliţiei din Berlin Contele Helldorf, prefectul poliţiei din Berlin, studiază un teanc de acte. Nud plac. In cuvinte care aspre se poate citi acolo că soţia Generalului Feldmareisal von Bilomberg este o prostituată judecată şi condamnată. .. Doamna Grun-mama, a fost condamnată odată sau de două ori. După cum arată condica şi domnişoara fiică a avut acelaş ghinion. La o vârstă încă destulde fragedă, şi-a început fata o agitată carieră amoroasă. In acest timp a avut ocazia să vină în conflict, de câteva ori cu poliţia de moravuri. In nu mai puţin de cinci orage mari, numele veselei fete figurează in fişele de control ale prostituatelor. Ultima oară,a fost arestată in urmă cu trei ani, fiindcă, din Cauza unei lipse de prevederi profesionale,, a „agăţat” im agent de control. Acest accident penibil s’a Intâmplat mimat pentru că şi-a schimbat domiciliul dela Neukoeln, venind în centrul oraşului. Mama ei o îndepărtase din casă pentru apucăturile ei depravate. Şi procurorul general avusese de aface Cu Erna. De pe urma unei trecătoare legături amoroase, fata se alesese cu o colecţie de fotografii pornografice. Scenetele de în fotografii nu erau deloc morale. Tocmai de aceea aveau mare căutare. După subiect şi punerea în scenă, ele erau pe gustul clientelei din speluncile oraşelor portuare. Când poliţia de moravuri — secţiunea combaterei difuzării fotografiilor obscene ,a pregăti acestui prea rentabil comerţ un sfârşît inopinat, ajunge şi Erna in faţa Tribunalului. Totuşi, ţinându-se în seamă explicaţiile ei, prin care reeşea că ,,seducatorul” o părăsise în 1933, trecând din destin graniţa, iar pentru „osteneala” ei, nici plătise ’decât şaizeci de mărci. I se acordară circumstanţe uşurătoare, A . Helldorf a amuţit. Cu toatecă atât de obişnuit, nu se poate încă numniri, cu privire la conţinutul aestor acte. Iarăşi şi iarăşi ia lupa n mână şi compară fotografia cam ştearsă din grădina zoologică din eipzig cu aceea mai clară din maginile pornografice. Trebue totuşi să se convingă că nu e poailă nici o eroare. O întrebare la irgumscripţia de poliţie din Neukorn, înlătură orice îndoială. Helldorf se gândeşte un fel şi chip. Ce să facă?.Dacă este să-şi facă datoria, ştie prea bine ce trebue să facă. In cazul de faţă este vorba de o afacere care depăşeşte competinţa Prefecturei de poliţie. Un raport către superiorul său e(Continuare în pag. 2 a) wgg« Destăinuirile lui Giserius din culisele Reichului hitlerist Prefectul poliţiei din Berlin în dilemă — Dacă documentele compromiţătoare îi sap in mina hi Htaler, Blomberg şi odată cu el Wehmshtu! sunt pierduţi — ■ 5’ In dilemă- Von Blomberg ACCIDENT UŞOR TMUTIS Aoleu, copilul a îngiţit medalia? - Nu te necăji. Medalia e în scădere ! O nouă criză tinde să le agraveze petoate celelalte, așezându-se deacurmezișul tuturor ostenelilor de refacere: lipsa de ban. Nu e vorba, de astădată, de buzunarele goale ale acelora cari nicicând nu le aveau pline. Oamenii cu buzunare prin cari suflă vântul, nu constituie o problemă nouă — și nici o solutiie financiară nu i-ar putea, pune capăt. Banii insă au început să se rărească tocmai acolo unde segăseau întotdeauna: la negustori, la fabricanţi, ba chiar la bancheri Doctorii acestui soi de maladii monetare au descoperit cauza crizei, urmărind traectoria banilor din clipa în care pornesc în lume, dela ghişeele Băncii Naţionale, până la staţiile terminus, unde se împotmolesc definitiv şi nu-şi mai reiau călătoria. Mai întâi, s’a dat de urma bancnotei naţionale prefăcută în dolar, fară sterlină, franc elveţian sau în nasturi de aur cu efigia lui Napoleon III, a regalul Louis Philippe, a cocoşului Republicei a treia, la care s’a adăogat, polul indigen în ediţia lui mai recentă, zisă medalie. Aceste investiţii aurifere sunt socotite ca deadreptul funeste pentru economia ţării, fişcurile preţioase nefiiind obişnuite să producă nimic prin lăzile unde îşi dorm somnul lor metalic. Un alt cavou uriaş al banilor, începe de la bariera oraşelor şi se întinde cât ţine ţara în rung şi lat. Socotindu-se că vreo optzeci la suită din venitul fiecărui orăşan, se cheltueşte numai pentru hrană şi cum pâinea, carnea, oul, laptele şi celelalte nu se produc nici pe bulevardele, nici în Cişmigiul Capitalei /unii nu căzut la bănuiala că banii se scurg, într’o emoragie nestăvilită, spre chimirul ţăranului. Circulaţia fiduciară anevoioasă, prin arterele cam bolnave ale organismului economic, e am ameninţată o astfel de oembolie gravă Penuria de numerar nici nu poate fî privită la fel cu celelalte lipsuri de cari suferim. Dacă criza de mărfuri îşi află explicaţia în producţia rămasă încă mult sub nivelul nevoilor, nu se poate atribui şi lipsa banilor aceleiaşi cauze, căci Slavă Domnului, institutul nostru de emisiune e printre puţinele întreprinderi cari şi au mărit, cu adevărat, producţia * S’au recomandat leacuri pentru readucerea miliardelor adormite în circuitul economic Pentru orăşenii căzuţi în idolatria aurului, s’au sugerat mijloace în stare să-i ispitească să revină cu economiile lor, în hora însufleţită a producţiei. ,In ce priveşte pe colecţionarii de hârtie cu filigran, dela sate, soluţia nu poate fi dată nici prin decizie ministerială şi nici măcar prin peteruasiune. Nu desvăluim o taină, afirmând că ,,miliardarii” aceştia sunt în general desculţi, iar portul lor oarecum înflorit, văzut de aproape e mai puţin, pitoresc şi chiar mai găurit ca in ilustraţiile ce osoţesc albumele de folclor. Îndupleca cu vorba pe acest proprietar de pământ, nevoiaş în mijlocul grămezilor de bani să participe la viaţa economică, adică să-şi desfacă băerile chimirului, e treabă zadarnică. Nu-i vedem nici cumpărând acţiuni, nici încredînţându-şi agoniseala băncilor despre care nu păstrează amintiri plăcute. Ar mai rămâne o soluţie- B poate cea mai bună, avâmd si avantajul de-a fi sîn’gurija să i se trimită In schimbul hârtiei cu semnătura domnului guvernator al Bănci! Naţionale bocanci, pânză, cule şî alte lucruri cărora ie duce dorul. Sergsu Dan kPROVOCATOMI DE RĂZBOI CONTINUA OPERA LOR NEFASTA» declară d. Andrei Gromiko, dereptul sovietic la O.N.U. organizaţia a load naştere de rss NEW YORK, 31 (Rador). „Provocatorii de război contiinuă opera PJ nefastă fără a Întâlni opoziţia necesară. Aceşti provocatori se bucură de aceiaşi atenţie specială şi publicitate extraordittară la un an după sfârşitul ostilităţilor care au pricinuit pierderi nenumărate’' —* a declarat d. Andree Gromîko, reprezentantul la ONU» in cursul marea manifesţii de prietienie!araericaîîo isovieîkiă dela Madison Square Garde». P. Gromiko a mai subliniat că majoritatea »«»oarelor din limfe urăşte pe aceşti provocati. Să nu se uite că numai dorinţa unei Păci durabile a îăcut ca Statel^* Unite, Mărea Britani© sa Uniunea Sovietică, cu ajiatorul tuturor naţiunilor pacifice să înfiinţeze organizaţia Naţiunilor Unite. Ocupându-î® de ONU, d. Gnwuiko, a spus printre altele: „Cu toate că deja. Se fac încercări pentru a se explica atariţia acestor simptome Spunânidu-me că ONU are un trecut scurt şi ii lipseşte experienţa, dar o afirmaţi® ctuvierarie ar fi mai dreaptă. Faptul că organizaţia esste tânără şi construită pe nou braze politice — baze foarte diferite de cele care caracterizau fostele organizaţia pentru menţinerea păcii -- ar trebui să elibereze nouţa organzăţie de efectele şi bolile Societăţii Naţiunilor, întemeietorii Organizaţiei Naţiunilor Unite, printre care se numără Staffel şi Roosevelt, voiau să creeze o organizaţie în care dominaţia de către o singură ţară sau de un sr.t grup de ţări să fie imposibilă. ONT trebuie să fie întemeiată pe prinţienhii egalităţii tuturor membrilor şi presipectcul drepturilor suverarie ale ( r»or fondatoarei, P©iitica de dfmsînsț'i, m GMO de către iîîîbI© ţări w*a va face nisi u-. bine organizaţiei, ala cărei principii şi ofeleu five sunt contrarii asemenea politici^. D. GromSko a declarat că maot.î mase din Statele Unnite doresc ■ să ■ strângă legăturile de prietenie ş. ţeîegea-e nurtuală cu Uniunea -S&-- . că şi a subliniat import; c.ita ît’ . h .; rfi pentru ambele ţări şî pentru - ;::T. lumea. »Am de gând să spun câteva wvhite care mu vor plăcea «por», nip,o-i*teal politicei de pace ţ;j de vssc.t:-, tote mă vor înţelege foarte blue’h 3, spus d. Gromiko, continuând: f. Viitorul ■ pinde de fetei în Naţiunile Urâte şi ales ţările care au. sarcina princip rT.n (Continuare în pag. 3-a) Andreî Gromiko