Adevěrul, august 1946 (Anul 59, nr. 16627-16652)
1946-08-01 / nr. 16627
ANUL RO ffr„ 16.627 FONDATORI: AL V. Beldiman Const. Miile Const. Graur 1 1888—1897 f 1897—1920 1921—1936 •VJiBfl.'''' * 4 PAGINI 200 LEI Joi I August 1946 Proprietari S. A. R. „Sărindari' -------------------------------------------------0R jjA SEVERUL* EDITOAREA ZIAftELwn „t Sl „DIMINEAŢA” Registul de publicaţii al Trib. Ilfov ş. i. Com. Nr. 142/946. Director: B. BRANIŞTEANU BIROURILE: Bucureşti, Str. Matei Milie 11 TELEFOANE: Redacţia 5.38-56 Administraţia 5.57.63 Publicitatea 5.57.63 „România, la 24 August 1944 a încetat complet toate acţiuni militare împotriva Uniunii Sovietelor, s’a retras din războiul contra Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu germania şi sateliţii săi şi IsioSieind îa 12 Septembrie. 1044 armisîsţînî cu guvernele Uniunii Sovietelor, Angliei şi Statelor Unite şi acţionând în interesul tuturor Naţiunilor, a participat activ la războiul contra Germaniei. (Din preambulul proectului de tratat de pace cu România) Pacea noastră După o perioadă ,de aşteptare şi de legitimă nervozitate, opinia noastră publică poate» să cunoască proectul tratatului de pace cu România, alcătuit de miniştrii de aî celor patru mari puteri, Acest proect va fi supus Conferinţei celor 21 de naţiuni, întru-, uite la Paris, dar sunt motive să se creadă că principiile sale de bază — în deosebi clauzele del orum teritorial, poliţie şi militar —" nu voi suferi modificări. " Războiul alătureat de Germania hitlerista n©"a creiat o situaţie atât de grea, încât nici actul de la 23 August — a cărui Valoare militară şi politică e recunoscută în chip real de către aliaţi— n’a putut să şteargă o răspand©re, la care poporul român nu se poate asocia. Totuşi, această răspundere continuă să apese greu asupra ţării. Cine parcurge paragrafele tratatului îşi dă seama de imensa vină a celor cari n©'au târît în acest război nenorocit Ne putem imagina, în acelaş timp, care ar fi fost poziţia noastră dacă actul salvator dela 23 August nu s’ar fi produs şi România ar fi stat, până la capăt, în sistemul politic şi militar german. Colaborarea noastră cu Naţiunile liniite, în perioada finală a războiului ne-a îmbunătăţit situaţia. In acest chip, drepturile noastre asupra Ardealului de tford — drepturi desigur intangibile — au putut fi mai uşor reconfirmate de călr© marile puteri. « Odată cu Ardealul — mutilat prin odiosul arbitraj de la Viena — România primeşte un nou statut internaţional, care defineşte poziţia sa şi fixează obligaţiile, rezultând din starea de război. Prima obligaţie — şi faptul are o adâncă serpinificaţie — ei de ordin politic: România trebuie să fie de aici înainte un stat esenţialmente democratic. Exp©rienţa tristă a epocii fasciste a zămislit o nouă doctrina internaţională. Regimul democratic e socotit ca o pavăză a păcii, iar asigurarea tuturor drepturilor şi libertăţilor pentru toate populaţiile dinăuntrul unui stat — o obligaţîune internaţională. Cine ar nesocoti structura demokratică a statului — ar pune în primejdie însăşi poziţia sa externă.Daca în asa opinia publică primeşte cu bucurie aceste obligaţii, care vor da ţării temeiuri şi mai puternice de a reintra în familia Naţiunilor Unite — nouile obligaţii de ordin economic ce ni se impun trebuesc cercetate cu multă luare aminte. Pacea trebue să aducă, liniştea şi reconstrucţia. Noi suntem doritori de a contribui la refacerea Europei, aducând o parte însemnată. Trebue să se ţină seamă însă — aşa cum observă de altfel şi propunerea sovietică din proectul de tratat — şi de jertfele pe care le-am adus şi de posibilităţile care ne rămân. O ţară săracă, sleită şi împovărată cu obligaţii nu va putea deveni un factor de pace şi de progres. Aşteptăm cu încredere desbaterile Conferinţei. Credem că delegaţii noştri vor avea putinţa să expună cauza ţării noastre şi să obţină înlesnirile la care avem dreptul-Aşteptăm o Pace, construită într’un înalt spirit de justiţie, potrivit cu lozincile generoase ale puterilor care poartă azi răspunderea trebilor lumii. Ad. Weekend ii*. ' . • Am văzut trenul cu ,sezonişti” urnindu-se încet din gară, insuflând greu- încordându-şi muşchii ca un atlet ce se exhibă cu nu ştiu câţi oameni în spinare. Am privit lumea care pleacă pentru cele două zile din geneză, său, pentru o odihnă mai lungă la umbră ori ’la alt soare, lumea agitată, nervoasă, febrilă, şî am găsluit-o te întoarcere, altminteri« — gravă şi melancolică. Atunci se înghesuia ca să fie urce, acum se înghesuie să scoboare, ca şi cum trenul în gara de Nord, n’ar dispune decât de o oprire de tramvai Şi totuşi mulţimea asta ar avea imotîve să arboreze pavilioane mai victorioase. S’a sbenguit pe plajă, s’a căţărat pe ozon, a lispaîat rustiiiie pe mărul râului, stea văntilat plămânii şi-a aerisit epiderma dedolarată de leşia năduşelii biroului, i s’a prins de suflet o paletă de Soare, o floare a reginei. 7 E drama,întoarcerii! Toate întoarcerile surîu la fel, ca o băutură ce lasă un gust aficărui. In ochi stăruie încă o scântee planetară. între sprînceneînsă s’a instalat o cută neagră. Pe buză mai flutură încă un fulg de beatitudine, dar la un centimetru numai, e deja o grimasă. Domnul care la plecare era aferat și paternei ca un pelican, umblă zorit pe peron, distanţat binişor de nevastă şi plozi. Căruţul mecanic încărcat cu, bagaje, circulă încolo dincoace; gloata învălmăşită pe peronul nocturn se interpune între dânsul şi familie; hamalii riscă să-l iubească- dar dumnealui nu va întoarce capul. E îngândurat înaintea lui, «ftţFiliÎK’&r** I FOX (Continuare în pag. 2~a) In sfârşit textul proectului die tratat de pace cu România a fost dat publicităţii. Deşi nu în forma definitivă, deoarece tratat urmează a fi conferinţa celor 21 D. MOLOTOV ministru de externe al U.R.S.S. mari puteri aliate cari au semnat armistiţiul de la 11 Septembrie 1944, — cunoaştem, în toată întinderea lor, drepturile şi datoriile ce le vom avea în noua noastră situaţie internaţională. Fiindcă îfi primul rând, acesta este înţelesul tratatului nostru de pace: el ne dă un statut internaţional precis, înlocuind legea internaţională cu caracter de provizorat, care este convenţia de armistiţiu. în adevăr prin tratatul de pace abia încetăm a fi în stare de războiu cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, cu Statele Unite, cu Marea Britanie şi cu ţările Imperiului Britanic, încetarea stării de război, dă dreptul de a aspira la intrarea noastră în marea familie a Naţiunilor Unite, de a adera la Charta Naţiunilor Unite şi la celelalte convenţii încheiate sub auspiciile Naţiunilor Unite. Această posibilitate fie este acordată însă pe considerentul că la 24 August 1944 România a încetat operaţiile milita-preambul Tratatul propriu zis are dinei părţi: partea întâia se ocupă de frontiere, partea a doua de obligaţiunile noastre de ordin politic, partea treia de nivelul forţelor navale, terestre şi aeronautice ce ne sunt îngăduite ca şi de repatrierea prizonierilor români, partea a patra de retragerea trupelor aliate din România, partea a dincea de reparaţii, de despăgubiri de situaţia bunurilor româneşti gri, străinătate şi de situaţia datoriilor româneşti antebelice. Tratatul cuprinde şi anexa, din care cea mai importantă este desigur viitoarea hartă a României FRONTIERE Tratatul de pace recunoaşte drepturile imprescriptibile ale României asupra Ardealului. El declară caduc diktatul de la Viena şi restabileşte frontiera între România şi Ungaria, existentă la 1 Ianuarie 1938. ’ 11 In ce priveşte frontierele noastre la Est şi Nord, ele rămân :-O. BYRNES ministrude externe al Statelor Unite , cele fixate prin acordul sovietoromân din 28 Iunie 1940, şi prin acordul Sovieto-Cehoslovac din 29 Iunie 1945, privitor la alipirea Ucrainei Subcarpatice la Uniunea Sovietică. Frontiera de Sud a României este acea existentă la 1 Ianuarie 1941; ea menţine hotărîrile conferinţei de la Craiova din Septembrie-Octombrie 1940. CLAUZE POLITICE Ţinând seama de faptul că numai desfiinţarea regimului democratic şi instaurarea dictaturilor au făcut posibilă intrarea României în război alături de Germania, partea a doua a tratatului de pace ne obligă să asigurăm un regim de libertăţi în viaţa noastră internă. Regimul nostru interior nu mai este astfel o chestiune care ne priveşte exclusiv. Nu mai putem invoca suveranitatea naţională pentru a jusdfica orice fel de sistem politic. Legea internaţională care este tratatul de pace primează asupra legilor interne şi cea dintâiu ne obligă să acordăm tuturor persoanelor sub jurisdicţie română, fără deosebire de rasă, de sex, de limbă, sau religie, folosirea drepturilor omului şi a drepturilor fundamentale ale cetăţeanului, libertatea de exprimare, a presei, a publicaţiilor, libertatea cultelor, a opiniilor politice şi de întrunire. Articolul 3 al tratatului de pace, care prevede toate acestea este menit să joace un mare rol in viaţa noastră politică de aci înainte. Dar tratatul impune şi alte obligaţii de ordin politic intern României. Articolul 4 ne obligă sa complectăm desfiinţarea restricţiilor rasiale şi abrogarea legislaţiei discriminatorii şi să nu luăm nici pe viitor vreo măsură care ar putea însemna o restricţie sau o discriminare rasială. Articolul 5 ne obligă să nu tolerăm în viitor existenţa vreunei organizaţii care are drept ţel privarea oamenilor de drepturile lor democratice, adică a organizaţiilor fasciste Această obligaţie este de altfel prevăzută şi in declaraţia celor „trei mari” dela Yalta. In sfârşit, articolul 6 ne obligă să pedepsim crimele de războiu şi crimele contra păcii şi jmanîtăţii. In vederea îndeplinirii acestei ultime obligaţiuni, şefii misiunilor diplomatice ale Uniunii Sovietice, Marei Britanii șiitatelor Unite din București, constituiți în comisiune interaliata, vor avea de rezolvat toate litigiile. Pentru lămurirea relațiilor n noastre cu Națiunile Uniite sau asociate, este important articolul 10 din tratat, care prevede că fiecare din acestea pot nota şi mâniei în timp de şase luni dela intrarea în vigoare a tratatului, tratatele bilateraleinaiţite de războiu pa cari doresc să le minţină sau să le reînoiască. Nu vor putea fi însă reînoite sau menţinute decât acordurile sau tratatele conforme cu Charta Naţiunilor Unite, deoarece paragraful 2 din articolul 10 prevede obligaţia înregistrării la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite. (Continuare în pag. 2*a) Ce trebue să ştim şi ce trebue să înţelegem din proectul tratatului de pace cu România re împotrivaUniunii Sovietelor, a rupt relaţiile cu Germania şi tatea dobândită din pescuit va fi -fcatelitiî căi ci n «remi/nt armicti«rtimtă mn.nmntP.lnr .10 la sutri rn »«‘ellţU Saiul a SeiWiat armiSOţiul. ECONOMIA TRATATULUI DE PACE Noul statut internaţional al României și considerentele cari îl determină sunt precizate într’un U D. BIDAULT prim-ministruși ministru de externe al Franței D. BEVIN ministru de externe al Marei Britanii . 4 D. Attlee socoteşte că ieste de datoria sa să împiedice accesul masiv al evreilor în*Palestina; d. Attlee crede necesar să reprime cu toate mijloacele cari îi stau la îndemână • mişcarea de protest a evreilor dinPalestina, care ia câteodată formă de extremă violenţă. D. Attlee în acelaş timp; consideră potrivit să evite generalizările şi să nu permită ca ciocnirea, chiar, cu mijloace militare, între pichetele de vedere divergente în chestiunea Palestinei să degenereze în doctrinarism rasial sau în desconsiderarea adversarului, pe motive rasiale, lată de ce d. Atilee a intervenit în desbaterile conferinţei internaţionale a creştinilor şi evreilor, care are loc actualmente la Londra, printr’un mesagiu în care spune: »(Apariţia antisemitismului îndeosebi este una din caracteristicele cele mai îngrijorătoare ale zilelor noastre şi, împreună cu situaţia disperată a evreilor, din Europa el face ca să devină şi mai importante sforţările Consiliului de a provoca înţelegerea mutuală între creştini şi evrei în deosebi în legătură cu problemele ce s’au ivit în urma războiului”. ■ **~'•■'••-1 . Covrigior de beton armat Nici goana cu şiilţul, nici confiscarile de materie primă şi marfă confecţionată, nici avertismentele drastice ale autorităţilor, n’au reuşit să vie de hac covrigarilor. Efectul măsurilor se constată caduc• El durează cât desgroparea din locurile tainice, a încă unui sac de făină, cât fabricarea unui nou stoc de cărnuri şi covrigi, adică 24 de ore. Oficiosul ministerului de externe ,,Drapelul”, scandalizat pe drept cuvânt de rezistenţa de granit a acestor fabricanţi olandezeni, care irosesc din redusul disponibil de făină, se întreabă ce rost mai au comunicatele prin care se anunţă de la o vreme, mutarea recalcitranţilor? După fiecare comunicat, covrigii apar parcă şi mai mulţi şi mai sfidători. Pentru ca povestea să fi fe dată de la început cu goana după vânzători şi celelalte. Covrigarii, se vede treaba, nu sunt din aluat, ci din beton armat, iar peştele Consiliile de coordonare din principalele porturi dunărene au stabilit un nou regim al distribuţiei peştelui. Acesta prevede că 30 la sută din cantipartizată economatelor, 30 la sută co operativelor de consum, iar restul de 40 la sută asociaţiilor de comercianţi pescari pentru aprovizionarea halelor şi pieţelor, . f'*!v ■i Pentru ca măsura să fie cu adevărat completă, mai e nevoe de ceva, să existe şi peşte. Congresul de pace de la Paris CHESTIA ZILEI Pacea (către delegaţii naţiunilor în drum spre Paris) : H-lor, luaţi-mă şi pe mine.« (După „News Chronicle“) Informaţiuni venîte dînWashtegton anunţă că d. Camille Gutt, administratorul Fonduluî tMonetar International, a declarat că cele 39 de natiuni, care au aderat la acest Fond, vor fi în curând invitate să declare valoarea paritară a monetelor respective. Aceste declaratîunî vor trebui făcute până în luna Septembrie. Reproducând această ştire, Tribune de Geneve” se întreabă cum vor putea multe din cele 39 de naţiuni sa şi stabilească „valoarea paritară” a monetelor. Cine poate spune, în împrejurările actuale, care este valoarea reală a francului francez, a florinului olandez, a coroanei norvegiene, a lirei italiene sau chiar, a lirei sterline? Şi dacă acesta este cazul pentru monetele ţărîor occidentale ce s’ar putea spune despre situaţia monetară a Greciei, Ungariei şi a altor ţări mici? In starea actuală de lucruri — se întreabă ziarul — cine, în lume, poate să spună ce valorează dinarul, de exemplu, sau leul? După părerea multor cercuri financiare din străinătate, punctul slab al planului de stabilizare monetară de la Breton Woods fost din primul moment acela, că a urmărit să clădească întregul edificiu al acestui plan pe o evaluare fixă şi rigidă a mofetei fîecăreî ţări, care să nu poată oscila mai mult că 10 la slută î jurul parităţii fixate. Fireşte, un aranjament de acest fel s’ar putea face, stabilindu’se cursuri de schimb mai mult sau mai pufin fixe, atâta vreme cât ar fi vorba de trei sau patru ţări; el devine însă aproape imposibil când e vorba să fie aplicat unui număr de 39 de ţări, dintre care multe au de luptat cu greutăţi financiare teribile. , Şi apoi, care este instanţa care va fixa acest curs? Dacă o va face guvernul, există temerea că el ar putea fi ispitit să se oprească la o estimaţiune nu prea ridicată. Şi aceasta nu atât din motive de prestigiu, cât din considerentul că cu cât moneda unei ţări este mai apreciată, cu atât acea ţară poate să-şi procure, de exemplu, dolari mai eftini. Dacă dimpotrivă, valoarea de vizei ar urma să fie fixată de u1* c°mîtet central de experţi, aceasta ar fi o sarcină enormă și grea, care ar da loc la discutîuni foarte .aprinse. - v Intradevăr, pentru unule devize există două cuburi unul official, pe care oamenîi îl folosesc când. nu p°t. face altfel și un curs liber, sau negru, care este expresia valorii reale a monetei respective. Din această cauză, piaţa Internaţională a schimburilor este astăzi în Plină anarhie şi incoherent?.. Economia prost dirijată a dus la situaţia' că transferurile sunt impracticabile, iar schimburile aproape Inexistente. Iată încă un motiv pentru care greutăţile ce se leagă de punerea în funncţie a planului de la Bretton Woods, nu trebuesc subestimate. F. APLICAREA ACORDULUI DELA BRETTON WOODS CARE VA FI VALOAREA PARITARĂ A LEULUI tonetele a 39 de naţiuni vor fi reglementate de Fondul Monetar Internaţional Regele Angliei și căpeteniile armatei la o paradă militară Jean J Treizeci şi doi de ani dela _ pd.11 ’Iulie 1994. O zi înainte Wi . isbucnirea, ’pripricul război Mondial, un glonte tras de Villain, un tânăr, ’din gărzile regalistefranceze, precursoare ale. formaţiunilor Hitleristo-mussoliniene de mai târziu, a curmat viaţa lui Jean ’Jaurés. Ce s’a urmărit pin acest asasinat ?A fost Villain instrumentul treacţiunii franceze care voia să dărâme republica a treia înainte ca Franţa să fi ridicat mănuşa aruncată de Wilhelm al doilea sau un individdin „coloana cincea” de pe atunci sau... şi uuna şi alta.. Oricum, scopul, nu a fost atins. René Viviani, marele prieten al lui Jaurés, prim ministru al Franței atunci, în discursul ţinut în parlament, după ce a arătat ce pierde Franţa şi socialismul l'internaţional prin moartea lui, Jaurés, a propovăduit linişte, şi unire împotriva armatelor, lui Wilhelm. Ci a fost ascultat. Despre Jean Jaurés nu, se poate face o biografie oarecare. El a fost un titan al gândirii umane. Diplomat al Şcolii Normale Superioare, teza sa a fost: „Primele baze ale socialismului german”, „ Citind încontinuu, învăţând mereu, îşi dă seama că ideile teoretice ale socialismului lui Karl Marx şi Engels trebuesc propovăduite. Si aurés asasinarea marelui tribun Jaurés este şi teoretician şi propovăduitor, îşi pune candidaturade deputat şi este ales, conduce ziarul „La petite République”, şi scrie articole teoretice, in „Revue Socialiste”, " «Tijî, , Luptă pentru unficarea fracțiunilor partidului și înființează zia-Ei F« j (Continuare în pag. 2-a) JEAN JAURÉS !" Citiţi în pag. SS: TIPUL PATOLDOSC AL LUI HITLER Pagina NPS: CUM SE TRĂIAm SUCUR.EŞTI ACUM S© A|S